Musca la arat

De la arat un plug
Venea incet spre casa
Si, la un bou pe jug,
O musca se-asezase.
Iar ei, spre-ntampinare,
O alta musca-n zbor
Ii face intrebare:
- De unde, draga sor'?
- Si mai intrebi de unde!
Ei musca ii raspunde
C-un aer suparat.
Au nu pricepi ce facem?
Nu vezi ca noi ne-ntoarcem
Din camp, de la arat!
Spre lauda desarta
Multi zic: noi am lucrat,
Cand ei lucreaza-n fapta,
Ca musca la arat.

Poezia Doua mance si un copil
In vremile trecute o jupaneasa mare
Nascu un fat-frumos.
Copilul cat se poate era de sanatos;
Dar pentru ca sa aiba mai buna cautare,
Cucoana doua mance pe langa dans' tinea
Si singura-l hranea.
Cu astfel de mijloace credea pe-atunci oricare
Ca pruncul va ajunge un uries sub soare.
El insa deodata traia mai mult sugand,
Caci mancele si muma mi-l indopau pe rand,
Incat dupa o vreme asa il ghiftuise,
Ca copilasul gingas de tot se bolnavise.
Mai-mai era sa moara, dar soarta l-au scutit.
Iar intr-o zi cand muma de-acasa au lipsit,
Lasand femei si mance de cuconas sa cate,
Ca prin un farmec ele se-mprastiara toate,
Si, ramanand copilul in leagan singurel,
Se rasturna din el...
Chiu, tipete prin casa se auzeau de-ndata.
Boierul, suparat,
Veni sa vaza singur pe prunc cu capul spart.
El intr-o plecare pe ganduri afundat,
Rosti asa cuvinte: Ca mance de prisos,
Oricum, si-n orice stare, n-aduc vreun folos.

Poezia Soarecul si guzganul
- Vecine! Ai auzit o veste de priinta?
Zicea catre guzgan un soarec la ambari,
Ca leul au luat in unghie pe mata
Si noi de-acum vom fi aice mari si tari.
- Ei, nu te bucura, prietene, degeaba -
Guzganul au raspuns c-un aer ispitit -
Caci de va ramanea la ei pe unghii treaba,
Apoi sarmanul leu nu scapa nezatrit:
Ca mata fiara nu-i mai groaznica sub soare.
Fricosilor le par puternici numai cei
De care se tem ei.
Precum la noi au zis o treapta oarecare:
Doar pui, armasul mare.