Cu prilejul Anului Nou 1980, = urdm eltitorilor $i colaboratorilor nostri LA MULTI-ANITRevista tunard de stiinfa gi practica apicola editata de Asociafia Croscatorilor de Albino din Republica Socialista Romania Anul LIV * ar. 12 % decembrie 1979 Cuprins Bibdetwvale, consresuiss al at-en al Parsdulul Co- Tunis Homa umbols mobillator sesmul nos Sngajtment 2 y, ciINDULET EARNRe Eogunor vee, o obeatie « ontrut ap! Su aare TReRdevie necorespunsstoare unsie mate SANE haat menser 5 [aRiRRERGY tunctonate aause stuputut vertes) » ‘Hekiaires elesisied a stupllor 2) n Bathe Misciinke A Rgtitloe ae pt oy ¢. ANTONESCU S.A TES pe wentele cunoogtent albineior 9 Fonduakemngih MiaRtulal'aatemaie modern " BuMES. {lor apiouttari roménest Sreaiate aar “Ae 0 OPIN STIRI SI INFORMATI 5 DE PESTE HOTARE, DOCUMENTA APICOL ‘TIMPUL PROBABIL a INDEXUL AUTORILOR SI ARTICOLELOR PUBLICATE IN ANUL 1979 a opera, poasya¢, Ravitonncle exposition le avez Grertorted inte cece toss aimbade use orale Fit Mice agut Re. Tice” af AP feolour a, f= (roto + 1. NEGREA} Seniesa PSereNimenarer elke IDE ALBINE DIN R.S, ROMANIA Vicepregeainze De. ing, STELIAN DINESCU Prot, dr, BUGEN MURESAN Tag. FUGEN MARZA Ing, STEFAN SAVULESCU ‘SPATARU . Sng, TRATAN VOLCINSCHI LEGIUL REDAC TIONAL IOAN, ef. ing, HARNAD ALBINEL, HLIESIU NICOLAR, ing. IONESCU TRAIAN, prot. ar. MURESAN EUGEN, sng. SAVULESCU $TE~ TUTE (eed. 20 i Redactia_si_administravia COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATOR!. LOR DE ALBINE DIN &. 5. ROMANIA’ @ S: 47, Bucuresti, sect. 2 @ Te: "12.37.50 © ‘Cont viz este de 36 lei, Abonamentele Se primese prin cercul Bliaiele ACA. @ Cititoris din sirhindiate care doresc 52 se aboneze la revista noastra se bot. adresa intreprinderii "ILEXIM® Departamentul ex- Bort-import presi Bucuresti, Bir, 13 Decembtie nt, 15, PO. Box 136-197 ‘telex 11226DIRECTIVELE CONGRESULUI AL Xil-lea AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN IMBOLD MOBILIZATOR $1 FERMUL NOSTRU ANGAJAMENT Gores tren ot Purdntet Comet Romtn din 12-23 noiembrie_a.c. se inserie in istoria firii ca cel mai deosebit eveniment din ultimii ani care, prin dimensiunile sale corelate unui confinut direc- iva, jaloneazi eu fermitate viitorul stralucit al Roméniei pe calea faurivii socielifii socialiste multilateral dezvoltate, Desfigurat in condifille entuziasmului unanim al intregii nafiuni, intru- nind delegati din intreaga ari, repreventanfi ai celor peste 2,9 milioane de comunisti, precum si a numerosi oaspefi venifi din firile prictene, Congresul al XUl-lea al partidului s-a inscris cu majuscule in istoria Romaniei, trasind in fafa intregului popor progeame-directivii in domeniul stiintei, al energeticii, al ridicérii nivelului de trai, al dezvoltirii in profil feritorial pentru perioada viitorului cincinal, jalonind totodati calea intregii economii, a culturii si a viefii sociale a Romaniei pind la stirsitul acestui veac. In aceasti perspectivi directivele Congresului al XU-lea stabilese pentru cineinalul 1980—1985 intrarea procesului de fiurire a societiii socialiste multilateral dezvoltate din fara noastra intr-o fazi nou, in care Iaturile calitative ale intregii dezvoltiri vor cipita o importanta hotiiritoare, Se prevede astfel dezvoltarea intr-o viziune unitari a economiei, stiintel, invatdmintului, culturii, perfectionarea orzanizirii si conducerii socictitii, a relafiilor de productie si sociale, ridicarea nivelului de trai, dezvoltarca si perfectionarea democrafici, crearen condifiilor pentru inflorirea multi- laterala @ personalititii umane, asigurarea unei inalte eiviliza(ii materiale si spirituale pentru intregul nostru popor. Toate acestea vor permite ca in perioada 1980—1985 si fie reduse decalajele fafi de (rile avansate eco- nomic, astfel incit in perspectiva anilor 1985 Romania, de la o {ard in curs de dezvoltare, si poati trece in rindul firilor cu un nivel mediu de dezvoltare. Intimpinate de eXtre intregul popor muncitor cu dragoste si nefirmuriti ineredere in politica infeleapta a Partidului Comunist Romin $i conduci- torul si iubit tovardsul NICOLAE CEAUSESCU — pe care congrestl La reales in unanimitate eu mindrie Ia conducerea partidului ca pe cel mai vrednie fiu al farii — documentele adoptate insuflefese elanul creator al intregii nafiuni care, manifestindu-si plenar acordul fafi de lucririle si directivele Congresului al Xil-lea s-a angajat unanim, inci de pe acum, pentru ca in paralel cu realizarea si depisiren sarcinilor acostui ultim an al actualuluj cincinal si pregiteaseé si si creeze condifiile tehnico-mate-4 tiale pentru lansarea in 1981 a planului de dezvoltare a {iii pentru perioada 1981—1985, ri . S. Romania ca si activul retribuit din cadral organizatiei noastre, Combinatului apicol, Institutului de conotin pentru apiculturé si ai Liccului apicol. Astfel, pentru viitorul einen Gresciterii de albine isi propun si-si concentreze intr-o mAsuri si mat ‘mare oforturile pe direcfia utilizirii Ia parametri maximi a intreguitl lor Potenfial uman si material, in scopul sporirii produetiei apicole si indus ftriale, a aplicarii operative in producfie a rezultatelor obfinute in activi. tatea de coreetare, a realizirii inainte de termen a investifiilor 1a para metrii proiectafi, preeum si indeplinirea integral a sarcinilor pentru export, astfel incit si se poati trece in viitorii ani Ja 0 noul calitate, superioard, in toate domeniile activitiii apicole din {ara noastré. Sporirea efectivului familiilor de albine sectoarelor apicole in cadrul intreprinderilor agricole de stat si coopera tiste, dar si in rindul erescitorilor de albine eu stupine personale, divers sifiearea producfiei apicole si popularizarea practicérii nei apicultusi intensive, valerificind mai multe culesuri prin deplasarea in pastoral a stupinelor, potrivit practicii apicole moderne actuale, utilizate in. prezent Pe seara largii si pe plan international, vor crea tot atitea condifii pentra ea in viitorul cincinal cantitiile de produse apicole preluate din con~ tractiri si achizifii si inregistreze sporuri corespuncitoare cerinjelor tot mai mari ale populafici irii pentru miere, ceard, polen, laptisor de matei, propolis etc Im 1985, ultimul an al viitorului cincinal, fafi de planul anului 1980, ultimul al aetualului cincinal, produciia industrial’ marfi $i globali va ereste cu 13%, valoarea productici nete cu 13%. livriirile valorice de mirfuri etre fondul piefii eu 15% in unitati fizice si eu 12% la miere, Totodati va creste eu 13,5 valoarea mirfurilor ce vor fii desficute cu aménuntul prin centrele noastre de aprovizionare si desfacere, urmi- Tind a fi continu sporita: si diversificat’ gama materialelor gi utilajelor apicole al edror nivel de realizare calitativé va fi imbunititit Ia nivelul actualelor exigente, Sint exemplificate mai sus doar citeva din obieetivele spre care vor fi indreptate eforturile noastre in viitorul eincinal, numérul si amploarea acestora depisind isa cu mult pe cele ale planuzilor de dezvoltare de pind in prezent. Pe aceastii directie obiectivele Iuminoase ale viitorului strilueit pe care Congresul al XM-lea al Partidului Comunisi Roman ni le-a infifigat con- stituie pentru intregul nostru popor ca si pentru tofi cresedtorli de albine din fara noastri un imbold mobilizator de munca insufletiti,, fafa de care ne manifestim plenar fermul nostri angajament cu dragoste si ineredere in forla conducditoare a Roméniei Socialiste, Partidul Comunist Roman, in frunte cu iubitul nostra conducitor, tovarisul NICOLAE CEAUSESCU. . prin dezvoltarea eu precidere aTRANSFORMAREA MICRONUCLEELOR TN FAMILI DE -ALBINE DE MARE RANDAMENT Wa primtvara anutui 1977, 0 ptte aia mieronucleele iernate *) Te-am folosit, in stupina personalé la schimbarea m&t- cilor necorespunzétoare. Din cele ri- mase, am ales trei exemplare, ale ci ror calitati excepfionsle _mi-au atras atenfia, Am holdrit si creez acestor maici posibilitatea de a dezvolta micro- nucleele lor Ia nivelul familliilor de productie, fara transfer de albine si fara ajutor cu puiet edipicit (fig. 1). Cu pu- tin spirit intuitiv, ribdare si perseve- renfi, am izbutit si ating aceast4 per formant care, in final, a fost depasita prin aplicarea’procedeului de forjare a procesului de dezvoltare cu afutorul ceaiului.apicol acidulat si imbunditatit ea adaos de polen proaspat, recoltat de albine"'), Trebuie subliniati importanfa ce re vine in aceasta actiune si faptului c& la data de 15 februarie 1977, nuclecle adapostite in stupii compartimentati au primit cite 0,5 kg pasta de zahar pudré in amestec cu miere, polen si lapte sf Ls -ll el co eehc Saee are Ta: pApteutures, nr, 2.100, p. 10 SIR PVABSUice to Roding? ats, ama, po D. PRODAN praf, In 2ilele insorite _ cind albinele adunau polen in cantitafi apreciabile, au fostajutate cu ceai apicol, cite 100 ml Ja trei zile, Aceast hrand suplimen- tard, de mare valoare nutritiva si sti- mulativa a contribuit eficient la_un ritm rapid de dezvoltare, incit dupa doua luni, adic& la 15 aprilie, spafiile devenind neincapatoare, am fost nevoit si le largese prin scoaterea a trei dia- fragme. In compartimentele astfel lar gite, am introdus cite trei microrame eu faguri clidifi, Acesti faguri bine stropiti cu ceai cilduj, i-am introdus cite unul fn mijlocul fiecirui cuib (fig. 2). ‘Timp de 10 zile am continuat stimu- Tarea cu cite o rafie de 150 ml pe 2i In acest timp, matcile activa intens, insiminfind in intregime —suprafejele celor sase microrame, O nowi largire a spafillor nu era posibil decit prin seoaterea din stup a unui nuclew, Cum ins intenfia mea a. fost de a trans- forma micronucleele in familii de pro- ductie, am procedat astfel : am pregatit, treistupi_verticali de tip Dadant pe care j-am insemnat cu 1, 2, 3, La stupul nr, 2 am f€cut in pirfile sale laterale clie un urdinis, pe care le-am inchis. Inlatutind stupul eompartimentat de pe pozitia sa, am ocupat, locul acestuia eu stupul nr. 2. In stinga si dreapta lui am asezat stupii nr. 1 $i 3, primul eu fata spre risdrit, iar al doilea eitre apus, Prin cuplarea microramelor am. format rame intregi care au fost intro- duse cite trei in fiecare stup, respec- tind pozitia nucleclor, ordinea ramelor si directia de zbor a albinelor. Aceste Tame ocupate pind la refuz cu puict de toate virstele au format cuibul noi- lor familli, pe care le-am incadrat cu doi faguri de acoperire continind miere 31 pistura, ‘in acelasi timp cuiburile au fost sparte cu cité un fagure umplut cu ceai apicol. Astfel, 1a 25 aprilie, micto=Fig. 9 Fig, 4, Stupul in care am instalat o familie bu'ig0000 Ge albine: A — capac; B — aac fle Hanemann; C= corp stup; D — fundul Stupulul; B — urdinis. nucleele au devenit unita{i de baza pe sase faguri. Incepind cu ziua urmatoare am majorat portia de ceai la 200 ml zilnic. Din gase fn gase zile, pind Ja albirea ciorchinilor de salcim am procedat la spargerea cuiburilor dup procedeul aratat mai sus, Pe masurd ce cuiburile se lirgeau, am mutat succesiv ramele cuplate Ja ‘perefii laterali pentru elibe- rarea fagurilor de pulet si inlocuirea Jor cu faguri artificiall La 29 mai, cind a inceput s& infloreaseé salcimul in comuna_ Mérgineni, satul Trebes, din judeful Backu, familille de albine aveau cite sapte faguri cu puiel. Tot la aceasté dati am facut doud nucle mici pe cite un fagure cu puiet, Seos din stupii 1 si 3 impreund cu mat- ile lor. Spajiile rémase libere le-am completat cu cite o rama de cladit, Tn ansamblu, situafia final s-a prezen- fat astfel ; o familie de albine cu sapte faguri cu puiet si cu mates ; doud fa- milii eu cite gase faguri eu puiet, dar fari mitci si doua nuelee avind cite un fagure cu puiet si matcile respective. In continuare, Ja stupul nr. 2am apli- cat gratia Hanemann, deasupra careia fm asezat un nou comp. de stup nr. 4, provazut cu faguri claditi si artificial. Peste acest corp am asezat stupii nr. 1 si 3, bineinjeles firs fundurile lor pe fare le-am Indepartat. Desehizind ur Ginigurile laterale la stupul nr. 2, alz pinele au inceput s4 le foloseascs dupa cifeva minute, Pentru unirea pasnica a albinelor, in fiecare familie am: intro- Gus cu 24 ore inainte cite o punguta de tifon confinind citeva grame de naf- talind. In felul acesta am reusit sa transform, in cursul unui sisgur sezon, frei unitaji pitice intr-o familie urias cu cirea 150 000 albine (lig. 3). Precizez ci mierea de salcim nu att exiras-o, deoareee culesul 1a aceasta floare a fost calamitat in proportie destul de mare. In schimb, dup& nous ile de Ja ultima lucrare am distrus toate boteile aparute in corpurile 1 st 3, aceasta pentru prevenirea unei even- ‘uale roiti. Lucrarile de recoltare la miere le-am facut obia la 25 iulie, Cu acest: prile} am constatat of familia experimentalé $i-a pistrat calitatea de unitate extrem de puternica, ceea ce mica permis $A refae familiile 1 si 3. In acest scop am folosit nucleele formate la 29 mai, pre= cum si toate albinele zburitoare care au cireulat pe urdinigurile laterale ale stupului nr. 2. Dups inchiderea acestor urdinisuri, am reasezat in fafa lor stupii nr. 1 si 3 (pe Joeurile ocupate inainte de unire), de data aceasta ins populaji eu nucleele mai sus amintite, Astfel, albinele au fost dirijate catre acesti stupi, despar- {indu-se automat in trei pér{i, care im- preund cu intregul material: biologic al hhucleelor Jor 5-au reconstituit in trel tunitati independente, de putere medie. Prin hrénirile de completare, urmate de cele de stimulare si continuate pind Ia 18 august, familiile s-au redresat de asa manierd, incit au intrat in iar:——$——_———————————————— nA cu cinél intervale albine. De la familia” unit temporar am re- coltat : 1,240 kg cearé, 3,400 kg poien, 0,120 keg’ 1aptigor de "mated, 0,075 kg propolis, precum si cantitatea de miere extrasa, care s-a ridicat le 94 kg, in limp cé media pe stupina la acest. pro- dus nua depasit 17 kg compacte de «Pentru toate luerarile de stimulare, in- clusiv cele de completare a rezervelor de hrani pentru iarni, am consumat 52 kg zahar. concLuziy = tehnica apicsla actilalé cere ca fie care stupina mare sau mica si dispuna in orice moment de un numir cores- punziitor de maici de rezerva ; acestea adue 0 gana larga de foloase si co tribule in mod real la lucrarile de se- Teetie ; — folosirea ceaiului apicol _acidulat ajuti efectiv la menjinerea sinatati, fapt de mare imporianjé in actitmea de spotire a longevitatii si productivi- 18tii la albine ; —avind in vedere cA in tara noastra culesurile principale de la salcim, tei Si floarea-soarelui apar in salturi, se impune cq puterea maxima a familiei de albine sé fie dirijata in concordana deplina cu declansarea culesurilor ; — in acest context se include si me- toda de unire temporar’ a trei familii de producfie fh una singur’, extrem de puternie’, dar gi extrem de productiva Acest procedeu, folosit pentru prima cara de autor, constituie 0 premieré cu aplicafii multiple, atit tn pastoral, dar mai cu seam& in stupéritul sta- tionar, Ca incheiere, imi permit s& sugerez idoea 8 orice incercare nou’ executata cu ineredere si cu gindire cumpanita aduce roade ce se materializeazi in- tr-pn pas facut inainte. \ LA REVISTI \ APICULTURA IN ROMANIA” si ,MEHESZET ROMANIABAN” | © Campania de incasare a abonamentelor pentru anul 1980 a inceput. ® Costu! unui cbonament este de 36 lei. © Abonamentele noi ca si reinnoirea pe anul 1980 a celor expirate se face numai prin centrele de aprovizionare si desfacere, cercurile apicole si : filialele judefene ale Asociati nia. @ NU SE PRIMESC ABONAMENTE PRIN FACTORII SAU OFICHLE POSTALE © La achitarca_abonamentelor rugim verificafi cu toata atentia inscrie- fea corect si completa a adresei dvs. de citre organul incasator. © Abonindu-vi din timp pe onul 1980 vé asigurati primirea reguloté a revistel incepind cu nr. 1/1980 $i veniti totodaté in sprijinul nostru ca si al dvs,, evitind aglomeratia din decembrie si riscul de a rémine tré ‘abonament, tirajul revistelor noastre fiind limitat. REINNOITI-VA_ABONAMENTELE PENTRU ANUL 1980 Crescatorilor de Albine din R. S. Roma-=... TNLOCUIREA. FAGURILOR VECHI O OBLIGATIE A FIECARUI APICULTOR IF srstia do atbine contitita a te fate biologied si de productie, pe ling’ fapiul cl-si asigurd. existenta proprie pe intregul an, in anit favorabili cule- Ealui de nectar, datoriia harniciel al- inelor, oferd si apicultorului un. sur- plus de miere si alte produse apicole, polrivit cu numirul de indivizi ce for- Inez acest complex social, Cu cit fa~ milia de albine este mai dezvoltata in pragul principalelor culesuri, cu eit dis- Dune de mai multe albine culegatoare, Cu atit si rezultatele privind productia de miere si cearé vor fi mai mari, ‘Aceasta crestere numeric de albine, dupa cum se stie, se formeazi in fa- gutii ce aledtulese cuibul familiei. Ori, Este stiut ci dupa © anumiti perioada de timp acesti faguri se dopreciaz4 din cauea eresterii a tot mai multor. gene- ratit de puiet In celulele lor, acestea devenind tot miai strimte gi mai putin fadinel, situatie care duce la degenera~ ea fiviologiea a albinelor, a micsoraril eapacitatii de cules si a rezistenfel acestora la iernare. Datorild diminutrii resurselor melifere, ati din flora cultivata cit si din flora Spontand, ca urmare a _imtensificérit sguiculturii in zona de ses, prin meca- hizace| chimizare, lingirea sferei_de aplicare a insecto-fungicidelor, familia Ge albine, elementul de bazii al intre- ii abiculturi, pe lings degenerarea fi- Fiolopica a albinelor crescute in fagurit Seeks, continua si fie confruntat’ cu 0 Trultime de alfi faciori care-i pot pro- Yoea si freevente imbolnvir. Descoperirea si folosirea antibioticelor a contribuit in mare masuri Ia_com- paterea bolilor, dar cu toate acestea, eloindritul continua si inregistreze tinea pagube. Starea de fapt se poate ex- ile si ptin aceea cl fagurii vechiin- Teciati cu diferite boli sint_ menfinu{i de unit apicultori in stup, mai _mulfi ani, acestia fiind focarul de rispindire fa bolilor, atit in intreaga stupind, cit si in stupinele invecinate, Fafa de aceasta stare de lucruri este necesar ca fiecare apicultor si participe la apararea sinatétii familiilor sale de albine, prin inlocuirea dup eaz, par- ili sau total, a fagurilor vechi cu faguri noi, Aceasta inlocuire are drept scop in primul rind crearea unor con- Gifii de igiena, de sinBtate si de pre- venire a aparifiei_unor boli, iar in al Goilea rind, fagurii noi asiguré o dez~ Voltare normal a larvelor, a albinelor; evitindu-se degencrarea fiziologica acestora, Inlocuirea partial se _ face ‘anual prin schimbarea a 3—4 faguri vechi cu acelasi numir de faguri noi. Inlocuirea totalé a fagurilor este obli- fatorie, mai ales atunei cind in familia Ge albine a aparut o boala infectioasd a puietului sau a albinelor adulte. Grija pentru asigurarea familiflor de albine cu faguri noi tai constituie ined Gin pacate o problema deficitaré.a nu- ‘merosi apicultori. De aceea, consideram necesar sf se acorde 0 atentic sporitd folosirli poten|ialului familiilor de al- bine si cerintelor fiziologice ale aces tora de a creste faguri incepind de la aparitia primelor culesuri de polen si nectar, de la inceputul primaverii si pind firziu, la sfirsitul culesurilor de Vari Dind’astfel de lucru albinelor ti hnore care secret ccari la_virsia de 1218 zile, cind este elldura si se be~ neficiazd de cules, le satisfacem o fune-' fie fiziologied si tolodata frinim in- Stinciul familici de albine de a intra in frigurile roitului. Prin clédirea de catre albine a unui numar sporit de faguri artificiali se realizeaza si avea dorinfa a finerilor apicultori de a-si mari efectival familiilor de albine, Tn stupii orizontali realiz&m acest de~ viderat daci la primele culesuri de Te pomii fructiferi, cind albinele incep sé Tnulbeascd pariea superioaré a faguri-ee EEEEEEIEEEEEEEEEEE EEE ‘perior al stupul lor, introducem ling ultima rama cu pulet o rama cu fagure artificial, pe care albinele il clidese numai cu ce- lule de lucratoare si pe care matca il va insiminfa. La culesurile principale de ta salcim, tei, floarea-soarelui, fa- milfilor cu populafie numeroasa le pu- tem introduce deodaté, de o parte si de alta a cuibului, cite dowd rame cu faguri artificiali, faguri care vor fi de asemenea crescuti de albine daci cu- lesul nu se calamiteaza, In stupii verticali, multietajati, ramele cu faguri artificiali, grupate cite 2—3, Se vor aseza in mijlocul corpului si u bune rezultate, folosese personal, dupa caz, metoda’ forfarii cttorva fa. milii de albine recordiste la productia de miere si de ceara, de a intra in fi gurile roitului, prin’ strimtorarea cule Dului si prin adaugarea a 3—4 faguri eu puiet cipfcit gata de eclozionare. Odata cu cépicirea primelor botci, prin simpla seuturare a familiei de albine intr-un stup nou in care pun dou Tame cu brand si 7—8 rame cu faguri artificiali, in condifille unui cules mo- derat, in timp de o sdptiming cuibul este clidit, insiminjat de matea si apro- vigionat cu miere i polen. fh eazul unui cules calamitat, pentru ca luera- rea si nu fie comptomisi, se impune hranirea albinelor cu sirop de zahar. Prin “aceasti metod’ apicultorul isi oate ysigura si mitcile tinere necesare inlocuirii ‘celor necorespunzitoare sau sporirii efectivelor de albine, th timpul_ culesurilor principale sau de inirejinere se va folosi rama clidi- toare ai cérei fagurasi trebuie ins re~ coltati siptaminal si de la care, pe linga ceara pe care o obtine, apicultoral mai Poate constata si unele situatii din viafa famillilor de albine respective. Astfel, cind unele familii de albine nu cladese fagurasi desi altele cladese, api- cultorul trebuie si stie & in acca fas Imilie lipseste matea, cici albinele nu clddése dacé matca nu este in stup sau familia este boInava ; eind pe fguragi Sint creseute inceputuri de botel in= seamnii ci familia se pregiteste de roit, impunindu-se atunci masuri de preve? nire a intririi familiei respective in frigurile roitului ; un alt folos pe care 1 crecazi rama cliditoare este si acela ef albinele nu mai strica partea de jos a fagurilor artificiali pentru a elidi ce lule de trintor, acestea fiind cladite in rama cliditoare. Cu aceasté metodi, in fiecare sezon apicol necalamitat se obtin 4—6 foi de fagure astificial de la fiecare famille, ereind astfel posibilitatea inlocuiril din frei in frei ani a tuturor —fagurilor vechi $i obtinerea prin topirea acesiora @ unor importante cantitali de ceara, VERIFICATIVA CUNOSTINTELE CE STM « 1. Ce cutoare nu este distins® de albine ? ©) gatben ; b) albastru e) ros, 2 Care este tem, curative ? 1) 51°C; b) sarc, ) 116°C, ) Duco de pistol ;b) de utel; ¢) Galtus eheazé matea eu aceste plieute ? 1) Guma arabic; 0) Lipinal: ¢) Serlac. &. Care este dimensiunea recomandata rioare ale ramelor si podisorul stupului ? 4) & mm jb) 10mm Fe) 12 rim, RASPUNSURILE CORECIE TA 11/1079 AL REVISTEI NOASTRE + CENUSTIM « & Gu ce fel de vopsea colorati se marcheazd matca pe torace ? 4, Cu ce solute se lipeste pe toracele mitelt plicuta de opal © trebuie si existe intre spetezele sy INTRERARILE PUBLICATE 1: B: 2:03 CE TREBUIE SA STIM weratura minim’ a serulul Ia care albinele efectuears zhorul de IN NUMARUL es4:e; 5:8. | oe a] |Sint care intr-adevar necorespunzatoare unele matel selectionate ? WU) nis apicutors se pring o& matt Procurate de la crescitoriile Asociatiei Sinb necorespunzitoare, Este 0 pirere total gresitd gl iat de ce: ponta, adick numaral de ou depuse nu depinde de mate, ci de conditiile pe care i le creeazi aplcultorul, Orice mated luata dintr-o familie recordist din stupina i trecutd intr-o familie slab§, nepro- ductiva sau intr-un nucleu de 2—3 rame, isl va reduce imediat numérul de oud depuse ziinic. Sa fie oare matca de vind ? Acesti apicultori nemulfumifi s-au in- trebat vreodata ,,de ce matea, oricit de buna si verificaid in stupina proprie ar fi ea, isi fneepe ouatul in luna ia- nuarie cui citeva oud si ajunge in luna mai sau iunie la mii de oua pe 2i?*. ‘Matea este aceeasi! De unde vine deci schimbarea aceasta evidenta ? Siar da seama atunci cé, atita timp cit in familia respectiva nu sint ined condifii pentra eresterea unui puiet nu- meros albinele nu permit mitcii si depand mai multe oud de elt puiet pot ele hrani si acoperi, pentru a asigura caldura _necesara cresterii _acestui puiet !.. Mai este de vind matca ? Asociatia Cresettorilor de Albine, prin pepiniercle ei, creste matci selectionate, din rasa ,carpatiné", recunoscuté pe plan mondial ca exceptional, Aceste calititi vin pe cale ereditar si nu se pot schimba de Ia o 2i la alta sau de la individ la individ. Mediul inconju- ritor influenjeazi numai manifestarile acestor calitati, individul fiind obligat si se adapteze conditiilor de medi. Altfel, specia sar pierde, ar dispare. ‘Asa stind luerurile, oare apicultorii ne- mulfumiti de miteile procurate de la pepinierele Asociafiei le asiguré aces- tora condifii optime pentru ca ele sé arate ce pot ? Le recomand s& faci urmatoarea expe rien{&: si ia matea unei familii recor- AL VARTOLOMEL diste si so pund intro familie slaba sau wn nucleu cu 2—3 rame gi cu 0 mind de albine, Vor constata ca matca recordista gi reduce imediat numdrul de oud depuse in familia de origine { De ce? Raspunsul este cel de mai sus. Deci, daci aducem o mated de la pe- pinieré si 0 dim unui nucleu sau unei familii slabe, ori i mai réu, unei fa- milli orfane de mult timp sau chiar beametied, poate aceasti matcd sisi dezvolte toate calititile ei prolifice ? © vor lisa albinele si depuni mai multe ou& pe zi decit pot ele hrani? Hotarit nu! Se poate intimpla ca din atitea mii de matei dintr-o cresedtorie 4 fie si citeva eare nu au crescu ca larva in conditii optime, O asemenea mated, pusi in ti-o familie gazdi, va fi acceptata de aceasta, insé albinele, dupa un timp oarecare, vor clidi una-dou botci pen- tra schimbarea linistitA a mitcli, folo- sind in acest scop, focmai oudle depuse de aceast mated, Printr-o hrénire ma- siva cu laptigor, din acoasti boteé va iesio matca excepfionala, fiindea al- binele rectific doficienta de crestere e care matea cu defect a avut-o in starea larvard, dar nu-i modificd accle caliti{i mostenite pe linie genetic’. Pentru apicultorii care vor si prime neascd materialul lor biologic — care cu timpul poate degenera datorit’ co sangvinizarii — prin procurarea mat- cilor de la pepinierele Asociatiei, le re~ ‘comand urmétoarele : — si ridice din familiile puternice miiteile respective, s& le treaci in fa miliile slabe sau in nucle, fara si sli- eased citusi de putin aceste familii puternice, c&rora s& le dea mitcile pro- curate de la pepinierele Asociatiei Cresedtorilor de Albine, Nu vor mai avea motive si se pling’ si vor conslata cd nu mitcile sint de vind, ci vinovafi sint numai ei,EEE CIRMIZUL arbust melifer Prof. Al. IANOSSY Cae crate ae cfeste pins la 1,50 m indlfime si fareste cu usurinfé, Infloreste continua timp de circa 100 ile, de 1a sfirsitul lunii mai si pind la siitsitul lunii Sep- fembrie, In timpul verii sau chiar in una septembrie, pe acest arbust se aflé atit muguri florali cit si flori si fructe in diferite stadii de dezvoltare. Fructele globulare, albe, cu cite doud sseminje, persist pe ramuri, constituind un clement decorativ al arbustului, ‘Am observat cA albinele viziteszé flo- rile chiar si in zilele innorate, ca do- vad c& au o secrefie continua de nec- tar cu valoare mare de zahar. Deei va- Toarea cirmizului consté in aceea ch este 0 sursa de nectar continua si in acelasi timp $1 0 sua de polen pina toamna tirziu, Se inmulfeste prin butasi, _confectio- haji jarna sau primavara, inainte de inceperea vegetatiei_sau ‘prin despa iri de tufe si de lstari, Tufele obji- huie prin buiasire Inflorese ined din primul an, iar albinele le freeventeazi fn tot cursul zilei, Tnmulfirea prin seminje necesita mun- cA si timp mai mult, Seminfele se pot aduna doar din fructele coapte, adic foamna, prin lunile octombrie-noiem- brie, Dupa ce se zdrobese fructele, se aleg seminfele prin spalare. Se toaraa intr-un vas fructele zdrobite, peste ele api si apoi se amestecd, Restiirile fruc- cmrserrarrm MARCAJUL MATCILOR telor de la suprafafa apei se aruncd impreuna cu apa. Repetiim aceasta ope- tafie pind ce in vas nu mai avem res- turi de fructe, iar semintele _spalate ramin pe fundul vasului, Dupi ce se- minfele se usucd, Je stratificam Inte-o cutie de lemn cu nisip umed si le pu- nem in pivnif’ pind in primavara cind Te insiminfam in geédiné, in rinduri Seminjele vor germina numai in al doilea an — deci perioada de iatovi- zare este lunga — iar plantujele yor finflori abia dupa 2 ani. Ingrijirea plan- tujelor consta in. plivire, stropire cu api si stpat pentru indepirtarea bu- ruienilor si afinarea solului, In al doilea an se pot scoate si planta in locurile definitive, unde vor con- tinua Iuerdrile de ingrijire. In anii ur matori vor da lastari lateralt care se indeasd. Jn cazul e un apiculior sau un grup de apicultori se asociazk pentru obfi- nerea pulefilor de cirmlz, prin valori- fiearea acestora pot ajunge la un venit in plus, La fel se recomanda si seolilor din me- diul rural, unde elevil, in cadrul acti- vitafilor de lucréri practice agricole pot ‘objine puieti de cirmiz, care prin cer- curile apieole locale ar putea fi valo- rificati Pe lingé ealitafile lui ca plant neetaro- polenifera, cirmizul este si un arbust decorativ, find recomandat pentru gar- uri vii, plantare la marginea bosche- telor, in grupe de peluze, in curtea seolilor, in parcuri, printre blocuri, pe margini de péduri, in loeuri erodate, Be malul vatlor, pe margines edilor fe- rate ete, \ Pe ani culorile oficiale intemationale pentru marcarea matellor sint i 1980 = ALBASTRU . 1981 = ALB \ 1982 \ 1983, i 1984 — VERDE Dupa anul 1984 cularile se repetaImbuniitafiri functionale aduse stupului vertical V, POPESCU EE ccerienta dobinaits dea tungul ‘anilor, de practicare a apiculturii cu Giferite tipuri de stupi, mi-a intarit convingerea c& stupul de productie este totusi cel vertical. Acest stup cores~ punde atit cerinfelor materialului bio- Jogic apicol — ca find cel mai apro- piat condifiilor naturale de visti ale Familiei de albine — cit si nivelulut tehnic de productie a apiculturii mo- deme din etapa actualA. Folosind timp mai indelungat stupul Dadant-orizontal, al cérui adept am fost, mi-am putut da seama tot mai mult de unele neajunsuri pe care le fare in practicarea stuparitului Intensiv $1 eu preciidere pentru cel din zona panujeana de ses, unde baza melifera este Timitati, cu o relativi exceptie a culesului de Ja floarea-soarelui, ‘Trecind treplat la folosirea stupului ME, an de an am putut si mA con- ving’ tot mai mult c& acestea se adap- teazi in mod stralucit structurii resur- selor melifere din zonele de ses si co- yespunde in cel mai inalt grad ceri jelor imbunétatirii continue a calitiii mierii, Preocuipat insi ca s& obfin rezultate din ce in ce maj bune, un accent deosebit am pus pe studierea perfection: tinue a stupului vertical, fapt care m-a determinat si efectuez anumite mor ficdri de corectare impuse de necesité- file exploatirii in condifiile de clima specifice zonei de vest a Ari, Astfel, Gatorité climei din zona noastrs geo- graficé, de influent& adriatic’, despri- mavdrarea timpurie si alert a vegeta- fiei duce la devansarea infloririi arbo- tilor nectariferi cu 5—15 zile faji de celelalte regiuni, fenomen care este in @iscordanta totalé cu ritmul progresiv i temperat de crestere a materialului biologic apicol. Din aceast cauz, apa- 10 rifia primului cules principal nu cores- punde cu momentul de dezvoltare ma- ximi a familiilor de albine. Deoarece in perioada primului cules, populatia ‘une familii de albine adépostite Intr-un stup MLE. nu ajunge la stadiul de dez- yoltare corespunzator populirii a dows corpuri de M.E., iar populafia unui sin- gur corp este insuficienti ca si parti fipe cu succes la culesul integral al nectarului oferit de natura la momen- {ul optim respectiv, am procedat la in- ocuirea corpului de cuib M.E. cu un corp de stup R.A. 1001. Prin aceasta fnlocuire am rezolvat 0 sporire a vo- Jumului euibului ca 27 dm? de faguri (de la 83 dim? cit este volumul cuibului unui cat de ME, la 110 dm? cit este cuibul unui stup RA 1001), ceca ce re- prezinté un plus de spaliu pentru populatia familici egal cu 3,25 Iaguri de ME,, echivalind cu circa 20 mii de elule (1 dm? de fagure pe ambele parti are cirea 750 celule). Utilizarea corpului de stup RA 1001 pentru cuibul de ME. mi-a fost recla- mati si de faptul cd, in situatia unor calamitari naturale ale principaleior cu- Jesuri, procedez la dezvoltarea stupinei (nmuijirii) si valorificarea in sezonul apicol urmator a familiilor nou create in mod dirijat prin filiala judejean’ a Asociatiei Crescétorilor de Albine din RS. Romania, ai clirei beneficiari so- licitt numai familii de albine pe rame tip Dadant si nu pe cele pe rame de stup MLE, O alta imbunitilire func- ional pe care am adus-o stupului ver- tical de tip ME. din stupina proprie const in construirea plirfilor compo- nente ale stupului (corpuri, funduri si podigoare) cu falfuri pentru Imbinarea Jor perfect. Prin aceasta imbundtafire am reusit s4 inlitur neajunsurile cu privire la curentii de aer care cizeulau prin crtipiturile dintre corpuri preeum si tendinjei inceputulut de furtisag ce se manifesta dupa fiecare umblare in cuib sai magazin, in special in perioa- dele lipsite de cules. De asemnea, tot prin construire parfilor componenteee cu falfuri, am reusit s& inlatur neajun- sutile pe tare le provoea uillzars 4a # INCI zirea electrica metalice pentru fixarea corpurilor stu- @ | Pului malictaja pe timp transports. @@ Stupilor (Il) : lui in si din pastoral, inlocuind-o eu Ing. Tullana HERLEA gi un dispozitiv de legare exterioara com- = ing A. HEREEA, ust dintr-o tija rotundd de 5—6 mm » (fier beton sau sirma ofelita indoita) =N. propunem ca in aceasti a doua in forma de U cu baza in jos, La cele © parte a articolului sa dim, pe el po- dou capete este prevazuta cu doua ™ sibil, toate indicatiile penttaen ericnoe fete, care la partea superioara se in- ™ stupar, care isl excculd singur luck roduc prin dowd orificii facute Ia ex- M rile in stupinl, sf fie in maura aad | tremitafile unei benzi de fier lat de m@ amenajeze etupil pentru inealsines met \ 15—20 mm cu grosimea de 3—5 mm, m tricd, dupa care se insurubea7i cu doud piu- life corespunzétoare. Imbinarea par{i- @ AMENAJAREA STUPILOR m lor este evident necesar Jor componente eu ajutorul falfurilor m Pentru o incalzire individuals a stupi- a in fiecare a 54 al oats pools deplsren mip 3 bls un Io ler rizontals a parfilor componente ale m Modul de executie si de amplasare a Peete eG re fp ccestula trebuie astiel ales, inelt si fie | face posibila ambalarea exterioard far’ ale stupului MLE,, care din constructi ru sint preview falfuri pentru im- w binare, le-am improvizat in conditii foarte bune cu ajutorul unor sipci din Tema de tei, eu grosimen de 8—10 mm si latimea de 20mm, pe care Je putem fixa pe latura exterioari de jos a fie siirei pir{i componente (corp, magazin cutat de elire once stupas 4 podisox), astfel ca 10 mm din Tatime tru stupar ; socialist ; a aes indeplinite citeva condifii si anume : Men} c4 Ia partile componente ‘ Misi Ronee aera 9 2 — tensiunea de alimentare a incdlzito- rului nu trebuie si fie periculoasd pen- = amenajarea stupilor s& necesite doar folosirea unor materiale ieftine si care Se giisese in mod curent in comer{ul = luerdrile si poati fi usor de exe- = temperatura inedlzitorului trebuie | 84 se aplice cu clei sau prenandez sig S& fie Toarle scazuta, pentru ch atine cuisoare si 10 mm sa constituie faltul @ #erea acestuia si nu dauneze albinclon | necesar imbinirii, Precizez ci stupi ME pe care i-am avut procurati din ‘comertul apicol si care din constructic n-au fost previzuti cu falturi, I-am g ratirare aeten ‘| yi mM wralizat-o pina proprie (fi adaptat sistemului de mai sus prin g Mentionim of detailer aplicarea falfurilor improvizate cu aju- g care le dim se relech incerearea citorva _variante construc ive, in decurs de mai mulfi ani, ne-a ‘ondus lao solutie pe care 9 conside- ‘rim satisfiedtoare si pe care am gene ig. 1), constructive pe a stupii multi- torul sipcilor din Temn de tei sau molid. Qetajati, dar, cu adaptini minore, cela Practicarea apiculturii cu stupii_ verti- cali amenajati dupa deserierea de mai de alte tipuri. Prezentate sint valabile si pentru stupii "Tensiunea de aliment: . sus 0 fac de mai mulfi ani si personal limentare, eorespunzi mica adus satisfactii atit de ordin mate- @ '08re unei puteri maxime de 16 W, am rial, prin recoltele bune si de calitate pe care le-am obtinut, ct si de ordin mo- ral prin condifiile imbunatafite de ma- nipulare si securitate a materialului bio- Ssirma neagrd de fier, males‘o de 12 V. Corespunzitor acestor wconditii, rezulté ca rezistenta electric: inchlzitorului trebuie si fie de 9 ohmi. incilzitorull se poate confectiona din cu diametrul de logic apicol realizat. 0,5 mm (anii stupari’o folosese pentru uInsirmarea ramelor). Sirma, se: intinde in spiralé (fig. 1) itre cue batute in prealabil pe Tandul, stupului, Operafille care trebuie executate sin’, in ordine, urmatoarele = — marearea, pe fundul stupului a lo- ‘culti de batere a cuielor ; in eazul amie- najisii unui numar mai mare de stupi este indicat a se confectiona un yablon cu giuri ; —paterea cutelor (evident, nu com- plet) 5 = giurirea fundului (in porfimnea ma Til pe desen), pentru trecerea sirmet la priza de sub fund ; — intinderea sirmei intre-cuie si prin orifictile din spate, la priza de sub fund ; — baterea definitiva a cuielor ; Detaliul A see 12 BN aaa ot = fixarea pe fundul stupului a prizei electrice 5 — legarea celor dowd capete ale sirmei a priza. Recomandim folosirea unei prize de vadiolicare, care se gaseste in comer; a preful de 4 lei bueata (impreuna cu slecherul, 7,50 lei). Priza este mai pufin nalta deci rama din pariea de jos a fmdului, care, in felul acesta, o pro- tejeaza, Pentru o mai buna protectie a prize, totusi, mai ales in timpul transportului, este bine ca priza sa fie incadrata de doua bueati de lemn, de acoeasi inaltime cu. rama fundulul 5i are se fixeaz de acesta prin cule, Deoarece, atunci cind este siribatuta de curent, sirma vibreaz’, producind un zgomot nu prea puternic, dar care este de naturé a deranja totusi fami- lille de albine, spirele de sirma se vor fixa pe fundul supului, prin vopsirea tn dou siraturi a intregului fund, cu © vopsea mai consistenta (Durol, de exemplu), Pentru ca aceasta operatie (de fixare a spizelor pe toatd lungimes, de fundul stupului) s4 reuseasca, este nevoie ca fundul si fie curat, firs de- nivelari, Fundurile care, datorita usca- vii scindurii din eare sint confecfionate prezinta denivelari, trebuie in prealabil reparate, Scoaterea sirmei prin spate (portiun A din fig, 1) se face pentru a permit controlul prezenjei tensiunii atunci ind stupul este montat si cind aceasta portitune este singura ugor accesibila Deoarece sitma incdlzitorului este in- tinsd pe o suprafaté mare, temperatura acestuia este Toarte scézuta, de asa na- tura ca la controlul cu mina, abia se simte o diferent de temperatura fata de porjiunile neincalzite. Daca se amenajeaza stupi de alt tip (orizontali, de exemplu), dispunerea sir- mei pe fumdul stupului se poate face si altfel, singura conditie care trebuie respectalé este ca Iungimea ficului 38 fie aceeasi (18 ™), Pentru stupii Dadant-Blatt, de 20 rame, este nevoie ca pe fundul stupului sa fieFig amplasate doud incdlzitoare _(spatiul care trebuie incdlzit este mult mai mare), daca familia de albine ierneaza pe mai mult de 10 rame sau Un singur inealzitor in dreptul cuibului de ier- are, daca albinele ocupa cel mult 10 rame. Stupii multietajai, cumparati prin ma- gazinele Asociatiei Creseatorilor de Al bine nu necesita neaparat_o marire izolajiei termice prin impachetare (evi- dent, daci sint incAlziti) dar orice mé- surf’ menité sk ducd Ia teducerea pier- derii de caldura de catre stupi este bine- Yenité si vermite o micgorare a puterii electrice consumate pentru incalzire. INSTALATIA DE ALIMENTARE Blementul principal al acestei instalatii este un transformator coboritor, de Ja 220 V la 1 V, 50 THz, Cum am aritat deja, am ales tensiunea de 12 V cores- punzatoare unei puteri disipate in stup fadicd transformate in _ealdura) de 16'W. Pentru o putere minima de 8 W, fensiunea trebuie si poatd fi scazuta la aproximativ 85 V. Deci transform: torul trebuie s4 aiba cel putin o prizé Ja tensiunca minima de 8,9 V, Este bine fnsd ca acest transformator s& dispund de mai multe prize si la tensiuni in- termediare, de exemplu 9,5 si 10,5. V. Puterea pe care trebuie sa 0 poata fur- niza transformatorul, rezulté din insu- marea puterilor consumate in tofi stu- pi. De exemplu, la o stupini de 50 stupi, puterea necesara este de 50X16=800 W. Pentru confectionarea unui astfel de transformator, stuparii vor trebui s& se adreseze unei cooperative. Pentru 0 alientare numai cu tensiune fixa (12 V), se poate procura din comer} un transformator de 24 V, la care i se des- face legatura dintre cele dou bobine secundare, avind in felul acesta la dis- pozifie dou’ surse separate de cite 12 V fiecare ‘Alimentarea wansformatorului se face prin cablu bifilar In cauciue de la o prizi de 220 V. Transformatorul va fi plasat intr-o cutie goala de stup iar cablurile se yor introduce si se vor scoate pe urdinis. Deoarece curentul pe care il consum& stupii este relativ mare, pentru a nti avea o cAdere de tensiune prea mare pe cablu de la transforma- tor la stupi, mai ales cA tensitnea de alimentare a acestora e si asa foarte miei, este indicat ca transformatorul es-Rv Fig 3 s& fie plasat la mijloc, intre stupi, In figura 2 am schijat_modul de ampla- sare pentru o stupina cu 42 stupi, Pen- tra legéturile intre _transformator si stupi se va folosi cablu Iijat in PVC, cu secfiunea de 1,5 mm? care se poate procura din comer} la pretul de apro- ximaliv 2 lel/m, tn figura 3a pre 13zentim 0 modalitate de alimentare indi- vidualé a stupilor, adica cite un cablu cu dou fire pentru fiecare stup. In aceasté varianta, pentru stupul cel mai $ndepartat de transformator, ctiderea de tensitne pe cablu nu depiseste 0,25 V la puterea maxima de 16 W. Distributia energiei In stupi se poate realiza si in alt mod, ca in figura 3 b, cu un cablu gros (de 6 mm?) de la care pleacdi ramificatii scurte la fiecare stup. Pe parte de joasa tensiune (12 V) una din bornele transformatorului se va lega Ja pimint, tn acest scop se va folosi un cablu de 6 mm? iar legituea de im; miniare se va face la o feava de ca- nalizare, de exemplu, Aceasta este o ‘masura suplimentara de protectia mun- cii, pentru ci in orice caz se impune ca fori de cite ori se fac interventii in stup, cablul de alimentare a transformatoru- Iul s& fie scos din prizi. Pentru controlul. prezenfei tensitmii la fiecare stup, se va confectiona o lampa de control, dintr-un bec auto de 12 V i dou fire, intr-un articol viitor vom prezenta mo- dul de ingrijire a stupilor incalziti. STUDIUL FITOCHIMIC AL MUGURILOR DE PLOP CA EVENTUALA) SURS. DE PROPOLIS. Citeva aspecte privind microelementele continute tn propolis si fn mugurli de plop Thutltutal de cercetar! ehtmica-tarmatattioe Gia) wapoet D upa definitia data de Schopfer, mo- difieata ulterior de Ferrando (1971), taji de Mincu (1), microelementele sint mnetale si metaloide cu valente variabile ce intra in structura unei coenzime, ori @ unui hormon*. Dupa alti autori-Peive 1961-citat de Trifu (2), microclementele constituie elemente ale nutritiei minera- je a plantelor, microorganismelor si a- nimalelor, indispensabile in cantitafi ici eresterii organismulut viu. In ge- neral proportia lor nu depaseste in cor- pul plantelor 0,024 din substanta us- cat. Facind calculul sumar al cantita- 4ii totale de microclemente gisite in oz- ganismul uman raportate la o greutate medie de 70 kg gasim valoarea de a- proximativ 0,017), valoare gisitA pen- fru regnul vegetal, fapt ce dovedeste inc’ o dat& similitudinea existenté in- ‘tre metabolismul mineral al celulet ve- geiale si animale ut 1 MARINESCU 9 Insttutal sidico-tarmacoutc Ciug Moos Cantitativ se definese ca microelemente, metalele si metaloidele decelate in can- titafl mici de 10-*—10-%g Ia 100 g sub- stand uscatl Rolul biochimic pe care il exerett4 mi croelementele in organism ¢ pus in evi- den{4 prin proprietatea specifici de a forma compleesi organo-minerali cu © activitate biologicd ridicat& de tip oligo- dinamie. Dupi activitatea lor blochimict microe- lementele se pot clasifica in $ categoril @: 1. Esenfiale : Fe, Zn, Cu, Co, Mo, Mn, I. II, Secundare : Ni, V, F, Br, Cr, Al, Sr, (pot influenta unele procese metabo- Tico) II, Neesenfiale ; Si, Li, Ru, Ag, Cs, B Hg (fra 0 funetie cunoscuta) . Ih apiterapia actual, utilizarea propoli- sulul se inserle ou succes la vindecarea tmultor maladii, Propolisul reprezintd oee substan{a biosetivi deosebit de valoroa- = 54, cu rol biostimulator §i bioregulator, eo . aciionind tn special la nivelul nuclelloe RLS s hipotalamici, unde este adus de singe sau de limfa, Actitmea lui, dup cum 598 2 sa dovedit, se datoreaz ‘acelor_ele- = N|& Ss mente din compozitia propolisului, are [eas ete 8 pot servi drept catalizatori ai activiti- (8 Bis § {ii biologice a organismului. In literatu- d = = = ta de specialitate sint enumerate auxi- Ele & 8 = nele, vitaminele i flavonoizii existenti eal S| s § atit in compovitia propolisului, eit si in |S compozitia chimici a mugurilor de plop, ai > gls § substanfe co au importantul rol de pro- 3 S|) 8 = \ tectie biologica atit la nivelul mugurilor Q STs oe | de arbori (Gursa vegetal), cit si la ni- dja RES | velul albinei (sursa animal), g BLS & La aceste categorii de substante bioac- = as eee | Gieeleas qroclementelor _existente tn propolis, a ste 8 efrora am fneoreat sA le definim si 18 8/8 8 | rg Aja sle es MATERIAL SI METODA 2\= gis 8 Studiul literaturii existente referitoare E Sle Ja microclementele continute in propolis |= Bi) 8.8 @, 4, 5, 6), precum si indicatitle exis Bale By S S| tente in literatura privind caracterul Elo 8 late cu informatiile existente care =i indick secretia rezinoas& a mugurilor a = S/S st ~ de plop drept sursi vogetali de propo- 2 __ SL & S| s lis, ne-a condus la ideca de a incerca 5 Soa et 0 dozare comparativa a avestor micro- 1S als § 2 elemente — din propolis gi din muguri e =e de plop — incercind astfel s4 aducem Boles Si= 83 un aport in plus in. sprijinul ipotezei BLO S| o Sl § privind originea vegetal a propolisului gle ere si: eee Ue ae dispozitie de apicultorii din Cluj-Napoca At Ses si de muguri de plop (Gemmae Populi) sees al gis recoltati de Intreprinderea _,,Plafar* a jue S| SF ‘Cluj-Napoca din zona Huedin. 2 | —__y 8 Din ambele produse am obfinut extracte iia BIS Sle ‘elanolice, la rece, utilizind alcool etilic 4 SSS de 96°, Reziduul uscat al extractului, gly 3 etanolie de propolis EP a fost in me- 218 Qig die de 32%, iar al extractului etanolic zi Ss re ye de muguri de plop EMP de 26%. Doza~ pig uyrea cantitativa a microelementelor din cele doud extracte s-a efectuat cu aju- torul unui spectometru cu absorbtie a- tomici ,,VARIAN-AAG*. REZULTATE §€ DISCUTT Analiza spectralé a celor doud extracte etanolice au arditat prezenta-a 17 ele- mente si existenfa probabild a inci 3 Jemente, dupa cum reiese din tabela 1 Rezultatele obsinute reprezinté gramele din elemenwul respectiv raportate Ja 100 g propolis sau muguri de plop. In afara elementelor continute in tabela 1 am pus in evident prezenfa in urme a porului, seleniului si a plumbului, Da- tele obfinute concord in general cu cele gisite in literatura (6). Valorile obfinute sint sensibil apropiate, Ja uncle elemente, datorit& cantitatilor apropiate relativ, de rezidiuul uscat ob- finut din cele doua exiracte. Diferenfele cantitative mai mari care apar la unele elemente ca : bariu, cu- pru, aluminiu, stronjiu, siliciu, titan, eredem cA se datorese imbogiirli pro- polisului cu aceste elemente din polenul confinut si care intr-adevir confine can- titaji relativ mari din aceste elemen- te ©) In cea ce priveste continutul redus de cobalt, molibden, vanadiu (sub 10-9), gésit in extractul de muguri de plop, he indreptijeste s& emitem ipoteza cA aceste elemente se gasese in propolis tot datorité polenului confinut care va~ riazd intre 5—11"/, conform literaturii () consultate. Cantitatea de zine din EMP este de 3 ori mai mare, ceea ce confirmé datele din literatura despre zincofilia plopului ( si in acelasi timp, cantitatea mal mic& de zine gisita in EP se poate ex- plica prin utilizarea acestui element de cdire albina, in timpul procesulul de prelucrare a rezinei recoltate de pe mu- gurii de plop, utilizare privita sub aspec- ful inglobirii acestui element in echi- pamentele ei enzimatice, De asemenea, 16 zincul a putut fi decelat in cantitati no- tabile in venin si fn miere, cea ce cit sia unor contémporani (putinii cresestori de albine care ined mai folosese stupl rudimentari) 2 mers mult mai departe, prin retezarea faguri- Jor goi (din stupii primitivi) la incepu- ‘ul primaverii, cu prilejul cemeetrii tra- ditionale a familiilor de albine, respec- tiv la 9 martie. Incontestabil, tehnologia folosita de ina intagi ca mijloc de selectie si apdrare a sinatapii albinelor, mu poate fi reco- mandata pentra practica apicolli ac- tual. Cu toate acestea, autoral folo- seste cu deplin succes aceast& tehnolo- gle si o recomanda intro variant& noua : imnoirea an de an si in totalitate a fagurilor de cuib, fara sacrifiearea al- binelor’). Se obtine astfel, in plus si cite aproximativ 1 kg cearé-marfi pe an de lao familie de albine normal, ceca ce mn poate fi de neglijat fn eco- nomia apicolé contemporana, Fara indoiald c& in stiinta si practica a- picol roméneasc& din zilele noastre sint prezente si alte contributii ale inainta- silor si din pantea contemporantlor, care au fundamentat si sta la baza stupari- tului modern din R. S. Romnia, Toate la tn loc reprezintd ca si in alte tani — tun tezaur de cunostinfe si-tndemn ta noi contributii, pe care invitatit si eres cdtorii de albine respectivi le-au reali- zat ca posibilititi: modeste, de deagul albinelor si_pentra progresul cresterii in conditii cit mai bune a albinelor. 19 | | | | |DATE ISTORICE ASUPRA RELATILOR APICULTURIL ROMANESTI CU CIVILIZATIA GREACK* cents acon pe scum pel Howse pet Surin Bove sete i pres So male a Het ee OS Sel, Bremen, Gmse tna) seo Sega HS, ntcauresmenic ileal etc ears stort i Saat Nenana et tle cent a ake ee een wae, Se ila Siem a Gv Seat te eee Sutin eee ae OR Hot cain ate tik sea ee i et iO ore: scott piesa ia ae Te er sal in oe Hecsegs 3 fetid ant oma oe dear tes SSS onan Pt spat Genaturate, Primul autor — POLIBIU, care a trait, tntre Fens inti-una din efile sale denamite ca Lei eazul lui Herodot — Istoril" Fv-a, 384) serie: in privinta eelor necesare Melts iinuturile pontice ne dau vite sl Sclavh, Teiiiindr foarte mare si de o calitate mar units de toti ca excelenta. Dintre aztico~ Te de lux, ne procurd din belgug mere, tears, pesie stat, Tn schimb primes | din Grisosul reglunilor noastre lel gi tot folst de vinuri". Mal tirclu, la un alt Istorie — STRABON — we a viefuit intre anil 63 Len, — 19 em yn Cartea 2 VII-a din opera sa ,Geosrafis® Jom urratorul text ceferitor 1a track : .Po- Sirti afirma c& risii (uptitori al tractlor SiaGiige fecese din cucernicie, de a mince Vietiy, st iat deel motivul pentru care nu wehtine de carnea turmelor lor. Se rémese fas cu miere, lapte sl brinzd, ducind un trai Tmigtit pentru eare pricind au fost numitl Mheosefi" si ,capnobaii. Aceate dous cuvinte jentat 1 oth, deat, CVITIGS Cone Pt SBhiNous, Greets, Ae E. TARTA magna de cercotct pentrs epicure insemnind pe roménesie, adoratori ai_zelloty ingemtiy. eat care se nranese numal cu 26% Foeet, an al trellea autor antic ssuprs tn EE RY optim este CLAUDIUS AELIANUS caruia Testi Italia, ia Peneste si care it 1d (Gfarea sa. ybespre” animale! creep eid ten. _sorie tm cartea o Lia: oth afiat ainte-o anume lucrare ch exist = hm AUS iia gi ef nu le past de frig. Tar Bing Tr, due misilor de vinzare miere strain sou in partes loculul gi faguri de la ef Ge dovedese aceste referiri ale autorllor an $e: Sigu tn primul sind existenta albine- TEE fe teritortul nostra — constatare la care 2 Blegte Herodot evident printr-o exagerate Ta al doilea rind, autorit grecl Polibiu ¢ ‘Sirabon ea gi romanul Claudius Aelianus — Shapeindoios s-a aflat sub puternica in- Grrenté a cultucit grecesti din bazinul medi. fluent an —- atesta oA miezea era freevent Tajosita ta. alimentatia Tocuitoriior teeitoriu Ievactyal al Roméniel. In al ireiles sind tele preeizat rolul micrit sl al cerii ea artic ere de comer} in cadrul unor ochimburi i See caine! sau intre el si vechil greci care Phacele vremuri indepattate igi intemelaser’ Bionil pe litoralul pontic. Fats de aftea do- seen atorice epigeatice de necontestat ale Vez fosticllor indeletnicirilor apfcole din Pe Gf alte vestigit care sii ateste prezenfa unel Suotinute activitati propmit albinditalul Staruinja eu care am cfutat aceste dover! Sova fost résplatita astfel Incit investigatiile Thoasire s-ar patea mumi fraetuoase. [a Muzeul de arheologie din Constanta, 925 tale, eu cele $e aceeagi vitrind, Noutatea, ineditul acesiut antic vestigiu arhenlogic al unor vrei de- anit apuse nu constf In pldcute form artis- Teg cum aumai greeli anticl stiau 5-0 dea thor mat banale oblecte utilitare — of Inmareajul evident aflat pe 0 toart 2 vasulut Desiul de pregnant pe una din toarte se gi- sesla imprimata In reliet 0 stampllA drep- tunghiulara eare atessa proverienia thasiana, jprintr-p legend’ pe dou’ rindari grafiatd eu Literele yechiului altabet grecese. Astiel, pe indul de sus se cistinge euviniul (MICODEMOS) — numele.proprietarului co- mereiant, iat pe cel de jos (THASION) — ‘Thasos — numele portulut grocese sltuat, in Dardanele, Intre aceste dou rindur, inchi- Zind sigiliul, apare foarte clar simbolul ; 0 albing. Desigur, avind in vedere Gimensiunile feduse ale sigilialul — lungimea 35 cm sf Tijimea $ em — desoifrarea ar ft fost grecaie tAks anutorul cereetitoarel mizeograte, Livia Buzolanu, Cerestind fn biblicleca muzeu- ul elteva Tucriri de referinj Intre care qlmporeal amlorelor stampllate la Istria” de Vasile Canatache, Bditura Academie, Bucu- resti, 1957, Les timbres amphoriques de ‘Thasos’ de Antoine et Anne-Marie Bon, Pa- is, 1957 si un eatalog in limba engleci am isit reproduse mazeaje asemAntoare cu albine pe alle 12 amfore sau fragmente de amfore descoperite in porturile _gre- eesti Thasos, Chios, Sinope, Heracleea, Rho- dos, Fontica, Heghesipolis si Nauson, toate avind acesasi datare : secolul 1V—0 fe. De alifel, tn depozitul muzeulul s-a descope- rit fragmentul unel toarte aparjinind altei famfore din Thasos avind de asemenea In centrul sigiliului 0 albinf, Tn sMrsit, de curind, Ta Albeit, o localitate lingk Mangalia — Catlatis, unde se aflA un gantier arheologie Sipiturile au dat la veal o amfora, de date caceasia eo stampilé circular, avind drept simbol centtal o albind in jurul cdrela se afl seris numele proprietarulul. (ATENIPU). Datarea acestel amfore este perioada antlor 320200 Tenn, sl, dup’ toate aparen{ele pro- vine tot din portul Thasion. Toate aceste vestigii arheologice dovedese eu prisosinti ch inte amforele stampllate provenite din Grecia antics, cele cx simbolul flbina defin un loe de seamA 91 et aleseres albinel arent simbot s-2 tout din dows mo- tive clare si anume 1, Albina era bine cunoscutd vechilor greci ea si dacilor si deci st colonigtilor —stabiliti pe litaralul Pontulul Buxin unde in mod esst Se eresteau albine — reproducerea detaliilor fowfologice externe ale insectei tind sur- prinzitor de exact ; 2 Comer|ul eu mlere era inflositor In acea perioadi, aga cum relateaz4 in scrierile lor ‘qutorii cai mal Inainte, foarte _pro- abil ci amforele marcate cu albine serveau fexelusiy Ta transportul mlerit pe mare din teritorile riverane pontice spre alte teritorit cu eate locainiell intzetineau relafti_ comer flale ample §1 diversifieate, In spatial de constelajie a. civilizatiel anticel Blada era fcuprinsd astiel st zona litoralulal nostry care, fn acest mod, se racorda paternie la influen- ele bineficsloare st civilizatoare ale eulturii Inediteraneene prin intermedial. colonitlor grecesti, elementele acestel culturl avansate Denettind adine fn teritoriul sud-est eura- ean. © alté mirturie istoried, ce ne-a suscitat in- teresul si pe care Vien s& v-o prezentim se relera la 0 perloadé a evului mediy tim- pusiu — secolul al X1V-lea — perioad& pen- ‘ru care, din investigatille noastre, nit au te- zultat pentru acceasl zon — Dobrogea 31 re- Glunile invecinale — date istorice prea bo- sate, Esie_indubitabil_stabilit cd mal_ales in secolele XITI—XIV alit genaveril cit si ver nefienii — acesti efits ai marilor — ofec- tumu un comert deosebit de avantajos in cele ous puncte comerciale de valoare excep- onala care au fost Kilia cu vechea denu- mire Lieostomion si Cetatea Alii — Thyras. Prin aceste puncte situate 1a gurile Dundril ‘reoea dou mari drumuri transcontinentale, Primul traversind Moldova lega, prin Ceta- tea Alb, Marea Balticd eu Bazinul Pontic lar cel de al doiles, prin Kilia, ega — dest= gur traversind Tara Roménessea — Europa Gentrala cu {arlle de civilizatie greco-bizan- Und 1 meditenaneeana, Aceste dou porturi erau freevent vizitate de negutitorit genovezi care intr-o vreme le si siapinisera din punct de vedere politic. Aga se face c& In azhivele genoveze existi documentul despre care vom vorbi. Gravele dificultiti niimpinate de imperial bizantin au condifionat sporirea proseupirilor legate de uslgurarea aproviziond hart yclerinare, inclusi, a sanetunilo® nila veigre antocrmeascl un plan de Come nual, Soqunile sh fie duse m scelasl {NP pe intreg teritortul ‘rit. pe intres, crear inivegul, necesar de, modica= Si fhe Grom productia interns gt import, PFS. mente, oe ua chelfuilile x8 fie suportate 4 titre stat. gitre Siayia 0 mai larg’ pastleipare, © SPes2> $a PPR importoane, conferinie si conatese listioGplema combaterii bollor Ja albine. ‘Aceasta conterintS ‘hafionala privind comba- Aceastl pode! a reprezenvat un putornlc £96 forea verogees in lupta cu acessti Gravl Da tor de prog cegul tertoriu al R. P, Bulge, razitor® Nos achim de experienta inlre. Spt un fruetie® Seuranta adoptdeil i aplicss! 12, combatere A varroozel- De Me Pre Pou APICOL@ DOC! si Economle Aplcolé ‘al Apimondie— Bucuresti TERNATIONAL DE APICULTURA AX. FEDERATIEL INTERNATIONALE A ASOCIATHT Se MON DIA, Atena, Grecia, 1979 (Rez proteetaces.stupilor folosind mase plastice ‘Rurabile s1 moderne. 1b GUILFOYEE — AUSTRALIA pin causa dimensiuallor relativ mic sl 8 Din cae omplieate. a acceaorilor din, Lome ormelos “Sle echipamentului apicol, folot mene ei disponibiitaul anor pol ri in preven timpul ea progrosul, telmolosie feria ,Stradus si in industria, noastrs Sau fheut inceredel de a construl in. io. Sat evalupl din ssemenea materisle, C2 regime ‘treld, polipropilens si material x, fettor jn forma. Uncle din ele 5-24 doveste Pansrespunziioare dio cauza slabel rezistente a eeorviee, a eapacitifil reduse de izolare sau 26 fa slabei rezistente "OR DE APICULTURA, umate) tn razele ulteaviolele ; In a slabel Te materiale, petfcctionate in sohimby Grea muned. sustinula 3, tenace, Bro Put si coresmund’ ‘pe deplin jelulu prop¥s- TMaloritatea, esecuntlor, sau datorat_proles telor mage plastice dar Het “ede inginerl specialist, tn iositt ce experient®apic mace plage vgpicultor! f8rd cunogtinte im 60° Ghenlul maselor plastice wieatta ideald ar fi ca aceate, proiecte si SS ale. eforatul de tala presinti in detail crea Relpty realizat pind acum ca si prolectele 42 viltor pentru urmii tonit 28 an‘Trisituri morfologico ale albinel grecesti ‘Apis mellifiea cecropia M, p, IFANTIDIS — GRECIA In 1075 au fost luate mostre de albine din 42 stupine situate in toata Grecia continen- fala gi s-au masurat mal multi indie: morfo- Togiei, ea de exemplit indexul cubital, Tun= gimed proboscisulut, lajimea suprafelel_aco- perite eu perigorl de pe sergitul al patru- Tea, Tungimea perilor de pe tergitul al cin- cilga si diagonala aripit. S-a observat existonta a dou ecotipurl, S-a tras concluzia ci albina greceasca (Apis ‘mellifiea cecropia) aparfine probabil aceluiasi grup cu albina earnica. Daiele nu sugeres bibrida In Grecia, ar exisia yreo albina Compararea unor metode de determinare 9 indicelut de fod al propolisulut In. 1078, 1a statiunea apicola experimental’ a fost inceputh 0 Iverave aeupra. compozitiel Si proprietafilor propolisului provenit din Bulgaria, Simultan au fost elaborate, meto- fe adecvate de analizi, Tucrarea de fala Dreinta rezultatcle comparatiel Intre mai multe metode de determinare a indicelul de fod a1_grasimilor, folosite pentra analiza Dropolisulu. Aw fost folosite metodele Ha- nus, Hlbe s! Kaufmann si metoda lui Va~ hhonina eace este o modificare a metodei Hanus referitor Ia cantitatea de reactivi. Rezultatele obfinute arati ci exist deose- isi mani fotre indie de iod (a 7, probe de propolis) im functie de metoda folosita, TIndicele de iod media este dup’ metoda Iai Vahonina $323012; dup Hanus 87,00¢22,58, dupa HGbe — 115,37-44,34 s! dupa ‘Kaurmann — 127.85--5,20. Pentra indieele de iod in cazul a 81 probe de propolis, prelevate in 1978 din aiterite regiuni ale’ fini si cereetate dup metoda ‘Kautmann au fost obfinute umatoarele va- Joni: valoatea medie — 1241:42,7, valorile extreme 100,80 $1 152,20 Indieele de ‘od este un indice adeevat pen- {fu controlarea ealititii propolisului de- arece valoarea Iui este caracteristicl 51 mal mare deelt Ja ceara de albine, dar in, con~ Gitiile determinasil limitelor maxime si mi- hime teebule #4 se find cont de metoda apli- cata Is analiza, Stuait preliminare asupra naturii si rezis- fenfel sporifor de Nosema (Nosema apis Zander) I. KELINER, F. 3. JACOBS — BELGIA Literatura de specialitate arati c& sporii de Nosema sint foarte revisien|i, S-aqisit 0 metodi de a se dezintegra sporii eficient, pe seark lagi: sporti sint lipiti eu praf de alumina (tip Sigmags0s), Proporfia de spori) lamin este de 12 pentru caniitaji mal mart Ug 12 08 g spon) sau de 1/8 pentru cer mai Micl (05 g la 005 m). Pentra ger minarea sporilor cu HO, sa constatat ei cole mal Bune rezultate $-auobjinut eu o filutie de ¥%e Inis-o solujie Wyatt fiziolo- ick de sare. Experientele noastre cu un test specitie de leeitina neagé complet natura chitinoasi a spotilor propusa de Koehler. Mai mult inci, ga determinat ef pronaza (protelnaza VI Sinma) afecieaza perelele sporilor. Prin mi- feroseopia optics a dovedit ei struciura interioars a sporilor poate fi coloraié dupa tratamental ca enzime, tolugl cu SEN. nu Sa evidential nicl 0 diferenta intre sporil tratafl sf netratati. Sporii tratafi eu enzime sint Tok infectiosi $1 au dal un grad mal mare de infectie in eomparafie en spoil netratal, Studierea posibilitStil folosiriisultinel albe fntiale (Melifotus albus) pentru furaj sie plants melifers In 1971-1073 a fost efectuat o experienti (in condifii de productie) de cultivare 3 sultine: albe anuale pe terenurite sirace din Sovhozul Galotin, regiunea Vraciansk. Scopul era de a verlfioa posibilitatea folosinii acestei Dante ca furaj si sursi melifera Seminatel «a feu tm a doua jumatate a Tani mastie sl prima saptimind a lula prilie, Cereetarile sau electuat pe semani- tuti de 10 si 5 cm intre rinduri. De Ia semfinnt sl pind la inflorire tree 86-01 ‘le. Ipflorizes semBnaturli regulate. Incope in lunie si continad pina Ia sfrsital tulaus fist peo period’ de 54-87 zile, Dupa cost Spar nol lastari eare fnflorese. Duns 2526 vile ealendaristice accasta repre7intd neepusel Int august, sfirsitul toamnel. Albinele vizitesza activ florile ambelor_se- Mninatust, "De ia pima consi. se oblin BAO—2604 leg mask "verde Ia hector. Masa Cosi serveste ca furs} pentru comute mari. Tn ambele cazuri animalele consuma cu pla- cere acest fara Sultina albii anual poale fi seminati cu fucces pe terenuri siirace. Este 0 excelent planta farajera st meliferd. Ambele semfndturl oferd albinelor cules de Ja ineepatul Iui dunie §1 pin la sfirsitul so- zonull acti. Caracteristiet comportamentale ale albinelor ‘melifere afrieane , f KIGATURA — KENYA Rasele de albine melifere din estul Afrioli prexinta unele enracteristiel comportamentale Siferite 21‘orl Boor Aenean intra in gbOr DEO ety 2 fh mai intl Pe aceaior atbine melifere, este, foarte ia Tee as = ope je seindura de pe ehteriorel suupului aint nervonse, $ fa intetiggea alearga pe fagurl # ears in interiorul stupult anerinia spre vagnbondal este excesiv2 CT Rendinta SP vaeraniate decit foarte Pot, acd. sert care consirmd c& SONU, TST ade euar aeeomare sint treevente mal sezorisfpse: de rant si de api wetjnete, sing foarte able in @ da arm atbinele orf celciate famill, Reacts (o Ja 3tp ge" de. canttaten de POV!” te ate aie. temperatura, atmoster ts niet 06 ae produc foaste, alt BODO gin sees scriviatea intel foarte Serer 1st EE, Tucreara pe fori Smet ae oe gh sae jal zoaretul. Majortaten mR dupa, abe life, prezentind o, Inmullire fed dott ighrucharis Tor genetice. ‘ypeervali recente supra impereanerit s10i rnelor melifere sensu KOENIGER, N. KOENIGER —~ PF. ga elaborat o nous metodi de, obsersars S Sa olabaree fowograncs a imperechert TS cs CGpulator. Matea este gopulaton, Mot anume fnice prime: Gove intr-at ge picloare #1 picloarele Don erect de Piesoare 0 cuprind pe males Oe Picotto al, picloarele posterare Co partes dora versiones orgamultl COPS CT 2 in cadrul teintonel Bde el emine imciiant ce match nectbule indepaetat cu mina. Stree care s-au tmperechent de, O50 1! ‘Matelle ar au inceput ponta dupa apss7 sn acent ‘Gptaming, Dar din oul sao miatis 9 Apri, deoarace In, spermatee’ volt umal 1008000 de sperma Junea Ta Tipsea participaren activa & AY Probable op aa) de tmperechere At 208 tun final reusit Gompirtamental de rolre = Tel Ait 40s fn Sei Taka 1N, KOBNIGER — 27-6 4. Apis doroata efestusnzd tn SH Tanks, Oo 1 APE date in Fiecare anotimp. fn Seber donsata pleacd spr Baie AE janie sma pin 1 OcemESS nnoiembrie. 28 ag. Rowurie aboard fn vial multe tape, 195 menointy Ser cle se ocllnese Semen the acest, etc cert de locurile de 10, se jleosebes Sivas, nr 8 Be DORCESCU, M; Pavaiapst mobil Immune 9, i Ee fe, Foal mus exci pm 2 Tot ig acteceh mvcarnel 5: Fe ee act front ee oc cama gel ee Nic inch a aploaturh tabonaTe in pa rte 3 Aw, 1 Dcuitpe vases coemonaps PH, PRODAN, ‘rs Transtormaren _micronuceeior, {> Li PRRELRS SJovomace, or snunasct Gh, 92, aodel ce ners oe 2 Serato. : soncasge, v2 lots apealh apoarts me sroicvnmscu, D, « Fosia de contral = © 399" wescy. Dy gp ibbormars, nr 8) pe Se tse ‘semsitior inane noc mF Be 3 Na i omar, oe, 4 By cy NS. Ba oe 8, Mindat oda somuee «D, nt. 8, B 3 ee, Eee, ae ‘Sela aE sider en, mo eneevianja snavclet! mitslor, LONGU, Bs_Din gow dare, mural mate Se eas Sah ‘nage Setattne ‘ow soe Ye oat Be POPESCU, Vs ‘nuslonale aduse seoanata CUpul vectoa rE yorcunescu, 2: Fotosmes, Prinitorti LEED, cima co gure, Mh 3D fa fnfonies salcim gir go ptm poe sk eons COMBATEREA BOLILOR $f DAUNATORI- ‘ansu, 7,5, molenaren coltusoc agrionie ento- LOR isle Wo Rhatora avanesor 4m acejul Fe Emaany 7. 8 PH DARAG, 4: Tama ekttire sl varroous, a 3, Sm rie ite ou ajutorul abnor viewtie de pamint, mr. hp a reobleme de, pulagie call “BARAG, 1: rps go, susan Gomgnom exleuun) © ‘BEuieta weausiais ore acer sees ee ee Mime evolitiel varroogel pe plan rom crono per O., Taso ot Sg eee ee bexiGa. G+ aibinale st posicidee, nr. 20, p16 Poneagy, st $4 premim micros ato, emu, 1, TEMES: Paduren, ©, unas tn is eatitad SR 9 on? cncroia de wank PRODUSE APICOLE oe Stans ces mooeagpag ah gogo me mee © ‘CIRNU, I, QROSU, Biena : Valoarea, ects Pe ote ros anastasia mal Se ft aisha EEG I Oh a sonpovicr Mana, CONDOVICL F.; Fregaises CIOCA, SGNRion ie alpine perme ‘pant = proanselor octicaton ype oT liste wpolenimca, AF. BO» 28 CORDUNEANU, Mi. sibinelor prahun amin, p,, Foleiracen smog, sour de frat: Beta Sousa wr eRe aang I tints ER cuaryy,gaie eaty Pa oe ules Sir PRR ule ceroncane, 6,7 cuesul de 28 soln pasors- SE der Ma, tr. & BE ML DIACONESOU, €.: Metodd de prevenire @ Ime mARAIESCD, 7.0, Polnaares, eularoe aarocle SE Ge abi, Be PEC, PO a enact Aco Ane, MS GA TANOSe ai amis, Arbus, mesic, nr. 3, eases Ac “oa ae tam 2h penevicr, “Adeina, BOER, Vara: eanatan Mosode oe Be Wibine prin probeGRIGORAS, hy Pole usta, %,p Prewwuoiel “achale tn TORGA, "Ty ACSINTE, N.. IORGA, 1: Propotiout Wrabia icteelo? Gone, nt ‘1 bei TORGA, Ty \COMANICE, Hy IORGA, 1: Teal pate Gi propolis Bk cSeal nor ace RAPE, 1 Goninten ren do cqork_produxt LAICHICL, B, : Cum am obtinut mong tn sectiunt ¢¢ ‘stu in atuph oesaatall nr §, 2 MALAW, A PAROS, Blena, CUCU, Saale» Dae Fhaulunar ondine aig micre, ari, pe MANN pha bode Russ, 1 oNeee, Bt flor agricbie factor cuentat a dezvoitirs pelea a etn pur pres MARINESCU, 1, TAMAS, aL: Stuaiul atochimie at Ragu, deol 168 evontld sna Ge OGHADA, I: Injepttura de supine: ofet, ‘ide, tratemeat a} nr 3b, PALOS, lens, POPESCU, Wisi: apioven POPESCU, St: Un iademn slo cflsuz’ entra icine peowashel de micro mata, "sr E apiterapie, aan POPE Sms, gy genoa ap la ie meson comet sa Voveoegs St tam cuit eto Seeitts Shead BESS Spi DIN ACTIVITATEA FILIALELOR Eee oe areca tes SIBIU Din realiasyJo ‘ale sn anva a0, are bh HwOV SI MUNICIPAL BUCURESTI: Ne apicusionts nr. Sp an om BECHERD, 1: DOLS: sonimy de exporients la NerBuch Satove, nee pa satay “eta sipnctog in congo nds heal Setuae, nt 6 Bo DIACONU, V1 ARGES : Straicorces ..Skotamint leeplggae a aplsiocioe” a" Stnouhine HINIMIUG,, Dolnte : BOTOSANE: Bin now despze Tisvaraminta’ api ae madly ars, Be TOA, MM: SMI: Taviind Ge te cet mat MIHAILESCU, Coste! : CLUJ ; Un valoros sohtm® ide enpesanisy ne. Pt. PADURARU, V,; NEAMT: Curs de pesfectionore Slevin at pS, PAUM, Gh. : DINMBOVITA : Constiuuire 1s sneeput an ch AOAC ainivoetens ni Shp se yo gS: Agpecie din scuitsten apicol din ‘Miniggara, nr-'§, Df Car Gipetbce peatry comtnua tanslorare Gahulah s caita nr WU pS RECEANG, E01 NEAMT 5 Teale! § preocupte THEOVs gineyor in Deatae nigella profesional VERESS, A.! MUREG / anstructay cu spicultort, Ws ARGES : estou splot plonierae cla To [ANGES : Desehideren curmutor apleue de DE PESTE HOTARE MARNAS, A, ACA! peepeeive In spiel ean’ AGRNe, ea iM vei, Maria, BOLDOM, etiain, RUBALCABA, pik Eiteetat’ vlomersce “asa not Dost Ge aibine din Cubs, a hp. ah. ‘TARPA, HL: Inga apicole sl wurisice In Grecia ergot Se"Caneett RANLENLAS see VOrCULESCY, 2. Impreal priind Dracten api- DIVERSE, ANTONESCU, ,: Prezenie romdnesti pe treptele Teunoattert slieler ef fundamen stupa SERSPSURME Snider nr Toh ANTENE, Moin : Tinesio, tev parsipan tn {or insastiaf, arf pe. ueAgh_ Ps Zip mopdih « mu ‘non ee ae ae ee ed i,t ignt vite car permanent tn roms sane ora. 3k mips ee 2% Senay, pn ri amc Sone Bona SA SE ca, tes Poms siete cnc Hot EE DEEN Sh Spacultard - “cercetare, nwaydmint: “produce one romaneyt cu eivilizaia greacl, nr 73, p. M0 soy) i fm. nag eran sp! ta GR ae oe Fe caeaerce arag nar ag Set Sareea an aa Ba"tee, rom: ae ee vovertnci ts rej oe conten Roe noes splcunure,NOUTATE! ASOCIATIA GRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA Va_recomanda STUPUL VERTICAL CU CORP $I MAGAZINE @ REALIZAT DE INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU APICULTURA @ PABRICAT {N PRODUCTIE DE SERIE DE COMBINATUL APICOL © DE VINZARE CU PLATA IN NUMERAR SAU IN RATE LA TOATE CEN- ONARE SI DESFACERE ALE ORGANIZATIEI NOASTRE. TRELE DE APROVIZI