Darie Dan

Comunicare publica, an II
Calcaiul lui Ahile
mitul invulnerabilitatii imperfecte
Perioada antica (ca si cea medievala de altfel) este una a razboaielor asa-
zis oneste. De ce oneste? In lupta, fiecare combatant isi infrunta
dusmanul in mod direct, atacand si aparandu-se cu sabia si scutul sau. Astfel,
victoria sau infranerea, supravietuirea sau moartea, sunt decise de
caracteristici proprii ale luptatorului, de cura!ul, puterea sau iscusinta sa.
Intr-o asemenea con!unctura istorica aparitia eroului fantastic, imposibil de
ucis cu orice arma a epocii este de la sine inteleasa.Acest prototip de erou
invulnerabil este dezideratul oricarui razboinic. "i totusi# acest vis nu este
perfect. $ie ca este vorba de cultura elina, ermanica sau persana, eroul are
acel punct sensibil in care este lovit si astfel, ucis. Desi este cunoscut eneric
drept calcaiul lui A%ile, acest loc variaza in cele trei culturi amintite, dupa
cum vom vedea in cele ce urmeaza.
Cultura elina
A%ile este persona!ul central al epopeei lui &omer, Iliada.'roul este
fiul zeitei nereide (etis si al lui Peleu, reele din (%essalia.Inca de la
nasterea sa, )eita (etis ii stie destinul. "tie ca fiul ei va deveni un mare
luptator, dar si ca *oira (zeita sortii neinduplecate) i-a %arazit sa-si piarda
viata sub zidurile (roiei.
Pentru a-l feri de cruda soarta, zeita isi une pruncul cu ambrozie,
pentru a-l face nemuritor.Il vara in flacari pentru a-l cali. *ere in Infern si
il scalda in celebrul rau "t+,, pentru ca nici o arma sa nu-i poata rani
trupul.Atat doar ca micutul A%ile a fost tinut de calcaiul stan cand a fost
cufundat in rau, si acest loc a ramas necalit. "oarta nu poate fi invinsa.
"farsitul eroului survine, dupa cum fusese prevestit, in timpul asediului
Ilionului. Paris, fiul reelui Priam, il tinteste pe A%ile cu saeata fatala.)eul
Apollo, aliatul troienilor, indreapta saeata spre calcaiul eroului a%eu,
dandu-i o putere nemarinita. -ovit in acelasi timp si de un muritor si de un
zeu, fiul zeitei (etis moare pe campul de lupta.
Cultura germana
In lumea ermana, .antecul nibelunilor il impune pe "iefrid.
'rou de o vite!ie fara seaman, acesta ucide balaurul (considerat de unii
cercetatori ca fiind o reprezentare metaforica a armatelor Imperiului /oman)
si se scalda in sanele lui. Datorita sanelui balaurului, pielea sa capata un
aspect solzos, aramiu.Armele ce-l loveau, alunecau, fara a-l putea rani. Insa
in timp ce se scalda, o frunza de tei i se lipeste de umar. "iefrid nu o
observa decat prea tarziu. Acest loc va deveni punctul sau slab.'roul este
ucis miseleste de &aen, la indemnul 0rum%ildei.
Cultura persana
'roul invulnerabil al persilor se numeste Isfendiar1. Intr-una din
aventurile sale el se lupta cu pasarea maica "imur%. -eenda spune ca in
aceasta lupta "imur% este ranita rav, aproape mortal, si sanele ei il
improasca pe Isfendiar pe tot trupul2 tot trupul in afara de oc%i, pe care
acesta ii inc%ide cand este improscat. Din acea zi, datorita virtutilor sanelui
pasarii "imur%, Isfendiar devine asemenea acesteia3 nu putea fi ucis de nici
o arma, ci doar ranit.
"farsitul lui Isfendiar survine in lupta cu /ustem, marele erou al
mitoloiei persane antice (o fiura similara recului &eracles).Acesta, sfatuit
de pasarea "imur% 4 protectoarea familiei sale-, isi face o saeata din lemn
de tamarisc, o saeata cu doua varfuri. In timpul luptei, /ustem tinteste
saeata in oc%ii lui Isfendiar, sinurul loc neprote!at de sanele maic.
"aeata isi atine tinta si soarta lui Isfendiar este pecetluita.
Concluzii
A!unsi in acest punct, intrebarea ce se ridica este cu totul leitima3 de
ce aceasta armura imperfecta? De ce eroii au fost creati cu acesta fisura
mica, dar suficienta pentru a le aduce sfarsitul? *otivul, in principiu acelasi
in toate culturile, este cel mai bine e,primat in mitoloia elina. Pentru vec%ii
reci, eroul este, prin definitie, fiul unui zeu5zeite cu o muritoare5muritor.
(&eracles este fiul lui )eus si al Alcmenei, A%ile este fiul zeitei (etis cu
Peleu). Astfel, acesta se aseste situat la confluenta eternului cu perenul. 'l
beneficiaza de anumite atribute e,traordinare (putere, vite!ie, intelienta) dar
este totusi om, supus reselii, sortii si mortii.
Perfectiunea, nemurirea sunt caracteristice zeilor. A crea eroi perfecti,
imbatabili si indestructibili, inseamna a-i zeifica din start, a-i indeparta de
ascultatorul de atunci5 cititorul de azi. Persona!ele de mai sus au reprezentat
si reprezinta modele de comportament demne de urmat. 6amenii ii iubesc si
incearca sa se apropie de ei tocmai accesibilitatii conferite de natura umana.
'roul leendar se lupta din rasputeri, sufera la infranere, se bucura la
victorie, uraste, iubeste, nu este un &+perion nemuritor si rece, este un om
animat de sentimente. 'ste tanibil. In antiteza, zeul este intanibil, este
partial ascuns, este temut pentru puterea sa misterioasa, identificarea cu
acesta este imposibila.
1$aptele povestite aici sunt preluate din "%a% 7ame (.ronica reilor)
poem epic de dimensiuni apreciabile al poetului persan $irdousi. In aceasta
opera, autorul prezinta istoia Iranului de la .reatie pana la cucerirea ei de
catre arabi in secolul al 8II-lea. Prima !umatate a poemului cuprinde toate
miturile din istoria leendara timpurie a Persiei, faptele reilor si eroilor
fabulosi din vec%ime. Partea a doua prezinta persona!ele istorice 4 dar multe
dintre ispravile acestora, asa cum sunt prezentate de $irdousi, sunt foarte
putin fundamentate istoric.