Sunteți pe pagina 1din 18

NONVERBALUL

Exist 6 nevoi relaionale fundamentale (n acelai tim! ele re!re"int i o#iectivele oricrui
!roces de comunicare$%
&' nevoia de a s!une (
)' nevoia de a fi inteles (
*' nevoia de a fi recunoscut (
+' nevoia de a fi valori"at (
,' nevoia de a influenta (
6' nevoia de intimitate (
&' Nevoia de a -!une
Este nevoia de a transmite informaii celor din .urul nostru' /ermanent simim nevoia s
s!unem ceva0 s artm0 s ex!licm0 etc' 1ac simim nevoia s s!unem ceva semnificativ
!entru noi i nu o facem0 transmiterea informaiei se va reali"a involuntar0 incontient0 ntr un
mod mascat (Ex% !rin stri de tensiune0 anxietate0 a2resivitate0 sau c3iar somati"ri n ca"ul
unui mesa. ne2ativ refulat$'
1ar cum i ce s!unem4
5omunicarea se reali"ea"%
6 &78 !rin cuvinte' 9esa.ul ver#al tre#uie sa fie% clar0 sim!lu0 uor de urmrit0 s utili"e"e un
voca#ular adecvat !ersoanei cu care vor#im'
6 *78 !rin tonul vocii (variaii ale nlimii sunetelor0 tria lor0 ra!iditatea vor#irii0 calitatea vocii$
6 *78 se reali"ea" !rin ex!resia !rivirii si a feei (un ":m#et0 o ncruntare0 contactul vi"ual
direct sau evitarea acestuia0 durata contactului vi"ual0 etc$
6 *7 8 se reali"ea" !rin ex!resia ntre2ului cor! ; 2esturi (micri ale m:inilor care susin
mesa.ul$0 !o"iia cor!ului0 orientarea acestuia fata de interlocutor0 !roximitatea0 contactul
cor!oral(
1eci mintea i cor!ul re!re"int un sistem com!lex !rin care comunicm ; ele tre#uie s se
susin una !e alta'
1in totalul sentimentelor transmise de o !ersoana%
6 < 8 se transmit !rin intermediul cuvintelor
6 *= 8 se transmit !rin tonul vocii
6 ,, 8 !rin ex!resia fetei si !ostura'
5om!onentele 5omunicrii non;ver#ale%
9imica;!rivirea% desc3is sau evitant0 fix sau mo#il( ":m#etul sau 2rimasele( micarea
s!r:ncenelor0 etc' 5ontactul vi"ual este foarte im!ortant n comunicare% s;a demonstrat c nu
!utem menine contactul vi"ual cu o !ersoan necunoscut mai mult de 7'< s (media este de
7'+ s$' 1e asemenea s;a demonstrat c ntr;o conversaie a!roximativ ,7;678 din tim!
comunicarea este susinuta de contact vi"uale intre cei ) (sau mai muli$ !arteneri'
>estica ; micarea m:inilor0 #tutul din !icior0 !rivitul re!etat la ceas0 aran.area ritmic a
!rului etc' >esturile !ot fi% o#inuite (ex% ridicarea de2etelor de ctre elevi c:nd vor s
rs!und0 ridicarea m:inii c:nd vrei s o!reti un taxi0 2estul de ?la revedere?0 etc$( 2esturi
sim#olice (ex% 2esturile folosite n interiorul unor 2ru!uri i a cror semnificaie este cunoscut
numai de acestea$'
/ostur ;!o"iia cor!ului% !o"iie relaxat0 desc3is0 ocu!:nd tot s!aiul n care stm;
ncredere n !ro!ria !ersoan( utili"area numai a unui colt de scaun0 m:inile str:nse la !ie!t i
cu !icioarele ncruciate ; nc3idere0 team0 nencredere n !ro!ria !ersoan(
Atitudinea ; relaxat0 2rav0 serioas0 nc3is0 res!in2toare0 desc3is0 e"itant etc
Vestimentaia ; culorile0 accesoriile0 modelul 3ainelor0 lun2imea sunt toi at:ia indicatori ai
sistemelor !ersonale de valori% stil extrava2ant0 clasic sau s!ort'
Bariere n comunicare n tim!ul transmiterii informaiilor
A#ordarea din !artea emitorului Reacii !osi#ile ale rece!torului
&' 1iri.ea"0 d ordine
?@aci cum s!un eu c aa e #ine? Re"istena0 com#atere
)' Ameninare
?1ac te mai aud c te mai !l:n2i vreodat ''''''''? Resentimente0 furie0 sentimente ne2ative
*' /redic0 face moral
?5e cre"i c la munc totul e frumos4?(
ABnva s ai r#dare? Bnc3idere0 sentimente ne2ative0
contra;moralism (com#atere$'
+' 5onsilia"0 ofer soluii
?@ aa cum s!un eu ca aa e cel mai #ine? Cntensificarea de!endentei0 re"isten'
,' Dudec0 critic0 condamn
?Nu faci nimic #ine?( ?Eu eti de vina ca''''? -cderea stimei de sine0 com#atere
6' Elo2ia"0 secondea"
?Ee;ai descurcat minunat0 esti cel maC #un0 ca
ntotdeauna''''? Reacie de a!rare ; fie ca mesa.ul este ca o su!ra;
valori"are (deci data viitoare emitorul atea!t mai mult$0
fie c tentativa de mani!ulare'
<' Bncearc s convin2
?Aici ai 2resit0 uite0 daca'''' ? -entimente de inferioritate0 inadecvare'
=' Ridiculi"ea"0 ia n ras asculttorul
?At:ta efort !entru un lucru at:t de uor?0
?Ee;ai 2:ndit mult !ana ai fcut lucrul asta4? -cderea stimei de sine0 com#atere'
F' Anali"ea"0 dia2nostic3ea"
?/ro#lema ta este ca'''''''''?0 ?eti o#osit ; vina e''''''G @rustrare0 fric de a nu fi neles
&7' Asi2ur0 consolea"
?Nu ii face 2ri.i0 m:ine nici nu ii vei mai aminti -entimentul ca nu a fost nteles0 ostilitate
&&' Cntero23ea"
?1e ce'''4 5e'''4 5um' '''4? Rs!unsuri false0 omisiuni0 reacii de
a!rare'
&)' -c3im#area su#iectului0 sarcasm0 nc3idere'
?Hai sa discutam de lucruri mai !lcuteImai interesante?( -entimentul ca ar2umentele lui nu au
fost nelese0 au fost considerate irelevante0 !uerile0 inexistente' frustrare0 retra2ere'
)' NEVOCA 1E A @C A-5ULEAE0 AUJCE0 CNEELE-
Bntr;o relaie suntem ntotdeauna *% eu0 tu si relaia dintre noi' Bn momentul n care s!un ceva0
im!ortant este ca mesa.ul s a.un2 la celalalt n acelai fel n care l;am transmis0 adic s fiu
rece!tat ti neles'
Eeste efectuate cu !rivire la ascultare au demonstrat ca o !ersoan o#inuit i !oate aminti
numai ,7 8 din ceea ce a ascultat (dac este c3estionat imediat$ i numai ),8 du! ) luni'
@enomene !ot !ertur#a comunicarea%
a' #loca.ul
#' #ruia.ul
c' filtrarea informaiei
d' distorsiunea informaiei'
a' Bloca.ul ; ntreru!erea com!let a !rocesului comunicaional din cau"e fi"ice0 materiale sau
cau"e !si3olo2ice (!ersoan ina#orda#il$'
Efecte !si3olo2ice%
Bntr;o relaie directa (fa n fa$ ; stare de .en i reacia de fu2a(
Relaie la distan ; stri de anxietate0 a2resivitate0 team0 etc
Limita extrema a #loca.ului comunicare;K autismul (im!osi#ilitatea mor#id de a comunica$ ;
este de ordin !atolo2ic'
#' Bruia.ul; !ertur#area !ariala i tran"itorie din cau"e fi"ice0 materiale (surs de "2omot$ sau
cau"e !si3olo2ice' La rece!tor informaia transmis a.un2e !arial sau c3iar modificat' Bn
aceste ca"uri a!are nevoia de inter!retare i im!licit modificarea semnificaiei iniiale a
mesa.ului'
Bnele2erea unui mesa. !resu!une !otrivirea informaiei !rimite n ti!arele mentale existente
(n 3arta mental a interlocutorului$'
5e doreti s mi comunici 9esa.ul iniial
5e mi s!ui de fa!t
5e nele2 eu
5e rein eu
5e acce!t eu
5e am neles eu ca doreai sa mi comunici 9esa.ul final
Trimite semnale potrivite
Publicat la data de 06.06.2002
Cn viata !rofesionala0 lim#a.ul nonver#al si !araver#al contea"a cel
!utin in aceeasi masura ca si cel ver#al' >esturi0 mimica0 intonatie0 tonul
vocii0 ticuri carora a!arent nu le dai im!ortanta iti !ot influenta ima2inea0
dar si afacerile0 mai mult decat cre"i'
de Ana Placinta
Un "am#et desc3is0 o stran2ere de mana ferma0 !astrarea contactului
vi"ual si succesul iti este in mare !arte asi2urat' A!lica te3nicile de
comunicare nonver#ala in avanta.ul tau0 !entru a;ti consolida relatiile cu
cole2ii si !artenerii de afaceri'
Studiaza-te in oglinda in timp ce vorbesti la telefon0 !entru a;ti
o#serva mimica si 2esturile' Vei o#serva cu si2uranta unele elemente
care nu te entu"iasmea"a deloc; te incrunti !rea mult0 ai o mina
!lictisitaI!osomorataI!reocu!ata0 ai anumite ticuri etc' Cn mare !arte0
aceasta este ima2inea !e care o oferi celorlalti si atunci cand le vor#esti
fata in fata' Cncearca sa iti controle"i unele dintre 2esturile !e care le faci
in mod inconstient (cum ar fi scar!inatul du!a urec3eI .ocul cu suvitele de
!ar$ sau reactiile fetei (cand simti ca te incrunti0 destinde;ti trasaturile$' Cn
acest fel0 cei din .ur te vor !erce!e ca !e o !ersoana incre"atoare0
relaxata si ec3ili#rata'
Cand dai mana, intinde-o ferm, cu palma dreapta0 ca de la e2al la
e2al' /alma orientata in .os0 arata ca vrei sa;ti domini interlocutorul0 iar
daca !odul !almei este indre!tat in sus arata desc3idere0 dar si
su!unere' Car o mana moale si umeda (de multe ori cele doua sunt
asociate$ indica timiditate0 neincredere' 1aca de o#icei iti trans!ira
mainile0 ster2e;te cu un servetel sau odi3neste;ti mana de;a lun2ul
cor!ului0 atin2and foarte discret !oalele sacoului sau fusta0 inainte de
a intra in inca!ere sau de a da mana cu cineva'
Pastreaza contactul vizual in timpul conversatiei' 1aca !rivirea
!ersoanei res!ective te intimidea"a0 fixea"a un !unct aflat in mi.locul
fruntii' Vei da im!resia ca o !rivesti in oc3i0 iar tu te vei simti conforta#il'
u subestima niciodata puterea unui zambet' 1ar tine cont ca
"am#etul sincer0 din inima0 inseamna sa "am#esti si cu oc3ii0 sa iti
destin"i toate trasaturile fetei0 nu doar sa;ti de"velesti dantura'
!ndreapta-ti corpul spre partenerul de discutie !entru a confirma
interesul !e care il acor"i0 fie ca stai .os sau in !icioare' 1aca te afli la o
masa0 stai drea!ta !e scaun0 re"emata sau nu de s!atar0 dar fara sa te
tolanesti ca intr;un se"lon2'
!ntareste-ti cuvintele prin gesturi ale mainilor, fara a e"agera cu
miscarile. Eine mainile cu !almele in sus0 !o"itia desc3isa ex!rima
sinceritatea si desc3iderea' Cn sc3im#0 2esturile de autoritate0 forta si
dominare se fac cu !almele orientate in .os'
Controleaza-ti gesturile si ticurile nervoase. Nu te .uca cu !ixul0 nu
#ate dara#ana !e mar2inea mesei0 nu iti trece mana !rin !ar0 nu;ti !une
mainile la 2ura (decat cand casti$ sau !e fata etc' 1aca esti !rea
surescitata0 tine;ti mainile strans im!reunate (nu incrucisate$0 fara sa ti le
freci insa0 sau ia notite !e un carnetel'
u tine bratele si#sau picioarele incrucisate. Cnterlocutorul !oate
inter!reta aceasta atitudine ca !e o de"a!ro#are0 nesi2uranta0
res!in2ere0 defensiva0 nervo"itate sau incordare'
!mbraca-te potrivit cu imaginea !e care doresti sa o im!ui des!re tine0
dar simte;te #ine in 3ainele tale' 1aca te simti stin23era in ele0 c3iar si un
costum Armani nu iti va oferi titlul de ?cea mai #ine im#racata femeie de
afaceri?' -i tine cont de detaliile care alcatuiesc un loo$ profesional'
!nregistreaza-ti vocea in tim! ce citesti cu voce tare sau vor#esti cu
cineva si asculta a!oi caseta' 1aca nu esti multumita de ce au"i ; cuvinte
sacadate0 #al#aieli0 !au"e mari0 sunete ascutite etc0 fa exercitii de dictie
si res!iratie ca sa iti im#unatatesti tonul si intonatia vocii'
Controleaza-ti tonul vocii in timpul discutiilor0 mai ales cand sunt in
contradictoriu' 5and simti ca te enerve"i0 res!ira adanc si co#oara incet
vocea' Unui ton ridicat i se ras!unde cu unul si mai ridicat si tot asa !ana
la cearta' 1aca insa vor#esti cu voce .oasa0 interlocutorul va fi o#li2at sa
iti ras!unda in acelasi mod'
53iar daca !oate !area neo#isnuit0 fii atenta si la felul in care razi'
Afacerile nu inseamna nici !e de!arte sa te li!sesti de simtul umorului0 #a
c3iar tre#uie sa iti amintesti de el' 1ar un ras !rea "2omotos sau care
seamana cu un c3itait nu face deloc o #una im!resie'
!nvatati sa dominati interlocutorii
/ro2ramarea Neuro;Lin2vistica
Cdei de Afaceri0 Culie &FF,
Este cu adevarat o mare !lacere sa ince! cola#orarea cu aceasta revista'
Ee3nica comunicarii si van"arii0 materie in care cred ca am o #una !re2atire teoretica
si !ractica0 sta la #a"a fiecarei activitati comerciale si0 dealtfel0 a fiecarei activitati
umane'
/ro2ramarea Neuro Lin2vistica (/NL$ este o stiinta noua0 care deriva din !si3olo2ia
co2nitiva si din ci#ernetica si !ermite a se a.un2e la un control com!let al
com!onentelor de #a"a care constituie ex!erienta umana'
A!licarea ei in domeniul !si3otera!eutic si al comertului a dat re"ultate deose#ite si
!osi#ilitatile sale sunt inca foarte de!arte de a fi ex!loatate din !lin'
5a fiecare te3nica com!lexa0 nu se !oate invata numai din carti0 cu atat mai !utin din
reviste( dar am incredere ca niste conce!te care stau la #a"a /NL vor fi utile imediat0
iar in viitor vom vedea cum vor !utea fi ele a!rofundate'
1ar0 !entru ince!ut0 in loc sa vor#esc de te3nica0 as vrea sa fac cateva reflectii si
!oate !utina filo"ofie'
Eoata lumea stie ca fiecare activitate cotidiana este foarte com!lexa in felul sau si ca
este nevoie sa inveti le2i si metode !entru a face ceva anume0 dar nu de a face
oricum0 ci de a face #ine'
Cn ciuda acestui fa!t0 unul dintre lucrurile care intotdeauna m;au uimit0 reflectind la
natura lumii0 este ca0 desi in a!arenta realitatea este com!lexa0 totusi0 !ot fi
individuali"ate niste conce!te de #a"a de care0 atunci cand le;ai inteles0 te !oti folosi
!entru intele2erea ansam#lului realitatii'
1e exem!lu0 conce!tul de su!ravietuire% fiecare or2anism viu (animal0 om$ sau social
(firma0 stat$ are ca o#iectiv !rimordial su!ravietuirea si !er!etuarea lui' A nu tine cont
de !rinci!iul acesta in viata cotidiana ne duce si2ur la com!ortamente 2resite0 cu
consecinte de"astruoase'
Un alt conce!t fundamental este cel de sc3im#% nici un or2anism nu este autonom si0
in consecinta0 are constant nevoie de ceva care a!artine mediului am#iant0 natural
sau social (mancare0 informatii0 !rotectie0 iu#ire'''$'
/entru a le o#tine0 tre#uie sa dea in sc3im# ceva care a!artine lui0 !entru a face un
sc3im# ec3ili#rat (#ani0 munca0 diferite informatii etc'$' Evident0 #anul e numai un
instrument !ractic !entru a face re!ede si ec3ili#rat o !arte din tran"actiile !osi#ile'
5and afirm ca #anii nu re!re"inta totul0 inseamna numai ca exista lucruri de care
avem nevoie !entru su!ravietuirea noastra0 care nu au un !ret ce !oate fi ex!rimat in
moneda' (5at costa un suras sincer40 de exem!lu$'
5a un corolar al celor de mai sus0 se !oate afirma ca noi !utem o#tine ceea ce avem
nevoie doar in !ro!ortie cu cat !utem si suntem dis!usi sa dam in sc3im# (un suras
nu are !ret0 dar il !ot o#tine cu #una;cuviinta sau cu o 2luma #una$'
1in ceea ce am s!us !ana acum deriva o maxima care as dori sa fie scrisa !este tot0
cu litere mari si la care fiecare dintre noi sa reflecte"e in fiecare "i%
%&aca eu dau cuiva ceea ce el vrea si de care are nevoie, el o sa-mi dea ceea ce
eu vreau si de care am nevoie%.
1aca ceea ce am s!us este adevarat (si eu va 2arante" ca este$0 se !un imediat trei
intre#ari%
&' 5um se !oate sti ce doreste cu adevarat alta !ersoana4
)' 5um !ot sti ceea ce eu doresc cu adevarat4 (Aceasta intre#are !oate !area
ciudata0 dar este intre#area cea mai im!ortanta0 iar des!re ea vom discuta cu alta
oca"ie$'
*' 5um !ot face ceva convena#il !entru ca celalalt sa intelea2a ce doresc si cum !ot
convin2e acea !ersoana ca sc3im#ul este convena#il !entru amandoi4'
A.un2em astfel la nucleul central0 la conce!tul;c3eie al existentei0 care este
comunicarea'
Eot ceea ce eu fac0 si su#linie" ?tot?0 im!lica ?comunicarea? sau0 cum "ice scoala de
!si3olo2ie de la ?/alo Alto?% ?fiecare com!ortament inseamna comunicare?'
5omunicare cu !ersoane0 #ineinteles0 dar si cu masini0 cu entitati sociale etc'
1e exem!lu0 cand conduc automo#ilul0 comunic intentia mea de sc3im#are a directiei
volanului sau cea de sc3im#are a vite"ei acceleratorului( la fel0 automo#ilul este
astfel construit incat imi !oate comunica li!sa #en"inei sau nefunctionarea motorului'
Am folosit intentionat un exem!lu extrem !entru a !utea des!rinde niste !rinci!ii ale
comunicarii%
&'/entru a fi inteles tre#uie sa utili"e" un lim#a. cunoscut si0 deci0 accesi#il
interlocutorului' (Este inutil sa;i s!un masinii ?du;te s!re drea!ta0 imediatL?0 ci tre#uie
sa semnali"e" si sa actione" volanul$'
)' Cm!ortant este nu ceea ce intentione"i sa comunici0 ci ceea ce intele2e rece!torul
(aceasta relatie este definita de conce!tul de feed;#acM$'
*' 5ine comunica este !rimul res!onsa#il de re"ultatul comunicarii' (1aca cineva ma
intele2e 2resit0 nu;i vina sa0 ci este vina mea' Ere#uie ca eu sa;mi sc3im# maniera de
comunicare$'
Eoate consideratiile acestea !ot arata destul de #anale0 dar activitatea !ractica
demonstrea"a ca%
&' Cntotdeauna uitam de ele'
)' Nu avem niciodata un ?manual? de instructiuni !entru a a.un2e la constiinta altei
!ersoane0 deci !entru a fi intelesi de aceasta'
*' Oamenii sunt mult mai com!licati decat masinile0 deci comunicarea interumana
este cel mai com!lex ti! de comunicare'
5u toate acestea0 este curios ca toate !ersoanele intele2 necesitatea unui studiu
serios !entru a invata0 de exem!lu0 sa utili"e"e un com!uter0care este totusi un lucru
foarte sim!lu0 si nu vad necesitatea invatarii !rinci!iilor de functionare a mintii umane0
care este infinit mai com!lexa decat com!uterul'
Un lucru care com!lica inca si mai mult comunicarea interumana este ca aceasta se
reali"ea"a !e trei niveluri%
&' Lo2ic
)' /araver#al
*' Nonver#al
1intre acestea0 nivelul lo2ic (deci cel al cuvintelor$ re!re"inta doar <8 din totalul
actului de comunicare( *=8 are loc la nivel !araver#al (ton0 volum0 vite"a de
rostire'''$ si ,,8 la nivelul nonver#al (ex!resia faciala0 !o"itia0 miscarea0
im#racamintea etc'$'
1aca intre aceste niveluri nu sunt contradictii0 comunicarea !oate fi eficace'
1aca insa intre niveluri exista contradictii0 mesa.ul transmis nu va avea efectul
scontat'
1e exem!lu un semidoct care a facut multi #ani0 oricat de frumos si ele2ant s;ar
im#raca (comunicare nonver#ala$0 la nivelul comunicarii lo2ice s;ar demasca imediat
si0 in ca"ul sau0 3aina nu ar mai face !e om'
-au0 !entru a exem!lifica relatia dintre nivelul lo2ic si cel !araver#al0 se "ice ca
adesea nu contea"a ?ce s!ui?0 ci ?cum s!ui?'
Vor#e !lacute s!use !e un ton rastit nu sunt rece!tate ca atare'
1e aici0 o conclu"ie asu!ra careia vom reveni merita su#liniata% in actul comunicarii
interumane tre#uie sa ne concentram in e2ala masura asu!ra tuturor nivelurilor
comunicarii% lo2ic (ver#al$0 !araver#al si nonver#al'
Am s!us mai inainte ca nu exista un manual des!re cum sa a.un2em la constiinta
unei !ersoane0 dar am exa2erat'
/ro2ramarea Neuro Lin2vistica ne !ermite sa reali"am acest manual'
Cn !rimul rand0 !rin decodificarea si descrierea !roceselor creierului uman cu o
!reci"ie a!roa!e matematica0 a!oi indicand acele ?manete? cu care se !ot modifica
deci"iile constiente si inconstiente ale interlocutorilor nostri'
1es!re toate acestea0 in intalnirile noastre viitoare'
5omunicarea orala
&' /re2atirea si sustinerea unei !re"entari orale
)' Ei!uri de interviuri' Cnterviul de an2a.are
5omunicarea orala
-u# um#rela derutanta a notiunii de comunicare orala se afla deo!otriva
elemente care tin de ex!resia sonora a vocii umane si elemente care tin de
sensul cuvintelor' Bn acest sens se !oate face o distinctie ntre doua ti!uri de
lim#a.0 !rofund diferite ca natura0 dar intim conectate%
N lim#a.ul paraverbal sau ceea ce oamenii comunica !rin voce (volum0
intonatie0 ritm0 tonalitate0 accent0 !au"e$ si !rin manifestari vocale fara
continut ver#al (rsul0 dresul vocii0 2eamatul0 oftatul0 mormaieli0 !lescaituri0
urlete0 ti!ete0 fluieraturi etc'$(
N lim#a.ul ver#al sau ceea ce oamenii comunica !rin rostirea si descifrarea
ntelesului cuvintelor'
Bn lumina acestei distinctii este evindent statutul de com!onenta a
comunicarii orale atri#uit comunicarii ver#ale'
5omunicarea orala !re"inta numeroase avanta.e fata de comunicarea
scrisa%
N vor#itorul si !oate o#serva interlocutorul si interveni !e loc cu modificari0 att
la nivelul lim#a.ului paraverbal ct si ver#al0 !entru a eficienti"a comunicarea'
N oralitatea !ermite Oun .oc lo2ic si imediat al ntre#arilor cu ras!unsurile0 ntr;o
derulare s!ontana si flexi#ilaAN oralitatea Oasi2ura terenul cel mai fertil !entru manifestarea
com!ortamentelor
!ersuasive si mani!ulativeA0 !une n valoare Ocarisma si ca!acitatea de a
convin2e si influenta oameniiA'
/uternica le2atura existenta ntre mesa.ul paraverbal si cel ver#al se
traduce !rin aceea ca interventia celui dinti !rovoaca intensificarea0 sla#irea0
distorsionarea sau anularea semnificatiilor cuvintelor rostite' 1e aceea0
!ersoanele care doresc sa influente"e sau sa;i controle"e !e cei din .urul lor0 sa;i
ncura.e"e sau sa;i intimide"e0 sa;si afirme autoritatea si sa;si mentina controlul0
sa o#tina a!ro#area sau refu"ul interlocutorilor0 tre#uie sa nvete sa mnuiasca
mesa.ul paraverbal'
Bn tim! ce vor#este0 omul de"valuie o cantitate imensa de informatii des!re
sine0 dar nu att de mult !rin cuvinte ct !rin voce' /rin alternarea tonurilor vocii
!utem contracara monotonia si directiona atentia ascultatorului' Eonurile
crescnde ex!rima o do"a de si2uranta0 n tim! ce inflexiunile descrescnde
!unctea"a nesi2uranta' Atunci cnd dorim sa aratam ncredere si com!etenta0
cnd vrem sa atra2em atentia si sa fim convin2atori0 !si3olo2ii ne recomanda
folosirea unui Oton !arentalA' 5nd nu sntem luati n serios0 cnd vedem ca nu
!rea reusim sa convin2em si nu ne !utem im!une n fata celorlalti0 e tim!ul sa ne
ntre#am si daca nu cumva tonul ado!tat de noi este unul de co!il'
Varierea volumului vocii este o alta te3nica !e care tre#uie sa nvatam a o
sta!ni deoarece ne a.uta sa dominam sau sa fim dominati' @iecare din noi !utem
face acest lucru mai #ine sau mai rau0 n functie de volumul !lamnilor0 de
ca!acitatea toracica0 de calitatea cor"ilor vocale0 de modul n care ne controlam
res!iratia0 de !o"itia cor!ului etc' Elementele care nu tin nea!arat de noi n
corectia volumului vocii0 dar care tre#uie luate n seama daca vrem sa fim au"iti si
ascultati0 snt marimea nca!erii0 marimea !u#licului si "2omotele de fond'
Articularea este arta de a vor#i inteli2i#il si a emite sunete !otrivite
folosind #u"ele0 maxilarul0 dintii si lim#a' 1ictia de!inde de articularea corecta si
com!leta a consoanelor si de enuntarea clara a vocalelor' 5ei !e care natura nu
i;a !rea a.utat si vor#esc dintotdeauna n2aimat0 neclar sau #l#it nu !ot fi #anuiti
de ado!tarea vreunei strate2ii de comunicare0 dar un vor#itor care de re2ula
vor#este ras!icat si care dintr;o data devine neclar n anumite "one ale
discursului sau0 lasa sa se ntelea2a ca ori nu este si2ur !e ceea ce s!une0 ori
nu;i !lace ceea ce s!une0 ori !ur si sim!lu are ceva de ascuns'
Uneori0 desi nu avem !ro#leme cu articularea0 e !osi#il sa nu sta!nim #ine
accentul' Acesta se refera la !ronuntarea mai intensa si !e un ton mai nalt a
unei sila#e dintr;un cuvnt sau a unui cuvnt dintr;un 2ru! sintactic' Accentul
detine un rol im!ortant n s3im#area ntelesului cuvintelor si inducerea de mesa.e
colaterale celui transmis !rin cuvinte'
Ritmul vor#irii este dat de derularea lenta (a!roximativ )77 de
sila#eIminut$ normala (n .ur de *,7 de sila#e Iminut$ sau ra!ida (n .ur de ,77 de
sila#eIminut$ a cuvintelor !ronuntate' Un #un vor#itor tre#uie sa varie"e vite"a
!ronuntarii cuvintelor n functie de continutul si im!ortanta 2enerala a mesa.ului'
/au"ele dintre cuvinte si fra"e transmit indicii att des!re intentiile si
atitudinile discursive ale vor#itorului0 ct si des!re starile lui afective' /au"ele
scurte divid ideile dintr;o fra"a0 iar cele lun2i marc3ea"a sfrsitul fra"elor' /au"ele
!rea lun2i !ot o#osi audienta0 cele scurte si #ine !lasate dau ascultatorului
sentimentul de im!licare activa' /au"ele tactice snt facute inainte de cuvintele
sau ideile care merita su#liniate0 altele nu vi"ea"a deloc interlocutorul ci
necesitatea unui moment de meditatie0 de aducere aminte' Exista si !au"e
datorate stn.enelii0 cnd tot ce !utem s!era este
ca interlocutorul nostru sa ia
cuvntul'
1incolo de calitatile vocii sta la !nda cuvntul' >ndim n cuvinte si
comunicam tot cu a.utorul cuvintelor' 1evi"a Pitt2ensteiniana ONu cautati sensul
unui cuvnt0 ci modul lui de ntre#uintareA ne reaminteste ca Osin2urul control
em!iric !e care l avem asu!ra studiului lim#ii este Ontre#uintareaA enunturilor n situatii
cotidiene concrete'A
Altfel s!us0 sensul cuvintelor de!inde ntotdeauna de
contextul n care snt !lasate' 1esi uneori nu facem fata attor sensuri !rinci!ale
si secundare0 attor actiuni comunicationale care construiesc sensuri !rin
mani!ularea diferitelor ti!uri de contexte0 cuvntul ramne Oex!resia cea mai nalta
a lim#a.ului si este actul de identitate al s!eciei umane'A
Exista si nenumarate o#stacole n calea 2ndirii si rostirii de cuvinte%
N confu"iile dintre denotatiile si conotatiile cuvintelor0 li!sa unei moderatii n
folosirea sinonimiei0 omonimiei sau !olisemiei conduc la am#i2uitate(
N lumea este !lina de contrarii0 iar oamenii le descriu !rin cuvinte extreme% al#
sau ne2ru0 #un sau rau' Aceasta modalitate de !olari"are a 2ndirii !rin lim#a.
ne face uneori sa OatacamA0 sa nu avem ra#dare sa cautam o cale de mi.loc0
sa nu ne !utem nfrna !ornirile dusmanoase si sa rostim Ocine nu este cu
mine este m!otriva meaLA(
N convinsi ca !utem cunoaste lucrurile n totalitatea lor0 nu ne sfiim sa tra2em
conclu"ii mult !rea 2enerale0 sa folosim enunturi 2lo#ali"ante0 deseori
2eneratoare de conflicte% OBntotdeauna ma criticiLA(
N cei care vo#esc mult0 inutil si mai comit si indiscretii snt evitati n comunicare
sau acce!tati cu re"erve(
N !astrarea !rea multor secrete si refu"ul sistematic de a !une n discutie
as!ecte ale !ro!riei !ersonalitati nseamna a ntoarce s!atele comunicarii'
E2ocentrismul este un !acat !e care comunicarea nu;l tolerea"a(
N utili"area a#u"iva sau neadecvata momentului comunicarii si com!onentei
auditoriului a unui .ar2on sau ar2ou #loc3ea"a comunicarea(
N !retio"itatea cuvintelor si a#stracti"arile exa2erate ne !ot !lictisi0 adormi sau
alun2a ascultatorii'
&' /re2atirea si sustinerea unei !re"entari orale
-ustinerea unei !re"entari orale este una din cerintele frecvente n
facultati si cole2ii' @a!tul ca multi studenti se tem sa a!ara n !u#lic sau nu toti
reusesc sa ai#a succes tine si de o oarecare i2noranta% a sti cum tre#uie sa faci o
!re"entare orala este o a#ilitate care !oate fi de"voltata si !erfectionata'
Uneori sntem sur!rinsi de fa!tul ca !arca ne !lace mai mult sa;i ascultam !e
oameni vor#ind0 !ovestind si ex!licnd0 dect sa ne cufundam n lectura' E mai
ra!id si mai s!ectaculos' Ascultatorii nu vor nea!arat numai informatie( ei vor sa
fie luati n consideratie0 stimulati0 antrenati0 #inedis!usi' Acesta este si motivul
!entru care ne !lictisim sa;i ascultam !e cei care nu;si de"li!esc !rivirile de !e
foaia de 3rtie'&'&' @actori inter!ersonali
Eoti cei care se s!erie la 2ndul ca tre#uie sa vor#easca n !u#lic snt
sfatuiti sa !orneasca la drum cu ideea ca auditoriul e de !artea lor' /u#licul sidoreste sa ia
!arte la o !re"entare reusita din toate !unctele de vedere0 dar va
manifesta si o oarecare toleranta fata de 2reseli sau e"itari' Oricum ar fi0 !u#licul
!orneste la drum de !artea vor#itorului si va ramne de !artea lui !na la sfrsitul
!re"entarii mai ales daca vor#itorul va face tot !osi#ilul sa nu strneasca vreun
conflict sau se va feri sa i aduca ofense !rea mari'
Ni se !oate ntm!la ca !e !arcursul !re"entarii sa mai uitam ce am vrut
sa s!unem sau cum tre#uie sa continuam o idee0 sa nu 2asim imediat folia
trans!arenta cu datele !e care tre#uie sa le inter!retam0 sa ne m!iedicam cnd
co#orm de !e !odium si totusi sa fim a!laudati cu caldura la sfrsit si sa ni se
s!una ca !re"entarea a !lacut' 1aca vom sti cum sa comunicam !u#licului fa!tul
ca l tratam cu interes si serio"itate0 ca avem sa i s!unem lucruri im!ortante si
interesante0 daca avem constiinta de!unerii unui efort ct de mic !entru a ne
!re2ati tru! si suflet n vederea marii confruntari0 !u#licul va simti si va manifesta
toleranta' 5u ct !u#licul se va a!ro!ia0 su# conducerea noastra0 de mie"ul
de"#aterilor0 cu att se va simti mai antrenat' Acesta este si motivul !entru care
s!ecialistii su2erea"a vor#itorului mentinerea unui contact vi"ual !ermanent cu
auditoriul' Aceasta !ermanenta nu tre#uie nsa nteleasa 2resit% !rivirea
insistenta0 atintita asu!ra unei sin2ure !ersoane dintr;un 2ru!0 !astrarea
contactului vi"ual cu o !ersoana mai mult de ,;6 secunde tre#uie evitate cu orice
!ret' E #ine sa !rivim !e rnd0 fiecare se2ment de 2ru! si a!oi o !ersoana sau
alta' 1aca n 2eneral ntm!inam 2reutati n sta#ilirea contactului vi"ual0 va tre#ui
sa exersam atunci cnd stam de vor#a cu cineva te3nica ndre!tarii !rivirii s!re un
!unct ima2inar0 situat ntre oc3ii interlocutorului'
1aca dorim ca !u#licul sa ne acorde atentie0 sa ne urmareasca si sa ne
sim!ati"e"e0 tre#uie sa avem n vedere si urmatoarele as!ecte'
N verificarea acusticii salii(
N !lasarea o!tima n s!atiu a materialelor vi"ual(
N evitarea 2rimaselor(
N crearea unei atmosfere destinse !rin "m#et(
N evitarea vul2aritatilor(
N evitarea 2lumelor nesarate
nsotite de un rs "2omotos(
N ex!unerea !e un ton !lictisit(
N ncadrarea n limita de tim! im!usa !re"entarii'
&')' /re2atirea !re"entarii
@actorul tim! este decisiv n !re2atirea unei !re"entari' Oratorii s!uneau ca
!entru a !utea vor#i cinci minute aveau nevoie de doua sa!tamni de
!re2atire0 iar !entru a vor#i o ora0 de o sin2ura sa!tamna' /utem sa ne
#ucuram de concentrarea maxima a !u#licului !ret de &7 minute0 du!a care va
tre#ui sa facem eforturi !entru a o mentine la cote ridicate' 1e aceea este
indicat sa ne structuram !re"entarea ct mai ri2uros0 acordnd ntre &7 si )78
din tim! introducerii0 67;=78 din tim! sa;l alocam !ro#lemelor de continut si
sa !astram &7;)78 din tim! !entru conclu"ii' Exersarea !re"entarii acasa0 cu
ceasul n fata0 este o excelenta modalitate de a verifica daca selectia
materialelor se ncadrea"a n s!atiul de tim! solicitat( nre2istrarea !re"entarii
si a!oi anali"a ei !oate scoate la iveala att deficientele de natura !araver#ala0 ct si cele de
continut si lo2ica' /entru a nu !ermite memoriei sa va .oace
feste0 !re2atiti;va notite clare si usor de urmarit0 ado!tnd formatul fiselor
scrise !e o sin2ura !arte si nicidecum !e coli A+ scrise !e am#ele fete' Ele va
vor a.uta sa nu omiteti ideile im!ortante0 sa construiti ar2umentari solide si sa
nu va a#ateti de la succesiunea normala sau corecta a fa!telor si as!ectelor
selectate !entru !re"entare'
&'*' @olosirea mi.loacelor vi"uale
Bn !re2atirea materialelor vi"uale tre#uie sa !orniti de la !remi"a ca ele
au rolul sa oriente"e !u#licul0 sa a.ute la crearea de corelari si conexiuni ideatice0
sa com!lete"e doar ceea ce aveti de s!us si nicidecum sa se constituie ntr;o
varianta scrisa a vor#elor dumneavostra' 5uvintele nu va vor a.uta !rea mult daca
nu vor fi asociate sau ntarite vi"ual !rin !rocedee 2rafice cum ar fi su#linieri0
ncercuiri sau ncadrari' Bncercati sa antici!ati unele din ntre#arile !u#licului si sa
aveti !re2atite trans!arentele care sa ilustre"e ras!unsurile dumneavoastra'
Numarul trans!arentelor !e care le veti rula tre#uie #ine corelat cu volumul de
informatie !e care l;ati sta#ilit !entru !re"entare si tim!ul n care tre#uie sa va
ncadrati' Astfel0 este recomanda#il ca !entru o !re"entare de "ece minute sa
aveti !re2atite cam &7 trans!arente' 1aca este vor#a des!re o !re"entare de o
ora0 o trans!arenta la );* minute im!une un ritm re"ona#il de !re"entare' 53iar
daca aveti de !re2atit o sin2ura folie trans!arenta sau "ece0 ncercati sa ve23eati
asu!ra orto2rafiei0 !unctuatiei si ex!rimarii corecte'
Bn ca"ul n care credeti ca aveti nevoie de un !ro2ram de 2rafica de
!re"entare !recum /oPer/oint )7770 care sa va a.ute sa comunicati ideile cu
forta0 ncercati sa evitati urmatoarele clisee vi"uale%
N #utoanele animate(
N to!irea unei ima2ini n alta(
N formarea textului !rin caderea literelor(
N s!orirea s!ectaculo"itatii trecerii de la o !a2ina la alta !rin !unctarea sonora
cu sunete de fanfara'
&'+' Rostirea discursului
Nu nce!eti sa vor#iti !na nu va asi2urati ca !u#licul este ase"at si va
acorda toata atentia0 !na cnd0 !ret de circa )7 de secunde0 nu ati sta#ilit un
contact vi"ual cu auditoriul0 nu ati studiat dintr;o !rivire or2ani"area s!atiului
dumneavoastra de miscare0 nu ati res!irat adnc si nu v;ati 2asit !o"itia cea mai
comoda n fata celor care astea!ta sa soar#a cuvintele dumneavoastra' Bncercati
sa nu folositi clisee sau ex!resii #anale de ti!ul OAm marea !lacere de a QA0 sa
nu !re"entati nici multumiri si nici scu"e n !rimele fra"e ale discursului
dumneavoastra' /astrati;le eventual !entru sfarsit' Bncercati sa va controlati
starea de nervo"itate din !rimele minute ale !re"entarii' 1oua din semnele cele
mai des ntlnite ale acestei stari snt im!unerea unui ritm !rea alert de ex!uneresi tendinta de
a nu ne orienta cor!ul si !rivirea catre !u#lic' NicMi -tanton*F ne
reaminteste ca exista mai multe moduri de a nce!e un discurs( totul este sa
facem ale2erea cea mai !otrivita !ersonalitatii noastre%
N 1enumirea temei0urmata eventual de cteva !reci"ari referitoare la ale2erea
titlului !re"entarii
N Referirea la o#iectivele si as!ectele !e care doriti sa le a#ordat n cadrul
temei !ro!use
N antici!area unor ntre#ari sau as!ecte !ro#lematice(
N desc3iderea discursului cu o anecdota sau cu o 2luma(
N marturisire(
N !re"entarea unor fa!te sau date statistice(
N folosirea unui citat nu foarte lun2 si relevant !entru su#iectul discursului(
N afirmatii cu continut socant(
N !ovestiri interesante'
&',' @inali"area discursului
9odalitatile !e care le aveti la ndemna !entru nc3eierea !re"entarii snt
la fel de numeroase%
N !re"entarea unor conclu"ii !unctuale(
N lansarea unor intero2atii (retorice$ !rin care sa reca!tati interesul sla#it al
!u#licului(
N anectode scurte0 care sa ilustre"e a!lica#ilitatea ideilor dumneavoastra(
N invitarea !u#licului de a trece la actiune n s!iritul celor afirmate n
!re"entare(
N folosirea de citate !rin care sa su#liniati credi#ilitatea !erformantelor sau
re"ultatelor ex!use'
E !refera#il ca n ciuda tuturor sc3im#arilor de moment intervenite !e
!arcursul !re"entarii sa nu va a#ateti de la conce!tia initiala0 asa du!a cum
e
#ine sa nu va ra"2nditi odata a.unsi n fata !u#licului asu!ra fra"elor de nce!ut'
5ontinutul discursului nu se memorea"a0 fra"a de nce!ut si cea de nc3eiere snt
#atute n cuie' 53iar daca !e undeva ne;am #l#it sau ne;am ncurcat !utin n
detalii sau ar2umentari0 cel !utin sa nce!em si sa sfrsim fara sa ne m!iedicam'
Astfel0 ne vom simti mult mai #ine si mai !re2atiti sa nfruntam inevita#ilele
ntre#ari' 1aca vreo ntre#are adresata ne !une ntr;o asemenea ncurcatura nct
ne dam seama ca nu !utem ras!unde0 este mult mai corect si mai ele2ant sa nu
ncercam Os;o scaldamA si sa rostim cu sinceritate si a!lom# OBmi !are rau0 nu
stiuInu cunoscInu va !ot QA' Car daca ni se adresea"a o ntre#are care nu are
nimic de;a face cu su#iectul !re"entarii noastre0 nu tre#uie sa ne simtim o#li2ati
sa ras!undem' Crelevanta se !oate sanctiona cu ele2anta si di!lomatie' Ei!uri de interviuri'
Cnterviul de an2a.are
Cnterviul este o forma de comunicare orala s!ecifica !u#licisticii si
sociolo2iei' El se #a"ea"a !e un sistem de c3estionare directa0 sco!ul urmarit
fiind o#tinerea de a!recieri0 o!inii si informatii diverse'
Bn sfera fortei de munca0 ntrevederile sau ntlnirile ntre doua sau mai
multe !ersoane n care se discuta c3estiuni de interes comun !ot fi de mai multe
ti!uri%
&' Cnterviul de selectie' Acest ti! de interviu0 cunoscut si su# numele de interviu
de an2a.are0 este utili"at !entru a com!leta datele de.a cunoscute din
curriculum vitae si din recomandarile !use la dis!o"itie de catre candidat' 5u
ct !o"itia ierar3ica este mai nalta0 cu att com!lexitatea si exi2entele de
selectie snt mai ridicate' /entru multe !osturi si functii de conducere se
or2ani"ea"a adesea doua sau mai multe interviuri'
)' Cnterviul de informare' -co!ul acestu ti! de interviu este acela al cule2erii
de date n vederea re"olvarii unei !ro#leme sau !entru documentare' Este
folosit de mana2eri !entru a investi2a cau"ele unor deficiente sau de ex!erti
ai serviciilor de resurse umane n studiul anumitor atitudini ale an2a.atilor'
*' Cnterviul de evaluare' La interviul de evaluare !artici!a de re2ula un
mana2er si un su#ordonat0 du!a ce mana2erul si (eventual$ su#ordonatul au
com!letat o fisa de evaluare' O#iectivul interviului este acela de a constata
reali"ari0 dar si de a de!ista eventuale neconcordante ntre cerintele si
re"ultatele reale' Acest ti! de interviu !oate sta la #a"a unei cola#orari initiate
n vederea ntocmirii unor !lanuri care sa ai#a ca re"ultat m#unatatirea
activitatii su#ordonatului'
+' Cnterviul de admonestare' Acest ti! de interviu se or2ani"ea"a atunci cnd0
!rin com!ortamentul sau0 un an2a.at a ncalcat !olitica firmei att de 2rav0
nct este nevoie de o ntlnire oficiala #ine documentata' -!re deose#ire de
interviul de evaluare0 n cadrul caruia este a#solut necesara ex!rimarea
o!iniei an2a.atului0 n cursul interviului de admonestare comunicarea are loc
n cea mai mare !arte unidirectional0 de la mana2er la an2a.at' An2a.atului i
se s!une ce ar tre#ui sa faca !entru a;si m#unatati com!ortamentul si ce
consecinte !oate avea neres!ectarea recomandarilor facute'
,' Cnterviul de consiliere' Acest ti! de interviu se !ractica !entru a veni n
s!ri.inul unui an2a.at0 ale carui !ro#leme !ersonale i afectea"a activitatea'
Cnterviul de consiliere nu nseamna doar a da niste sfaturi' 1aca cel care
conduce interviul este o !ersoana cu ex!erienta0 va sti ca ma.oritatea
oamenilor detin ras!unsuri la !ro#lemele care i framnta0 dar le !astrea"a
#ine ascunse ntr;un colt al constiintei lor' 5eea ce le li!seste este tocmai
sansa de a vor#i cuiva desc3is des!re !ro#lemele lor' 6' Cnterviul de !arasire a institutiei'
Aceasta este o cate2orie s!eciala de
interviu de informare0 care ar tre#ui sa se re2aseasca n sistemul de resurse
umane al oricarei institutii' An2a.atilor care si anunta intentia de a !arasi
institutia li se cere sa ai#a o ntrevedere cu un s!ecialist din domeniul
resurselor umane0 care0 !rin intermediul unui set de ntre#ari #ine 2ndite0 le
solicita o!inii referitoare la conditiile de lucru din cadrul res!ectivei institutii'
An2a.atii care !arasesc o institutie din !ro!rie initativa snt n 2eneral sinceri
n comentariile !e care le fac si dis!usi sa de"valuie informatii care ar !utea
m#unatati situatia cole2ilor lor'
)'&' Ei!uri de interviuri de an2a.are
Ei!olo2ia interviurilor de an2a.are este si ea #ine re!re"entata' 5riteriile
care stau la #a"a alcatuirii uneia sau alteia snt extrem de variate% locul
desfasurarii0 numarul intervievatorilor0 durata ntrevederii0 sco!uri s!ecifice
urmarite etc' La ora actuala cele mai u"itate ti!uri de interviuri ar fi urmatoarele%
&' Cnterviul structurat
N foloseste ntre#ari cu o directie clara(
N ntre#arile !ot fi sta#ilite antici!at(
N se aseamana cu un c3estionar oral(
N este utili"at ca forma de selectie !reliminara (screenin2$ cnd exista un
numar mare de solicitanti(
N ntre#arile nu snt ri2ide(
N se !ot !une ntre#ari su!limentare !na se o#tine informatia dorita(
N !ermite o#tinerea unor informatii similare des!re fiecare candidat(
N o#iectivul interviului este acela de a constata reali"ari0 dar si de a de!ista
eventuale neconcordante ntre
cerintele si re"ultatele reale'
)' Cnterviul nestructurat
N are o mare tenta su#iectiva(
N este folosit !entru evidentierea unor trasaturi de !ersonalitate(
N rolul ntre#arilor este de a;l determina !e solicitant sa vor#easca des!re
sine(
N unele ntre#ari !ot sa nu fie strict le2ate de natura !ostului(
N ordinea adresarii ntre#arilor 2enerale si s!ecifice nu este sta#ilita
dinainte'
*' Cnterviul de sondare a com!ortamentului candidatului
N com!ortamentul trecut al candidatilor indica modul n care vor reactiona
la viitorul loc de munca(
N ntre#arile ti!ice snt O5e ati face daca ati fi n situatia x4A0 ?-!uneti;mi ce
ati facut cnd a tre#uit saQ4A
N intervievatorul construieste de re2ula ntre#arile !e #a"a continutului 5Vului(
N ras!unsurile tre#uie #ine structurate (descrierea situatiei0 discutarea
actiunilor ntre!rinse0 !reci"area re"ultatelor si s!ecificarea+' Cnterviul sustinut n fata unei
comisii lar2ite (!anel$
N !re"enta unui numar mai mare de trei intervievatori care0 !rin s!ecificul
ntre#arior formulate0 urmaresc lucruri diferite si au !rioritati diferite(
N ritmul conversatiei este mai alert0 iar concentrarea candidatului tre#uie sa fie
maxima astfel nct ras!unsurile sale sa dea satisfactie fiecarui mem#ru(
N necesitatea sta#ilirii unui #un contact vi"ual cu fiecare mem#ru din comisie(
N ras!unsurile tre#uie sa fie ct mai clare si !rom!te'
,' Cnterviul de testare a re"istentei la stres
N sco!ul ma.or este testarea com!ortamentului candidatului n conditii de stres(
N este folosit n ca"ul !osturilor care im!lica o varietate de sarcini !e ln2a
acelea !rivind mentinerea relatiei cu clientii'
)')' /re2atirea !entru interviu
/re"entarea la un interviu !resu!une cunoasterea unor tactici si
amanunte de o#icei desconsiderate sau omise' Unii si dau seama de im!ortanta
lor c3iar n momentul dialo2ului cu an2a.atorul0 cnd oricum e !rea tr"iu' /entru a
va !lasa ntr;o situatie mai fericita anali"ati sfaturile de mai .os%
nainte de a solicita un !ost tre#uie sa adunati date des!re activitatea firmei sau
de!artamentului (o#iectul de activitate0 cifra de afaceri0 or2ani"area !ersonalului0
influentele suferite n urma ultimelor evenimente economice sau !olitice0 adresa
sediului central sau al filialei etc'$0 sa cunoasteti fisa !ostului0 numele si functiile
unor !ersoane cu !utere de deci"ie'
N asi2urati;va ca 5V;ul este !re2atit n concordanta cu !ostul solicitat si
informatiile culese des!re firma( introduceti n ma!a !e care o veti lua cu
dumneavoastra nca o co!ie a tuturor documentelor ex!ediate firmei (5V0
scrisoare de intentie0 lista de referenti$0 3rtie si un stilou !entru eventuale
nsemnari n tim!ul interviului'
N ale2eti o vestimentatie so#ra si ele2anta0 eventual 2ndindu;va si la 3ainele
care v;au atras cele mai multe com!limente' @olositi un !arfum discret' -e
recomanda ca #ar#atii sa !oarte costum si cravata0 sa evite 3ainele !rea
lar2i0 #i.uteriile sau alte accesorii vestimentare si sa fie rasi' @emeile se vor
m#raca cu un costum de #un 2ust0 vor folosi un mac3ia. discret0 vor evita
ru.urile sau lacurile de un23ii !rea stridente0 !recum si a#undenta de #i.uterii'
N creati;va un moral #un' 5om!uneti;va o ima2ine mentala o!timista ; traiti
succesul !e care l veti avea' Au"iti;va vor#ind cu convin2ere0 vi"uali"ati aerul
de ncredere n sine !e care l de2a.a !ersonalitatea dumneavoastra'
N !re2atiti un set de ntre#ari !e care le veti !une interlocutorului' Bntre#arile
demonstrea"a ca snteti interesat cu adevarat de !ostul res!ectiv0 ca v;ati
documentat si !re2atit !entru interviu' N !re"entati;va cu &, minute naintea orei anuntate'
5onfirmati ora si locul cu
)+ de ore nainte de a mer2e la interviu' Asi2urati;va ca stiti sa a.un2eti la
sediul anuntat'
/rima im!resie
N cnd intrati0 salutati0 "m#iti si dati mna cu cel care va va intervieva'
N vor#iti clar0 direct si !oliticos'
N ase"ati;va !e scaun du!a ce ati fost invitat sa o faceti' -tati cu s!atele dre!t0
nu va ntindeti coatele !e #irou0 nu fumati si nu mestecati 2uma'
N nu luati un aer !rea relaxat si !lictisit' 9anifestati !rin mimica si 2estica
si2uranta de sine si rece!tivitate'
)'*' Ei!uri de ntre#ari
-c3im#ul de informatii se reali"ea"a !rin ntre#ari si ras!unsuri' Cata cteva
ti!uri de ntre#ari !e care le !uteti avea n vedere0 nsotite de cteva formulari%
&' Bntre#ari introductive !entru demararea discutiei% O5um a fost drumul4A0 O5um va
!lace la noi n ntre!rindere4A
)' Bntre#ari de le2atura s!re mie"ul discutiei% O5um ne;ati 2asit4A0 O1e ce
candidati tocmai la noi4A0 O1e ce ne;ati trimis !e ln2a dosarul dumneavoastra
si o #anda video4A
*' Bntre#ari le2ate de #io2rafia !rofesionala% O5um a decurs !re2atirea
dumneavoastra !rofesionala4A0 O5are din calificarile dumneavoastra snt cele
care cores!und descrierii !ostului !e care candidati4A0 O5t tim! doriti sa
desfasurati aceasta activitate4A
+' Bntre#ari le2ate de starea sociala si !redis!o"itii !ersonale% OBn ce mediu ati
crescut4A0 O5e !arere are sotiaIsotul dumneavoastra des!re !lanificata
sc3im#are a locului de munca4A0 O5nd considerati ca o !ersoana este
dificila4A0 O5um reactionati atunci cnd
un client ridica !retentii inacce!ta#ile4A
,' Bntre#ari des!re ca!acitatea de a lucra n ec3i!a% O5e calitati si ndemnari vi
se !ar utile n ca"ul lucrului n ec3i!a4A0 O5are snt avanta.ele si
de"avanta.ele lucrului n ec3i!a4A
6' Bntre#ari referitoare la motivarea efortului% OEta!a dumneavoastra de !re2atire
!rofesionala a fost unidirectionala sau ati luat n consideratie mai multe
alternative4A0 O/resu!unnd ca #rusc ati deveni somer0 ce va va li!si cel mai
mult4A
<' Bntre#ari referitoare la !uterea de concentrare si re"istenta la efort% O5e sarcini
ati considerat a fi extrem de !lictisitoare la fostul loc de munca si cum le;ati
2estionat4A0 OV;ati enervat vreodata !e anumite o#iceiuri ale cola#oratorilor
dumneavoastra4A
=' Bntre#ari care vi"ea"a flexi#ilitatea si ca!acitatea de ada!tare% OBn ce conditii
ati fi dis!us sa stati !este !ro2ram4A0 OAveti !ro#leme cnd tre#uie sa
renuntati la o#isnuinte mai vec3i4A0 O/referati sarcinile care nu incum#a
rs!onsa#ilitati !rea mari4A
Ee3nici de comunicare
F' Bntre#ari !rivind ca!acitatea de a ra"#ate si a fi convin2ator% O1escrieti o
situatie cnd ati ra"#atut cu succes n ciuda !arerilor celor din .urul
dumneavoastraA0 O1u!a ce sc3ema de or2ani"are lucrati4A
&7' Bntre#ari referitoare la ca!acitatile dumneavoastra de conducator% O5um !uteti
dumneavoastra0 sin2ur0 sa stimulati ec3i!a4A
&&' Bntre#ari referitoare la contractul de munca% O5e salariu s!erati sa !rimiti la
noi4A0 O5e s!erati !rin sc3im#area locului de munca4A
Bntre#ari !e care le !uteti adresa la interviu
53iar daca nu aveti de 2nd sa ntre#ati nimic la un interviu0 multi
an2a.atori va vor !une n situatia s;o faceti' Cata cteva su2estii%
N 5are este mediul concurential n care o!erea"a firma4
N 5e o#stacole se antici!ea"a n atin2erea sco!urilor firmei4
N 5e res!onsa#ilitati mi vor reveni dacaQ4
N 5are este !olitica firmei n ceea ce !riveste nscrierea an.a.atilor la cursuri de
!erfectionare sau !osuniversitare4
&imensiuni psi'ologice ale limba(ului educa)ional
Carmen *aciu
Grup colar Economic i Administrativ "Octav Onicescu" Botoani
5om!lexitatea i vastitatea temei im!un o !reci"are0 necesar nu doar din !olitee0 ci
din onestitate( nu am !retenia de a a#orda toate laturile su#iectului i nici de a s!une lucruri
noi0 ci de a reaminti c:teva idei frumoase i utile' Lucrarea de fa va de#uta cu o delimitare a
conce!telor de lim#a. i comunicare educaional0 a!oi va urma o !re"entare a diferitelor
caracteristici ale lim#a.ului !aidetic !rin menionarea a diferite !uncte de vedere' Cdeea
central !e care o voi susine aici va fi ?descentrali"area didacticii? (du! >il#ert LeroR$0 n
sensul valori"rii dialo2ului i !artici!rii n cadrul activitii educative'
A educa nseamn a adu2a noi date la latura intim a co!ilului0 a te lu!ta cu ceea ce e
de !risos0 a de"va de o#inuinele nocive' Cntervenia real a !rofesorului i iniiativa elevului
tre#uie s se armoni"e"e0 ?!rofesorul a.ut:nd elevul s;i nsueasc drumul !ro!riu? (>'
-nRders$' 5omunicarea0 i n !rinci!al lim#a.ul0 asi2ur su!ortul strict necesar al actului
educativ' ?5omunicarea !resu!une asocierea elementelor co2nitive i afective cu sco!ul de a
transmite informaii0 a ins!ira credine0 a induce emoii sau a evidenia com!ortamente !rintr;
un !roces alternant de relaii ntre scris0 vi"ual0 nonver#al0 vocal0 auditiv0 sim#olic i
com!ortamental? (Level i >alle$' 5omunicarea didactic este una instrumental0 direct
im!licat n susinerea unui !roces sistematic de nvare' Nu se numete didactic !entru c
a!ar !rofesorii i elevii( cei doi actori !ot fi doi elevi0 cartea i omul care nva0 !rintele i
co!ilul0 iniiatul i ucenicii'
Lim#a.ul este activitatea de comunicare a 2:ndirii !rin semne ce au o valoare !entru
fiecare' 1eci0 comunicarea se !oate face ver#al sau nonver#al0 sau c3iar !araver#al' Lim#a.ul
nu este doar vor#irea' Anali":nd fenomenul comunicrii tre#uie s evideniem cele ase
com!onente ale sale0 toate necesare !entru a exista o comunicare real% emitorul0
rece!torul0 mesa.ul0 canalul0 codul i conexiunea invers' Voi reveni la im!ortana conexiunii
inverse0 numit i feed#acM' Lim#a.ul este o activitate ce se nva n tim!0 formarea
conce!telor fiind un fenomen la#orios' Vor#irea evoluea" de la o stare concret la una
a#stract0 iar odat cu avansarea la cate2oriile universale se va a.un2e la o or2ani"are mai
#un a lumii o#iective' 5once!tul este o condensare selectiv de informaii des!re insuirile
2enerale i eseniale ale o#iectelor i fenomenelor' 1eci0 lim#a.ul i 2:ndirea sunt
inse!ara#ile( ?o #oal a lim#a.ului este acelai lucru cu o #oal a 2:ndirii? (9ax 9uller$' /entru
a inele2e lumea tre#uie s inele2em nt:i ce este vor#irea0 s!une Heraclit !un:nd identitate
ntre !lanul 2noseolo2ic i cel ontic' 1u! sute de ani0 1escartes s!unea i el ?cu2et0 deci
exist?' Un !unct de vedere diferit este susinut de sofiti !rin afirmaia ?omul este msura
tuturor lucrurilor?( aici antro!olo2ia .oac rolul conductor n lim#a.0 aa c este !e de!lin
.ustificat !luralismul n inter!retarea lim#a.ului' 9ai ales n ca"ul textelor vec3i ce au suferit
sc3im#ri !:n au a.uns la noi' Hermeneutica are deci sarcina de a urmri destinul sensurilor
termenilor'
Erirea su#iectiv a conce!telor0 mai ales n lim#a.ul educaional unde ne adresm la
"eci de elevi "ilnic0 este funcie de inte2rarea semnificaiilor n !ro!ria ex!erien' 5uvintele
tre"esc sentimente umane0 nu doar im!rim idei( ele ndeamn la aciune' 5omunicarea
!eda2o2ic !resu!une le2turi ntre cei doi actori0 dar contea" i distana dintre interlocutori
(cea o!tim fiind n .ur de un metru0 mai ales tiind c elevii au nevoie de mai !uin s!aiu$0
canalul de comunicare0 codul folosit (oficial sau secret$0 contextul (formal sau informal$0
#ruia.ele0 !re.udecile i nu n ultimul r:nd retroaciunea'
@eed#acM;ul im!lic aciunile recurente !ro!a2ate n sens invers0 de la efect la cau"e
sau0 in ca"ul nostru0 de la elev la !rofesor (av:nd n vedere c !rofesorul vor#este n !ro!orie
de 67;<78$' Aceast conexiune invers !ermite ada!tarea interlocutorilor unul la altul0 la
situaie i la sco!ul !ro!us' 5omunicm nu doar !entru a informa0 ci !entru a sc3im#a ceva in
com!ortamentul elevului' Acesta nu este un rece!tor !asiv0 ci o !ersonalitate contient0
educa#il' Asi2ur:ndu;se feed;#acM;ul0 !rofesorul va ti cum este rece!tat i neles0 elevul i
va controla nvarea0 se ameliorea" relaia inter!ersonal ntre cei im!licai n actul didactic'
?@r feed#acM0 nvarea este ineficient i frustrant !entru am#ii !arteneri0 mai ales !entru
elevi? (R' 9ucc3ielli$' Ere#uie s renunm la !re.udecata c distana i detaarea ne asi2ur
intan2i#ilitatea'
Un alt conce!t0 mai !uin discutat n literatura de s!ecialitate0 este cel de feed;forPard0
adic modul n care antici!area sco!ului devine !entru noi cau"a unei deci"ii( de exem!lu0
!ermite ada!tarea din mers a leciei !e #a"a sesi"rii antici!ate a situatiilor ce !ot a!rea'
Noi0 ca !rofesori0 s;ar !utea s folosim mai des feed#acM;ul dec:t feed;forPard;ul% ne ocu!m
n s!ecial de un elev du! ce a luat un !atru0 dar mai rar antici!m evoluia s!re nota !atru i
ncercm s o evitm'
5omunicarea didactic vi"ea" n !rinci!al nele2erea0 !rofesorul av:nd un rol activ( el
acionea" ca un filtru ce selecionea"0 or2ani"ea" i !ersonali"ea" informaia' @a de
alte domenii0 su#iectivitatea nu !oate fi evitat0 c3iar este necesar0 !rofesorii transmi:nd
elevilor informaii !relucrate' /e de alt !arte0 nu exist o li#ertate total n ale2erea
coninuturilor (c3iar dac au loc discuii ad;3oc0 ce uneori c3iar su!linesc transmiterea
informaiilor tiinifice$( tre#uie urmrit o !ro2ram colar cu minimul de coninut o#li2atoriu'
O alt caracteristic a comunicrii didactice este ?etic3etarea? relativ ra!id a celor
dou !ri im!licate0 n sensul c !redomin !rima im!resie% elev #un sau ru0 !rofesor ?de
trea#? sau sever' 1e menionat c F78 din o!inie se construiete n !rimele ,7 de secunde
n care nu se !rea sc3im# re!lici0 ci se studia" ?!restana? celor doi' Astfel deducem
im!ortana n comunicarea educaional a nonver#alului (mimica0 2estica0 !rivirea0 distana0
starea de #ucurie sau nervo"itate$ i a !araver#alului (tonul vocii0 !ronunia0 intensitatea vocii0
de#itul0 !au"ele etc$' - ne amintim c aceste informaii transmise accidental se decodific de
+;, ori mai ra!id dec:t ver#alul' Si asta mai ales n comunicarea unui coninut afectiv;
atitudinal unde !onderea im!licrii formelor de comunicare este% ver#al <80 !araver#al *=8 i
nonver#al ,,8' 1eci0 morala nu ine'
Randamentul comunicrii !aidetice nu se reduce la formularea coninuturilor ver#ale
!entru c nu transmitem doar cate2orii0 ci i atitudini' Astfel0 !rofesorul i elevul !otenea"
sau fr:nea" comunicarea0 s!oresc sau anulea" efectele coninuturilor didactice' Aceeai
lecie !redat la clase !aralele va duce la efecte diferite' Bn !rimul r:nd0 nainte de a transmite
lecia0 !rofesorul anun im!ortana ei !rin 2esturi0 voce0 afectivitate0 iar elevii vor fi mai
rece!tivi sau nu' Este0 deci0 #ine ca elevii s fie destini0 nu nfricoai i stresai nainte de
nce!erea leciei' Bn al doilea r:nd0 ceea ce nu;l interesea" i !asionea" !e !rofesor nu are
de ce s;l atra2 mai mult !e elev' Nu tre#uie redus elevul la statura de rece!tor !asiv i
de!ersonali"at( fiecare dintre ei are o individualitate a!arte' Nici mcar nu mai !oart
uniformele care i reduceau la o mas com!act uor de diri.at' Bineneles0 !utem desco!eri
individualitatea fiecruia n funcie de tim!ul dis!oni#il' Cns tre#uie s urmrim mereu dac
suntem nelei0 dac am fost au"ii0 dac interesea" !e cineva ce s!unem i asta !entru c
noi suntem an2a.ai !entru a aduce un serviciu0 iar din acest !unct de vedere !utem s!une0
!arafra":nd "icala celor din comer0 c ?elevul nostru este st!:nul nostru?' 1ialo2ul educativ
nu nseamn ntre#rile !rofesorilor i rs!unsurile elevilor' A dialo2a nseamn s admitem
c interlocutorii !ot s nvee unii de la alii' Si a dori s amintesc aici adevrul s!us de
5onstantin Noica0 i anume% o coal adevrat este cea n care nva i elevul i !rofesorul'
Bn ceea ce s!unem este #ine s folosim mai multe canale !entru a fi mai #ine rece!tai i s
se rein mai multe informaii' -e tie c reinem doar &78 din ceea ce citim0 )78 din ce
au"im0 *78 din ce vedem0 ,78 din ce vedem i au"im0 =78 din ce s!unem i F78 din ceea
ce s!unem i facem n acelai tim!'
Le2at de randamentul lim#a.ului educativ i a ntre2ii comunicri !aidetice0 mai sunt de
remarcat c:teva as!ecte% a!ro#area sau de"a!ro#area noastr tre#uie ex!licat elevului( ei
vor cunoate ntotdeauna cores!ondena dintre note i !erformana aste!tat de la ei' 1eci0
s motivm nota !us0 totodat !un:ndu;l i !e elev s se autoevalue"e( c:nd cerem elevilor
o!inia des!re un anumit lucru (leciile noastre0 de exem!lu$0 este #ine s le cerem s se
semne"e !entru c acest lucru le dovedete res!onsa#ilitatea i maturitatea n a;i asuma
consecinele o!iniilor lor' Aa;"isa a!ro!iere de elevi s fie ntemeiat !e res!ect0 sim!atie i
nu !rin ?mici #:rfe?( se !oate afla to!ul !rofesorilor ntr;o de"#atere la consiliul clasei i nu !rin
?anonime?' Este de evitat criticarea !rofesorilor de fa cu elevii0 tiind c acetia exa2erea"
evenimentele sau c3iar 2reelile noastre( s la artm c suntem doar oameni0 a!arte ce;i
dre!t0 dar nu su!raoameni' Aadar0 s se nelea2 c suntem !arteneri n educaie0 suntem
m!reun cu elevii i nu l:n2 ei' 9ai ales la nce!ut de an tre#uie ex!licat utilitatea unei
disci!line0 i nu im!unerea ei ca !e o do2m( noi nu ne confundm cu o#iectul !redat ; de
multe ori un elev !rinde dra2 de un o#iect sau il res!in2e doar din cau"a !rofesorului' - nu
uitm c toate tiinele sunt utile i frumoase0 deci avem o res!onsa#ilitate foarte mare'
-co!ul urmrit !rin lim#a.ul educativ este de"voltarea !ersonalitii elevului0 nu doar a
memoriei0 sau n cel mai #un ca"0 al intelectului' Reamintesc fa!tul c !ersonalitatea este o
sinte" armonioas a tuturor fenomenelor !si3ice0 !rintre care i motivaia0 voina0
afectivitatea0 atenia0 de!rinderile0 ima2inaia0 creativitatea etc' 1ar ne ex!rimm0 ne facem
cunoscui !rin lim#a.' Aadar0 ?lsai co!ii s vor#eascL?' Ei sunt la v:rsta c:nd !ot acumula
multe informaii0 deci vor s afle multe lucruri i s comunice' A!roa!e de2ea#a i st:rnim cu
un su#iect foarte interesant dac ei nu reuesc s;i s!un !rerea' Efectul vor#elor trece' A;i
o!ri !e elevi s vor#easc este ca n !oe"ia% ?Bn "adar sunt , #udinci0I /isicel0 s nu le atin2iLI
Si c:rnai sunt tot vreo ,0I /isicel0 s nu;i atin2iL?' Aadar0 s nu ne deran.e"e ntre#rile
su!limentare ale elevilor i interveniile lor ne!rev"ute (#ineneles0 cele la su#iect$' 53iar
dac 2reesc0 este mai #ine s;i corectm noi dec:t s rm:n cu o eroare n minte' 53iar
dac i a!reciem n s!ecial !e elevii o#edieni0 care se su!un ra!id0 ar tre#ui s;i valori"am
!o"itiv i !e di"ideni !entru 2:ndirea lor critic0 cura.0 informare' Cn le2tur cu evaluarea0 s
ne amintim c nu notm ca!acitatea de memorare sau mai #ine "is volumul de informaii
memorate (i cei cu nt:r"ieri n actitatea intelectual !ot memora cantiti im!resionante de
informaii$' Elevul tre#uie s demonstre"e c a neles0 i mai mult dec:t at:t0 c !oate s!une
cu cuvinte !ro!rii ceea ce a !rice!ut'
Relaiile afective !o"itive stimulea" nvarea' Si s inem cont c doar n acest context
elevul va imita !rofesorul ; c:nd i !lace ceea ce face' Cm!unerea i influena n exces0 fr a
ex!lica0 duce la res!in2ere' Ere#uie s acce!tm fa!tul c uneori elevii ?stau cuminti? !entru
c nu nele2 ce s!unem i !entru c le este fric' Ei nu au cura.ul s !un ntre#ri !entru c
nici mcar nu li s;a desc3is o asemenea !ers!ectiv' 1eci0 tre#uie s;i educm s ntre#e i
noi s ascultm ce au de "is' 1oar astfel se a.un2e la o rece!tare activ i acce!tare critic
(n sens constructiv$ a mesa.ului educativ0 su!us unei .udeci de valoare'
/redarea i nvsarea sunt influenate de moralul 2ru!ului i de natura relaiilor
ntreinute cu mem#rii 2ru!ului' -e tie c o atitudine indiferent va scdea continuu
!erformanele !e c:nd lauda i ncura.area menin i cresc !erformana0 iar de"a!ro#area i
!edea!sa o scad0 dar nu at:t ca indiferena' Le2at de !edea!s0 dac ea vine de la un
!rofesor distant0 ea are efecte minore sau ne2ative0 dar dac vine de la cineva ataat socio;
afectiv efectul va fi !o"itiv i constant n tim!' Bntotdeauna o !edea!s0 de orice natur ar fi0
are efect dac e interiori"at i nu doar acce!tat formal' Cnterdicia0 constr:n2erile n#u
manifestarea co!ilului conform tre#uinelor sale naturale0 deci i de"voltarea !ersonalitaii'
1isci!lina va re"ulta din asi2urarea li#ertii de manifestare' 1e cealalt !arte0 se
ar2umentea" i c natura uman e !redis!us s!re manifestri ne2ative0 iar !entru
atenuarea lor e necesar constr:n2erea' Elevul tre#uie s;i st!:neasc ?e2oismul natural?0
cum s!unea 1urM3eim'
/entru a !ro#a i m#o2i cele s!use se !oate face un sonda. de o!inie !rin care s se
cear elevilor s exem!lifice ex!resii folosite de ei i a!oi de !rofesori care i in3i# n
!rocesul de nvare i a!oi care i stimulea"'
Eotui0 din alt !unct de vedere0 ?lim#a.ul educativ !ermite o alunecare s!re ficiune?
(5onstantin 5uco$' Aceasta !entru c !rescrie ceea ce tre#uie s fie i nu ceea ce este n
realitate' Bn clas nu mai suntem ceea ce suntem de fa!t' Scoala este o anticamer a realitii0
iar lim#a.ul !aidetic este !rin excelen un discurs normativ' Bn acest cadru0 a s!une nseamn
i a face' 1e multe ori elevul i educatorul se limitea" doar la a s!une ceva !entru a se crede
c se i face sau s;a fcut' 1eci0 i elevul i educatorul !ot fi numii simulani' Si simularea
este o faet a minciunii' 1ar minciuna direct nu este !rea folosit n actul didactic( travestit0
ea se actuali"ea" foarte des n tcere0 omisiune0 ascundere0 fante"ie0 !refctorie0
exa2erare0 adu2are etc' 5it:ndu;l !e -f:ntul Au2ustin0 amintim c ?a s!une adevrul ntr;un
mod neltor nseamn a mini?' Oricum0 a#ilitatea de a mini se de"volt odat cu v:rsta i
rm:ne s ne ntre#m dac 1e /aulo i Dordan au dre!tate c:nd afirm c ?!unctul
culminant al !ro2resului unui co!il n de!rinderea lim#a.ului este atunci c:nd tie s mint
eficient?'
Bnc3ei aceast comunicare (s!er s fie comunicareL$ !rin a;l cita !e LudPi2
Titt2enstein0 care admira#il conclu"iona% ?Limitele lim#a.ului meu sunt limitele lumii mele?'
*ibliografie+
&' Barnes0 D' A'0 &FF=0 Sociologia minciunii0 Editura Cnstitutul Euro!ean
)' 5assirer0 Ernst0 &FF+0 Eseu despre om. O introducere n filosofia culturii umane0 Editura
Humanitas0 Bucureti
*' 5osmovici0 Andrei0 &FF60 Psihologie general0 Editura /olirom0 Cai
+' 5uco0 5onstantin0 &FF<0 Minciun, contrafacere, simulare. O abordare
psihopedagogic0 Editura /olirom0 Cai
,' 5uco0 5onstantin0 &FF=0 Psihopedagogie pentru examenul de definitivat i grade
didactice0 Editura /olirom0 Cai
6' 1e @leur0 9elvin i Ball;RoMeac30 -andra0 &FFF0 eorii ale comunicrii de mas0 Editura
/olirom0 Cai
<' Cucu0 Romi0 )77&0 !nstruirea colar " perspective teoretice i aplicative0 Editura
/olirom0 Cai
=' Cucu0 Romi0 )7770 Managementul i gestiunea clasei de elevi " #undamente teoretico"
metodologice0 Editura /olirom0 Cai
F' LeroR0 >il#ert0 &F<+0 $ialogul n educa%ie0 Editura 1idactic i /eda2o2ic0 Bucureti
&7' /un0 Emil0 &FFF0 &coala " abordare sociopedagogic0 Editura /olirom0 Cai
&&' Revista 'nv%m(nt precolar0 &FF*0 nr' &;)
&)' -lvstru0 5onstantin0 &FF+0 )ogic i limba* educa%ional0 Editura 1idactic i
/eda2o2ic0 Bucureti
&*' -illamR0 Nor#ert0 &FF60 $ic%ionar de psihologie " )arousse0 Editura Univers
enciclo!edic0 Bucureti
&+' Soitu0 Laureniu0 &FF*0 +specte educa%ionale ale limba*ului audio"vi,ual0 Editura
Universitii ? A' L' 5u"a? Cai
&,' Soitu0 Laureniu0 &FF<0 -omunicare i ac%iune0 Editura Cnstitutul Euro!ean'
&6' Soitu0 Laureniu0 &FF<0 Pedagogia comunicrii0 Editura 1idactic i /eda2o2ic0
Bucureti'