WAGNERIANA

PROFESOR MUZICA:
NICOLAE LAURA-ELENA
Exista un parcurs mitologic care ia nastere aproape odata cu moartea lui
Schopenhauer(1860) si cu editia scandaloasa ,,Florile raului(1857), care se mitologi-
eaa cu !iturile ,,irodice si cu de"oltarea mitologiei #agneriene$%ineinteles,acestui
ansam&lu mitemic, care incepe in anii 1860 si se termina in cursul ra&olilui din 1'1(-
1'18, i se da titlul de ,,miscare decadenta, urmand dupa aceea ,,La Belle Epoque$
)n 185'-1860 situam nasterea mitului negru al *umatatii de secol, o data cu
moartea marelui +iloso+ Schopenhauer-care "a +i educatorul potum al lui ,agner,ce ii
dedica Ring-ul$-ichard ,agner nati"e in odiac .emenilor, s-a nascut la // mai 1810,
este un creator diurn chiar daca a +ost atras intotdeauna de noapte$Se poate remarca
+aptul ca in ciuda traditiei din secolul al 1)1-lea de a plasa mani+estarile teatrale iarna,
principalele creatii ale compoitorului au +ost programate "ara$
2e se intelege prin termenul de mitem3 4utem spune pe, scurt,ca este "or&a de
iolarea celei mai mici unitati semantice posi&ile dintr-un limbaj mitic (text,imagine,+ilm
etc)$5u retinem insa decat pe cele a caror redundanta este mai insistenta,cele care sunt
repetate in ma*oritatea ,,miturilor(discursuri sim&olice)$
1$ 4rimul mitem este cel al subversiunii, al rasturnarii$6ceasta rasturnare poate
a+ecta multe domenii si se situeaa intr-o poitie de ruptura +ata de de discursul
deceniilor precedente-discursul romantic-$ 7ondul ,,eroului decadent, imaginar
sau real, este su&"ersi"8 acest aspect e e"ident de la Emma %o"ar9 pana la %run-
hilda care distruge ,alhalla$
/$ 6l doilea mitem este cel care ar putea +i denumit cu oximoronul poetic ,,monstrul
delicat$ :esigur ,,mena*eria in+ama a "iciilor noastre, mostenita de la indeparta-
tul romantism negru aparut la inceputul secolului este inca preenta$ 6cest secol
nu se deschide oare cu aceasta eroina a plictisului numita E$%o"ar93 ;rientalis-
mul de la s+arsitul sec$ al 1)1-lea este un +el de *usti+icare a plictisului$
0$ 6l treilea mitem, mai exact mitemul +undamental pentru intreaga miscare a aces-
tui secol8 mitemul declinului, al amurgului$ :esigur, .o&ineau si 4aul %ourget se
ra"ratesc impotri"a acestui amurg, dar +ascinatia multi+orma a declinului este
mai puternica$
($ 6ceste trei miteme constituti"e ale su+letului decadent8 su&"ersiunea, plictisul ori-
entaliat +ascinatia mortii se "or personi+ica in mitemul +emeii ,,+atale, aducatoa-
re de moarte, orientala indolenta daca este posi&il, su&"ersi"e per"ersa$ :esigur,
tema +emeii prime*dioase este "eche ca si E"a, insa situatia este total di+erita la
s+arsitul sec$al 1)1-lea$ 5u +acem decat sa intredeschidem dosarul +emeii si al
mortii la ,agner, dosar constituit de !ichel .uiomar$ :esigur, eroinele
#agneriene mai tin inca de +emeia el+ica, de romantism, dare le sunt toate mai
mult sau mai putin +atale8 Senta, care moare in +inal, asemeni lui Sa+o, aruncandu-
se in "aluri reinstaureaa &lestemul ;landeului de a rataci "esnic pe mari$ 6sadar
ar +i multe de spus despre +ascinatia progresi"a la ,agner pentru acest #al<irii
care sunt e+ecti" niste eitati purtatoare,"estitoare ale mortii$
5$ Si pentru ca a +ost e"ocat cortegiul eroinelor #agneriene,plasma aici mitemul
su&sec"ent al ,,renuntarii la iu&ire$ =a #agner e o tema aproape o&sesi"a, ilustra-
ta in mod negati"e de 6l&erich sau de >lingsor$ :ar la decadenti renuntarea nu
este chiar asa de totala8ei se multumesc cu un celi&ate mai mult sau mai putin
homosexual$ :e alt+el, 7reud se intereseaa de acest +enomen inca din 1'08$!ai
tre&uie semnalat ca muele miscarii decadente au +ost niste +emei ro&uste mascu-
liniate$
6$ 6ceasta +atalitate a +emeii ne conduce spre al saselea mitem8 acela al exaltarii
mor&ide si in special tema mortii prin decapitare$ ;&sesia mor&iditatii nu este no-
ua in 1860, tema decapitarii este omnipreenta$6ici moartea nu mai e o e"adare,
ci un tip de delectare cumplita, domina sadismul celui care decapiteaa$ 6ceste
miteme ale decapitarii pot +i disociate de +emeia +ata care le-a inspirit$!oartea de-
cadenta ar +i o moarte castratoare, caci +emeia este castratoare prin excelenta, iar
decapitarea pe care ea o ordona sim&olieaa aceasta mutilare sadica$
)ata-ne in preenta unui pule alcatuit din cele sase miteme8 su&"ersiunea "alo-
rilor, monstrul delicat, +ascinatia declinului, +emeia +atala, renuntarea la celalalt sex, de-
lectarea mortii si decapitarea$ 6ceste sase miteme pot +i reunite intr-unul singur, tragic,
pe trei "oci8 eroul decadent eitant, sensual si per"ers8 )rod-,otan?+atalitatea +eminine8
Salomeea-%runhilda si puritatea in+ranata, sacri+icata8 )oan-Sieg+ried$
:upa cele preentate, putem a&orda opera #agneriana intr-o maniera mai expli-
cita, mai exact, prin intermediul lui ,agner putem sa a&ordam cele sase miteme8
Primul mitem, acela al per"ersiunilor su&"ersi"e8 de*a in Tannhauser e+ectul per"ers se
+ace simtit8 plecarea in pelerina* pro"oaca moartea s+intei Elisa&eta, in Lohengrin exista
un +el de e+ect per"ers prin ca"alerul care "enit sa sal"ee eroina o a*uta sa se piarda in
moarte$E+ectul per"ers cel mai e"ident este in Tristan8 @ristan il tradeaa pe &atranul
rege !ar<e, apoi e tradat la randul sau de )solda$ Al doilea mitem8 plictisul, apasarea lui
aici si acum$ 5imeni nu-l sim&olieaa mai &i-ne decat persona*ul #agnerian ,otan,
care la ,agner este deopotri"a panic al runelor si "ulnera&il la s+atul +emeilor si la
seductia aurului$ )n "iiunea lui 2hereau, ,otan este ,agner, care repreinta eitarea
continua ce stra&ate insa o re"erie initiatica tenace$ )n al treilea mi-tem decadent,
programul declinului, toti eroii #agnerieni esueaa$@oti sunt scindati intre proiectul
romantic si pregnanta decadenta, +ascinatia esecului si al mortii$ 6l patrulea mitem il
di+erentieaa net pe ,agner de curentul romantic$ :aca 2hereau s-a putut insela asupra
romantismului lui ,agner, a +acut-o din perspecti"a rasului decadent$ Al cincilea
mitem-renuntarea la iu&ire$ 2ontrar iu&irii romantice care este iu-&ire-+uiune, iu&irea
+emeii +atale este periculoasa$ 6ceasta e o o&sesie a marelui indra-gostit ,agner$ )n
s+arsit trecem la moartea wagneriana$ =a ,agner eroul se taraie, moartea sa +iind
lipsita si de ultimul eroism$
)n opera lui ,agner gasim extreme de usor cele sase miteme care marcheaa
epoca decadenta, ,agner gasindu-se intr-ade"ar intr-o ona de tranitie semantica a
istoriei$)ncepand cu ,agner se "a putea "or&i si despre ,,decadenta muicala$ :e*a mo-
dulatia cromatica, atonalitatea mereu utiliate cu tact si inteligenta de ,agner "or pune
muicii sec$11 niste pro&leme$ @impul ,agnerian este amurgul eilor istoriei si al poi-
ti"ismului$ !aretia operei #agneriene si a ,,momentului ,agnerian consta tocmai in
depasirea istoriei spre a a*unge la mitic-la arhetip-, adica de a impresiona dincolo de mo-
dele istorice$
4ersona*ele-cheie ale operei #agneriene sunt niste calatori8 +ie niste ratacitori,
niste pri&egi, +ie pelerine$ 4rototipul lor este desigur ,,;landeul &urator$ Sa notam ca
la ,agner a&senta mortii e o pedeapsa, si totul este de alt+el o asteptare$ !innesanger-ii,
=ohengrin sau @annhauser sunt de*a niste ca"aleri ratacitori$ Singurul ratacitor care "a
reusi este 4arsi+al (188/), +iind intr-ade"ar singura cautare ,,reusita din intreaga opera
a lui Wagner$ :ar arhetipul lui Wanderer este &ineinteles ,otan, care o&sedeaa
@etralogia8 6urul -inului, ,al<iria, Sieg+ried$
:ar in creatia incheiata a lui -ichard ,agner, arsi!al sintetieaa si reuneste
toate componentele sim&olice ale pustiului si ale cautarii8 el este Sal"atorul (Erloser),
+iindca e actul mantuirii (Erlosung)$ Si aceasta intrucat mantuirea la ,agner nu este
posi&ila decat prin consitamant ca"aleresc$ 6proape intreaga creatie #agneriana, de la
re"olutionarul -ieni pana la 4arsi+al, trecand prin 2a"alerii de la ,art&urg, !innesan-
ger-ii, prin =ohengrin 2a"alerul .raalului, prin @ristan ,,2a"alerul din 2orn#all,prin
,alther ,,2a"alerul din 7ranco+onia, prin cura*osul Siegmund si prin Sieg+ried cel ,,ne-
in+ricat este o&sedata de aceste solidaritati ca"aleresti, este o&sedata de aceste solidari-
tati ca"aleresti (islamicul !oto"at, persanul javan mardi), singurele marturii ale
"alorilor ,,mantuitoare in aceasta lume &lestemata$
2u aceasta a+irmatie, misterioasa la prima "edere, se incheie opera #agneriana8
Erlosung dem ErloserA
BIBLIOGRAFIE:
1$ :urand, .il&ert- 6rte si arhetipuri, Ed$!eridiane, %ucuresti, /000