Sunteți pe pagina 1din 3

Joseph Marie Jacquard

Povestea lui Jacquard ne dezvaluie lucruri interesante si foarte importante pentru istoria
marilor inventii. Inventia sa a revolutionat industria textila creand de asemenea un reper important
in istoria calculatoarelor. De asemenea, este un foarte bun exemplu a modului in care cunoasterea
umana tinde sa evolueze si a modului in care societatea reactioneaza la descoperirile tehnologice.
Sa descoperit ca unii oameni sunt afectati de acest tip de descoperiri, datorita faptului ca acestea
pot reduce costurile sau pot face ca unele locuri de munca sa devina inutile.
Joseph Marie !harles, supranumit Jacquard, "n. # iulie $#%&, '(on d. # august $)*+,
,ullins-, a fost un inventator francez, care nea l.sat drept mo tenire primul r.zboi de esut semi
automatic.
/iu al unui lucr.tor 0n industria textil. "1me terfabricant1-, va profesa diverse meserii,
dintre care unele 0n str2ns. leg.tur. cu producerea m.t.surilor, dar i cu arta imprimeriei. 3atal sau
a fost un maestru al matasurilor avand chiar propria tesatorie, pe langa celelalte asazise 4averi56 o
vie si o cariera de piatra. In ciuda acestui fapt, Joseph a fost analfabet pana la varsta de $* ani.
In copilaria sa, Joseph Marie Jacquard a lucrat la un atelier de tesatorie ca ucenic. 7ceasta
postura a insemnat statul deasupra razboiului de tesut si de repozitionare a firelor de urzeala, in
scopul de a crea modelul dorit, asa cum ordonase tesatorul maestru.
Studiind de unul singur mecanica, reu e te 0n $)8$ s. pun. la punct r.zboiul de esut
Jacquard care 0i poart. numele. Dezvolt2nd o idee anterioar. a lui Jacques de 9aucanson, Jacquard
0 i doteaz. r.zboiul de esut cu un ingenios mecanism care selecta diferen iat firele de urzeal. dup.
un 1program1 0nscris pe pl.cu e perforate "inventatorul cartelelor perforate fiind :asile :ouchon-.
Prin aceast. inova ie, r.zboiul de esut devine mult mai simplu de operat, reduc2nduse num.rul de
lucr.tori la unul singur, fa . de condi iile anterioare, c2nd era necesar efortul con;ugat al mai multor
operatori umani.
!u toate ca unul din motivele sale personale a fost de asi lichida locul de munca,
principalul motiv al realizarii razboiului de tesut a fost rivalitatea dintre /ranta si Marea :ritanie.
Inca din $##% guvernul francez a inceput sa subventioneze inovatii in industriile de perspectiva
pentru a stimula cresterea economica. !u alte cuvinte, oamenii inventivi ai acelori timpuri au fost
incura;ati sa lucreze la diferite inovatii in diferite industrii. Jacquard a fost unul dintre ei.
/iind extrem de familiarizat cu tesutul, inovatiile in acest proces au fost o alegere evidenta.
7vandul ca model pe 9aucanson, Jacquard a incercat sa imbunatateasca modelul acestuia. Se
spune ca prin $#<8 a reusit sa creeze un prototip functional de razboi, desi in perioada asta au fost
vremuri tulburi pentru istorie. =evolutia franceza a avut loc intre $#)<$#<<. Prin $#<*, Jaquard si
a abandonat proiectul pentru a adera la clasele inferioare republicane in lupta lor impotriva
nobilimii franceze. In $)8$ sia reluat activitatea, iar varianta finala a razboiului sau de tesut a fost
expusa la o expozitie industriala la 'uvru.
De ce expozitie industriala> Si de ce sau deshis discutii dea lungul timpului cum ca
razboiul de tesut Jacquard este de fapt un robot> Si de ce apare in etapele importante ale istoriei
calculatoarelor> =aspunsul este foarte simplu. =azboiul de tesut al lui Jacquard este recunoscut ca
un reper important in istoria de calcul si de programare pentru ca a fost primul exemplu notabil de
utilizare a cardurilor perforate pentru stocarea de date.
Mai tarziu, cartelele perforate "carduri de carton cu gauri in pozitii predefinite- au fost
folosite pentru date, pentru programe de stocare intrare?iesire a diferitor dispozitive, cum ar fi
primele computere digitale. Practic, 4programul5 unui model textil putea fi inregistrat pe aceste
cartele perforate, razboiul de tesut Jacquard reusind sa execute modelul inregistrat. Inainte de
aceasta inventie, era nevoie de un mester iscusit si de un ucenic pentru a realiza astfel de modele
complicate.
'a $& aprilie $)$%, afl2nduse 0n se;ur la '(on, @apoleon :onaparte descoper. din
0nt2mplare inven ia lui Jacquard. @u mult dup. aceea, datorit. faptului c. se f.cuse apreciat de
0nsu i @apoleon, Jacquard este distins de c.tre 7cademia din '(on cu Premiul Inventatorilor. Dup.
aceast. dat., el va acumula premii de onoare i recompense. Pe $# noiembrie $)$<, Joseph Marie
Jacquard este ridicat 0n rangul de cavaler al 'egiunii de ,noare. An $)&B, el este numit consilier
municipal la ,ullins.
Perfec ionat de Jean7ntoine :reton 0n $)8B i 0n $)$#, r.zboiul de esut Jacquard cunoa te
un extraordinar succes interna ional "anumite modele 0nc. mai sunt 0n uz 0n zilele noastre-. 'a
'(on, r.zboiul de esut semiautomat Jacquard va pune bazele =evolu iei Industriale, fenomen
social ce va profita 0n desf. urarea lui de renumele ora ului '(on, dar care va provoca i o
restructurare social. sever. "datorit. mecaniz.rii industriei i a sc.derii nevoii de lucr.tori umani-.
Din aceast. cauz., r.zboiul de esut Jacquard, 0nvinuit de a fi provocat concedierea multor lucr.tori
textili, este invocat drept una dintre cauzele =evoltei !anu ilor "francez. canut C lucr.tor din
industria textil.- de la $)*$.
'a data de $B august $)+8, 0n pia a Sathona( din '(on, a fost inaugurat. o statuie din bronz
0n onoarea inventatorului Joseph Marie Jacquard. An $)<), statuia este str.mutat. 0n pia a 1!roix
=ousse1 i face elogiul 1binef.c.torului muncitorilor din '(on1. Statuia a fost topit. 0n anul $<+& i
este 0nlocuit. 0n zilele noastre de o nou. lucrare 0n piatr..
=.zboiul de esut cu pl.cu e perforate, care la inspirat i pe !harles :abbage 0n construirea
unei ma ini de calcul, este prezentat cel mai adesea drept str.mo ul computerului, dupa cum am
spus si mai devreme. 7cesta folosea cartela perforat., func iona 0ntrun sistem binar i avea un
program fix care opera 0n timp real. Structura r.zboiului de esut Jacquard seaman. izbitor cu
arhitectura unui computer modern 6 partea de stocare "magazinul-, partea de procesare "moara- i
cartelele perforate "programul-.
Dintre toate lucrarile realizate de razboiul de tesut Jacquard exista o lucrare interesanta, care
de asemenea a ramas in istorie ca o mare valoare a fost, realizata intro vie demnstratie a puterii
inventiei sale. /olosind $8.888 de cartele perforate, Jacquard a programat razboiul de tesut sa teasa
portretul sau in alb si negru "imaginea de mai ;os-.
!alinet 7ntonia,
Drupa $, 7nul I