tii tu oare, fiule, de ce se nchid norii cnd

cmpiile sunt nsetate de ploaie, i se deschid atunci cnd

cmpiile nu vor ploaie? Din pricina rutii oamenilor, firea
s-a turburat i i-a lepdat rnduiala. tii tu oare, fiule, de
ce arinile rodesc slab primvara, iar vara dau recolt
proast? Pentru c i fiicele oamenilor i ursc rodul
pntecelor lor i l ucid n plin cretere. tii tu oare, fiule,
de ce izvoarele seac i roadele pmntului nu mai au
gustul de odinioar? Din pricina pcatelor oamenilor, prin
care a intrat neputina n toat firea. tii tu oare, fiule, de ce
maica nu i poate ndestula fiii? Pentru c, alptndu-i, nu
le cnt cntecul dragostei, ci cntecul urii fa de vecini.
tii tu oare, fiule, de ce oamenii s-au urit i au pierdut
frumuseea strbunilor? Din pricin c au lepdat chipul lui
Dumnezeu, care din luntru, din suflet, druiete frumusee
feei, i au pus pomezi pmnteti. tii tu oare, fiule, de ce
s-au nmulit bolile i nfricoatele molime? Pentru c
oamenii au nceput s cread c sntatea se fur de la
natur i nu se druiete de Dumnezeu. tii tu oare, fiule, de
ce oamenii se lupt pentru pmnt i nu se ruineaz de
asemnarea lor cu crtiele? Pentru c pmntul le crete
prin inim, iar ochii vd doar ceea ce crete n inim. i
pentru c, fiul meu, pcatul prea mult i slbete n lupta
pentru ceruri. Nu plnge, fiule, n curnd Domnul va veni i
va ndrepta toate.

Sfntul Nicolae Velimirovici ( 18 martie 1956)

(Revista "Familia Ortodox" nr. 3(62)/martie 2014)