Despre kineziologia aplicata

Se testeaza puterea musculara

Kineziologia aplicata este o unealta de diagnosticare si tratament medical nfiintata de
catre chiropracticianul George Goodhea Jr, cu peste 40 de ani n urma. Metoda consta n
folosirea unui test de rezistenta bazat pe legatura dintre muschi, glande si organe. Se
testeaza puterea musculara, plecnd de la ideea de baza conform careia puterea musculara
este strns legata de sanatatea organului sau a zonei corporale supuse unui astfel de test.
Cum functioneaza kineziologia aplicata
Kineziologia aplicata se bazeaza de fapt pe filozofia altor terapii holistice, incluznd n
aceasta categorie osteopatia, chiropractica, terapia meridiana si manipularea fizica.
Fiecare miscare are n spatele ei un muschi care deine acti si, la polul opus, un alt
muschi inacti. !ezechilibrele musculare snt corectate, folosind presiunea manuala pe
muschiul cu pricina, ct si alte tehnici specifice.
Tipuri de disfunctii diagnosticate si tratate cu ajutorul kineziologiei aplicate
Kineziologia aplicata este folosita de catre chiropracticieni pentru a trata dezechilibre
structurale si probleme ale musculaturii si ale ncheieturilor, precum si pe post de detector
ale unor disfunctionalitati specifice ale unor organe.
!e e"emplu, se crede ca muschiul deltoid este strns legat de plamni, asa nct un test
efectuat asupra acestui muschi poate oferi informatii importante despre sanatatea
plamnilor. !aca muschiul este slab datorita unei infectii cronice, #ineziologul a folosi
probabil anumite tehnici prin care sa stimuleze functiile circulatorii si neroase n zona
afectata, drena$ul limfatic si energia acupuncturii. %nd problema este rezolata, muschiul
deltoid a reactiona ca orice muschi sanatos la testele efectuate.
Este folosita si pentru a identifica vitaminele si suplimentele necesare unui organism
Kineziologia aplicata este folosita si pentru a identifica itaminele si suplimentele
necesare unui organism care sufera de o anumita disfunctie. !e e"emplu, daca muschiul
deltoid este slabit datorita unei infectii cronice a plamnilor, medicul #ineziolog a testa
mai multe ierburi si itamine, plasndu&le pe limba pacientului, cte una pe rnd, si
retestnd puterea muschiului deltoid. Suplimentul care mbunatateste cel mai izibil
raspunsul muschiului respecti la testele efectuate este suplimentul ales pentru tratament.
Sustinatorii acestei metode cred ca substanta de pe limba pacientului stimuleaza
terminatiile neroase si diferite regiuni ale creierului.
Se pot detecta alergiile si sensibilitatile alimentare
' alta aplicare a #ineziologiei este aceea de a detecta alergiile si sensibilitatile alimentare.
(rana care cauzeaza reactii alergice se crede ca determina n acelasi timp si o slabire
reersibila a muschilor. )estul este asemanator cu cel al itaminelor si suplimentelor,
efectundu&se tot prin plasarea pe limba pacientului a dierse alimente care se presupun
ca ar da reactii alergice si apoi testarea muschilor *aceasta tehnica se foloseste mai mult
n cazul acelor alimente care induc o reactie de sensibilitate si mai putin n alergiile
seere care pot cauza socuri te tip anafilactic+.
Cum ar arata o vizita la un cabinet de kineziologie
,n timpul discutiei cu pacientul, medicul nregistreaza istoria medicala a acestuia, o data
cu obserarea reala a unor dezechilibre de postura si miscare. -rmatoare etapa este chiar
testarea muschilor, n urma careia se cade de acord asupra celui mai potriit tratament
care poate nsemna manipulare fizica sau stimularea punctelor energetice prin
acupunctura.
Tratarea afectiunilor prin intermediul unghiilor
Prin unghiile de la miini se trateaza stomacul si intestinul
.n medicina traditionala in unghii este oglindita sanatatea intregului organism. /entru
terapie este necesara o e"aminare cu atentie a unghiilor de la miini si picioare pentru a
descoperi unghia cea mai schimbata in ceea ce prieste culoarea *palida, albastruie sau,
dimpotria, rosie+, forma *unghia cea mai deformata+ si temperatura *unghia celui mai
rece sau mai cald deget+. !upa aceea are loc determinarea sensibilitatii fiecarei unghii
prin intermediul unei apasari egale ca intensitate. Scaderea sensibilitatii *amortirea+ sau
cresterea ei *durerea+ in orice zona a unghiei indica faptul ca tocmai acea unghie trebuie
supusa tratamentului.
0fectiunile stomacului, ale intestinului, ale ezicii biliare sau urinare se trateaza cel mai
bine prin intermediul unghiilor de la miini, iar bolile ficatului, ale inimii, ale splinei si
rinichilor prin unghiile de la picioare. -nghiile degetelor mari de la miini sau de la
picioare sint predestinate pentru a arata sanatatea corpului intreg. 1olile acute se trateaza
cel mai bine prin intermediul unghiilor de la miini, iar cele cronice prin intermediul celor
de la picioare.
/rintre cele mai comode si mai accesibile metode de tratament se numara masa$ul,
incalzirea sau racirea unghiilor, terapia cu a$utorul culorilor, al ibratiilor.
Masarea unghiilor - metoda de mentinere a sanatatii
Masa$ul este cea mai accesibila si mai populara metoda de corectie a sanatatii care este
eficienta practic in orice tip de afectiune. /entru masarea zonelor locale sint folosite niste
betisoare speciale, confectionate din metal sau lemn, sau orice alte mi$loace accesibile,
aflate la indemina, cum ar fi betele de chibrit, un creion neascutit, o agrafa.
.nainte de inceperea masa$ului se alege unghia afectata *posibil si citea unghii+ si cu
irful betisorului de diagnostic se apasa in mod egal pe toate punctele localizate in $urul
unghiei *cite opt in fiecare parte+. /ielitele din $urul unghiei sint umezite putin. 0pasarea
cu betisorul nu trebuie sa fie nici foarte puternica, nici foarte slaba, dar egala pentru toate
punctele. Se descopera in acest mod cele mai dureroase puncte *in medie intre trei si
cinci+, dupa care cu irful aceluiasi betisor se maseaza punctele dureroase pina la
disparitia durerii.
Masa$ul oricarui punct are loc intr&o singura directie2 catre centrul unghiei. .n timpul
masarii cu betisorul special se pot face miscari circulare2 in cazul afectiunilor acute
miscarile trebuie sa fie facute in sensul acelor de ceasornic, iar in cazul celor cronice in
sens iners. %u cit mai rapide sint aceste miscari, cu atit mai putin dureroasa este
procedura.
Terapia cu ajutorul cirligului de rufe
' metoda de actiune asupra unghiilor simpla, accesibila si efectia in conditii domestice
este folosirea unui cirlig de rufe obisnuit care are un arc foarte strins. 0stfel, in cazul unei
unghii palide, cirligul se prinde in zona de la radacina unghiei. .n momentul de apasare se
obsera o inrosire a unghiei.
.n cazul unei unghii de culoare rosu inchis cirligul se prinde de centrul unghiei,
obserindu&se imediat o paliditate a unghiei. .n cazul in care zona centrala a unghiei este
palida, iar zonele laterale sint rosii, cirligul se prinde de partile laterale. %irligul nu
trebuie lasat foarte mult, ci numai atit cit il suportati.
ncalzirea unghiilor si imunitatea organismului
.ncalzirea unghiei este foarte eficienta pentru pacientii de irsta inaintata si care sint
slabiti ca urmare a unor afectiuni cronice de lunga durata, pentru ca aceasta actiizeaza
capacitatile imunitare ale organismului. 0ceasta metoda le este recomandata flegmaticilor
si mai ales melancolicilor. 3ste de asemenea indicata pacientilor la care se obsera o
circulatie sangina proasta in irfurile degetelor, scaderea temperaturii degetelor,
schimbarea culorii unghiilor & paliditatea sau ininetirea acestora, scaderea durerii.
-nghiile pot fi incalzite cu a$utorul unor tigarete de diferite dimensiuni *in acest caz se
folosesc de asemenea miscarile circulare+. Se tine tigareta aprinsa la o oarecare distanta
de unghie *la distanta la care pacientul simte o caldura suportabila+ si se fac miscarile
circulare in $urul unghiei. .n afara de aceasta, incalzirea unghiei se poate face apropiind
treptat tigareta de unghie, dupa care o indepartati. .ncalzirea se face pina cind eti simti o
senzatie de caldura stabila in unghie. !upa aceasta procedura trebuie sa pastrati cit mai
mult caldura in locul de tratament *timp de apro"imati doua ore dupa aceea nu a spalati
pe miini cu apa rece si feriti&a de aerul rece+. !aca nu aeti in casa tigarete, unghiile pot
fi incalzite sub robinetul cu apa calda sau in ulei incins nu foarte tare. .n acelasi scop
poate fi folosit si foehnul.
4acirea unghiilor este recomandata in cazul temperaturii ridicate a corpului si a
membrelor *de e"emplu in cazul gripei cu temperatura ridicata+ sau a unei unghii. %el
mai simplu mod de racire a unghiei este punerea unei bucati de gheata pe ea.
De culoarea unghiilor depinde sanatatea noastra
.n cazul terapiei prin intermediul culorilor, unghia se opseste cu un lac sau cu o carioca
in dierse culori. .n functie de afectiune, unghia este opsita intr&un anume fel, iar
culoarea trebuie mentinuta de la citea ore pina la citea zile. 5a prezentam in tabelele
alaturate legatura dintre culoare si unghii in medicina traditionala chinezeasca.
0stfel, lacul rosu pe unghia degetului aratator de la mina stinga duce la cresterea energiei
in intestinul subtire. 0celasi lac pe acelasi deget, dar de la mina dreapta are un efect
inhibitor asupra intestinului subtire. !e aceea, trebuie sa stim ca de culoarea unghiilor
depinde sanatatea noastra.
' metoda de perspectia in acest domeniu este stimularea unghiilor prin intermediul
ibratiilor *acest lucru se face cu a$utorul unor aparate cu frecenta si intensitate
deosebite+. 0paratele cu frecenta scazuta sint recomandate pentru tratarea afectiunilor
acute, care se caracterizeaza prin simptome clare. 0paratele cu frecenta ridicata sint
recomandate in tratarea afectiunilor cronice.
Magnetoterapia - folosita de cei cu tensiune ridicata
Magnetoterapia nu trebuie folosita la pacientii cu sensibilitate ridicata sau la cei care au
tensiunea arteriala crescuta. Magnetii pentru tratament au diferite forme si dimensiuni.
Magnetii rotunzi au forma unei tablete, la care una dintre suprafete este opsita in
culoarea alb *polul sud+, iar cealalta & in galben *polul nord+. /olul nord al magnetului are
o actiune de tonificare, in timp ce polul sud are o actiune de inhibare. Magnetii se pun pe
suprafetele unghiilor. .n cazul unei afectiuni cronice a oarelor, pe unghia celui de&al
patrulea deget de la piciorul drept se asaza un magnet astfel incit deasupra sa fie partea
alba, iar pe unghie partea galbena2 acest lucru a aea un efect tonifiant. /entru cresterea
functiei glandei tiroide pe unghia celui de&al doilea deget de la ambele miini se pune un
magnet cu partea alba in sus, iar pentru tonificarea energiei din plamini, in cazurile de
bronsita acuta, pe unghia celui de&al doilea deget al piciorului drept se pune un magnet cu
partea galbena in sus.
Magnetii in forma de inel constau din doua parti2 centrala si periferica. Magnetul are o
actiune de tonificare daca in centru se gaseste un magnet de culoare alba, iar daca in
centru este cel de culoare galbena, actiunea este de inhibare.
/entru tonificare energiei pancreasului in cazurile de diabet zaharat, pe unghia celui de&al
cincilea deget de la unul dintre picioare trebuie sa puneti un magnet cu partea centrala de
culoare alba, iar cea periferica de culoare galbena.
.n cazul magnetilor lungi, culoarea alb indica polul nord, iar culoarea galben & polul sud.
6iniile de putere sint indreptate de la polul nord catre sud. -n asemenea magnet se pune
de obicei pe centrul unghiei *de&a lungul liniei centrale de energie+. !aca liniile de putere
ale magnetului coincid cu directia liniei energetice, are loc o tonificare, iar daca sint
indreptate in directii opuse are loc procesul de inhibare.
!upa aplicarea magnetului, se obsera schimbarea starii de sanatate pe parcursul
primelor 70 de minute. !aca starea se inrautateste, trebuie sa schimbati dispunerea polilor
magnetului. !urata de mentinere a magnetului pe unghie ariaza de la citea minute pina
la citea ore.
Mentinerea unor unghii frumoase
8utritia2 !aca reti sa aeti niste unghii frumoase, urmati un mod de iata si un regim
alimentar bogat in albumine si minerale, cum sint sulful, calciul, zincul, itaminele !, 0
si 3.
3"ercitii de profila"ie a unghiilor2 Stringeti palmele pe $umatate si frecati&a cu putere
unghiile de la ambele miini unele de altele. )imp de 9 secunde stringeti fiecare unghie
intre degetul mare si cel aratator de la mina cealalta, incepind cu zona de la baza, apoi
centrul si in final irful unghiei. .n fiecare zona faceti cite opt apasari.
%u un efort ma"im, timp de 9 secunde, apasati irful degetului mare cu celelalte. 4epetati
de trei ori aceasta procedura pentru fiecare deget.
/roceduri profilactice pentru unghii2 )ineti&a unghiile in apa calda cu suc de lamiie.
!upa aceea frecati&le cu atentie cu o periuta, cufundati&le din nou in solutie si stergeti&a
pe un prosop uscat. Masati&a fiecare deget cu ulei de susan negru: Stralucirea naturala a
unghiilor poate fi redata prin ungerea lor cu ulei egetal in care se adauga plante
aromatice.
!inetoterapia in afectiunile virstei a treia
5irsta a treia este perioada de iata de la ;0 de ani in sus si conform 'rganizatiei
Mondiale a Sanatatii *'MS+ se imparte in urmatoarele grupe2 irstnici *;0&<4 de ani+,
batrini *<=&>? de ani+ si longeii *?0 de ani si peste+.
Care sint principiile generale ale kinetoterapiei la virsta a treia"
@. Sa nu faci rau. Kinetoterapeutul trebuie sa cunoasca foarte bine cum si cind aplica
anumite procedee terapeutice, care sint posibilitatile, dar si limitele lor, care este
specificul #inetoterapiei la irsta a treia, precum si notiuni generale de patologie ale
acestei irste. 3ste necesara colaborarea permanenta intre #inetoterapeut si medicul care
trateaza pacientul.
7. /articiparea constienta si actia a pacientului. 3ste deosebit de importanta pentru
motiatia pacientului. Kinetoterapeutul trebuie sa fie sigur ca pacientul a inteles modul in
care se efectueaza fiecare e"ercitiu fizic si cum il poate a$uta #inetoterapia in afectiunea
pe care o are.
9. Gradarea treptata a efortului. Se a incepe totdeauna cu e"ercitiile simple care nu
necesita eforturi mari. /e masura ce pacientul isi imbunatateste conditia fizica, se poate
trece la e"ercitii mai complicate, aind gri$a ca la aparitia semnelor de oboseala sa se
intrerupa sedinta de lucru. /atologia cardioasculara la aceasta irsta poate fi agraata de
efortul fizic.
4. .ndiidualitatea tratamentului. Kinetoterapia este in esenta e"ercitiu fizic
indiidualizat, in functie de2 afectiunea pacientului, gradul de pregatire fizica anterioara,
capacitatea de adaptare a organismului la efort, irsta si de celelalte afectiuni asociate,
cind este cazul. 3ste obligatorie adaptarea programelor de #inetoterapie pentru fiecare
pacient, chiar daca acestia au aceeasi afectiune.
=. %omunicarea eficienta intre #inetoterapeut si pacient. 3ste necesara pentru realizarea
unei atmosfere de lucru faorabila scopului terapeutic, pentru sustinerea pe plan psihic a
eforturilor depuse de pacient.
Care sint e#ercitiile interzise la virsta a treia"
%a masura de precautie, la irsta a treia sint interzise anumite tipuri de e"ercitii, cum ar
fi2
& e"ercitiile izometriceA
& e"ercitiile anaerobeA
& e"ercitiile cu greutati mariA
& e"ercitiile in care capul coboara sub orizontala fata de trunchiA
& e"ercitiile cu schimbari bruste de pozitie.
!inetoterapia in cifoza
%ifoza senila apare la unele persoane in irsta, fiind proocata de slabirea musculaturii
spatelui si de modificari degeneratie ale ertebrelor si articulatiilor interertebrale.
!eoarece la irsta a treia cifozele nu se mai pot corecta, scopul principal al e"ercitiilor
este inlaturarea pe cit posibil a impactului nefaorabil al cifozei asupra aparatului
respirator si cardio&ascular. !e aceea, pe linga e"ercitiile care incearca redresarea
coloanei, accentul se a pune pe e"ercitiile de respiratie.
3"ercitii pentru cifoze2
@. mers cu o carte pe capA
7. mers fandat cu un baston tinut la nielul omoplatilorA
9. cu bastonul tinut la spate de la ambele capete, mers cu e"tensia bratelor si ducerea
bastonului inapoi, inspiratie, reenire cu e"piratieA
4. din pozitia stind, cu bastonul tinut de ambele capete, ducerea bastonului sus cu arcuirea
bratelor, priirea urmareste bastonul, inspiratie, reenire cu e"piratieA
=. din pozitia asezat, cu bastonul tinut de ambele capete, un brat sus ertical, celalalt
lateral, se duce bastonul spre spate, inspiratie, reenire cu e"piratieA
;. din pozitia stind, cu bastonul tinut de ambele capete si spri$init de omoplati, inspiratie,
aplecarea trunchiului inainte, cu arcuirea spatelui, capul sus, priirea inainte, e"piratie,
reenire cu inspiratieA
<. din pozitia pe genunchi, cu spri$in pe palme, capul sus, priirea inainte, ridicarea
alternatia a unui picior, membrul inferior fiind in e"tensie, inspiratie, reenire cu
e"piratieA
>. din pozitia pe genunchi, cu spri$in pe palme, capul sus, priirea inainte, ridicarea
bratului si piciorului opus, ambele membre fiind in e"tensie, inspiratie, reenire cu
e"piratie.
!inetoterapia in osteoporoza
3itarea posturilor lordozante si cifozante impreuna cu eitarea aplecarii inainte a capului
constituie regula de aur in #inetoterapia osteoporezei. 3"ercitiile in osteoporoza au ca
scop2 tonificarea musculaturii paraertebrale si abdominale, determinind astfel cresterea
densitatii coloanei ertebrale osteoporozante si e"citarea periostului oaselor prin e"ercitii
fizice, ce constituie un stimul pentru formarea de os.
3"ercitii pentru osteoporoza
@. alergare pe loc timp de 90 de secundeA
7. din pozitie erticala, bratele lateral, coatele in e"tensie, se fac miscari circulare cu
bratele, crescind treptat amplitudinea, apoi scazind&o, timp de 90 de secunde, pauza =
secunde, apoi se reia e"ercitiul in sens inersA
9. din pozitie erticala cu picioarele usor departate se tine in echilibru pe frunte o minge,
timp de @0 secundeA
4. din pozitia stind se tine in echilibru o minge de cauciuc pe un picior ridicat de pe podea
timp de @0 secunde, dupa care se schimba piciorulA
=. din pozitie erticala cu miinile pe solduri se fac miscari circulare de bazin in ambele
sensuriA
;. din pozitia culcat pe spate, coapsele la ?0 de grade fata de bazin, se fac miscari de
pedalareA
<. se sare coarda timp de 90 de secundeA
>. genufle"iuniA
?. din pozitia stind, miinile pe solduri, inclinari laterale ale trunchiuluiA
@0. pozitia ghemuit, deplasare inainte *mersul piticului+A
@@. pozitia stind, miinile la ceafa, rotatia coatelor inainte si inapoiA
@7. pozitia stind la o lungime de brat de perete, palmele spri$inite de perete, coatele in
e"tensie, fle"ia coatelor cu apropierea pieptului de perete, reenire.
!inetoterapia in afectiunile aparatului cardiovascular
.n efortul fizic, gradul de solicitare a inimii depinde de2 natura efortului, grupele
musculare angrenate in efort, gradul de dificultate al e"ercitiilor, intensitatea si durata
contractiei musculare, olumul de lucru si ritmul de e"ecutie al e"ercitiilor. .n
recuperarea afectiunilor cardio&asculare la irsta a treia se folosesc urmatoarele tipuri de
miscari2 miscarea pasia & mobilizarea articulatiilor de catre #inetoterapeut si miscarea
actia & e"ercitii de gimnastica, mers simplu, mers codificat cu interale, bicicleta
ergonomica, banda rulanta.
!inetoterapia in cardiopatia ischemica
.n aceasta afectiune tratamentul medicamentos este asociat cu antrenamentul fizic in
scopul de a dezolta circulatia coronariana colaterala, pentru a incetini eolutia bolii si a
obtine adaptarea inimii la necesitatile fizice cotidiane. Kinetoterapia se a aplica cu
prudenta si numai la recomandarea medicului, dupa ce s&a stabilit pragul de efort la care
apare durerea.
.n cardiopatia ischemica #inetoterapia consta in2 mers simplu 9&= #m pe zi, e"ercitii de
gimnastica medicala, mers pe coorul rulant si pedalare la bicicleta ergonomica. 1icicleta
ergonomica este folosita cu succes, deoarece odata stabilit pragul de durere al unui
pacient, permite dozarea cea mai e"acta a efortului ca timp, incarcatura si frecenta de
e"ecutare.
!inetoterapia in infarctul miocardic
.n infarctul miocardic acut, ce eolueaza fara complicatii, pacientul trebuie sa fie
mobilizat cit mai repede pentru a preeni efectele nocie pe plan fizic, psihic si metabolic
ale repausului prelungit la pat. 3olutia afectiunii a fost impartita in trei perioade2
@. /erioada acuta
/erioada acuta corespunde perioadei de spitalizare a bolnaului si dureaza =&; saptamini.
Scopul #inetoterapiei in aceasta perioada este de a asigura pacientului conditia fizica
pentru rezolarea necesitatilor minime2 spalat, imbracat, deplasari de scurta durata. .n
primele doua zile pacientul e"ecuta miscari la nielul tuturor articulatiilor membrelor
superioare si inferioare, in ritm lent, timp de 9&= minute. Miscarile or fi insotite de
e"ercitii respiratorii, pentru a combate staza pulmonara. .n zilele a treia si a patra este
permisa timp de = minute. .n zilele a cincea si a sasea pacientul face e"ercitii cu
membrele superioare si inferioare in pozitia sezind pe scaun. /oate sta in fotoliu @0
minute. .n ziua a saptea, din pozitia stind in picioare, pacientul e"ecuta miscari usoare de
membre, timp de = minute. .n zilele urmatoare, treptat, se pot face plimbari in $urul
patului, in camera, pe culoar. .n saptamina a treia pacientul urca 4&= trepte, de doua ori pe
zi. Se a mari numarul de trepte in asa fel incit pina la sfirsitul saptaminii sa poata urca
un eta$. .n saptamina a patra se e"ecuta, din pozitiile culcat, sezind si stind, fle"ii si
e"tensii incepind cu degetele de la miini si picioare si rotatii ale membrelor alternati si
simultan. Se adauga plimbari in aer liber pe distanta de @00 de metri, de doua ori pe zi.
7. /erioada de conalescenta
/erioada de conalescenta dureaza >&@0 saptamini. Kinetoterapia consta in aceleasi
e"ercitii ca in perioada de spitalizare, numai ca numarul de repetari al fiecarei miscari
poate sa creasca pina la @0. /limbarile pe strada se or face intr&un ritm lent, crescind
treptat distanta, astfel incit la sfirsitul perioadei de conalescenta pacientul sa poata
realiza plimbari de 90 de minute, de doua ori pe zi.
9. /erioada de intretinere
/erioada de intretinere dureaza un an, timp in care pacientul a face #inetoterapie de 9 ori
pe saptamina, in sedinte de 90 de minute, constind in e"ercitii fizice si pedalare la
bicicleta ergonomica.
!inetoterapia in varicele membrelor inferioare
5aricele sint dilatatii enoase patologice, permanente, datorate in principal insuficientei
alulelor de pe traiectul enei. Scopul #inetoterapiei in aricele membrelor inferioare
este de a tonifica musculatura gambelor si de a faoriza intoarcerea enoasa.
3"ercitii pentru aricele membrelor inferioare
@. din pozitia corpului intins la orizontala, rotatii in ambele sensuri la nielul glezneiA
7. din pozitia corpului intins la orizontala, departarea picioarelor in lateral si reenireA
9. din pozitia corpului intins la orizontala, fle"ii ale gambei pe coapsa si ale coapsei pe
bazinA
4. din pozitia corpului intins la orizontala, miscari de pedalareA
=. din pozitia stind, ridicari pe irfuri urmate de trecerea greutatii corpului pe calciieA
;. mers pe malul marii, apa depasind gleznaA
<. mers pe irfuriA
>. mers pe calciie.
/e linga tratamentul #inetoterapeutic al aricelor, se recomanda pacientilor, in timpul
zilei sau in momentele prelungite de stat in picioare, purtarea de ciorapi elastici special
confectionati in acest scop. %iorapii elastici imbraca piciorul, lasind libere degetele si
calciiul. Marimea lor a fi aleasa astfel incit sa imbrace gamba pina la genunchi. )rebuie
eitati ciorapii cu banda de elastic mai puternica sub genunchi.
$imnastica de intretinere la virsta a treia
Gimnastica de intretinere poate fi aplicata ca profila"ie primara si secundara a patologiei
caracteristice irstei a treia. Gimnastica de intretinere se a face pentru mobilizarea si
tonificarea intregului organism, dar se a insista pe segmentele care prin actiunea lor sint
putin antrenate in actiitatile cotidiane. 6a irsta a treia numarul ma"im de repetari al
unui e"ercitiu, in cursul unei sedinte, este de @0 ori. %a masura de protectie, fiecare
e"ercitiu este bine sa se repete de = ori. 8u este obligatoriu ca intr&o singura sedinta sa se
e"ecute e"ercitii pentru toate segmentele. 3"ercitiile de respiratie or ocupa un loc
important in programul de intretinere.
3"emple de e"ercitii2
!in pozitia stind cu picioarele departate2
@. miinile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoiA
7. ambele brate sus, e"tensii ale bratelorA
9. miinile prinse in fata, bratele pe linga corp, rotatia bratelor spre dreapta si spre stingaA
4. miinile prinse la spate, aplecarea trunchiului la orizontala, priirea inainte.
!in pozitia corpului intins la orizontala pe spate2
@. inclinarea capului spre stinga si spre dreapta pina cind urechea atinge umarulA
7. ducerea barbiei in piept, reenireA
9. fle"ia gambelor pe coapse si a coapselor pe bazinA
4. miinile lateral, ridicarea ambelor membre inferioare la erticala cu genunchii in
e"tensieA
=. miinile la ceafa, picioarele fi"ate, ridicarea trunchiului la erticala *abdomene+A
;. miinile lateral, departarea membrelor inferioare lateral si reenireA
<. miscari de pedalare.
!in pozitia corpului intins la orizontala lateral2
@. ducerea ambilor genunchi la piept, reenireA
7. departarea piciorului liber *de sus+, repetarea e"ercitiului cu celalalt picior.
!in pozitia corpului intins la orizontala pe abdomen2
@. miinile prinse sub barbie, atingerea miinilor alternati cu fruntea si barbiaA
7. fle"ii simultane ale gambelor pe coapseA
9. fle"ia gambei pe coapsa, e"tensia coapseiA
4. e"tensia coapsei cu genunchiul e"tins.
!in pozitia pe genunchi, spri$in pe palme2
@. fle"ia coatelor, coborirea pieptului, priirea inainte, reenireA
7. ducerea alternatia a unui genunchi la pieptA
9. ridicarea alternatia a cite unui membru inferior intins.
3"ercitii de gimnastica respiratorie
.n timpul e"ercitiilor respiratorii trebuie respectate urmatoarele reguli2
se inspira pe nas si se e"pira pe gura
inspiratia a fi lenta si profunda
timpul e"piratiei trebuie sa fie de doua ori mai mare decit cel al inspiratiei
in timpul e"piratiei se pronunta sunetul S
3"emple de e"ercitii2
!in pozitia corpului intins la orizontala pe spate2
@. miinile pe abdomen, inspir profund cu ridicarea peretelui abdominal, e"pir lent cu
pronuntarea sunetului S si coborirea abdomenuluiA
7. cu miinile pe coaste se respira astfel incit in inspir miinile sa se departeze, iar in e"pir
sa se apropieA
9. cu genunchii indoiti, talpile spri$inite de pat, ducerea bratului sting spre soldul drept,
concomitent cu ridicarea capului si umerilor, inspiratie, apoi ducerea bratului sting oblic
sus, cu rasucirea capului spre stinga, e"piratieA acelasi e"ercitiu se a face si cu bratul
dreptA
4. cu genunchii indoiti, talpile spri$inite de pat, ducerea ambilor genunchi la piept cu
a$utorul bratelor, inspiratie, reenire cu e"piratieA
!in pozitia sezind2
@. aplecarea trunchiului inainte cu bratele incrucisate pe abdomen, inspiratie, ridicarea
trunchiului cu ducerea bratelor lateral, e"piratieA
7. cu miinile spri$inite pe genunchi, e"piratie impusa, apoi inspiratie concomitent cu
ducerea bratului sting oblic sus, coborirea bratului in pozitia initiala, e"piratieA acelasi
e"ercitiu cu bratul drept.