Sunteți pe pagina 1din 70

MARIAN PAVELESCU

PENTRU LICEE TEHNICE ŞI ŞCOLI PROFESIONALE
PENTRU LICEE TEHNICE ŞI ŞCOLI PROFESIONALE

S.L. CLIMATE

2004

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă are ca scop să sistematizeze o serie de itemi şi teste pentru pregătirea în vederea demonstrării competenţelor de bază la disciplina „Organe de maşini şi mecanisme”. Ea se adresează în această formă cursanţilor din învăţământul preuniversitar, ca material informativ, de exersare şi de verificare a cunoştinţelor. Sursele documentare (orientative) utilizate ca bibliografie sunt moderne şi în conformitate cu obiectivele disciplinei. Considerăm că am realizat un material auxiliar binevenit, care contribuie la pregătirea în vederea absolvirii şcolilor tehnice.

I. ITEMI OBIECTIVI

CUPRINS:

4

I.A.

Itemi cu alegere duală (răspuns alternativ)

4

Răspunsuri aşteptate

5

I.B.

Itemi de tip pereche

6

Răspunsuri aşteptate

7

I.C.

Itemi cu alegere multiplă

8

Răspunsuri aşteptate

23

II. ITEMI SEMIOBIECTIVI

24

II.A. Itemi cu răspuns scurt

24

Răspunsuri aşteptate

28

II.B. Itemi cu răspuns de completare

30

Răspunsuri aşteptate

34

II.C. Întrebări structurate

38

Răspunsuri aşteptate

41

III. ITEMI SUBIECTIVI (CU RĂSPUNS DESCHIS)

45

III.A. Rezolvarea de probleme

45

Răspunsuri aşteptate

53

IV. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ

67

V. ANEXA 1. UNITĂŢI DE MĂSURĂ

68

VI. ANEXA 2. GLOSARUL TERMENILOR DE EVALUARE

70

I. ITEMI OBIECTIVI

I.A.

Itemi cu alegere duală (răspuns alternativ)

1. Un corp liber în spaţiu are

trei grade de libertate

şase grade de libertate

2. Evaluaţi afirmaţia: „Momentul de inerţie al suprafeţei unui pătrat se calculează cu

relaţia:

I

 d

4

z 64

”. prin încercuirea unui răspuns

adevărat

fals

3. Întinderea centrică cu încovoiere este:

o solicitare simplă

o solicitare compusă

4. Evaluaţi afirmaţia: „Valoarea care arată de câte ori este mai mică rezistenţa admisibilă faţă de rezistenţa la rupere se numeşte coeficient de siguranţă la rupere” prin încercuirea unui răspuns

adevărat

fals

5. Evaluaţi afirmaţia: „În secţiunile cu variaţie bruscă a dimensiunilor sau formelor nu apar concentratori de tensiuni”. prin încercuirea unui răspuns

adevărat

fals

6. Deformaţia lentă şi continuă a materialelor sub acţiunea forţelor se numeşte:

fluaj

flambaj

7. Arcurile elicoidale cu pas mic, din sârmă rotundă, sunt solicitate la:

forfecare cu răsucire

întindere sau compresiune

8. Variatoarele de turaţie transmit rotaţia şi cuplul motor între doi arbori:

continuu

în trepte

9. Evaluaţi afirmaţia: „Roţile de fricţiune produc sarcini mari pe arbori şi lagăre”. prin încercuirea unui răspuns

adevărat

fals

10. Pentru a menţine forţele de frecare în filet se utilizează:

şaibe plate

şaibe Grower

11. Evaluaţi afirmaţia: „Transmisia din figură este o transmisie intermitentă”. prin încercuirea unui răspuns

intermitentă ”. prin încercuirea unui răspuns 12. Evaluaţi afirmaţia: „ Arcul din figură este un arc

12. Evaluaţi afirmaţia: „Arcul din figură este un arc elicoidal de compresiune”. prin încercuirea unui răspuns

de compresiune ”. prin încercuirea unui răspuns Răspunsuri aşteptate 1. şase grade de libertate 2.

Răspunsuri aşteptate

1. şase grade de libertate

2. adevărat

3. o solicitare compusă

4. adevărat

5. fals

6. fluaj

7. forfecare cu răsucire

8. continuu; în trepte

9. adevărat

10. şaibe Grower

11. adevărat

12. fals

I.B.

Itemi de tip pereche

1. Identificaţi standardele notând în căsuţe cifra care corespunde răspunsului corect

STAS 6218-89 Piuliţă hexagonală semiprecisă

SR 13223:1994 Prese mecanice cu batiu închis

SR ISO 1224:1993 Rulmenţi

SR CEI 893:1994 Sisteme de alarmă

SR EN 24947:1994 Fonte şi oţeluri. Determinarea conţinutului de vanadiu

1. standard român aprobat înainte de 28 august 1992

2. standard român aprobat după 28 august 1992

3. standard român identic cu standardele europene

4. standard român identic cu standardele internaţionale

2. Realizaţi prin săgeţi conexiunile logice corespunzătoare între solicitări şi formule

logice corespunzătoare între solicitări şi formule 3. Realizaţi prin săgeţi conexiunile logice

3. Realizaţi prin săgeţi conexiunile logice corespunzătoare între tipul asamblării (demontabilă şi nedemontabilă).

între tipul asamblării (demontabilă şi nedemontabilă). 4. Identificaţi tipul de asamblare notând în căsuţe

4. Identificaţi tipul de asamblare notând în căsuţe cifra care corespunde răspunsului corect:

nedemontabilă). 4. Identificaţi tipul de asamblare notând în căsuţe cifra care corespunde răspunsului corect: 6

Răspunsuri aşteptate

1.

Răspunsuri aşteptate 1. 2. 3. 4. 7

2.

Răspunsuri aşteptate 1. 2. 3. 4. 7

3.

Răspunsuri aşteptate 1. 2. 3. 4. 7

4.

Răspunsuri aşteptate 1. 2. 3. 4. 7

I.C.

Itemi cu alegere multiplă

1)

Un material fără goluri, fisuri sau crăpături confirmă ipoteza:

a. omogenităţii

b. continuităţii

c. izotropiei

d. deformaţiilor mici

2)

Un material cu aceeaşi structură şi compoziţie chimică, în orice punct al său, confirmă ipoteza:

a. omogenităţii

b. continuităţii

c. izotropiei

d. deformaţiilor mici

3)

Secţiunile barelor se măsoară în:

a. milimetri

b. milimetri pătraţi

c. newtoni

d. decanewtoni

4)

O secţiune netă a unei platbande este:

a. o secţiune neslăbită

b. o secţiune din dreptul unei găuri

c. o secţiune din dreptul o două găuri

d. o secţiune din dreptul găurilor

5)

Forţele care acţionează pe bară se măsoară în:

a. milimetri

b. milimetri pătraţi

c. newtoni

d. newtoni/milimetru pătrat

6)

Două bare, care au aceeaşi secţiune şi diferă prin lungime, se compară între ele prin:

a. alungire

b. forţă

c. alungirea specifică

d. efortul unitar

7)

Două bare, care au aceeaşi lungime şi diferă prin secţiune, se compară între ele prin:

a. alungire

b. forţă

c. alungirea specifică

d. efortul unitar

8)

Lungirea specifică sau alungirea este:

a. lungirea unei bare de secţiune unitară

b. lungirea unei bare de secţiune pătrată de latura 1cm

c. lungirea unităţii de lungime

d. diferenţa de lungime dintre bara dată şi o bară etalon

9)

Efortul unitar se măsoară în:

a. milimetri

b. milimetri pătraţi

c. newtoni/milimetru pătrat

d. nu are unitate de măsură

10) Alungirea specifică se măsoară în:

a. milimetri

b. milimetri pătraţi

c. decanewtoni

d. nu are unitate de măsură

11) Modulul de elasticitate longitudinală se măsoară în:

a. milimetri

b. milimetri pătraţi

c. decanewtoni

d. newtoni/milimetru pătrat

12) O bară, confecţionată dintr-un material cunoscut, poate fi solicitată cel mult până la:

a. punctul admisibil

b. punctul de elasticitate

c. punctul de curgere

d. punctul de rupere

13) Legea lui Hooke este dată de relaţia:

l

a.

b.

 F



c. E

l

S

d.  E

14) Efortul unitar se măsoară în:

a.

b.

c.

d.

daN mm

daN

N

mm

2

2

nu are unitate de măsură

15) Modulul de elasticitate se măsoară în:

a.

nu are unitate de măsură

N

b.

mm

2

c.

daN

d.

mm

16) Punctul A (admisibil) de pe curba lui Hooke reprezintă:

a. punctul maxim de solicitare a pieselor

b. punctul la care începe zona de curgere

c. punctul la care se termină zona elastică

d. punctul la care începe zona plastică

17) În calculul fără considerarea deformaţiilor se cere ca:

a. bara să aibă secţiunea continuă

b. solicitarea barei să nu depăşească punctul admisibil

c. solicitarea barei să nu depăşească deformaţia admisibilă

d. bara să fie dimensionată

18) La calculul de dimensionare se obţine, în final:

a. secţiunea efectivă a barei

b. materialul ales

c. secţiunea necesară a barei

d. forţa care solicită bara

19) La calculul de determinare a forţei capabile se obţine, în final:

a. forţa care solicită bara

b. secţiunea efectivă a barei

c. forţa minimă capabilă

d. forţa maximă capabilă

20) Întinderea sau compresiunea unei bare drepte are loc atunci când:

a. acţionează două forţe transversale, egale şi de sens contrar, perpendiculare pe axa barei

b. acţionează la extremităţi două cupluri situate în plane perpendiculare pe axa barei şi

având sensuri contrare

c. forţele care acţionează asupra ei au punctele de aplicaţie pe axa barei

d. acţionează un moment de torsiune

21) Relaţia de dimensionare la întindere (fără considerarea deformaţiilor) este:

a. E

F

S ef

F

a

F

a

b.

 

S

ef

c. nec

nec

d.

S



a

22) În cazul platbandei din figură să se precizeze care este secţiunea ştanţată periculoasă (bara este

solicitată la întindere)

a. secţiunea 1

b. secţiunea 2

c. secţiunea 3

d. secţiunea 4

periculoasă (bara este solicitată la întindere) a. secţiunea 1 b. secţiunea 2 c. secţiunea 3 d.

23) Relaţia de verificare la întindere (fără considerarea deformaţiilor) este:

a.

b.

c.

d.

E

F

 

ef

 

ef

S

ef

F

S

ef

S nec

F

a



a

24) Relaţia de determinare a forţei capabile la întindere (fără considerarea deformaţiilor) este:

a.

b.

c.

d.

F

cap

F

cap

F

cap

S

nec

 

S S

ef

ef

F

a

 

a

a

25) Pentru calculul la întindere cu considerarea deformaţiilor se utilizează, ca relaţie de bază, următoarea formulă:

a.

b.



N

S

E

c.

d.

N

l

S

 l

E



l

l

26) Întinderea si compresiunea sunt solicitări axiale ale organelor de maşini pentru că efortul unitar produs in piese este:

a. paralel cu axa longitudinală a piesei

b. perpendicular pe axa longitudinală a piesei

c. transversal

d. în orice direcţie

27) Reazemul care constrânge bara să rămână cu o axă în contact permanent cu altă axă, fixă în spaţiu (permite rotaţia) se numeşte:

a. reazem simplu

b. articulaţie

c. încastrare

d. îmbinare

28) Reazemul din figura alăturată reprezintă:

a. un reazem simplu

b. o articulaţie

c. o încastrare

d. o joncţiune

simplu b. o articulaţie c. o încastrare d. o joncţiune 29) În reazemul alăturat pot să

29) În reazemul alăturat pot să apară ca reacţiuni:

a. forţe transversale

b. forţe normale şi transversale

c. forţe normale

d. momente

pot să apară ca reacţiuni: a. fo rţe transversale b. forţe normale şi transversale c. forţe

30) Bara din figura alăturată este:

a. în consolă

b. încastrată la un capăt

c. articulată la ambele capete

d. cu reazem simplu la un capăt şi articulaţie la celălalt

cu reazem simplu la un capăt şi articulaţie la celălalt 31) La asamblarea sudată din figură,

31) La asamblarea sudată din figură, cordoanele de sudură sunt solicitate la:

a. întindere

b. forfecare

c. încovoiere

d. răsucire

a. întindere b. forfecare c. încovoiere d. răsucire 32) Precizaţi prin încercuire câte secţiuni de

32) Precizaţi prin încercuire câte secţiuni de forfecare avem la asamblarea nituită a două table cu două eclise:

1.

2.

3.

4.

33) Momentul static al unei suprafeţe în raport cu o axă este egal cu:

a. suma produselor y 2 ·ΔS pentru întreaga suprafaţă, raportată la axa respectivă (z)

b. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă

c. suma produselor r 2 ·ΔS ale suprafeţei

d. produsul dintre aria suprafeţei şi distanţa de la centrul de greutate al acesteia la axa respectivă

34) Momentul de inerţie axial al unei suprafeţe este dat de:

a. distanţa fictivă la care se găseşte suprafaţa, astfel ca produsul dintre pătratul razei de inerţie şi suprafaţă să fie egal cu momentul de inerţie

b. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă

c. suma produselor y 2 ·ΔS pentru întreaga suprafaţă, raportată la axa respectivă (z)

d. suma produselor r 2 ·ΔS ale suprafeţei

35) Momentul de inerţie centrifug al suprafeţei S faţă de axele y şi z este dat de:

a. suma produselor y·z·ΔS ale suprafeţei

b. suma produselor y 2 ·ΔS pentru întreaga suprafaţă, raportată la axa respectivă (z)

c. suma produselor r 2 ·ΔS ale suprafeţei

d. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă

36) Momentul de inerţie polar al suprafeţei S faţă de polul O este dat de:

a. distanţa fictivă la care se găseşte suprafaţa, astfel ca produsul dintre pătratul razei de inerţie şi suprafaţă să fie egal cu momentul de inerţie

b. suma produselor r 2 ·ΔS ale suprafeţei

c. suma produselor y·z·ΔS ale suprafeţei

d. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă

37) Modulul de rezistenţă al unei suprafeţe în raport cu o axă este:

a. produsul dintre aria suprafeţei şi distanţa de la centrul de greutate al acesteia la axa respectivă

b. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă

c. suma produselor r 2 ·ΔS ale suprafeţei

d. suma produselor y·z·ΔS ale suprafeţei

38) Raza de inerţie este:

a. distanţa fictivă la care se găseşte suprafaţa, astfel ca produsul dintre pătratul razei de inerţie şi suprafaţă să fie egal cu momentul de inerţie

b. produsul dintre aria suprafeţei şi distanţa de la centrul de greutate al acesteia la axa respectivă

c. raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa de la marginea secţiunii la axă

d. suma produselor y·z·ΔS ale suprafeţei

39) Solicitarea de forfecare a unui organ de maşină este realizată de:

a. forţa normală (N)

b. forţa tăietoare (T)

c. forţa axială (A)

d. forţa distribuită (D)

40) Se dă bara rotundă din figură, încărcată cu forţa F. Solicitarea barei este de:

a. întindere

b. compresiune

c. forfecare

d. întindere cu încovoiere

41) Se dă profilul I din figură, încărcat cu forţa F. Solicitarea profilului este de:

a. întindere

b. compresiune

c. forfecare

d. întindere cu încovoiere

b. compresiune c. forfecare d. întindere cu încovoiere 42) Aparatul sau grupul de aparate capabil să
b. compresiune c. forfecare d. întindere cu încovoiere 42) Aparatul sau grupul de aparate capabil să

42) Aparatul sau grupul de aparate capabil să execute un lucru mecanic, să transforme energie sau să îndeplinească o anumită funcţiune, autonom sau condus de un operator, se numeşte:

a. maşină

b. mecanism

c. subansamblu

d. ansamblu

43) Grupul de elemente alcătuit pentru a obţine o mişcare determinată se numeşte:

a. maşină

b. mecanism

c. subansamblu

d. ansamblu

44) Aptitudinea unui dispozitiv de a funcţiona fără defecţiuni, în condiţii specifice, o perioadă determinată de timp, se numeşte:

a. mentenabilitate

b. siguranţă în funcţionare

c. standardizare

d. fiabilitate

45) Ansamblul de operaţii care permite menţinerea, restabilirea sau restituirea caracteristicilor unui dispozitiv se numeşte:

a. mentenabilitate

b. siguranţă în funcţionare

c. standardizare

d. fiabilitate

46) Asamblarea prin nituire este o îmbinare:

a. fixă

b. mobilă

c. elastică

d. demontabilă parţial

47) Un avantaj al îmbinărilor nituite este că:

a. se pot îmbina materiale la cald

b. se pot nitui materiale diferite

c. se pot nitui materiale feroase

d. se pot asambla piese mari

48) Nitul din figura alăturată este un nit cu cap:

a. cilindric

b. tronconic

c. semiînecat

d. înecat

49) Nitul din figura alăturată are:

a. tijă tubulară

b. cap rotund

c. cap semiînecat

d. tijă găurită

50) Nituirea la cald se utilizează când:

a. nitul este nituit prin metode mecanice

b. nitul este dintr-un material metalic mai dur

c. nitul este dintr-un material metalic neferos

d. nitul este de diametru mai mic

51) Asamblarea din figură este o îmbinare:

a. prin suprapunere, cu trei rânduri de nituri în zigzag

b. prin suprapunere, cu trei rânduri de nituri

c. cu eclisă, cu două rânduri de nituri

d. cu eclise, cu trei rânduri de nituri

rânduri de nituri d. cu ec lise, cu trei rânduri de nituri 52) La asamblările sudate,
rânduri de nituri d. cu ec lise, cu trei rânduri de nituri 52) La asamblările sudate,
rânduri de nituri d. cu ec lise, cu trei rânduri de nituri 52) La asamblările sudate,

52) La asamblările sudate, zona în care se face îmbinarea se numeşte:

a. sudură

b. sudare

c. cusătură

d. metal depus

53) La asamblarea prin sudare piesele metalice de îmbinat trebuie să fie din materiale identice sau asemănătoare. Această condiţie este:

a. avantajoasă

b. dezavantajoasă

c. economică

d. facultativă

54) La sudarea manuală calitatea depinde de calificarea sudorului. Acest fapt este:

a. avantajos

b. dezavantajos

c. economic

d. facultativ

55) La sudarea prin presiune se foloseşte material de adaus?

a. da, în cazuri speciale

b. da, parţial

c. da

d. nu

56) Sudarea în puncte este o sudare prin:

a. topire

b. presiune

c. refulare

d. scântei

57) La sudarea de colţ din figură secţiunea cordonului este:

a. plană

b. concavă

c. convexă

d. cu margini drepte

a. plană b. concavă c. convexă d. cu margini drepte 58) La sudarea prin topire, ca

58) La sudarea prin topire, ca şi la lipire, o funcţiune a fluxului este:

a. îndepărtarea oxizilor metalici

b. protejarea împotriva metalului topit

c. realizarea aliajului

d. răcirea uniformă a îmbinării

59) Un avantaj al îmbinării prin lipire este:

a. rezistenţa mecanică redusă

b. temperatura aliajului de adaus

c. necesarul de materiale deficitare

d. se pot îmbina materiale diferite

60) Un dezavantaj al îmbinării prin lipire este:

a. rezistenţa mecanică redusă

b. se realizează îmbinări subţiri

c. temperatura aliajului de adaus

d. se pot îmbina materiale diferite

61) Aliajul metalic de adaus B-Cu58Zn-850/855 reprezintă:

a.

un aliaj pentru lipirea moale cu staniu şi plumb

b.

un aliaj cu 85% zinc

c.

un aliaj pentru lipirea tare cu neferoase

d.

un aliaj pentru lipirea tare cu oţeluri şi fonte

62) Prin brazură înţelegem:

a. o particulă abrazivă

b. o fantă

c. o incluziune

d. o lipitură

63) Identificaţi domeniile de utilizare pentru şuruburi :

a. asamblări nedemontabile

b. transmiterea mişcării şi a forţei

c. asamblări demontabile

d. transformarea mişcării

64) Arcurile pot fi folosite pentru:

a. amortizarea şocurilor

b. transmiterea şi transformarea mişcării

c. crearea unei presiuni constante

d. asamblări nedemontabile

65) Organele pentru mişcarea de rotaţie alcătuiesc mecanisme care:

a. formează ansambluri pentru transformarea mişcării

b. transmit rotaţia

c. transmit rotaţia şi cuplul motor

d. modifică puterea transmisă

66) Arborele este un organ de maşină care:

a. se roteşte în jurul axei de simetrie

b. are mişcare de translaţie

c. ocupă o poziţie simetrică

d. este fix

67) Osiile, având funcţia principala de susţinere a altor ele-mente cu mişcare:

a. pot prelua momente de torsiune şi încovoiere

b. pot prelua numai momente de torsiune

c. pot prelua numai momente de încovoiere

d. pot prelua numai sarcini axiale

68) Solicitarea principală a arborelui este:

a. întinderea

b. încovoierea

c. răsucirea

d. rotaţia

69) Solicitarea principală a osiei este:

a. întinderea

b. încovoierea

c. răsucirea

d. rotaţia

70) Părţile de calare servesc la montarea:

a. lagărelor

b. cuplajelor

c. organelor de transmitere

d. organelor auxiliare

71) Fusurile servesc la montarea:

a. lagărelor

b. cuplajelor

c. organelor de transmitere

d. organelor auxiliare

72) Arborele din figura alăturată este:

a. cilindric

b. cilindric în trepte

c. cotit

d. flexibil

73) Partea notată cu X în figura precedentă reprezintă:

a. corpul arborelui

b. o parte de calare

c. un fus

d. un pivot

74) Partea notată cu Y în figura precedentă reprezintă:

a. corpul arborelui

b. o parte de calare

c. un fus

d. un pivot

75) Arborii sunt solicitaţi la:

a. întindere şi încovoiere

b. forfecare

c. încovoiere şi răsucire

d. compresiune

76) Fusul reprezentat în figura alăturată este un fus:

a. cilindric

b. conic

c. sferic

d. plan

77) Pivoţii sunt fusuri:

a. radiale

b. radial-axiale

c. axiale

d. axial-radiale

78) O condiţie pentru funcţionarea lagărelor este:

a. să preia toate sarcinile din fusuri

b. să fie alezate

c. să fie executate din aliaje feroase

d. să permită translaţia arborelui

79) Lagărele cu alunecare se recomandă la:

a. asamblări standardizate

b. gabarite axiale mici

c. turaţii foarte mari

d. arbori orizontali

80) Un avantaj al lagărelor cu alunecare este:

a. au coeficienţi de frecare mai mari

b. amortizează şocurile şi vibraţiile

c. au gabarit axial mai mare

d. necesită perioadă de rodare

mai mari b. amortizează şocurile şi vibraţiile c. au gabarit axial mai mare d. necesită perioadă
mai mari b. amortizează şocurile şi vibraţiile c. au gabarit axial mai mare d. necesită perioadă

81) Un dezavantaj al lagărelor cu alunecare este:

a. au coeficienţi de frecare mai mari

b. amortizează şocurile şi vibraţiile

c. au gabarit axial mai mare

d. necesită perioadă de rodare scurtă

82) Lagărul cu alunecare din figura alăturată are suprafaţa de frecare- susţinere:

a. cilindrică

b. conică

c. sferică

d. plană

83) Lagărele cu rostogolire se recomandă la:

a. turaţii foarte mari

b. arbori în medii cu impurităţi

c. maşini cu porniri şi opriri dese

d. asamblări standardizate

84) Un avantaj al lagărelor cu rostogolire este:

84) Un avantaj al lagărelor cu rostogolire este: a. amortizează şocurile şi vibraţiile b. au

a. amortizează şocurile şi vibraţiile

b. au coeficienţi de frecare mai reduşi ca lagărele cu alunecare

c. au gabarit radial mai redus

d. uzura fusurilor este constantă

85) Un dezavantaj al lagărelor cu rostogolire este:

a. au durabilitate mai redusă

b. au randament mai ridicat

c. au gabarit axial mai mare

d. evită uzura fusurilor

86) Rulmentul din figura alăturată este un rulment:

a. radial

b. radial-axial

c. axial-radial

d. axial

87) Corpul de rostogolire al rulmentului din figura alăturată este:

a. bilă

b. rolă

c. rolă conică

d. rolă butoiaş

a. bilă b. rolă c. rolă conică d. rolă butoiaş 88) Grupul de elemente care serveşte
a. bilă b. rolă c. rolă conică d. rolă butoiaş 88) Grupul de elemente care serveşte

88) Grupul de elemente care serveşte la transmiterea mişcării sau transformarea unei mişcări în alta se numeşte:

a. organ de maşină

b. mecanism

c. ansamblu

d. maşină

89) O condiţie care mai trebuie să fie îndeplinită de cuplaje este:

a. să modifice legea de mişcare

b. să asigure inversarea mişcării

c. să compenseze abaterile

d. să realizeze frecarea continuă

90) Cuplajul din figura alăturată este:

a. fix

b. mobil

c. comandat

d. automat

91) Cuplajul din figura alăturată se numeşte:

a. cu gheară frontală

b. cu gheare

c. cu dinţi frontali

d. cu bolţuri

b. cu gheare c. cu dinţi frontali d. cu bolţuri 92) Cuplajul cu disc intermediar mobil
b. cu gheare c. cu dinţi frontali d. cu bolţuri 92) Cuplajul cu disc intermediar mobil

92) Cuplajul cu disc intermediar mobil (Oldham) poate compensa:

a. abateri unghiulare

b. abateri axiale

c. abateri de formă

d. abateri radiale variabile

93) Cuplajul cardanic compensează abaterile:

a. axiale

b. radiale

c. unghiulare

d. de toate tipurile

94) Cuplajul din figura alăturată este un cuplaj:

a. permanent mobil rigid

b. permanent mobil elastic

c. de compensare a abaterilor unghiulare

d. intermitent automat

95) Cuplajul din figura alăturată se numeşte:

a. cuplaj elastic cu bolţuri

b. cuplaj elastic cu manşon

c. cuplaj cu manşon rigid

d. cuplaj cu şuruburi

manşon c. cuplaj cu manşon rigid d. cuplaj cu şuruburi 96) Cuplajul dintre motor şi cutia
manşon c. cuplaj cu manşon rigid d. cuplaj cu şuruburi 96) Cuplajul dintre motor şi cutia

96) Cuplajul dintre motor şi cutia de viteze a automobilelor “Dacia” este un cuplaj:

a. fix

b. compensator

c. automat

d. comandat

97) Cuplajul unisens permite:

a. compensarea tuturor abaterilor

b. cuplarea sau decuplarea în funcţie de rotaţie

c. limitarea turaţiei folosind acţiunea forţei centrifuge

d. transmiterea rotaţiei într-un singur sens

98) Un avantaj al transmisiei prin roţi de fricţiune este:

a. are gabarit mai mare

b. necesită dispozitive de apăsare

c. nu are raport de transmitere precis

d. transmite turaţii mari

99) Un dezavantaj al transmisiei prin roţi de fricţiune este:

a. are construcţie simplă

b. poate lucra ca inversor de turaţie

c. permite varierea turaţiei

d. produce sarcini mari pe arbori şi lagăre

100) Transmisia prin roţi de fricţiune din figura alăturată este: a. cu element intermediar b.
100)
Transmisia prin roţi de fricţiune din figura alăturată este:
a. cu element intermediar
b. cu axe concurente
c. cu limitare de turaţie
d. cu contact variabil
101)
Materialul pentru roţi de fricţiune trebuie să aibă:
a. sudabilitate foarte bună
b. rezistenţă la presiunea de contact
c. maleabilitate ridicată
d. coeficient de frecare redus
102)
Un avantaj al transmisiei prin curele este:
a. nu asigură raport de transmitere precis
b. amortizează şocurile şi vibraţiile
c. produce sarcini mari pe arbori
d. are gabarit mare
103)
Un dezavantaj al transmisiei prin curele este:
a. provoacă încărcări electrostatice
b. protejează împotriva suprasarcinilor
c. montarea şi demontarea este simplă
d. funcţionează la distanţe mari
104)
La transmisia din figura alăturată raportul de transmitere i este dat de:

produsul

a. n n

1

b. raportul

n

1

d

1

2

c. raportul adimensional

d. raportul

n

2

n

1

d

1

L

n 1 d 1 2 c. raportul adimensional d. raportul n 2 n 1 d 1

105)

În funcţie de forma secţiunii transversale a elementului de tracţiune se disting transmisii cu curele:

a. late

b. trapezoidale

c. conice

d. rotunde.

106)

107)

108)

109)

110)

111)

112)

113)

Roata de curea din figura alăturată este:

a. cu obadă canelată

b. cu obadă în trepte

c. cu obadă dinţată

d. cu obadă netedă

în trepte c. cu obadă dinţată d. cu obadă netedă Transmisiile prin roţi de fricţiune şi

Transmisiile prin roţi de fricţiune şi prin curele au în comun următorul element:

a. au axe concurente

b. transmit rotaţia şi cuplul motor

c. au gabarite mici

d. transmit la distanţe mari

Un avantaj al transmisiei prin lanţuri este:

a. necesită montaj precis

b. are durabilitate limitată

c. permite viteze relativ mici

d. funcţionează la temperaturi mari

Un dezavantaj al transmisiei prin lanţuri este:

a. produce şocuri şi vibraţii

b. are gabarit redus

c. transmite puteri relativ mari

d. asigură raport de transmitere precis

Elementul notat cu X în figura alăturată este:

a. eclisă

b. bucşă

c. rolă

d. bolţ

este: a. eclisă b. bucşă c. rolă d. bolţ X Un material obişnuit pentru bolţurile şi

X

Un material obişnuit pentru bolţurile şi eclisele lanţului este:

a. oţel OLC 50 S

b. oţel OL 37

c. oţel OT 45

d. bronz CuAl 9 T

Un avantaj al transmisiei prin roţi dinţate este:

a. are tehnologie complicată

b. asigură rapoarte de transmitere mari (până la 80)

c. asigură turaţii foarte mari (până la 150.000 rpm)

d. transmite la distanţe mari

Un dezavantaj al transmisiei prin roţi dinţate este:

a. are durabilitate mare

b. produce sarcini mici pe arbori

c. are randament ridicat

d. este limitată la o serie de raporturi de transmitere

114)

Elementul notat cu X în figura alăturată se numeşte:

a. melc

b. pinion

c. cremalieră

d. roată dinţată plană

notat cu X în figura alăturată se numeşte: a. melc b. pinion c. cremalieră d. roată

X

21

115)

Modulul angrenajului m este dat de :

produsul

a. p

z

 

d

 

b. raportul

p

 

p

 

c. raportul

 

z

 

d. raportul

p

116)

Transmisiile prin lanţuri şi prin roţi dinţate au în comun următorul element:

a. transmit la distanţe relativ mari

b. au axe concurente

c. transmit rotaţia şi cuplul motor

d. au gabarite mari

117)

Lubrifianţii folosiţi în construcţii de maşini sunt:

a. în stare gazoasă (aer, gaze inerte)

b. în stare lichidă (uleiuri minerale sau vegetale)

c. unsori consistente (unsori minerale, săpunuri de sodiu sau potasiu)

d. lubrifianţi solizi (grafit, bisulfură de molibden)

Răspunsuri aşteptate

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

1

2

3

4

5

6

7

 

8

9

10

b

a

b

d

c

c

d

 

c

c

d

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

11

12

13

14

15

 

16 17

 

18

19

20

d

a

c

c

b

 

a b

 

c

d

-

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

21

22

23

24 25

   

26 27

 

28

29

30

d

b

b

 

a c

 

a b

 

c

a

d

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

31

32

33

34

 

35 36

37

 

38

39

40

b

2

d

c

 

a b

b

 

a

b

d

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

41

42

43

44

45

 

46 47

 

48

49

50

d

a

b

d

a

 

a b

 

b

d

b

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

51

52

53

54

55

56

57

 

58

59

60

a

a

b

b

d

b

c

 

a

d

a

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

61

62

63

64

65

 

66 67

 

68

69

70

d

d

b,c,d

a,c

c

 

a c

 

c

b

c

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

71

72

73

74

75

76

77

 

78

79

80

a

b

b

c

c

b

c

 

a

c

b

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

81

82

83

84

 

85 86

87

 

88

89

90

a

d

c

b

 

a d

c

 

b

c

a

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

91

92

93

94

 

95 96

97

 

98

99

100

a

b

c

b

 

a d

d

 

d

d

b

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

101

102

103

104

105

106

107

 

108

109

110

b

b

a

d

a,b,d

a

b

 

d

a

c

 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

111

112

113

114

115

116

117

 

a

b

d

c

c

c

a,b,c,d

II. ITEMI SEMIOBIECTIVI

1.

a.

b.

c.

d.

II.A.

Itemi cu răspuns scurt

Înscrieţi pentru curba din figură:

Denumirea

Coordonatele punctelor E, C, M

Unităţile de măsură ale coordonatelor (în parantezele drepte)

Domeniile curbei

ale coordonatelor (în parantezele drepte) Domeniile curbei 2. 3. 4. Dimensionaţi la întindere o bară rotundă

2.

3.

4.

Dimensionaţi la întindere o bară rotundă din oţel carbon OL 37 cu σ at = 120

solicitată de forţa normală N = 20.000 N. Încercuiţi răspunsul corect.

N

mm

2

a. Ø 15

b. Ø 20

c. Ø 10

d. Ø 25

Să se determine secţiunea economică necesară unei bare din oţel OL 50, solicitată la tracţiune

de forţa normală N = 12.000 N, cunoscându-se coeficientul de siguranţă C r = 6. Încercuiţi

răspunsul corect.

a. S nec 124 mm 2

b. S nec ≥ 144 mm 2

c. S nec ≥ 164 mm 2

d. S nec ≥ 184 mm 2

Să se verifice o bară U8 (aria secţiunii S = 1.100 mm 2 ) din oţel laminat la cald OL 37 (STAS

500-68) solicitată de forţa normală de întindere N = 120.000 N, cunoscându-se pentru OL 37

rezistenţa σ at = 120

N

mm

2

. Încercuiţi răspunsul corect.

a. bara verifică

b. bara nu verifică

5.

Trasaţi diagrama forţelor de compresiune pentru bara din figură:

diagrama forţelor de compresiune pentru bara din figură: 6. Să se determine forţa normală maximă capabilă

6. Să se determine forţa normală maximă capabilă a unei bare I20 (având aria secţiunii

S = 3.350 mm 2 ) din OL 50, cunoscându-se pentru OL 50 - σ at = 150

răspunsul corect.

N

mm

2

. Încercuiţi

a. N cap ≤ 646,5 kN

b. N cap ≤ 125,0 kN

c. N cap ≤ 425,4 kN

d. N cap ≤ 502,5 kN

7. Trasaţi diagrama forţelor de întindere şi compresiune pentru bara din figură:

de întindere ş i compresiune pentru bara din figură: 8. Să se dimensioneze la întindere o

8. Să se dimensioneze la întindere o bară pătrată din bronzul Bz12T (valoarea modulului de elasticitate longitudinală E = 110.000 MPa) turnat, cu lungimea l = 1,5 m, astfel încât la solicitarea cu o forţă normală N = 11.000 N să nu depăşească alungirea Δla = 1,5 mm. Încercuiţi răspunsul corect.

a. 40

b. 30

c. 20

d. 10

9. O bară Ø20 din OL 70 (modulul de elasticitate longitudinală E = 200 GPa) cu lungimea l = 300 mm este solicitată la întindere de forţa normală N = 31.400 N. Să se verifice dacă nu depăşeşte alungirea admisibilă Δla = 0,2 mm. Încercuiţi răspunsul corect.

a. bara verifică

b. bara nu verifică

10. Să se determine forţa normală maximă la compresiune de care este capabilă o bară 80 din alama AmT67 (valoarea modulului de elasticitate longitudinală E = 90 GPa) lungă de 0,4 m, astfel ca să nu depăşească alungirea de 0,4 mm. Încercuiţi răspunsul corect.

a. N cap ≤ 800.500 N

b. N cap ≤ 425 kN

c. N cap ≤ 576 kN

d. N cap ≤ 285.640 N

11. Calculaţi şi încercuiţi rezultatul corect de dimensionare la forfecare pentru asamblarea din figura de mai jos, cunoscându-se rezistenţa admisibilă la forfecare a materialului niturilor,

τ at = 60

N

mm

2

forfecare a materialului niturilor, τ a t = 60 N mm 2 12. Să se determine

12. Să se determine forţa tăietoare capabilă pentru asamblarea cu şuruburi din figură, având datele alăturate. Încercuiţi răspunsul corect.

având datele alăturate. Încercuiţi răspunsul corect . a. T c a p ≤ 16.500 N b.

a. T cap ≤ 16.500 N

b. T cap ≤ 120.000 N

c. T cap ≤ 75.360 N

d. T cap ≤ 85.640 N

13.

Determinaţi şi înscrieţi, pentru profilul platbandei din figură, modulele de rezistenţă axiale.

platbandei din figură, modulele de rezistenţă axiale. 14. Să se dimensioneze arcul bară de torsiune din

14. Să se dimensioneze arcul bară de torsiune din figură având următoarele date:

bară de torsiune din figură având următoarele date: Încercuiţi răspunsul corect. a. Ø 10 b. Ø

Încercuiţi răspunsul corect.

a. Ø 10

b. Ø 20

momentul de răsucire:

M r = 56.000 N·mm materialul arcului:

oţel de arc ARC 2 cu τ ar = 600

c. Ø 15

d. Ø 25

N

mm

2

15. Să se traseze diagrama momentelor de răsucire pentru arborele din figură.

r = 600 c. Ø 15 d. Ø 25 N mm 2 15. Să se traseze

Răspunsuri aşteptate

1. Înscrieţi pentru curba din figură: 5. Trasaţi diagrama forţelor de compresiune pentru bara din
1.
Înscrieţi pentru curba din figură:
5.
Trasaţi diagrama forţelor de compresiune pentru bara din figură:
7.
Trasaţi diagrama forţelor de întindere si compresiune pentru bara din figură:
pentru bara din figură: 7. Trasaţi diagrama forţelor de întindere si compresiune pentru bara din figură:
13. Determinaţi şi înscrieţi, pentru profilul platbandei din figură, modulele de rezistenţă axiale. 15. Să
13.
Determinaţi şi înscrieţi, pentru profilul platbandei din figură, modulele de rezistenţă axiale.
15.
Să se traseze diagrama momentelor de răsucire pentru arborele din figură.
momentelor de răsucire pentru arborele din figură.   Numărul întrebării/răspunsul corect   2
 

Numărul întrebării/răspunsul corect

 

2 3

 

4 6

 

8

 

9 10

11

12

14

 

a b

 

a d

d

 

a c

b

c

a

II.B.

Itemi cu răspuns de completare

1. Completaţi următoarele definiţii:

a)

N, numită forţă axială produce solicitarea de

b)

T, numită forţă tăietoare produce solicitarea de

c)

M i , numit moment încovoietor produce solicitarea de

d)

M t , numit moment de răsucire produce solicitarea de

2. Înscrieţi pentru reazemele de mai jos:

a) denumirea

b) reacţiunile ce pot apărea (forţe şi momente)

a. b. - - - - - - - - -

a.

b.

a. b. - - - - - - - - -
a. b. - - - - - - - - -
a. b. - - - - - - - - -
a. b. - - - - - - - - -
a. b. - - - - - - - - -

-

-

-

a. b. - - - - - - - - -
a. b. - - - - - - - - -

-

-

-

a. b. - - - - - - - - -
a. b. - - - - - - - - -

-

-

-

3. Daţi două exemple de bare solicitate la încovoiere.

a)

b)

4. Realizaţi corespondenta între formulă, calculul corespunzător şi solicitare

Formula

 

Tipul calculului

Solicitarea

N

  

     

ef

A

a

T

   

A

nec

a

 

N

r

A 

r

   

M

   

W

nec

i

max

ai

 

M 9950

P

   

t

n

5. Completaţi cele cinci căsuţe goale ale tabelului:

Forţa axială

N

 
 

T

Solicitarea de forfecare

Momentul încovoietor

   
 

M

t

Solicitarea de răsucire

6.

Înscrieţi denumirea solicitării de mai jos:

6. Înscrieţi denumirea solicitării de mai jos: 7. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în asamblarea de mai

7. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în asamblarea de mai jos:

denumirile elementelor vizate în asamblarea de mai jos: 8. Înscrieţi denumirile piuliţelor desenate mai jos: 9.

8. Înscrieţi denumirile piuliţelor desenate mai jos:

8. Înscrieţi denumirile piuliţelor desenate mai jos: 9. Înscrieţi denum irile profilelor filetelor de mai jos:

9. Înscrieţi denumirile profilelor filetelor de mai jos:

9. Înscrieţi denum irile profilelor filetelor de mai jos: 10. Clasificaţi penele şi ştifturile după poziţia

10. Clasificaţi penele şi ştifturile după poziţia lor în raport cu elementele asamblate şi după rolul funcţional:

După rolul După poziţie: funcţional:
După rolul
După poziţie:
funcţional:

11. Înscrieţi denumirile bolţurilor desenate mai jos:

funcţional: După rolul După poziţie: funcţional: 11. Înscrieţi denumirile bolţurilor desenate mai jos: 31

12.

Înscrieţi felul centrării la canelurile de mai jos:

12. Înscrieţi felul centrării la canelurile de mai jos: 13. Înscrieţi denumirile arcurilor reprezentate mai jos:

13. Înscrieţi denumirile arcurilor reprezentate mai jos:

13. Înscrieţi denumirile arcurilor reprezentate mai jos: 14. Înscrieţi forma suprafeţelor de reazem pentru

14. Înscrieţi forma suprafeţelor de reazem pentru lagărele de mai jos:

forma suprafeţelor de reazem pentru lagărele de mai jos: 15. Înscrieţi pentru rulmenţii de mai jos

15. Înscrieţi pentru rulmenţii de mai jos denumirile corpurilor de rulare:

rulmenţii de mai jos denumi rile corpurilor de rulare: 16. Înscrieţi denumirile curelelor de mai jos:

16. Înscrieţi denumirile curelelor de mai jos:

de rulare: 16. Înscrieţi denumirile curelelor de mai jos: 17. Înscrieţi denumirile lanţurilor de mai jos

17. Înscrieţi denumirile lanţurilor de mai jos după elementele componente:

denumirile curelelor de mai jos: 17. Înscrieţi denumirile lanţurilor de mai jos după elementele componente: 32

18.

Înscrieţi la transmisiile de mai jos:

a. poziţia axelor

b. denumirea roţii conducătoare

jos: a. poziţia axelor b. denumirea roţii conducătoare 19. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în

19. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în transmisia de mai jos:

denumirile elementelor vizate în transmisia de mai jos: 20. Înscrieţi pentru transmisiile de mai jos: a.

20. Înscrieţi pentru transmisiile de mai jos:

a. denumirea elementelor

b. denumirea transmisiei

c. efectul lor comun

20. Înscrieţi pentru transmisiile de mai jos: a. denumirea elementelor b. denumirea transmisiei c. efectul lor

Răspunsuri aşteptate

1. Completaţi următoarele definiţii:

a)

N, numită forţă axială produce solicitarea de întindere (compresiune)

b)

T, numită forţă tăietoare produce solicitarea de forfecare

c)

M i , numit moment încovoietor produce solicitarea de încovoiere

d)

M t , numit moment de răsucire produce solicitarea de răsucire

2. Înscrieţi pentru reazemele de mai jos:

a) denumirea

b) reacţiunile ce pot apărea (forţe şi momente)

a. b. Reazem mobil - Forţe tăietoare - - Reazem fix - Forţe normale -

a.

b.

a. b. Reazem mobil - Forţe tăietoare - - Reazem fix - Forţe normale - Forţe
a. b. Reazem mobil - Forţe tăietoare - - Reazem fix - Forţe normale - Forţe
a. b. Reazem mobil - Forţe tăietoare - - Reazem fix - Forţe normale - Forţe
a. b. Reazem mobil - Forţe tăietoare - - Reazem fix - Forţe normale - Forţe

Reazem mobil

- Forţe tăietoare

-

-

a. b. Reazem mobil - Forţe tăietoare - - Reazem fix - Forţe normale - Forţe

Reazem fix

-

Forţe normale

-

Forţe tăietoare

-

fix - Forţe normale - Forţe tăietoare - Încastrare - Forţe normale - Forţe tăietoare -

Încastrare

- Forţe normale

- Forţe tăietoare

- Momente

3. Daţi două exemple de bare solicitate la încovoiere. a, b) arcul în foi, osia, axul, şina.

4. Realizaţi corespondenta între formulă, calculul corespunzător şi solicitare

Formula

 

Tipul calculului

Solicitarea

N

  

 

verificare

întindere/compresiune

ef

A

a

T

   

A

nec

a

 

dimensionare

forfecare

N

r

A 

r

rupere

întindere

M

   

W

nec

i

max

dimensionare

încovoiere

ai

 

M 9950

P

   

t

n

dimensionare

răsucire

5. Completaţi cele cinci căsuţe goale ale tabelului:

Forţa axială

N

Solicitarea de întindere

Forţa tăietoare

T

Solicitarea de forfecare

Momentul încovoietor

M

i

Solicitarea de încovoiere

Momentul de torsiune

M

t

Solicitarea de răsucire

6.

Înscrieţi denumirea solicitării de mai jos:

6. Înscrieţi denumirea solicitării de mai jos: 7. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în asamblarea de mai

7. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în asamblarea de mai jos:

denumirile elementelor vizate în asamblarea de mai jos: 8. Înscrieţi denumirile piuliţelor desenate mai jos: 9.

8. Înscrieţi denumirile piuliţelor desenate mai jos:

8. Înscrieţi denumirile piuliţelor desenate mai jos: 9. Înscrieţi denumirile profilelor filetelor de mai jos:

9. Înscrieţi denumirile profilelor filetelor de mai jos:

9. Înscrieţi denumirile profilelor filetelor de mai jos: 10. Clasificaţi penele şi ştifturile după poziţia lor

10. Clasificaţi penele şi ştifturile după poziţia lor în raport cu elementele asamblate şi după rolul funcţional:

 

longitudinale

După rolul

de fixare

După poziţie:

transversale

de reglare

funcţional:

 

-

de siguranţă

11. Înscrieţi denumirile bolţurilor desenate mai jos:

12.

Înscrieţi felul centrării la canelurile de mai jos:

12. Înscrieţi felul centrării la canelurile de mai jos: 13. Înscrieţi denumirile complete ale arcurilor

13. Înscrieţi denumirile complete ale arcurilor reprezentate mai jos:

denumirile complete ale arcurilor reprezentate mai jos: 14. Înscrieţi forma suprafeţelor de reazem pentru

14. Înscrieţi forma suprafeţelor de reazem pentru lagărele de mai jos:

forma suprafeţelor de reazem pentru lagărele de mai jos: 15. Înscrieţi pentru rulmenţii de mai jos

15. Înscrieţi pentru rulmenţii de mai jos denumirile corpurilor de rulare:

rulmenţii de mai jos denumirile corpurilor de rulare: 16. Înscrieţi denumirile curelelor de mai jos: 17.

16. Înscrieţi denumirile curelelor de mai jos:

de rulare: 16. Înscrieţi denumirile curelelor de mai jos: 17. Înscrieţi denumirile lanţurilor de mai jos

17. Înscrieţi denumirile lanţurilor de mai jos după elementele componente:

denumirile curelelor de mai jos: 17. Înscrieţi denumirile lanţurilor de mai jos după elementele componente: 36

18.

Înscrieţi la transmisiile de mai jos:

a. poziţia axelor

b. denumirea roţii conducătoare

jos: a. poziţia axelor b. denumirea roţii conducătoare 19. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în

19. Înscrieţi denumirile elementelor vizate în transmisia de mai jos:

denumirile elementelor vizate în transmisia de mai jos: 20. Înscrieţi pentru transmisiile de mai jos: a.

20. Înscrieţi pentru transmisiile de mai jos:

a. denumirea elementelor

b. denumirea transmisiei

c. efectul lor comun

Înscrieţi pentru transmisiile de mai jos: a. denumirea elementelor b. denumirea transmisiei c. efectul lor comun

II.C.

Întrebări structurate

1. Definiţi reazemul fix şi reprezentaţi-l schematic împreună cu reacţiunile corespunzătoare:

- l schematic împreună cu reacţiunile corespunzătoare: 2. Scrieţi expresia matematică a legii lui Hooke şi
- l schematic împreună cu reacţiunile corespunzătoare: 2. Scrieţi expresia matematică a legii lui Hooke şi
- l schematic împreună cu reacţiunile corespunzătoare: 2. Scrieţi expresia matematică a legii lui Hooke şi

2. Scrieţi expresia matematică a legii lui Hooke şi definiţi termenii care intervin

3. Enumeraţi etapele dimensionării la întindere (fără considerarea deformaţiilor):

1.

2.

3.

4.

4. Pentru verificarea la întindere (fără considerarea deformaţiilor) algoritmul de calcul prin metoda rezistenţelor admisibile este:

1.

2.

3.

4.

5. Precizaţi care dintre piesele următoare prezintă concentratori de tensiuni şi indicaţi riscurile pe care le prezintă.

de tensiuni şi indicaţi riscurile pe care le prezintă. 6. Stabiliţi care este semnificaţia notaţiilor: a.

6. Stabiliţi care este semnificaţia notaţiilor:

a.

b. şi unităţile în care se exprimă:

7. Diametrul nitului ce se foloseşte la îmbinări se determină cu relaţia:

4  d   ag  s   fa
4
d
ag
s
fa

a) precizaţi pentru ce tipuri de nituri este valabilă relaţia.

b) specificaţi semnificaţia fiecărui termen şi unitatea de măsură.

8. Daţi definiţia momentului încovoietor:

9. Trasaţi diagrama forţelor tăietoare pentru bara din figură:

diagrama forţelor tăietoare pentru bara din figură: 10. Calculaţi momentul încovoietor din punctul 2 al

10. Calculaţi momentul încovoietor din punctul 2 al figurii de la problema de mai sus (problema nr. 9)

11. Înscrieţi patru avantaje ale îmbinărilor prin sudare:

1.

2.

3.

4.

12.

Înscrieţi patru dezavantaje ale îmbinărilor prin lipire:

1.

2.

3.

4.

13. Înscrieţi patru domenii de utilizare a penelor:

1.

2.

3.

4.

14. Înscrieţi patru avantaje ale asamblării prin strângere pe con:

1.

2.

3.

4.

15. Enumeraţi trei tipuri de arcuri clasificându-le după forma lor constructivă şi stabiliţi tipul solicitărilor la care sunt supuse.

16. Precizaţi rolul funcţional al cuplajelor şi clasificaţi-le având în vedere condiţiile de funcţionare ale elementelor de legătură.

Clasificare

de funcţionare ale elementelor de legătură. Clasificare 17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie
de funcţionare ale elementelor de legătură. Clasificare 17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie
de funcţionare ale elementelor de legătură. Clasificare 17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie
de funcţionare ale elementelor de legătură. Clasificare 17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie
de funcţionare ale elementelor de legătură. Clasificare 17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie
de funcţionare ale elementelor de legătură. Clasificare 17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie

17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie şi înscrieţi denumirile părţilor principale:

Clasificare 17. Schiţaţi în caroiajul de mai jos o osie şi înscrieţi denumirile părţilor principale: 40

Răspunsuri aşteptate

1. Definiţi reazemul fix şi reprezentaţi-l schematic împreună cu reacţiunile corespunzătoare:

Este o legătură între bară şi alt corp.

Introduce două reacţiuni

Permite rotirea în jurul punctului de sprijin

H

V
V

2. Scrieţi expresia matematică a legii lui Hooke şi definiţi termenii care intervin

E

σ efort unitar ε alungire specifică E modul de elasticitate longitudinală

3. Enumeraţi etapele dimensionării la întindere (fără considerarea deformaţiilor):

1. Se dă forţa

2. Se alege materialul

3. Se obţine rezistenţa admisibilă

4. Se calculează secţiunea necesară barei

4. Pentru verificarea la întindere (fără considerarea deformaţiilor) algoritmul de calcul este :

1. Se dau: forţa, dimensiunile barei, materialul

2. Se obţine efortul unitar admisibil (rezistenţa)

3. Se calculează efortul unitar efectiv în secţiunea barei

4. Se compară cele două eforturi unitare

5. Stabiliţi care este semnificaţia notaţiilor:

a. efort unitar longitudinal b. efort unitar transversal

şi unităţile în care se exprimă:

N

mm

2

6. Precizaţi care dintre piesele următoare prezintă concentratori de tensiuni şi indicaţi riscurile

pe care le prezintă.

de tensiuni şi indicaţi riscurile pe care le prezintă. 7. Diametrul nitului ce se foloseşte la

7. Diametrul nitului ce se foloseşte la îmbinări se determină cu relaţia:

4  d   ag  s   fa
4
d
ag
s
fa

a) precizaţi pentru ce tipuri de nituri este valabilă relaţia. nituri cu tijă plină nituire cu o singură secţiune de forfecare

b) specificaţi semnificaţia fiecărui termen şi unitatea de măsură.

d diametrul nitului [mm] s grosimea unei table [mm] σ ag efort unitar admisibil la presiune [

N