Protectii prin relee 2012

Protectia diferentiala longitudinala

1 /8

PROTECTIA DIFERENTIALA REALIZATA CU ECHIPAMENTE NUMERICE



1.Principiul protectiei diferentiale numerice (ANSI 87 G/87 M/87 T/87B/87L/87R)


Protectia diferentiala longitudinala este o protectie destinata protejarii unui element de retea
impotriva defectelor interne care trebuie eliminate intr-un timp foarte scurt.
Modul de functionare se bazeaza pe compararea curentilor. Un echipament numeric (de exemplu,
echipamentul Siemens 7UT612_) este indicat pentru protectia transformatoarelor, generatoarelor,
blocurilor generator/transformator, reactantelor prevazute pentru compensare sau alte scopuri, nodurilor
mici (cu trei ramificatii), liniilor scurte sau a barelor colectoare cu maximum 7 circuite.
Zona protejata este limitata de catre transformatoarele de curent conectate la echipament si
definite/selectate in procesul de implementare a parametrilor.
Sistemele de protectie diferentiala actioneaza conform principiului comparatiei curentilor
(teorema lui Kirchhoff). Ele folosesc observatia ca in cazul unui element de retea protejat fara defect,
curentii care ies din obiect sunt identici cu cei care intra.
Trebuie avute in vedere urmatoarele definitii:
- curentul diferential sau de actionare in lipsa franarii

I
diff
= I
1
+ I
2


- curentul de stabilizare sau de franare

I
stab
= I
1
+I
2


In sistemul de masura, I
diff
reprezinta curentul de frecventa fundamentala si produce efectul de
declansare, iar I
stab
, de aceeasi frecventa, se opune acestui efect.
Pentru intelegerea acestor aspecte, trebuie examinate 3 situatii de functionare.

Situatia 1 defect extern sau curent de sarcina (figura 1)

In cazul unui defect extern sau al unui curent de sarcina, curentul trece prin transformator,
intrand printr-o parte si iesind prin cealalta parte, iar protectia diferentiala nu trebuie sa actioneze.
Aplicand principiul protectiei diferentiale, rezulta:

I
1
= -I
2


I
2
=I
1

respectiv
I
diff
= I
1
+ I
2
= I
1
I
1
= 0

I
stab
= I
1
+I
2
= I
1
+I
1
= 2.I
1


Nu se produce declansare deoarece curentul diferential este nul, iar cel de stabilizare este dublul
curentului secundar.
Protectii prin relee 2012
Protectia diferentiala longitudinala
2 /8

Figura 1: Defect exterior sau curent de sarcina

Situatia 2 defect in zona protectiei I
1
= I
2
(figura 2)

Scurtcircuit in zona protectiei, alimentat cu doi curenti egali din ambele parti. Aplicand
principiul protectiei diferentiale, rezulta:

I
1
= I
2


I
2
=I
1


I
diff
= I
1
+I
2
= I
1
+I
1
= 2 I
1


I
stab
= I
1
+I
2
= I
1
+I
1
= 2 I
1


Curentul care produce declansarea (I
diff
) si curentul de stabilizare (I
stab
) sunt egali si diferiti de zero,
protectia diferentiala trebuie sa actioneze.


Figura 2: Defect in zona protejata.



Protectii prin relee 2012
Protectia diferentiala longitudinala
3 /8

Situatia 3 defect in zona protectiei I
2
=0 (figura 2)

Scurtcircuit in zona protectiei, alimentat de o sursa dintr-o singura parte. Aplicand principiul
protectiei diferentiale, rezulta:

I
2
=0

I
diff
= I
1
+I
2
= I
1
- 0= I
1


I
stab
= I
1
+I
2
= I
1
+ 0 = I
1


Curentul care produce declansarea (I
diff
) si curentul de stabilizare (I
stab
) sunt egali si corespund
defectului alimentat dintr-o singura parte.
Acest rezultat arata ca defectele interne, in conditii ideale, au I
diff
= I
stab
.
In consecinta, caracteristica defectelor interioare zonei este o linie dreapta, cu o panta ascedenta
de 45
0
(linia intrerupta in figura 3).
Daca cele doua marimi determina un punct in suprafata de declansare, functia diferentiala emite
un impuls de declansare.

2.Principii pentru setarea/reglarea protectiei diferentiale

Generalitati
Protectia diferentiala poate face parte din sistemul de protectie al elementului de retea protejat
numai daca functia este activata. In plus, tipul obiectului protejat trebuie sa fie ales in timpul
configurarii.

Caracteristica de declansare
In figura 3 se prezinta caracteristica completa de declansare a protectiei diferentiale. Segmentul
a reprezinta pragul de sensibilitate al protectiei diferentiale (setarea I DIFF>) in lipsa curentului de
franare/stabilitate si considera constanti curentii de defect, de exemplu, curentii de magnetizare.
Segmentul b ia in considerare erorile de curent care pot rezulta din erorile de transformare ale
transformatoarelor de curent de masura, intrarile acestora in echipament, sau din abaterile de la valorile
nominale ale curentului datorate reglajului de tensiune (cauzate de pozitia comutatorului cu prize de
reglaj de tensiune).
In domeniul curentilor inalti care pot provoca saturarea transformatorului de curent, in
segmentul c apare o franare/stabilizare puternica.
Curentii diferentiali peste nivelul d determina o declansare imediata fara a mai lua in considerare
blocarea armonicelor si a marimilor de actionare (setarea I DIFF>>). Aceasta este aria de Declansare
instabila rapida cu curenti de defect mari.
Aria de stabilizare adaugata [add-on stabilization] este aria de lucru a indicatorului de
saturatie.
Protectii prin relee 2012
Protectia diferentiala longitudinala
4 /8

Figura 3: Caracteristica de declansare a protectiei diferentiale

Marimile I
diff
si I
stab
sunt comparate de catre protectia diferentiala cu caracteristicile de lucru asa
cum rezulta din figura 3. Daca rezultatul se afla undeva in aria de declansare se emite semnalul de
declansare.
Temporizarile
In cazuri speciale poate fi necesara o temporizare a semnalului de declansare a protectiei. Pentru
acest lucru se seteaza o temporizare suplimentara fata de timpul propriu de actionare. Temporizarea este
initiata atunci cand setarea I
Diff
>- este depasita si caracteristica de declansare detecteaza un defect intern.

Blocajul protectiei la socul de magnetizare prin armonicile superioare
Cand un transformator este pus sub tensiune, poate sa apara un curent tranzitoriu de magnetizare
(figura 4). Acest curent, prezent numai pe o parte a protectiei diferentiale, produce un efect similar cu un
defect in interiorul transformatorului. Socul curentului de magnetizare poate sa mai apara si dupa
revenirea tensiunii la bornele transformatorului/bobinei ca urmare a eliminarii unui scurtcircuit apropiat.
Curentii diferentiali nedoriti pot rezulta si prin conectarea in paralel al transformatoarelor sau prin
supraexcitarea transformatorului/bobinei datorita tensiunii peste valoarea nominala si/sau a frecventei
scazute.
Factorii care controleaza durata si amplitudinea curentului de magnetizare sunt:
-puterea transformatorului;
-rezistenta in sistemul electroenergetic de la sursa pina la transformatorul respectiv;
-caracteristicile fizice ale transformatorului;
-fluxul rezidual si momentul punerii sub tensiune.

Curentul de magnetizare poate sa ajunga la de cateva ori curentul nominal si este caracterizat
printr-un continut considerabil de armonica a 2-a (dublul frecventei nominale), care este practic
Protectii prin relee 2012
Protectia diferentiala longitudinala
5 /8
inexistent in cazul scurtcircuitului. Daca proportia de armonica a 2-a depaseste un anumit prag reglabil,
declansarea este blocata.
In momentul in care continutul in armonici depaseste pragurile reglate, este demarata blocarea
fazei respective si acest blocaj este mentinut inca doua perioade dupa scaderea continutului in armonica
respectiva.
Blocarea/stabilizarea la socul de magnetizare prin continutul de armonici este necesara doar cand
protectia este utilizata pentru transformator. Blocajul este folosit si pentru bobine de reactanta
transversale daca transformatoarele de curent sunt instalate pe ambele parti ale punctelor de conexiune
ale acesteia.
Actiunea de blocaj la socul de magnetizare poate fi activata sau dezactivata.Blocajul se bazeaza
pe evaluarea continutului de armonica a doua in curentul diferential. Evaluarea se face sub forma
raportului I
2fN
/I
fN
. O valoare tipica este I
2fN
/I
fN
= 15%.
Acest raport poate fi scazut in scopul obtinerii unei setari cat mai stabile in cazuri speciale de
pornire in conditii nefavorabile.

3.Schema logica interna a functiei de protectie diferentiala

Simbolurile folosite in schemele logice bloc sunt urmatoarele:



a bloc (exemplu dat se
refera la actionare, iar adresa, Fno, indica scopul acesteia)


ema logica bloc exemplu se refera la
actiunea de declansarea avand numarul Fno)
t exemplu,
ste pentru adresa 1234 si poate fi setat pe On sau pe OFF
Semnalul logic de intrare in schema logica bloc a unei functii de protectie
(exemplul dat se refera la o intrare a unei functii de protectie care
sesizeaza defect cu punere la pamant)

Semnalul logic de iesire din schema logica bloc a unei functii de protectie
(exemplul dat se refera la o iesire de la o functie de protectie care sesizeaza
defect cu punere la pamant). Semnalul poate fi folosit, de exemplu, ca
semnal de intrare intr-o alta schema logica.

Semnalul intern de intrare al unei marimi analogice intr-o schema logica
bloc (exemplul dat indica diferenta de potential dintre doua faze ale aceleiasi
linii)
Semnalul binar extern de intrare in schema logic
Semnalul binar de iesire din sch



Parametru de comutare, denumit FUNCTION, care, in aces
e


Protectii prin relee 2012
Protectia diferentiala longitudinala
6 /8



Protectii prin relee 2012
Protectia diferentiala longitudinala
7 /8
sc si alte simboluri grafice, conform cu IEC 60617-12 si
IEC 60
ai frecvent folosite sunt urmatoarele:
Semnal de intrare al unei marimi analogice in schemele logice
AU
rta SI

arta logica este activa,
trari este activa


doar daca ambele intrari sunt active sau inactive in acelasi

tiva, iar cea de jos negativa


t mai multe semnale analogice (de exemplu 3 semnale)
dica adresa si
etrul urmarit (in exemplu curentul pe faza)

mporizarea demararii T) cu
dresele setarilor si denumirea parametrilor (nume)

In afara celor de mai sus, se mai folose
617-13 sau alte standarde similare.
Cele m





Poarta S



a Po




AU-exclusiv. Iesirea din po Poarta S
doar daca una din in


Poarta de egalitate (echivalenta): iesirea din poarta este
activa,
timp


ice Intrari dinam
Cea de sus fiind pozi
Element de formarea unui semnal de iesire analog cand la
intrare sun



Element detector de prag. Intrare analogica, iesire logica;
actioneaza cand pragul setat a fost depasit. Se in
param

Element de temporizare reglabil (de exemplu, te

a
Protectii prin relee 2012
Protectia diferentiala longitudinala
8 /8

porizare fix (de exemplu, temporizarea
intreruperii T)

4.Scheme de conectare in instalatie



Element de tem