P. 1
Maria Treben - Sanatate Din Farmacia Domnului

Maria Treben - Sanatate Din Farmacia Domnului

5.0

|Views: 4,290|Likes:
Published by 4379
Medicina naturista / fitoterapie - carte esentiala in domeniu
Medicina naturista / fitoterapie - carte esentiala in domeniu

More info:

Published by: 4379 on Dec 05, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/27/2015

pdf

text

original

Stimate Cititorule!

,

Maria Treben

In vremea din urrna ,apar tot mai motte cart: si alte publicatii care, intr-un mod mai mult sau mai putin direct; se ocupa.ds medicina naturista, pun In, evidenta virtutile remedii!or oferite de natura.

Aceste carti exprirna un protest implicit fata de mediul nostru social cuprins intr-un proces de accelerare resimtit ca 0 goana de-a dreptul satoauca, fenomen ce prszlnta S8- rioase perieole pentru individul uman. Este un fapt dovedit ca stare a noastra de sanatate se deterioreaza continuu, ca sisternul nostru nerves e supus unei suprasolicitari deloe lipsite de nocivitate.

Dir: pacate, nici drastica majorare a preturuor diverselor stimulente de tipul drogurilor nu a avut, respectiv nu are efect.

Se poat€ presupuno ca, printre altele, aici S8 reqassste mobilul fundameilta!}'11 ~eorientEtr~i interesuiui chiar si In cazul specialistilor spre rnodalitatlle terapsutice nafurale rnentlnute at1'ta tirnp, ,?i fati3 vreo lndreptatlrs, irrtr-un con de umbra, aprcaps uitate: se descopera acum d!i! nou, ancestrala putere curativa contineta in florile padurii, ale clrnpului, ;n ierburi ~'i arbori.

Cartea ;;>e C:::':i Iil ti-c aferim, draga Cititorule - si care s-a vindut p:na acum In nurnsrcase tM ale r_L~opei in peste 5 "milioane de exemplars - e csstinata ~i ea acestui scop. /\ut{')ar _.k. ~ -aria Treben, IriCearCa, prin bogatele sale cunostints, precurn 9i prmtr-o remar. "'~ll!t e)(p~rifmta. practice, sa se puna In slujba ace lora care cred cu sinceritate in ::l:~E--C'"3 uneari apruape ineqlicabila, a naturli. Tn acslasi timp, Editura, In deplin acord C'J ,w~0;;:reA., tine sa precizeze cu toata taria ca, !n ciuda bogatulut<t)'laterial bazat pd lJ:?c;·ica unei sxperiente benefice, nici aceasta carte - ca, de altfel, nici Cl:ie putt,lica'fl' d;, 1 ':!(~meniu - nu poate inlocui cunostintele pe care stlinta rnedicala le-a acumomt (:i9-,~ il;n~'Ji vrflmii, nlci procedeele 91 metodele specifics de diagnostic 9i tratarnerrt si nir;' ;,:,3.'· .. "': nentele de mare eficacitate cap.§bi!e nu G data sa actionsza In

situatiiie Hmi~L'. -

I

Cartea nC:1A, ::. ",na Insa In completarea celor de rna; sus, apta. fiind sa qrabeasoa

si, adesea, '3[: i.i' ~ 'T1C'.i usor suportabll procesul vlncscarf si, gratie credintel si fortei interioare, sao: f::.::'~. Irpversibil, sa ne redea sanatatea, sa ne intareasGa Tni<u credirita f;li ;;'lcr5d~,·s.

eli ;;.c<'~te OI'l1~!!;!i va recomandarn cartea Mariei Treben 9i va dorim sa fiti 5al18.tl.';:;1'

Sanatate· --' din tarmacla Dornnulul

~ditura

Maria Treben

SANATATE

DIN FARMACIA DOMNULUI

Practlea mea. in legatura cu plantele medicinale ~i sfaturi pentru utlllzarea lor

HUNGA-PR.INT, Budapesta

MARIA TREBEN

Traducator: DANIElP. ~TEFANESCU Uustrator: VARGA EMMA

Gonsu Itant stilntilic: dr. Petre Stroescu Redactor: Paul Drumaru

Culeqere si tehnoredactare cornputerizata: Cristian-Marius Ghiga

Traducere dupa Maria Treben:

"Gesundheit aus der Apotheke Gottes",

Verlag Wilhelm Ennsthaler, A-4402 Steyr, edi!ia a 46-0:

Toate drepturile asupra acestei versiuni slm rezervate editurii Hunga-Print, Budapesta XIV .. Miskolci u. 153.

Orice publicare, reproducere ~i multiplicare, chiar 9i a unor fragmente din acest text, sint interzise,

Prefata

, ,

,Din s~ SortPTU'., Siroch38, ,;oiun,iJI4~ DomptJllasiJ doctoria'$li Gro"ascl din Pitmf,u f>'i1l1,r'lfi,l.pt It-C disptllIWB'ft~ f.

inG,!uq~ nurreroaselor a.tac,;!rldin diverse par!i la adrElflaper~9i'V1~i m€i!e' sia staturilor rnele din brosusa "Gesundheit, aus der t\.P0t1\H'3k;El Gt:ltt~s" {Sanatate dio teimsoi« '2°rrzm.J~LlO" ~u~rn~a Sle s_:.;ri~ori primite' dflla camenl sanal!iJ~i 9i boinavl, de 181 medici 5i tamadultan din 1q_ra 91 s~ralf1~IC\te, m-~: dete~minat sa,rnJ Pt::.il ~i mal departs 16 dispoZiiia oam~enll?~ C~PQ9tIr;J~J~::?1 ~!El;. '!l_81 npi el(p~nente:lh Isgatura cu plantele r:J;lepicfnale. rntN;>

nouijI edl~e, Imb_u~atatltq~llargrta, a brosur] rnenponate. '

, Intr-a epoca In caraatlt de multi'oameRI S8 fnd~pacteaz!3. tot mai ta're de model de vla~a .1:l~unst~9i, s1'nl amenin\ali de-boll grave din oauza Uhei false atitudini in fata vi~i, <:Ir treb~J ~a ~eg,,:,sln,l druf!lul~e QUGe ~pr6 pl!ll"ltele noastrs medicinals, pe care Dumns~Elu ni Ie q"arule~te din tlffip~r:1 .stravechl pnn .b~nata!'e~ LUI. Preotul Kneipp ~crie in carpls sale Ilea p~!'!!ru flec~~~boala a crescu~,.9 rplca.plantal" A~el, arreare. am I~I poate ,ajuta propria 5~~atqtt$, p,aca va cule~~ cu grua~1 la tlmp pl~nte din I.farmacla Darnnului", daca va bea Z1lnl,C.;SaLl~n,tlmpul cu~ellnfu~ia lor (.<:ub forrn~ de ceai) , da~ ;Ie'ya rntrebuintaextractele'ca frSJjl1l sau eornprese, IIil/)ql~~1 sau 'adaos la apa de 'bai.e. Gel CEH;e decide 'sa intrebulmeze plante msclicinale;ar, t~ebiU~ s~ inc~a~ac;~ Gee depurative, (care cur~ta singels), Gum ar ff leurda, (JFaJCil:, velltnl;G~ ~ap""OJa ~I patlaglna. Astfel de cur€! urrnate exact dupa presc,rip~e mu PQtface nlt;lOdClta ra,\J. Daca ele rju aduc a1inare sl ajutor sau Is -aduc dear foarte timid, El;;te 8osfl;il~.!'l3: eixist;J.if], !ldt:UihV~ 's~(;j la locul de, mlmca zone geografice de perturbare~ .b.t1.Jne[ "1rtr~I§l:iI,ehemE1fa Q' per~lllarJa care.~l;.ta surse de,api:l:,suqterana sau zacaminte cu aJtLt!';!~wlll;JI'lel i'iI'JJals, peMtrtl a ~asi ni9te''Z0neif,ara r.a~i~ii.

1'1 C8Z de ffidispo2'~~N;erioasaJ de1eh)r~~1 alte simptome cIOjre,de'boala trebuie cerut n,~'a~arat sf~tul~edlculul,c,?n.sultlndu.l, la. timp pem:tu s~blillre~, diagno~tfcului'. ainelntels~, oa dE!sfE!~;urareili wnel b,olJ grele_ ~I qonsealn~eJe"el Irebule,urmaftt~) SCrupl.ilGlS de

c"!tre medic, . • '

, '~aJ:?tul ~§ me~ici~a~redat~ la,facujtatelnoepetreptat'~a S8 intereseze ~ide mel"iiclna natunsta re,ese din Gel de:-al XXV-lea Congres International de PertElc!lonare iil C;amerei Federals ~ermane a Medlcripr ~i al CCl,merel Austrieca a Medicilor, din mal 1980, de la !3adgastern (lal1dul Salzburg), la,care au participatTn Jurde 1500 medici.

• Pfofesoruluniv~r$itar ~r. ~Cari ~!k~~ (Univers~aiea dirt Saarland, R.F.GJ argumenteaza

o Ind:.eptare tot nl~ puternlca_:.8 medlclnll predate la facultate spre fOTiele tamaduitoare ale naturu In. fe!~1 urmqtor: "Dupa ,eel de-al doilea razbr:ll mondial, medicii $'aH ailat praGtic n~putlnclo,;;l In fata tube~culozel sau, de axe:mp'u, a pm?lstei funC1ion'ari a rini~hiror, A urmat m~rea schlmlJva~e o data ?tl intro.du~e~e.~ anti~16ticelor, iar ,a:stazi 'trebure s~ ne lup~m deJ~ o~~rmanle negatwe at" Utillz~rll partl~\I exagerate, ~at1ral Qre?itea aces1rir ",..Dltlefat<ifltorb>. La aceasta se,adauga 0 cr~tere de feria unel avalanse a mioozelo( decJam?ate de Q perturbarea echlllflruiul biologic normal, de prea mutte medicarnimtesi de

alte InNuente alemedililui." ,

, . Urmart3S? t!le ani de zilesesluni !,li congrese medica,lea!e caror rezultaffi spar si in coildl8ne. MI.I'~ medici cu con~tiin,a responsabilitapi pun in 91arda un fa1a unei 'folosirl exceslve a rnedicamentelor:_ Se. arata rryaiv o:,€S cit de periouloase pot deveni calmantele., Ele si'ht luate ,de, n~numara!! oamanl fara control medical ~i pot dauna faarie serios >~~~~rltelp,r organs. ~ed!camentele pentru !>caderea tensiunii, de exempll.l, Illate tlmp In~~lu~gat, provoaca ~af8mel cancer mamar, dupa, cum au GonstqIm trei grupe de C9rcetaton care: au lucrat Inde~endent unels de altele, la Boston, Bristol si Helsinki.

A~~dori ~cum sa. dau acces ~oln~\fiI9r la. fort,'a ~~C'l.!i!oaIe li'i ~~tiLj~e~ unor plante im-, portante, ~fj11 experlen~? mea din ultlmll dOl ani ~I jurnatate, ad~ca din timpul scurs de la

ap;;lr~ia brosuril "Sanatate din !armaciEl Dommului'\ ~c sa Ie IAtind mma geliltrtl a se frlsanato~i. E5te1na~tor ca omul sa poata lssi din d!:;;perarea !llrici]7l!:Ji~ de l;je~la, prln propr'iile saleforte ~I propria sa'V9Jnt;a; gra!ie aj\J~9;I'1;.lii~i dlv[n al pIBrntel~r- nl!lastrJ; ru1ediq!~ale~ A-9i rec\.lterl sanatatE)a, a purtil singur aoeasta,raspwndere ridloa:,semlii~atea'lJmuIUi fritr-o masura care'TI scoate pe bolnav din !ipsa de sperarIj:ii,a vietii ~ale.

Sinl iI1trebata tot mereu .ds t.nde rni-arn dobind~ oUl1fl~.tirntele EiesprB gf~!'1l!;'le medici-

nale. Nu pot da un raspuns prsds. 111 co['l.iliirip. 1mi p!9tr ' v8rnntele ~rolar9 la familia

unu~ inspector silvic. Aici puteam tn::ii §i simti lntens G _ '. . .tlhil natl.:lre !tltr-'U~ mod Ge

dep~ea posibilitapJe vltstei mele, Asdel, cqpil fiind" eramdeja-in Stare sl:\ t!leB§~fu'esc oii(te planta, s:llndu-I sj numele; nu-l cunostsam Tnsa importam,a ca. p!ama mecjjjeitrlalti.. Mama mea, 0 adepm enruZiasta a lui KFleipp, sestradula sa ns creasca .pe nel, copiii, II'l'mod natLlrist,ffi~a iniluenta chimica,

Doua evenim€lrrte mi s-su i'nifparit in moddeosebitTn mlr:1te, ~i Vista p'e, Gind Elr.am ~pjt o vaduva Tn vl'rsta de aproidmatv 40 de aMii, mama Eltrnl copit.s,1 b0h1~va d$leuceniie_J fusese trimisaacasa de laspital6'a'filFji::t uri ~inGurapil. MIioidi] tf.la:i J:laGlwseta trei zile as trait Sora ai, gTndir.ldu-:§e displf!_rata 101 oo['iiii €€J lIrrnOit!i sa famttla'iptral'li, a, dus Llnna 'belnavei la 0 v1'i1zatO,are de bu(ufeni de leae di[] apmpiere de Kc!r1sb"ad, ,I)€I~i aeeasta femeie'8 exclamat speriata: ,Al!Jia acum ve.nipl" - fsrburile €:late aw,ajutat.-rn tin GOllisult clink; efeQtu8t

Z,IO'C1Hile mal tl'rziu nu B-a mai gasit niel urma de ieueemje. ~

Un cez esemanator s-a Intfmplat CU 0 'femele ,t:J:e 38 de 'anj, mama a pl3:lr,U GopiI, ~laii;:J era vorba de leucemie ~i medicil ,-au rnai dal rieto speraota. FeimE:ilae iQ)autat stat;:tol!dam vinzatoare de pl~nte m~dicillale, procurindu-sl lerburile corespunzatoare. §i~a pCGparat zilnicciteva ~1 cu beaiuri. De fiscare data crnd treeea prin fata lor luac!t8 0 ll'lghMura zdraviiinil. Chlar daca Il-ajut.a; rHli'tI Ilk;1 Gel sH-mi strloe, s-a g!hdlt Zece zlle mal tirziu, rezuitatul examenului medical a fost: Nlcl 0 urrna de laucemiel

Din aceste sxempla se poata reconoaste cit, de Important ssta sa se bea In timpul zilei 0 mare cantitate de eeai In cazul bolilor ce par jnGl,llra!Jile, Mi~ rnsa fest cfar QS atun~ci eil plante Ie patai:uta chiar ~f in bollle foarte gra"el cum arfi cele eeneereaee,

In 1961, de ziua intrarii Maieii Domrlu!uiih blseriea"a m~j"1t bona mea: r1'J<¥Tl1:l. flle aiuncj;1 am avut sentlmentul precis de a ti impinsa catre fitoterapie. S-au adau~at nore:<periente ~i treptat rn-am integral tot mal putemic IIlP~oblema J.'llantelor mEldicil'l;:l(e tlin "f<l:rrnatra Domnului. Em Ci'1~1 cum m-arii dirijat 0 fof"\.8 mal inEllta, mai a1e&'Meiq Dtilmtll.Jll:iI, n'iarea salvatoare a iuturor bolna\iilor, 9i ml-ar 'n ir'!di~ dRimul bell sigLJr. In€reaere~ il1 EA, adora~a?i rugaeiunea III fafa L1nei icoane veGhl, mlnunatea Fecfo£rei Ml:u:i~, il?oana aJunsa Tntr-un mod ciiJdat In ri1unllemele ~i dad In posesia mea, 1'1~ ajlrtcrt de fiecare dma"l1.caz. de dubiu.

De'ci nu rna stra:dujssc sa fndrept oamenii numai spre plarrtele medicinals ~i Ruterile lor, d mal ales s:pre fqr!a suprema'.3 ,Creatorului fn ale carul mDni se afia, tuibma \flaia noastra ~rcare a hotar'a'9te.la EL c~utam Cliutor ~i mrngiiere, iar la boala, grea IUam Si,.ler'!p si, cuoernroi lerbLJri rlin f"r'miilda LUI. De EL depinde sa fie cOhduca, sa na umpla :::u daruri ~l S'2(ne oltijeze vlata dllpa voin~a LUlL

In inche'iereal!;i mai vrea,sa subliniez cfi tn-am .straduiit in tome priVln!elesa lncrnd toata practica mea In aoeasta' bro,!?ura: rev]zuita J?I compl'iitata, pentru ,a a aferi in mod folositor omenirli. Uirglrea volumi'noasa,a matetiei 0 leg de 0 'rugamlnte: Nu-mi teilefona:)i si nu~mi scrieli scrisori! Nefilnd medic: practicianj nu daJu consuitatij!

I nd8)(u I alfabetic {oarts exact va va ir1dica druml.ll[ 'corect Rsmru a rGIO,?i plant~le adeccvate. ,A~ mai d(ni sa va ihdrum sWe broi?ura'lf\IIariaTr'eben'sl=leilerfo~ge" 1yi,!a!ecafN~ Marie! Trepen - Sc:risofl9i r.elateri des~n; relJ!;;it~ tam~~uitoar~), ap,a[Ltta la aqe.E!~~['79.~tl!lr~ $1 inC? 8eva~ Nu Vlnd plante medICmale J?I fi1U prrme~ comenzi de plant~medlciiila.ll%

GMesldrchen, mai 1980

MARIA TREBEN

3,

4

Cuprins

'Prelara' , , .. , , .. , , , .. , . , . , .. , .. , , , , ",' . , , . , , . , , , ' . , .. , . , , . , . , . , , , , ,,3

PAATEA GlEN ERALA

Despr9 cule·lle..-e.IJ, Illistrarea ~If prepararea cor,ec!~ a pl.ante;loi ",,,dloinll'ie:

CUla'9\,!rea, Uscar!,')~.' '''/'" ... ,' ".,' ":.'," .. , .. , ._, .... r- ... ;, .. , .. , .... ,_, ..... " ,., .. ,6 Maduri dil' pre'pllr~r~: Prepar~~a cealulul (Op1':rire:ss,u,infu;:ie - Extract·recel· Tlnetura (Esenla), .. 7

SucLJlprlJasp~I"Ter~lul de pl'ante .. GompreseJecliaouri drnpl;mte."" "., ,."" " .' ... , , ... 7

Pr(;ipa[are'a <lIffiDor.'>jli a uleiurilor. , .. "," .. " ...... , .. , . !. ... , ' , . , . ' , , , . , " • , ' , " •. , .. " 7

El,a:ilji\!:is plante'{Biiie cornjMeta . Baie de ~e-zut) .. ,. .. _ , •. , , ..• f,' , • , •• , ,. , , " •• , ... 8

Gomp[lasele,cu'ierburi suedeze, ....... , ' . , •.• ,_ ... , .. '4 • __ •• , " ... _ ... , ...... _ •• , •• _ ..... , .. 9

PLA.N!lEl!E MEIJICINALE DIN FARMACIA DOMNllJUll

10 Mu~~(l:ilul,.,.,. _, ,. , .. " 3:;1 f;lplll1lJ\<i,., _ .. , •• , •.••.. ,.56

iO Nucul ".".,." .. 35 Sunatoarea .. , •. , •.... "., 57

1¢ bbli[Jean~." ... ,.",.", 35 Ti1t~neasa, " .. , .. , .. , 09

15 R~ptid]a."., .•.. , ,I, .. '" 39 Tralsta-eleban lui,." 61

17 PAI,Iagjna-ingust1l. .. ' .•.•.. 41 Turi!a·mare .• f •••••••• , •• __ 64 PedlCutc .. , , .. , •.•... , .. 44 UtLic'a , . ' . , ..•.. , .. . ..... 65

Poebalul , , .. , .. , ... 46 Ul'71ic~ri1Dartll.ga~ben~."." 69

P.er'Umbul , , •. + ••• 47 Ventrlllca ....• ,. , :. _ .. , ..• 10

Pufulitaccu.florl·rnic1 ..... , 48 vt~("iI " .......•......... 72 Flosklpasca . , '.' . . . . . . . .. 52

.salvla, J;ale-(il.il •• ,'. ' .• '" ' .. 54

,Iertmrlle s:u~d~ze (inclusiV rateta .Meul bitter s~~t1E!r,tl.M¥u~D(rsVechi·) .. " _ •. , , , , , 74-

Vln,Ulpel;l~l1.llQl-rrlil ...... ,." ,. 'f .,:..85 U[l am!'!stecd&ceaJuri psntru masa~ef!lmllie .. ,., ,-, 86

~'.I {'j % I'~ ,

. IJA-..vIt, ~_ 'SFATURIPE~rnI1IDIFERITE BOLl

~c(J~a ',Apoplexia (cfupa u~ aealere apap:lexie,cu fenomene·.de.paraJlzie) ....•. , .. , ...•.. , , '" 88 Apoplexia (melode Pr,llflladicej - Arlroza,ar'lrita, coxartroza- Aln>l1a musculara . Avorturlla- Soma .organslor.'suzU.lur aatOratii iticelii . BoITIe cardiace si clrcula~o'ii . Calculul bJllar . cstarana s1 glauQoniul • Oolica apendicular1\ . ConSiipa!ia . Cr~terea frurncasa a p~rull.li • Dsscsarea (retrac!a.ri<a (!jlngiel). ~r dint" rnDbjJj . Diabelui zaharat . purerue dupil arnputars (durari la pleiorulIEWoma) , Eclemele . Emriz91T1UI pumcnar . Er[,zJpelul • Fimoza . Fistulels ' FOmiatea. gLl~i . Gutura,iul 98 Fin . Hemangiomul • Hemofill1a . Hlsteroptoza • l!lapelan, .. la copll . InCOiltirienfa urfnarl1 . Infiamatlil9 purulerne ale,palului unghlllor· Lac:rimarea'· Le.::lunlle coloanet vartsbrale . Men'oragiile' Mlmsul gurii ::;1 i~mba saburai~' N~lriHl. ~r plonelr]1a • N'lOvralgi'ilsfii.cials • NisIJul la rfn.lchi slla ve:dcl! st.calculul renal· Panaritlul ' P.arkinsonismul . Psoriaz.isul • AezullaieJe scalars slabe .'Sc18roza in' praci - Somnul nonnilftli -Sug~i1ul . Toplrea.substantet oscase • Tr<lfl~fiira\la noctuma 'rremuru mernbrslor- V.lermii'· Zona zoster

SFATURI PENTRU BOll DE NATURA CANCEROASA.

Canceru'l gangl:ionulor llrruatlci- Cancerul intesllhelor., .. "., .. , "."., ,- .. , ..• """,. 111

Oance[iJllarilngeIUf· Cancerul limbii ' Canc9:["ul easelor " Cancerul organelor pslvlene • Cancsrul pancre!.lsulul • Canc,erul pielil '. Cancarul pJ.llminul'ui . Canceml rfnichjuluj . Cancerul sinului . Qan,c:erulstomacului ' Cancerul lesticulelor . Canc9rul tlroidei . Clroza hepatica ~i cancerul fi.c,a:t.uLul· Lj!m]emi<l" Tumorlle

~~~~=an~~di~~ : ~ ~ : : .' .' : : .' : " . . .' : : : : : .' .' .' .' ; : .' .' : .' : " .' .' : .' .' .' : .' .' : .' .' : .' : .' .' .' : .' .' .' .' .' : : : : .' : : .' :: ~ ~

In.cl~'Cllf<tb.etH;: .... , .. , . , , . , _ ...• ,., ...•. , .' , '" ... .. , .• , .. , .. , .. , .. , .. , .. _ .. , ,. , . f23

(

PARTEA GENERPJ..:A

Despre culegerea .. pastrarea ~i prepararea co~ecta a plantslor medlc1"lale

CULEG.EREA

Premisa culegerii aste cunoasteres plantelor medicinals. Dacii ea este ·tlilde~lin~, atunci se puns problema eulegerii plantelor la ~impul potrrvH;, 1$ IGro;1!JI poWj'llt 9f 11'1 rncdul potfivit.

Cele mal buns stscte lecuitoare'au, cr:Jnfotm ex@Ei I~Plel, lertllL:lr:lls R~s:;:jsfi?at €tJ.lese; ela film, naaparat necesars psntruo feu~1ta in oa2;uroil,e..P.9 ImboJn~vM 9(aV:9.

Isrburlle proaspste vi I,e, PYfefl ¢ulege; s~iigl!Jri~'\'liteepfnfl 08 fjtirmavar.a rtmpwrie, uneorl deja fhalnte de stln;;iful lui fel.'lrtoJar.re. flina [Rr-in nor€lr:F1bde. Wl1sle '11'!:It ng>~siie ohiar In timplJl ierllii sub patura de zapi:ld~, dClca Ii s-a r.e,\inwt lecu( (c:ie 'exerril;JIi.J: rostopasca).

Pentru lama se face 0 provlzle nu '=lxGEisiv de m)=lre de ie~buri.in' ace$t s~af'l. tre. bule sa Ie cUI_8gem in perloaea contlnotulul eel mal mare de ,subStanlfi aative~

La FLORI aceasta este I'a lnceputul perloadel de infiorjre.

La FRUNZE - inainfe ~i 'dupa perioada':de irtflorir,e, .

RAOACINII.:.E sii1.t:sco~se din p~mrnt la inceputul primaverii sau toarnea, FRUCTELE se culag In perloada coacerii .

A se respscta Urrnatoarl3le fhb'ipa,tii: Sa nU se adune deGit, plantes~n~toase. curate, iara inssctEl! Sa se ~ul9aga plat:'itele In zile(e tnsorite, Tn stare t1sCata, attlnei tind roua s-adus.

NusTnt locuri bune' de !"ules urmatoa'sle: cjmpurile fn~m:l!\l~te ehifl1I_9, cTmpi1le '91 rnaludle de ape'muraaire,imestatej ,tel'asame[1teie de cale ferafa si IClcurlle"apr.oplate de ' strazl cu circulatie intensa,de,aUlostrazi tii instalaW indL!s.fria1e.

Grula n,atU'~:a! ,(Nu rups pj~l1tel~ tv rad§'i;:.ina cu to.t, old fcJ,c'e pagubel) Unels i:1pecii - rnonumsnte ale naturii -sillt 'ocrdtitE) de lege. EXtsta destl:lle'plante rmidicinale co apsla!?i ·efect care nu se afla sub ocrotlre legala (de exemplu: urechea-ursului - 8Iub0tlca-cucului).

A nu se strivi florils \li frunzele in tirnpul culasului ~i a nu se u@za pungi ~l :Sf;lcp~e de plastic pentru adunaf Plantele lncep sa. transplrs ~i S8 innegresc mal tll;iiu, in timpul uscatului,

USCAREA

5

Plantele nu sespi!la inainte de \l. fi puss la uscat, dar sa taie marunt: Ce~aee5-a oules se asaza annat pe bucatl de cirpa sau de hi'rtie:l r.retip~klta ~i se-llSUC& la ul}lb.a ~au fh Inc~peri aerislte, cil.lduroase (podurl! cit 58 pcate- de repade, 8entru radacini, scoar1e., sau porfiunl toarte .zernoase ale plantelor este adssea incHpata: o uscere eli caldura artifi ci alii Temperatura nu are vole sa depa?~as(;;a ;35 grade. Radadnile cam sint spalate'!8rnelnicJ viseul ~i pufLJlita ar fi bins sa fie taJate Tnainte oe ,u's.care.

6

NUlT)sl I"!aJ:)tele tearte bine uscate pctf pastrale p,ent(u iarna. Cele mal indicate Tn a~est SG~Jil ~ir:lt~?rcanele s~u cu!iile os carton ~e potf 'inchise. A s~ evit~ rscipientele (ijm);l,~astic ~I eu_tule tI(\I'tabJal Planters er trEibw tarlte de luniina (a sa folosl borcane

~(;jtlire, eele yerzl smt cele mal bune). '

'" ~'p'rp)/lziGnari-va doar p8~tru 0 "singu!a iarnal ~Iantele Iyi pier~ eu timpul torta tama[luitoare, FJ8Care an neblneeuvinteaza eu 0 noua gener<'ltle de plants.

Moduri de preparare

PREPARAREA CEAILJLl.Il

Oparjoresau lnfuzle: Sa taie plantels proaspete ~i se pun Iritr-un vas de sUcia sa!;! alt rl1l~c~pient nernetelic. 'Se flerbe ape, se trage UI:! pa foe ~j ss toarna peste plantela pregatlts. Plantels proaspets hu se lasa sastea in vas - pantru ca cealul sa "traga" - demit foarte scurt fmp (a,junge '/2 minut)! Ceaiul trebutesa fie foarts deschJs la euloan:i: g31ben desehis sau verde deschis, Plantels uscate ss lasa sa stea cava mal IT.ll,Jlt timp (repaos: "1-2 minute). Un'ceqi astlel preparat este rnult Tnaisanatos sl mar

placuto:::hilor. '

H§.dacinlle ss int~oduC? in cantitalea de apa rees fndicata, sa pun sa dea c1leva cia cote ?i se..lasasastea,3 minute,

R::ltia d!'l esa! p,erntn.l 0 2i 69 lntrodueo lrrtr-un terrncs :}i ee be,a din cind In bind d'te 1 ingnititura pe parcLJr,su! fntrl?Qii zile, oorsspunzetor tndicatiei. In §lEmeral ss pune 1 linglJril.a (eu virf)deplante la 1/4 Iltru de apa (<=1 ee8sdl), alttel conform indloatiel de la

fiedare planta in parte, . .

Extract rece~ Unele plante medicinals (de exernplu casul-popli, vistul sau obllgeami) ,n-au vole sa fie oparlte, 1'ntri.Jcl't ~i-ar plerds fortaeuratlva prin agiLlDea, ca!durii. Un ceai din acsste plante se, obtine prin extract race (nurnit ~i maceral), Carmatsa indlcata I~ flscara plantS. in parte 51? laSE! In ape rece la maceral 8-12 ore (In general peste noapte), apol maceratul se fncal:z:e~te doar user (plna la temperatura buna de baLit) , iar ratia pentru 0 zi se pastreaza i'ntr-un termos care a fast datit In prealabil cu apa fi'erbinte.Amestecul de extract rece cu Infuzie ests conalderat eel mal bun mod de utl~iz~rea plantslor rnediclnals: Plantala se lasa peste noapte la rece, iF] jumatatt!":l din cantltatea de apa indieata, lax dimineai8 ssstrecoara, Plantels ramase liE;! oparesc acum cu ef!a~alta JUmatate a cantita11i de ape. (fjsrbints) ~[ se strscoara din nou, Se amesteca extraotul rece [rnaceratul) !ili infuzia" Prin a08.asta preparere "l cealulol 56 obrln suestantels abtfve. cara- si'nt solubjle fie numal ln apa roco, ita nurnal in eea fierbint€.

TINCTURA (ESENTA)

Tincturile si'nt tot extracts obtlnute de data acsasta din rachiu desecara sau de frw~te de 3B-4G%. '0 .strol§ sau alt recipient c:e poate fi astupa.t sa lImpls cu respeclivels plante pins la ott, fi'ir?i,.;9 S9 indesa. lar de"sl,.lprs. se toama rachlu de fructe sau de :;;ecara, Sticla este lasata sa stea, bin61nchisa, la lac calduros (eea. 20 grade) 14 zile saU chi[1r mai muit, timp in care se agil:a des, apai sestrecoara, jar cesa ce'ramine se stoarce bine. Uz intern; amestecate GU csai, tlncturile se iau suO·forma de pk:aturi; uz extern: frecjii sC\u comprese,

SUCULPRQASPAif

Suc,u~le prqaspet\l de 8.lall~e. S,t;! 'isu,s,up forma GIs pioattlri ~au ~e f@10~eSG p~r.rtn:J tarnpcnarea zonelc:.\ bolnave de pe corp. Se. obtln ,etl ajutor\-,I.~t9fGat0r:ulLJt s[eGti'li3 d~ uz oasruc care marunte!?ls. plantele, !Jrestndu-Ie in· acela~1 tJrRp. 'BwcUr.lIe a.~ trsbui fabute proaspat in flscars zl, TptL;J.~i, rntro,d1l99 in stti;;lu~ri ~l l:;)iri8~.t~pi'lte,; pdt ~irle clteva luni daca sTnt pas;trate 113 frigider.

TERCIUL DE PLANTE

Tufpinile ~i frunzelesezdrobasc pe un f,und de lsrnn GU ajUkirul unui stiCitor de taijei pina se tormeaza un tercl, Ac'sstc) S8 IrWn'de pe 0 pinza cars seapliea pe portiunsa bolnava, se.leaga.cu 0 bUcatade cirpa 81 se mentine cald. ,A.csasta com-

presa cu terci S9 poate pas1r-a~i peste noapte. u, .- .,. .

COMPR:ESELE CU ABURI DIN P;LANTrE·

PR~PAHAREA ALlFIIILOR 51 A ULEIURllOR

,

Se marut<l~esc de 2, orr cite 2 mITrii ,pline d_Eiplsflt6, Se fhein€! ,5(](ik§p1me QSuntllra de pore, ea 9i cum s~arpune ~nitele 1"1 prajit. PI~mtele se aml\lsteoi:\'in aceasta grasirne fisrblnta, se lasa sa.sfitne seurt in ti,gale, se.arnasteea in Gontinuare. 'se ±ragJe'tigaia de pe toe, se aC0per'a ~i sa Jasa la raee .peste ['l_c;)apte. A ~ol.!la zi se ilJc_a~ze~terrtetul 'iJ~lfir, S9 flltreaza printr-e bLleatade'iifEm, far erema astlel I<lbpr:l'uta se lntroduce cit esttnalda in borcanele pr~gatite: dhlaint_~,

Prep;;I,rarea ulelurllor ,are loq astrel: Florlle sau plantele 58 baga fara a se indes8J ~htr~o- 5t!Gla eTna Ie 91l ~r.se toama deasupra ulel de rnasllne prasatela reee: fn asa 'fer Inert ulelUI sa <Beopere plantele cu un strat grQS de 2 degete. Se lasa 14 zile la soars sau in apropierea rna~inH de-g81it. . -

SAlLE DE PLANTE

Baie complete: Plantsle respective ~if'lt puss psste noapta ~a macerat in apa rece. Pentru 1 bale este nevole de 1 galsata (6-8 1M) pUna. ou plante proc:lsp!'lte sau de 200 grameda plants I:JSGate: A doua o:;l, cantitst8'~.r,esj;)e.¢ijV'a'e'~te In:salz~·a_: ii§j~ 'ell~tr~ctul ~ste, tLJrnat"in apa ds: bai-e. Durst,!! b~il - .20 mirlute:. Inlrma tt;ebuie ,sa s1:ea In afara apei. Sa rlU va ~erg€~ dupi'.! _bale, C!:i -sa va bE\gi3.ri Tn pat In [::iaj,at S<tu prC3so~ de.baie ca sair-anspirati timp de 1 ors ..

Baie de~ezut; Psnt(u 1 bars dl;! ~e:zut se tau nurnar1/2. gatea!ta de plante prmasf'lete sau apmxlmatlv 100 grame de plante USt'1:ate .!?i ~;e pi:oGedeazaGa ~a ba_ia

7

8

COfl/l'PRESELE CU IERBURI SUEOEZE (OOMPRESELE eu BITTER SUEDEZ)

_ 'f . d "a 0 bucata mal mare.seu mai midi

in funf::\iEI de dimenslunea loc:ulul suo ann • sa n ,.. . ... a e orflortea bolnav.a,

de v.eta·sall ~~19f~br~, SEl" umeze!1te .cu bl~~~~u~~~~§.'?~le p~~\:U :am'a9~de fillmic,a, G9J,ea fest.pr'ls·a Ina~nteln·mo_d o~ll~atond' 'I Se peate pune d8asu~ra o buu;;aUl p!;)r;1tru ca -aJeoolul sa nu.waga graslm~a, ~n P::~~ria iar abia apel se; leag;8 o cirpa ce)la~ mal mare d~ ~;astlc, 'pemru ~ ml~~t~ ,oirl aotibnez~2-.4 are in funqie de ~oal~ c;:alda, eventua! 0 fa~1:1. CQmpresa~ ~ a pacientul 5Uporta. compre.sa posts fi tlnut~ saw de mod~1 Hl care este s~p.?rta 8" ' ac , . la se udreaza. Daca apar totW;l1 chiat tntreaga noapte. Dupa Ir:depa~a.rea sr, ~il~O~ refelS trebuie folosite timp fDa; iriiari ale pie'ii la pe~Sd~ne~~.rnaldse~Slblle, :i~nalergiC: nu'trebuie 'sa utH,zeze plasticul, seurt sau s~ase d~n clnd I~s~!n b~c:[:~a;vata iau c:,elC'lfibra.,S~ nw_se ute ~ r'li9i. u~ c1 vor lega dlrect,.clrpele_p. ,. t d ~plioar9a compr,eseli Dao;;1 ap~r mlncanml, caz unqerea plelll c,'! !ilraslrr!s !n~m e e "" ...

unge~ 10cul cu pomada· ~e,·flbm~a. br'" t0riu sa stati la pat; dace. sint blns fixate, S6 CU acaste oompres~ nu ~""!; ? ,I~a, . ~'

poate !?eee,a, sau ohiar umD~a 6U (sl,e pnll easa.

PLANTELE MEDICINALE din tarmada bomnului

BRUS.TUBELE* (Peiasites @ff'i~lnaIi5)

MODURI DE fOLOSIRE

Prepararea cealulul; 1 li~gur~a rasa de Ta~acinr ge ~rust!J[e ~e.Plme !?~s:te neapte 101 rnacerat In 1/4 Irtru GEl al:?~" S9 mG~lzei?l:e' dlfnme'a.~a ~I 59 strecoara.

Comprese.: Frunzsle prQa~pete,sfntspala:te, z;i::lrobJte !j:i a'pHeate stlb,forma de

, compress, Aceasta opera'fie se rsoeta zilnlc de mal rnuh .. orl,

CA$UI..·PQ.PII, NALBA (Malva vulgaris - M. neglecta)

Ca1?ul·gopii ell fn:rnzH rnlcl (M. vulqaris) - numlt ~i bElnutl, cas, colacel, eowigel, l1alba-salba'ticli, nalba-rotunda., turtele- creste pe Iinga gardur!. margini de drum, zldun 'leah! 91 grohoti~u'i· de panta, insa numai In jmediata apropters a unel reg/uni populate. Oaoa sste gasit vraodata departs deorlcs assaare omsnsasea, .ests sigur ca acolo au fest cdata a curte, 0 ferma sau 0 c~sa Ca~ul~popii eu frunze marl (Malva grandlfolia - M. silves.tris} este,generai clJnqscut sub nuillele,de nalba, eventual nalbaall;l~, nalba-de-cimp, nalba-mica. Aceste elante, ca l';lr alta vari~t~ti de Mal:>/e,; stnt ra$p~ndjte prin wadfnile de 1I.ori$i Z8!rz:~vat ~Ie cantin 1.!l .frun~e" flori'<,~i .!u1p'ini ,s!Jbst"anIEI mUGIlagmoase ~I tanante. Casul-popil cu -rullzels rruct ~ste a f:lll;uafEi flrj):oars, punn lemnoasa la baza rlzornulu'. Ea are' frunze cu rujer lung, zimlate, r0t~nd91 f10rl micl, de la Violet Ia roz Rat Fructu! rotunjor arata ca. 0 rcata de G.a9, tie aceea mimele de IIca!?uipopjj". Nu 'exista probabll decit pufinl copn crascufi la tar~ c~re n-au mmcat aceste

• A!lT~OUI pl~~lol. in oralnca .a ilab.l,o. a d.'""ml,lll<>r prfn clpab IOmIJn"fll. C.I.I.~. <I.eriumJ.1 1'01',lIoro ~it elreu IlIpc mar T~strln"a aillt enumerete tdtli] c,rdln. aJrabdc;;, in cad lui ,ub""pilolulvi Jeze",.III.oilre1.pl.nta,;;h porta (n. Ie).

9 10

<Irati!!'! de cas' sau nu s-au jucat cu ele, Flot:ile, trunzale 9i ti,!lpinile sa culag ain lunie pinifj In s.Eiplembfle. In4uGlt la uscat se pierd(Jin ~ubstantele mucilaqinoase, planta ar trabul u~ilizata cit :is pbate de proaspiita. Dar 9i planta uscata rna are suficien!e puler! lamaduiloare.

Nalba se dovedeste benefica mal ales sub forma de-ceei in inflatna11ilemuco.aselor dln interiorul organismutui, in gastrite, in inflama~me mucoaselor vezicalEt_ (aleyezicii urlnare), gastro-intestinale:;;i ale cavif.a~ii bucale: ca .:;;i.In ulcerele gastrice (stornacale] !Ii lntestinale. In acest scop B.1'l poatFl prepara I;) $u[]adiil fr.urize <i\mestecate ,cu orz, IntTI se lasa oriul s.a f.iarpi:i.. iElr c1nd s-a racit, ~eadauga trunzele de nalba.

Nalba esle indica\a sl in caz de secJ:eli~

~ pulmonata .abundenta, bron~itaJ tuse. $1 raguseala putarnlca (deci In Laringita), amig'dall1a ~i gura usceta, Ca sa nu se distruga'substan\ele mucilaginoase, plE![lta sa lasa peste noapts (napa rece, pen~u a se forma a~a:nurnitul extract rece . .Ra,ti<r pentru 0 zieste de 2-8 ~e~.t1 ~~ltll11e, baute Tn Inghi~ruri m1ci. ChiaqHn ca:z~1 unui,emflzem ,pulm.?nar rebel, co.nsld~at e.d~sea Incurabll, care. f'lt6vpadi gr.llle If]swflGlente reSpl((l,renl, na~a are un erect lecuitor, Se MaU niin]mum 8 casti pe zi, du))a cum am rneniion'at mai sus, ia,r frunzela 9i fiorile, zdrobite,st~.eGu~ate ~i Dine lncalzite, se pun peste noapte sub forma de compress In

zojra l;m:lnHIII",r~1 f'lo p~op-t. •. < " ._

Exce18nte se"dovedese balle de Elcnl,!?1 compresels lEI oehl tacute eU ceat de nalba cair;ll:lt, pentru cazurile rarTs cir.1d apare 0 sacare a secretlel lacrimale, care creeaza tiolna,vulul. a oarecara indl.'lpo2itie'·~i ss~za1ia 'de neajutorare.

Spalatllfi~e du nalba dlldUta sini tfsnefice In alergiile tenuluiJ cafe p~dvoaca mi'ncarimi ~i usturimi facials. Naiba ests folosfta; extern. pentru rani, abcese,.picioare StiU miini umfla.te povenite, de pe urma. unor fracturi sau a L1nor flebite. In aceste cazuri 58 prescriu bai de pic:ioar8 sau de mfini (a 58 vedea "Moduri de·folosire").

Aeeste bai au dat in practica mea rez.ultatele eele mai bLne. Elesint foarte ir,dicate locmai dupa 0 fractura la pieio;, cTnd acesta aste tot mereu suprasolicitat ~i sa ..Jmila.

in vecina!ate.a noaslra loeuia·Q femeie care'i/i rupsese cu nii/te ani in urma glezna.

Avea permanent probleme CI..l pic:IQrul ~i Intr-o zi a trebuil sa 56 Interneze h.ra:;;i in spital. Am intnnit-o dupa ee a fost extemata, ~chiopatlnd tare, jar piciorul era umflat pina peste genunshi. Desi mergea eu baston, rnainta imr-un rilm de mele. Am luat fl1preuna nalb"e proaspete. A doua zi :;;\-8 <inceput baile. Nu exagerez eihd poveslesc ca dupa 0 saptamina n.a mal avut nevaie de baston !?i pieiorul arata din [lOU normal, La fel a fast .si eu ° alta femeis eare-si fractu'rase incheietura m'iihii drepte ~j aeeasla 0 j9na lot mereu. Ce gospodina 9'[ ni'amar~i paate menaja mina drea~ta? 'fn fi"ecar~ [mapte, mina n zvienea 9i mult timp I 5-a umflat zilnlc. lntUnind-o. am sFc\tult-o sa. faca bal de nalba, $1 aces.t caz s-a ame!iorat grabnic.. .. .., _ . ..

r J~" Un pic'ior umfla1 cu ulcer vancos, nu trebUis neglljat, nlCI chler la batrinste. ::;ll aici \rf'i' lI".ajuta b~~~.Jla. IbA.Cl?mb.inat8 cuJrunze proa~R.etEldEl pat~a.gif)~. ACElstea din urr'n.~ se spa.iablne 91 se apll:a umede pe rana deschlsa. R~na se .lrtch!de peste n_o<l!?te ~I n.~

I sa mal.daschide, chlar daca Elra vt;!che ::le 10·15 ani sau !iiI mal mult Daca va chlnurtl

r () cumva cu.o astfeide rana deschisa, urmali-mi sfatul in legatura cu Irunzele proaspete

I~qe p.atlaglmlt: Ve\ifi 5u~(I~~i cit cje repede se va 1nchic:e I~zlunea. [,>i rlU v~i mal gindl, I . citind acesta rindurl: "Ami doamna Treben exagereaza. rau de totl" Oaca afirm toate aoestea, este in urma experienteladunale in ultimui timp.

Acorn vreau sa relatsz 0 ist0rioati§.,sare, de~l pare mira€:lirOE!s:acC'lQ~espli!(,fde tdtui?i realitatii.: Este re.almsnte uimitdr· 1:;9 peliormaflte poa:te avea aqeq_gta mlct:ltii pl~ta mediclnala care s.~ tlra.~te p~ pamint. $edeam'iritr-o ii in Unz, sln~udi la 0 rnasa a c9zinoIJlui testi"u:lui, per1tru a mtnca pe,p"r1nz. d doarnna s-a aeszat la mas~ !"f"\8,a:l. ~r, intrind frvorbajam atlat ca~~i face griji'tn legatura CU sotul el 'care treoUHe:!fa s.e Internaze periodic 1h spital,iar de curTnd sl-a plerdut ~j vocea, MEidldi tot evitau sa raspul1da la fntrebarile 'f'i ~ifi P.Ti1)aama s~ nu fia vorba daspre un cance~ lari·nglnn. "Nu "lip des9urajata,f, I-am 'spus, .Jncarcati cu plante medicinals. Dear exista minunata nalba care aJuta in laringlte. Seface cU ea gargara de mal multe orl pe .2:1, iar resturlla plantelor din care s-a prspaiat cealal - amestecate cu fain a de orz - seapli::a. peste noapte sub forma de comprese calds cu terci." Aceasta s-a fnti'rnpiat tntr-o joi. La mEl-Sa ne-am imprletenit!,?i am facut schimb de adrsse. Sapta,mina urrnatoare, miercuri, respsctiva doamna ml-a tetatonat; "Un iriger pazitOi" v-a.scos fn calsa mea ~i m-a trimis la rnasa durnneavoastra, Sotul rneu este- mal bins. Am recut exact asa cum at] spus, Filca ncastra esta medic la ViHm. t-arn oornunlcat i[lten!ia mea de a-l sccate pe taUil ei din spital, oa sa incero s~H vatez. cu plante rneclclnale. .-dJC1ca asta te l;ni~te$1e; mama, Tncearoah". rni-a :spus. Apnl am yorbit cu dodorcul [1-GstrIJ cafe a zis sl el. ca n-ars ill principiu nimio irnpotrlva plantalor rnedlcinale, Decl ml-srn luat sotul aeasa; ~I f-ace:a garga~a, far au TI punsarn corrjprassle calde la git De citeva zile ~i~a ~Bc~patat chiar 1i'i glasul.".Dupa 0 saptamina a venit un al -doilea talafprr: I,Sotul rnau e bina, 9f spara s8~~i pcata rslua curind orale :;;1 sa-!,>! tina curaurile. A9 vrsa dQar sa va mat cornunic ce a zls madloul primal" care-l consulta pe barbatul rnsu. cind l-am povestit totul: <~emeia acsasta rnerlta a medal is de aurlss"

• BiJn2 ncastranalba nu sste deci eficace doar in lalingite, cl :;;1 Wn cancer laringlan, In astiel da.cazuri S9 prepara un extract rsce, iasind peste noapte C<1l1titate~ de· plants necesara doze! pe 0 zi ,sa stea la rnacerat in 21/2 litrioe apa' (1 linguriNl QU vir;! d;splante 18 1/4 litru de apa.): Dimineata, maceratuJ se i'nclilze~te LJ~o:r$J s~e fine intr--un tsrmos datit in prealabil cu apa fierbinte. Se beau 4 ce~tl pe parGursul z.ilei, IAcetuL cu 'mcetul, lar ou restul SI'l face ,gargara. ln g:azul unei usc~Gitln,i ~ QlJrJi, gi11ejulul l?i nasulul, care stimef,lte. deseori Q puternidi. nervozitgite a, boirtaYj..IjtJi, ssface· tot ~at" g~ra ii sa clate!?te gura de mai 1l1L1.1te ori pe zi ou csa] de na[bia. $1 contr:a uscaclunii ochilor 68 folo.sese cl.lsuc?es b,ai~i c0f"!."lpres9 .. cu Ja.cel'l~r~~i. .. . • .

Nalba, c,are cr9!}te mal alsspe.lmSa.-g9spoaanlle ~a:n~ne9tl\ este. a!l'JAQij{E\ t0t mql mult in zllete hoastre din ace"s[€ locljt-J. In stradani'l de 8 Thdep,ii.cta. umEz~ala?i murdaria~i de a da cg.sei un aspect 'placut ~i in~xt€lJijor, se toa,nia deBeori Gflsie de betol1ln Jurul 'casei sau Un ~a.vaj pentr,u scurgerea apei de plbaie. Atl!Jnci I,se j,a, ilisa nalbei I Cicul ei mo!!!tenit de gehera:~i.. A~a dispare tot mai mult acest mare ajl:itor al omenirii, pentrucare n-avem cuvinte destule sa-i multumim Domnuluil

MonURI DE FOLOSIRE

Prepararea cealului: Numai 'ca extract reqe! S~. RUne 1 lingurita (eu vi'(f) de plantEl I~ 1/4 litru dQ epa, S9 lase. sa. stea peste noapte lit maceral'. dimineata se incaJzeste.lfsor.

Bal de picioar,e'~i milni:'2 milnl pJine de nalba se lasa peste 1198ptein apa rece, intr·un recipient de 5 litit A doua zi seincaJz9i?t'e towl atitCitsuporta m.iinile, ~i picioarele Durata baii- 20 minute. Ap~ reinoal41t~, poate 11 folosita rnea de 2 art

11

12

ei!)mpr~se; Res~!cJrile de plants de dupa preparerea csaiulul se Incalzeso U$or in pu~fna',~p~ ,~Lsa face un tercl, amestecfndu-Ie cu faina de 012; terciUI·seTntinde pe 0 buosra de pinza' ';;1 Sa aplica local, c1J e caRl.

. CIMBRUL (Thymus·serRyllum)

Numit ~i bur:uiana.-de'b~lsam, Gitnbrispr, eimbru-decil11p, cimbru-oalbstic, iarba-cuGUlui, Idmfi!a,' sarp.urJ, tamuta. tlmi~~, cif"!1brlJI cre~ta pe pal?,uni iri~orit~, pe p'Ov~t~i~tJri' ~i PAe 11~le~9Ing,ust~ ~, pref~re- n_:u!illJrolul rruc defa,irhlc! de pe crmpii. Are n8VOIe de, muria cal dura 9i mult soars: de 'aceea ij plac suprafetel~ pletroase si pasunile alpine unds caltlufa

pan:lintului radiaza In mod special: .-

In arslta SOdI elul aml13ZJI, din pern~91e tlorilcr via lets- se r~varsa; un parfurntcar;s arcmat care atrag~ insect,e~i alblne, Drntotdeau(;la rn~a.w ,ademeRit acesta 1'or1 rriinunats ou mir'ea.snia lor eLI totul Jlparte; srrnlJaitla~i df:ago:stea mea Ie .apqrirn~ !rcs: c:lln oGpllMe.

Cimbrl:J1 a vsnlt la lipi fnseCQlul al XI-lea din tikilA

_ " _., . med~s:r:~nger:1S,. i~r,speciile 0ultivq.le ~i iad~~i sillb,aticite . .se

Qasesc 111 weqlnlle ~oaiO~re' mar. CU seama ca cimbru-de--gradiria (Thymus vulgaris), nLlmlt. 11 ollT1br:u~ clmbr.I~,?r, c1mbrU-mi!o:,rtorJ lc~b~~,-cuolJluJ,. lam1i_ta ~casta, sprs de05eQJre de Gjhlbrul-de-clmp, aJunge plna.l,a 0 ItiEll14me. de 50 centlmetn. Arnbela au acelali'i efect curativ,

Clmbrul era renurnit inca din antich itate , Tradltiasp1me: "CimDrul esfe mai ~Ies repezit, Tnfi~rbTntat$i aprins. EI s1jmuleaza ftuxul dluretie.sl ciclul lunar, accelersaza a)~o~urUe, iar la _ 0, np~tere_ ~orcn~la . g[abe~te- i8iiiirea pruncului din trupul mamai. Bau.ura preparata din el Cllrata p<'!Jiile Interne ale o:ganlsmuluf,"

Sta,rs!a .H"deg~arq von Binge~ m~ntfon~~a a ni.bruI ca leac impotrlva leprei, a paral_lzisl !ill .a bohlo'r de nervi. Glne bea dlmIn8<j.Ja. In loc de cafea 0 cea~cii cu I;:eai de cln:,bru _ va reslmti curfnd efectul sau hlnefadl.tor: a prospsJlme a ,epiritullii. a

sem:~tle plactrta in 5tom~c, 11p$a tus.Eli de ?im[neai~ ~I 0 stare gens-ala bunii. .

CI.mbrul, mu~.et~lu~ ,~I cO<1da-~onceluIUl culese In soare ~i aplicate ca perna uscata de plante, _Ia care ~~e baa simultan un ceai facut din aceste plante, ajuta in aJlnarea durerilor nevralglce faciale. Daca acestea ~il;1t inso-1ite de crl~po)ri aje fetei. 59 folo~e~te suplimentaf G perna uscata'de pedicl:Jt3. Urt taran In \'lrst~ de 79 de- ani sU!erfl~ de .• 27 delRri de ?graV3;M:9I1ralgie faciali:( Fuse.3.e operat deja de cttev<:I orlla lata. }91 atr.3sese bQE!la CJf!d venlse fntN? ~ acasa ~d leoarca de la. efmp _;;i, fiind cilem~t In cafitatea sa de pnmar ra !? 9sdlnla urgenta, nu avusese tlmp' s_a·SI schimbe h~l~ele, plecind"c~ ele ude pe el. In ultimels luni ale bolii, gura i se retrases~ eu sureri man aproaP.8 plna Ia .Uf8Chs_ Com:X8sele cu ierburi sLI!3'oe-ze J-a!J aOlJs la inceput a u~;oara amsliorare. AblaeTnd plantel8 enumerf1te n1'aisus sicLJleSH in soare i S-8U aplic~t os perna, 8-a vru:ut fUlgeratdr 0 $Cfllrnba.re 1n bins. A mal baut din scest fel de ceai

~i dupacs. i-a trecut nevra.lgia facial a.. .

Oir'ld qopiluJ mec'av.ea v(eo 4 ari, IlU s.e putea reface dupa un tifos. Dol ani am tdt i["icercat f,ara rezu~at diferile metode. Dupa 6 singura baie de cJrtJbru ell dul'ata de 20 millute, I;a car~ fus.si'iem sm1tuita, a ie9r:t un :alt copil ci!ricada. Ca' sl c'um s~ar fi apasat un buton, a cazut de pl'l el tot oe era bolnav asemenea unui palton sl din acea zi· a

fhcepuL:,;~ lnfloreasdi in mod vrzibil. .-

Cimbrul S9 cui age in perlcaca infloririi, din lunle pfna. in al!JgWst; cal: rnai. bun este eel Gules in seatelearniezll. Fiorile pot fi puss intr'-o stiQla umpluta pima Ie git ~r lasate 10 zile la maceral In ulel sau se pcate face un slrop, tJteiul de cirnbru 50s' folose~te "COntra parahzlel, ill apoplexie, scleroza in plaei (hlultipla). atrofie mu.sculara, reumatlsrn $;1 entorse.

In' c:;az:uJ erampelor abdorninale, stomacafe ~i menstrua Ie , ca ~i in spasme,le, erga.nelor palvlene (genilale), Bs!e Indicat cim~~u.l. a~1l;:iil uz intern ~ftJ;i 'in 1:12: extein, S~ beau 2 csstl p,e zl Horlle cuiase In soarele arruezu Sll useate S8 apllca extern sub forma de perne de plante- '111 cezul crarnpelor. inarn:e de culcers, acsasta perna se tncruzS9te mtr-o tigaie l?i S8 puna pe stornac sau bazil"'1. ~_e rscornanda pamela de plante ~I in I.Jmflaturi, contuzll si reumatism vechl;

Asociat in parti' egale elf p}ltlagil1a-Tngustfi! cimbrul sl-a dovedit eficacitatea 1n combatsrea atectlurulcr caltor respira1orli, a sec!eliilor abundente ale bronhltlcr l?i aastmului bronsic, ba chlar a tuse-i convulsive. lrit'r-o oeallca cu apa flernlnts se introduc 0 felle de '1~ITli1e ~i 1 lingurita de arnestec citnbru-patlagina. Repaos; 1/2 minut. Cealul trebule b€lut foarte iferbinte ~l frJ Ir.lgh~ituri mlt::j. Se-prepaJ,f! proaspatoe 4"5 ori pe zi; da.eil ame3'ninl!§.. I?,sritolul ul1!3i pnelJm'onii,. q..Cf;lsV ceal lua1 din ora-n ora in inglillituri rnlc nu-sl va [,ata. efectul. ,?fn ferj~ir1." mal 8~Is:a rndl rll:~lt!" lJl__ame c"af8_ n~au ultat clmbrul, D!e: foarte rnults on nu sEttine irsa-ssama Be (aprul ca ~acC1 s.s da GOf]lllpr bautura dlrac; dEl ~a frigider si3 pcate afunge la 0 brol1siiacronica, iar,9.ceastl;! dWCe-m ~mii: urm810rlla emfrzem au greainSul~C:ieri1a reSpiratotie .

Tlnctura .de clrnbru (a S8 vedea .,Madurl de iolosire") servests .ca frectie peritru 'I'ortificarea membrelor 18 copiii slab dezvolta,i; dar~i bolnav~i de scleroza in _plaCi

(multlpla) ar trebui ~a apeleze la aceasta.frlctioriare, .

De Cit chin ar putsafl cruta(e unela famililda:ca un Gopil bolnav ar fi tratat I~t~m[::l ell cimbru, 'fie sub forma de ceai, fie de ·bai. Multi copii agita~i saw nerves! au capatat un somn sanatos pnntr-o baie de clmnru. Dar ~i oamerf suferind de surescitare ner .. voasBJ sl depresiuni S8 ilisanatosesc la scurt limpdup@, ce tac asemsnea sa!.

.. N-ar trebul trecut cu v'~derea'faptlJl ca a..:eas±a pl':'lI1ta: rne'gIGili'lia es-te, Un reJffe(jiu lndicat contra patlrnel betiei. -Se tOqrnfl' 1 lit~u d.e Bpa:81Q8qtj:ta pe,sta f fDUr;mFil ~lifcl crle oimbru, 00 accporo, Qi ec I~~~ 2 minute in repacs. CeE\rtul ae pune ii1trr·uti termeos '~j ee da alcoollculcl la fiecilre- sfert de csao ene . Ill;lgura pl!n~. Ur[neaza gr8:lu~, v~tsatud, pu~gajie ~i urr~arf p.W1!="_mlce, vaillri de sUd?:ar~" 0 ~f'fla:-e RQTta ee rnlnqalfe.~ ~@t;1za~;e de sete. InJ;az de reCidIVe, Gafe la irlCsput slntlneMltablle, lE;r mal flLZlw-tof 1'fJ~ fqfej cum se repeta.

~i In crizele doe '~pi!epsies;e r,eoom:an_d~ cim(i~ul. ~'e,arLlI,;2 <:'8,~!i. pe ZiLfIU!S8-0e6 In criza, 91 pe tot ~arcurs·w.l.anul611 sUP ,fGl1r.i-a,a8 Gut."! de 2-3 sa!';t<lmm[, 91.1 lr;;ver~per.1 de cite 10 zHe, Mlnunat ~I foarte pnefnfc aste SlrGlpul de clrnbru. 111 rac:el,l, el S8 admlnis'treazil' f01:l1ntea meseJor.

MODURI DE FOLOS1,FlE

Infuzie: D' lin.Qur[ta (CU vfrf) de plante- esl:e oparH:a cu 1{4 litru de ~fila proa'sp,;Jt fiarta ~j :;;9 las~:;;a st~~ pl:J~n,

Adaos ·Ia baie: Pentru 1 baie campi eta - ,200 grame de pla.nte (a sa vedea "Bai complete" la capirolul "Parte:t) generals.").

Tinc1ura de clmbru: eu inflorescehtele culese"Tn soarele amiezii .se tJh1ple 0 sticlEj p1nEl la gft, fii.ra a se in d !:lSa , S8 to~rna rachill de se-cara sa(,J de fructe de 38~40% ~j se lasa'sa stea 14 zlle la .soare.

13

14

Wle'i d~ 9imbr~: GU_ ln11otsseer~ele eulese in soarels amiezii se umpla .0,5ticl13, fara a sa Indesa ~I se toarna.deaeupra ulel pe masllne presate la rscs in ai?~ fel incil uleiul sa stea peste,. 'tori intJr-un strat gras de 2 dagete. 'sa !asa14 zlle-lasoare sau in apropieraa ma~inii qe gattt.

P!'lrna_de plante: Se urnple a perna cu plants sj.s8>rnsi'iileaza,

Simp de cirnbru: Fiorile ll'i tulplnlla culese insoOl"e S8 urnezesc cu m~n;ile ude -Ia lntrcducerea intr-un be roan; Se pun in stra~uri cu zahi!ir nsrefnat 5i se ~pas~ psntru a-sa ih?esa in ~o,re~n. ?B lasa totul goa. 3 saptal!linl la roc IrtSOnt._ L~ fiJt~are, florllesl tulElInlle ~mbl~ate C_Ll zahar_ treb!.lie spalate doar. cu putlna ?!P~ _~are ~e tOiO!!na ap_91 ~~ sircp. Se· puna siropulla toe mle sa sa e~app~e_ fara a-l ~~s-a sa -~ar!Ja. 91fOpui n-are vole .sa devin'a f1'ie~ p'rea subtlrs, nlol praa gros, '~€fCi asta ~asat sa 59' race·asba-.o data sau de doua ori, 'pentru a se face 0 proba. . . . -

CIUBOTICA-CUel!JLUI '(PrimllJa'rciffioinaris ~ P; yetis!

fJorile galeen"al!lrii ale acsstel s1'lsCIi ds elubotlcaclfo~lu! r1!ispir;HlI8_S(;: 0 ~ire~sma-pla9uta, asemanatoare mlsr'lI ~I fClrmeaza 9 uml;lela dispusa pa a tulpina inalta de 10-2Q c!,).nti"meti:l, care sa ridica din oentrul unei (0z-et~. /!idea'sta w:i'tietate 59, mal nurneste sl agl;c8 an@heJlr1~, .. cr;l~Ge, c1flCI,foi,. clzma-cucului: ta)pa"gf~tl3i: 1~1a-caJ'lrel, Wl.-oli, urecbita-ursuiul. Ea. crests cu flr.e oi§;d ere pe cTmpiile din zonele dslurease si

prealplne. •

Foarte raspTndita Primula allator, cunoscuta tot sub nurnsle de c_iubo~ic.a-cucului, dar"-~i de agliei, agrisel -sau tna-vacii, crsste pe mai toate'dmpiils. la marglR~ da padurl 9i sub fufi:;;uri 9i poarta pe tulpln~ inalta- o umbela florala de un galben dsschls, eu un parturn slab. F-Ol1a el curative ssts egala in valoare cu cea a Primulei oftiGinalis, p.Jti'nd fi folosita exact in acelasi iel.

o alfa subspecls, Primula auricula, CunQscut~ sub denumlrlle de urechea-ursului, ciubotica-cUCl.!lul ciUMjlca-ursl;Jlul, LJr:echea-~oarecelui, ,lJrechluse,· ests ~ planta alpina, care se a:fla sub stncta 0c~a:tite a iagii, neavlnd dad vole safiacu!eas-a

Af~ndu-rna intr-o soci~t~tej veCinul mo~ qa m1lhfJ mi· '-' povestit CB. BEta la Gallspach I~ ~ur~,. Aceasta fusese ul~tlma s,:_ spe!anta, lht~uc1t oura se apropia de siir9IT f'lfobabll fara nlCI un .rezultat, n~.li't!a c~ sa. m~1 faca. In eluda ,sor;nnlferelor foarte- puternlce, m.i pu~ea dorm!.. ~eurolagll din L~nz ~I VI·ena nu I-O!,u putJl. ehbera de acest cslvar: eino se mtinde :>sa.ra In pat, mort de obose:ala,,~ cuprlnde 0 dura,s ds parell i-ar stinge cineva (;) tigara a;prinsa pe partea anterlQara a labei piciorului. Din aceastll_ c:auza oeste fizic si suflet~~!e la pam1'nt ~l Tn pragul disper§ril. r·am spus'ca i}tiu lin c8iaiexceJent contra insommel. D~r va aveC! el .oare el~ct imedj~t din prrcrna administrarii indelungate a unor :eomnlf~re dlntre. eels 111al pulemlce? - A meereat. Am recut cunostinta pe 7 d.ecembrie 1976 .. f?apte zile mal tirziu am mere -in vizitii la ni1te am:id de-a~ 1~li Cafe mr-au camuni-

cat Inca din u~a bucuria 08 prletsnul ruostru com un i:;;i rscapatase somnul. In aceiasi til_!lp_ n disparuse 9.1 durer~a d~11 ~Iaba pi~lorlJlui Ceail:l_1 .n ajLitase sa-9i re~aseasG§. sanatatea In eel mal scurt trnp, Inlatur1nd -91 toate tulburanle nervoase. Medlcul care-I trata l-a rugat apol sil-I dj309 reieta acestul ceai special contra lnsornnleh

St~~op?re~te' U ~ingurit~ (eu \II"rf) dIn aoset arru3st~c cu l/fl. Iltru ee apa 9i Be 1.85'8 sa stea 3 minute. Cealul se bea fDarte cale, 1h fr;lghitltulti micl inainte de cui care, Se poate ,ndulci cu pU~r.lii mieIedupa.:gtJst.

Ceaiu1 C1r trebui preferat 'oriGar-ul somn1fsir e~imic. Acestea din urrna distli.Jg

si.stemul nsrvos, Tn temp cs ceaiiJl fillatura to-Ejte t\Jlbud'lrlle nervoase. . .

Mama mea culsqea in flecare primavara dllbDjiG"a-cuoGull:li peniriJ ca stia ce influell~a lini~titoare are asupra lnlmf ~i a nervllor. Sa aeluna intreaga umbel& fJoral~ SUe pencara. Preotul KnEi1pp a fast em Mare: <:!~e;fJt al aceg-tei iflori,. EXisti'i c fbtografie de-a lui in care posts fi vazut eu ciUDDVCi'\-eUCLllu1 in rfl'ifia, Prin Eifl8ctul' ei dep.urativ, ciubottca-cucului ellmina toate substar:!lele taxies :5qre duc la artrili (glJla)" sr boll reu~atice. Preotul Kneipp aikma: "Gine 191m predispocltle sp):s boala ariicul~illor sau ~feC\1~ne8l, mem9relo~ (tntelege,prjn aC8a~ta art~h:a ~i tE!~rnati~m1j~l. s~ bea z1~nic 0 panoadamal lunga de limp una pms la doua ce:;;trl eu cear de cluboflea-cl:l;8ulul. Durartle

p.uternice se vor at€nU_ai'~i cu tlmp_ul VOl disparea eornplet," •

Cealul de clubotica-ctleulul asts in ptus ~i un rTiijlo~,excelerlt de .ftltarlre a nsrvilor si de to~~fiere'.a inlmi~, calmeaza migr-ena 9i durerUe d$lcap pe baza ner:Vo,asa, are un efec: lsslt dirt com un asupra inflal1!allel miocardului, a hidropizie;i.·~1 a ~eit:1(!HjlItE!i sere apcplexie. 0 fiertura de radacini,am.estecata eu miePiI, da un Cleal [i!13ntru rlr)i~hi cars ajuw la slirnlnarea caleulutul vezlcel (pietrelJavezjc~.).

qO _grame de" ciubotica-cucuul 25 grame de floti de levantica 10. grame de sunatoare '

15 grame de con de hamel

5 grame de radEkini de odolean

Pertor:man1e foarte, bulie .in at.etliunlle Inimii ra~li;z:e~A \llnl!Jl ds Glt!lbotl_qa-cucului, pe cere nl-: putorn prepara Sir19,url prlmavar$. S9 WrT'1ple' 0~tiela lile2! [ltrl euflori proaspale S'e .0iubatica.-o'Jcului (umbelele florClile Int~egil. far;§.. a f,!:9 rntl~sa, lar d,~l.:Isupra, sa toarna vln alb natu(a~,curat. Fiorile trequiesa fie, aooperite. Stidla -SB lasa" a:stupata u~or eu un dopde pluta, Sa ~tea 14zile In soars_ fA afeCliunile cardiace se,.ia, (lin dnd Tn_ct1d cite 11'nghltitura de Yin, ~i'\rdiaiii pot sa b_sa p1'f;1'~la·.3lkt€luri f'ilif:ls ~e zr,

MODURI DE FOLOSIRE

hifuZie.: Se opars£;ite 1 linguri!a (01) vTrf) de pl?l;lt~· cu; ~/4-I1tru de>apa 9i sa las-E:

sa stea put1n. .

15

I ....

Vin pentru inirna: Modul de fabricare li'i foloslre se caure 'Ie fragmentul

respeetiv din text! . .. . y . .,.

Ceai pentru dormtt, Mod.ul de amestecere ~i de utlllzare se cauta la fragmen-

tulrespe'ctiv dlrl1eXti , " .. _

Ceai de pdrnavara (depuratiY): Modul de srnsstecars ~I utlltzare &e cauta 1<1 fraQmentul respectiv din, text!

COADA-CALULUI (Equlsetum arvense) Denumiri poplilafe: barba-_ursuJui, b_ota-cal\Jll:li, bradj s'Ot. coada-lepei:coada·mihzul ui, noda.tica,8 pi ntici, parul-poroulul, siru\>lifa.

Primavara fimpurie, din rlzomul care creste aolnc ies mai rntfi tulpinile fructulul. cctorate-rnasornu, roditoare.si purtatoare 'de, sporl, Abie mal trrzi,u aparfrunzele v~rzi sl -ll'r'lalte, da pina la 40 c'~ntirnetri, ,earE;!~ .s,e a:s¢~niaJha~ G:.~ lii~fe: 15~adl!lti e:::1:.i forMa. re-gl:llata, Coada~ ealului se glase~te' ps crmpori, terasamente. de eale f9Fata sj povi'rnisuri. Acea varietate- care crests pe Ramitll: 'srgilCiis eite cea mai tamaduitoare: Contine, in fi:JnctHe i;je bGwl'cle amplaS<:IfElI 3-19% 'aci9 siliCic care 'pr,0Duqff. 1111 eJect :'IlJr~tiv toarte bun. _B1n~ln!eles ca ~e :Va svita plartta de pe ogoamle mg,ra~ate chlrnle, Goada<calului eu r-8m~relele foarte rflne crests ou pr~dldere- in pa!=lua - ~i liziere. ~i'aceast~ varfetate ~re

putl;i!re de leac, _ . _. ,. _.

.ln rnedlelna .popu'!ara; acsasta piafrta mediG_lnala ~ fost apreciatainca din ti:rhpuri fn'i:iep~fiate, fri, ~peGfal datorrre, fortel sale hemostatlce (care are pr(:)prletate~ da a opri hemoragia) (li a reu!fiite!or in cazul ~(lHlor_ renale~i vezlcele grave, TotLl~', sa a tost data. uitarii In dscursul vremurllor, Chiar preotuIKns.IPP, marele.ncstru r:ted~c naturist popular, </.,105t aceia care!l readus. coada-c~Jul,~.II,,!a.lmp0rtan1a sa ant~noara_ EI rj decl.ara drept "l.1nicii, de nelAlocult!?1 inapreolablla In cawl ~e~<?ragll!or~ al varsa'turilor CI,I singe, alafeclil..milor ve:zicale ~j re~ale" al pietrei ~I nlSlpUIUi. "In 0 niie de afeqiuni", serfe 'sl,: "fn"rt'mi n~,c'r.o7.:ate"t':~lar in abc-ese can_Gen~ase ~p_u osteoporoza, Goada"ffilu~ul obtlne I'lsrform~,r:1te II3~ite-dln camun. Ea ~pala, ~ura!;.:l, diz(!)lvfl" arde, fnq~Parteaza tot oe Elste stne?t Ades~a, plC\~tta (;Jl11eda, ca~da este

ir'lVelita in cirpe!,jde ~i'p!:ls~ p,e lo:eul,~arEl t:rebule ~~. S91 V]0dec,,!, I • • ~

Preotul elvetian Kanzle. a~rrriaQa totl oamenll !n'Feptn9 .de iq ° 0we0i3.r,e. V1fsta tl~ trebui sa ie zilnic ca bautura permanenta 0 cea~ca cu ceal de .Go;:lda:calulul, Atunci toate'durerile reumatlce, artrltice ;;~ nevra_lgie,e ar dlsparea,. fiecare o,m oar avea ~~ apus, de vi:at~i sanat!J5. Poveste~~ ea un barba~ de- 8~ de ani a fo~t ~liberat datonta urnsi biili cu aburi de coada"caiulul d.e 9 dlJrere Ingrozttoare prOVOCa-I<j de 0 formere de calculsi Ca a maJ trait inca multi ani. P"eotl,Jl elvsfi.E!n mai spune: "Ce!e mal p~tE;lr~ nice hemotagii si varsaturi ell singe Ie va vindeca planta, IlJaH'j intern sU_b forma de

cea~,tll timp SGurt, ba ohlar aproape pe lo~." • .' _ ..

In eazul racelilor vezicale 5i al durenlor s~astIce nu 8):(lsta un remedll,J mal ~u.r 8ecit .0 infw.le de Goa:da,-caluluiaf Garei vapori srnt lasajj s~ actioneze_ asupra I!~~I.CI!; lnveUndu"se bolnavul 1.0' mincrte intr-uhha1at de baie. Repetmd acea~fa procedura de

i7

citeva ori, S8 producao d[$par~re. treptata a raului, Batrinii care deodata nu mal pot urine $1 sa zvircolesc de durers, intruc11: urfrm nu rese deloe s_~~ ~o~r pieatura au picatur.a, sint elibsra!i de chin gra~e acestor aburiff~rbinti de GOp_Qa-caJului, fara CC\

rneqloul sa-l eondeze, .

In cazul nisipului ta rinichi, al caleulului renal sl vezlcal (piettei la rinlch! ,i la v8zlca} se fae bar de 98ZUt fJerbin~ eu coada-caluilli, bfndu-se fn ace I a,;;! tirnp ee,ai cf!Jo de coada-calulut in Inghitiluri rniei $1 tinlndu-sa urma, pernru a. 0 _g011 ih a-ele din urrna eu presluna fn acest fel, piatra se ~Iimina de eele rnai rnulta ori. In Isgatura nu acssta Indruma-ri am prirnit scnsorl care nu fae daei'! sa confirms eele de rnai Sl.S: Metoda a dus la ellmlnaraa ealculuhrl renal, respecuvii oameni se simt bine ~[ nu-i mal jenE}aza nirnic.

in situatii In care alta mijl'oace diuretics ow au avut efsct, coada-calunn a ajutat, ea

, de ex~mplu in retenliile de .apa 111 pe.ricard~ in pleura sau in tulbut-~rile renale de dupa Scarlatina ~I _alts boli infec!ioasEl £Irele cu dereglari in elirninarea apeL Dupe ce boinavul asuferrt de una din aeeste boll, un tratamertt au ccada-calelul este un miiloc excelsnt atn intern cit 9i, extern pentru a ajuta funqti_onarsa normala a rinic!:IlUor ~i a :V9ZfCii urinara.

o sin!1:lu~a bale de-sezut eli cpada-ealullJi fa~e mlnunl in inflamaliile bazinetliliur renal sl in plonefri:ta. Pantru aesasta se falose(lte - dec;l nurilai ca uz extern - ccadaealulul cea ina Ita, care are nlste tulpinl de grosimea deg!')tulul ~i creste in clrnpille mlastinoase ~~ pasunile alpine :;;1 care aduce 0 u~l.Irare in cazul acestor rnaladii. 0 buna cuno!?tinta de-a mea; a zaeut 8apt~mini ~I ~uninntregi ill spital Ie lnrsbruck eu 0 grava infiaiTatie a bazlnstului renal. Neintrezarind nici un sfif!?it al suf8rint~1. mi-at!iniis de-aoolo UI1 sernnal de alarm'il.Am sfi§.tuit-el sa. fadl 0 baie de sszut cu coada-calulul. La. p,lItlne :de a so_slt .o .SCF.i.sG),,,!re: "Ji..fI-aT salvat v iata , Sint acasa Baia de ~ezut cu coada~ca:lului ml-a luat tot raul, dfndu-rni fcrtH nol." Coada-caJulu.i cea Inatta, cu tulplnl groase'Cit c'egetul, cule-asa de pe cimpii mla~.tin(')ase :;;i pasunl alpine are voie sa fie folosita nuraal perrtru b§j de sezut, Pentru uz intern. dec! prepararsa ceaiulul, se la numai plClnta culeasa de pe ogoare, drumuri de lOlifa9i liziere;

Dupa (i1 mil?tere grea 59 peats Yr:Jtrrr1ljl~ oa la tinerele marne eli apar1i tulburliri de vedere, cauza Gonstind bineinteles in faptLilGa la nasterea un~i ,c,opiJ finichii iemeii au avut de suferlt siel, B~le de sszut eu coac:-JaccaIUIl:liactioneaza din e~deror in ssnsul provo cari i un~i 'irig'ad ~'8ngvft:l_e a,ririichl!br: oare tri@6 presiunea rinichllor din. ochi, ln asa fel ineit tlJlburariletJe ileder-a tfl'spar UeptaL

, M<!reis medlc'gerrnarl sr. Bohn, adeptal.lui kmiil'lP. lauda coada-ca!Ului 9.i puterile sala: "Pe de 0 lJ,arte,-coaCla·calulul este un I11IJloc 'fmj3otriva hemoragiiloF, pe de alta- 51 aceasta in masura cea mai mare - ilri'leae ~entn] (inloh!. Dupe. cons,umullnfuziel ae coada'calUlui se elirnJna cu u,?urinfa9i din abundenta ourina fncilisa I,a Col:Jloare. in G'ElZ de'llidr'Oplzle ests un remedlu rapld !ili eficacs." 'Cfnd nici un alt mi'Jloc diuretic nU-.i?l' mai faceefe:::ful, lOS dau deopat'te toate eelelalte eeCiluri de plante ~i ·se beatJ 4-5 zile (in cazuri rebele pfna la 6 zile) in 9ir cite 5-6 ce9ti eu ceai de coada-calului, dar numal In rnghitituri mid. repartizate pe parcursul intregiJ zil'e. Practice arata eEl in csle mai ITiuJte C':i'l7uri urina se va e!imina.

In cazul 'J[1or erup!ii cutanate (~e piele) ins01ite de mlnC211'imi, ohiar tis,Ca stnt cu cru~,te sau eu puroi, ajuta spalaturrle ~i compresels cu infuzie de Goada-cal~I1JI_ Spa.laturile ~I bafle cu coada-ce.luILiI sTilt de folos ~i in eazul inf1ama~iilo~ purulente, ale Jlatului unghiilml in eel al picioarelQr cu ulcer varicos, al osteoporozei. at ranilo.r veclli si care nu se vin.deca, al ulceratiilor canc:eroas'e,al strmului cornos de. la calcli, alfistulelor sl pecinginei ~f al-a!tcir eczeme, Cit ~1 al lupusu,luJ. Se poate.tl.plica !1t planta oparlta. rFwell'ta calp;1m crrpe, Pentru acoml3ate hemoroi:Zil dlJrero9i §li nodulii'hemoroidali se aplica un terci de pJante pr08spete, care:se face astfel:Se

1 a·

spals. ooada-GslLllui proaspata ~i se farimileazii bine- pEl un 'Tund de lerna pina 'ss forme~ un terci.

in hemoragii n~zale co:ntim,le,s_s= pune o compresa.cu infUlie -racita,de: coadacalylui~ c:~; mijl~(: MmostaJic" a,a aJ.l!ta In hemoragiile pulmonare',Tn metl'ora,gli' ,(~Ilr.n0ra~lr u,~!!.!rlll1e- neregL,llate.) ,I~ liIe~orf:l~iil~(Stomac,ale l}'i ale hemotoizilor, Aid :,.i1ste n~vole, ~re~te~,de u~.8e",1 r:,nal,poncel'lttat lri mod normal,;;e (Oalc;:uteaza psntru 1 ceiil:~ca{1/11Itru) 1lmglJ~lta CIJ VIIT QEq)I~~e,}11 cazul, hsporoizilor se pun 1nsa 2.3 lin:gur~!e cu vln la 1 eeasoa, Coada-ealuol altlta, comblnata GU vsntrlllca, fn combatsrsa artertesclerozel !iii a arnnezie,l prin efr;9-t~l,;si depurativ. Poate ft caraeterizata d'rept mlJlo~ul 061 mal bun de' pm~v.enlre:ll, c-ancerullJl,

Tinctura .d~ c;oadCl-qa,luluU~_ste ~I um~~Ti,~dil.l d,eQSEibJedEl:[)~n Gontroa pleloarelor care transplra (ase_;vedea "Mpdblrl de i0IcSI[e;l'!) , Plcilaarelespalale 131 uscats l;linesfnt frictionatee,1.:I a~easta tlnotura, I~ plus t~ebuiest~se bea zilnic, dlmineata, pe.stornacul ,g,ol" 112 ora fm'mite de mlcu d'e'jUl'l, 1!i:e'a~t:ij,cu ceal de'E-0a~a"ealul!Ji, La fel' de bins 8iruta. contra, tl'1ans~lratie_j picjtlarelor~i b:s:ile- de picioare oil coaca-calului (Euie vedea nMQPurl _ de, fi?losirli)~), Psritru a -eo Fhba!e . rna.teats, ,arulse s ala: zilnic. eLl .l:Jbi,e_dii!r j,coatla-calulu!, dupa 'care se· masegza_c u L~aslij]JLde '.oali~.Ma1[eatEf va I

l dispareafoarte' curind, '

.. Coada-~~Iu.lui, amestecata- cu su~~teare, 9par~a_ ~i, €o~sumat~1-,-~ ee~ti .~€! parcursu zllsl, ,n tlrnpcs saara se mamnca J:lr~rra,sellda,aJl~ Imp'otriYEl- inc:on'ililemei urlnare, ?e recc:ima'nda sa 8pa~e ~ga(g'a"S:'lfll ill-migdalitEl,iniflEJ,matii -ale mudoasel bU'ii~al~lc~tO:TIl'i'atite l!!:c~roas~ sing,erii)'i ,ale g~n9i~i ~i !;!_in~ivite, ffstule.!?i p.olipi. iii ceru~ gtlrll~lC@jt F'eme!I~~[eE!U scurg,E!r:I'\l-r:'t-'1l0l!JISB, r8?atiai de aezut'cu coada-calulul.

. NU trel&Jle u_ital Ga -8Ge,ast'ii\ Pl<?:nt~ rflei;lil'j1nala .este unbtl ~iri leacurlle pulrnonare eels rhai ~une,,, at~ IF! ,e8Z ae bro:n~,ita cr,p.nica" 'Git li'i dstubereuloaa pulmonara, Prin G,GlflStlfTiIU I ,r6;9 11 I at-de ,Bp~! sB'Bblim!.;~fn~a,n~tm~ire a plam~nului tu_berculos prln aportel de am~slllcl~, dar 9' InlatuT-8iFS,,8 slfiblr,:lunl_1 generaleexts:teHf_e.lfl decursul bolii pul-

m0l7lare, ~ -r -'

Noilli), rezi.:llf@.tEl ale <;etcet_arllQrm.drEl~~a~esc,c:{)nform tl,ot~riisturur p.Lt$fri~o RJ~hard Willfort, sa"se pre-supuna ca prin uti!izarea rn_Bii fn'delUi'1gata a,r;ea;lului :ci:leGd:lada-(;,aiulul, tumol'ile maligne s?rit stopate Incre~terea 10r $i fncale din IIrlTl?l faC·Lrte~sa, dispara, Chiar pol'ipil organelor pelvier-l8, sau cel rectali sau inflamatlUe- burS(ilislnoviale se Gomba_t in acest chiP: tn plus, SB folpses_c in anumite Gaz4~'!.Gomprese Cti aburi d,e Go-ada-,GOllului '~i b~i de~€Izut cu eoO!:d~-9alulut. Acest~ corrlf5t.ess cu a,buri aJut~ 5i'Th d~re:ril_e ~!omaca[e spasti~e, Tri crizel.e h.epatice (de ficat) '~i oiliare (ale vezic'ulei billare') ~I III blocajele dl:Jren~ase care dauneaza activiti31ii card-iace prin presiul1ea lor ascendef.lt8.,

La ie. decembrie 1977 am pejmit un teiE')for:1 de ,prin zona Steier. Era yorba de un fermier de 4$ de ani, car:u@,'1i._aparuse iri~ talpa'o umflaturii tare, Gate-I pricinurt;l dureri marl, Numai putea' sa dalee, In spftal a fo:8t,tinut cfteva zila l?i trimisjara1?i a:G8:s1:L loam ,Sfat~it sa-1?j puna, c~ c'u~bud:_d@ 'Goada-,::~ica(e Elfzolva chia-r i?l"tumorils maligne. Vo putoi' Imagfna clRiITlfoai do~ cfi1d ml, s-a 'teiort;mcrt P9 '22 docombrie, th~cl3 zili;! mal tfr.<:iLl, ca wnflil,tura dlsparuse complet, Ptelea era rnitelflascasi mQa~e la pipait, lar urryflatura tara nu S6! mai simtea" Un nou miracol din jarmacia

DorrinLlM~ - ,

Am pU,tut constata din expe6enta ci'i ~i ~ele mai grave disc:opatii disp.ar foarts rapid cu aJutorul bailor de 98zut eu Goada-calului, daca nu aLi luat r:la$tere- prln bloca~ea unui nsrv, Radiografi1l.e aratEi coloane vertebrate uzate din cauzacvirSiei, !a care fnsa nu 58 vede nici 0 cauza c~resa s.tTrne3.sca durerl. Presiune8 um.il rmrchi dereglat, care, dupac::um a delVedlt-o experienta, acponeaza ascendent, sepla"seaza 1n nerVii de lasuprafata care me:rgd,,-'a lunglll ~irei spinari] ~i prjcim.liesc ace:sle durer!' Deci nU este yorba de discurile interverlebrale, ci de presiLJnea exercitaUi de rinich~ asupra

,9

nervror ~ar'e 6Intde_s{:;hl~L 09'~je .~~ ~:~,zUit' cu c,oada-e;alkJluiTi;]@.epaffeaza lmediat, prln

,efectul sauin profunzlrrre asupra ~fmchl!or, presnmea lor ascendsnta, '

~ 9 f8_!TI@ie II) ~~sta de 38 d,s,a,:,i S9 trata de trei ani de cfurer(d~ dlscopatie, in Icm sa sunta 0, amel~ora{e:~urerile, S8 accentuasera !iii Iemsia a Int9I=fer,]rt~t1t COl 'tar€l!ih zona ulC'lerl~~it, i'nc~ ?,m'flsata nu se mai putea ridica (;l[n_ paibie'ct:r cis E'liutoriif un'Eli barepe~!e sat~lell-o frxase d~ platen deasupra palului. In perlo8toJ<;j'-8oe:earai'n1iRkJt opr~II;!'gell\' -: la Steyr ~~ ~1..1 ~OEia.s!a ocazla am cunoseut-o, Va -:reti mira.daslgur af,tJh~,di fElmehl~a a,~cap9t, dupa 0 sinqura baie de~ezut cu coada-calului, .de teats duredle.,si,de'

aoc Ilo,za, .

Aoela~! 1,~Gru este, valab1t. in I~gatura cu dh.cop.dia prldl1uitii de rnersul cu tractorul, M.:;>C~rlls zguduttoar~ ,nu vatamea.zadiscurile lntervertabrale, ci rlnlch~ sintcel deregla11 ~m cauzaacestul ritrn sacadat, 113 nastere de lndata ° preSiune ascsndenta,

pe care baile de' sezut cu ccada-caluiui 0 lnpsparteaza, "

o dcernna din El\le~ia era WI:! ciliv<:l <lni taClgana ca un bat din cauza veneb.rei cervlcale, Gur~le"a.i1u9Je ladr. Zeileis,dlh ,,?allspa'ch_ <!IJ adus;o amellorare, p<.,Isagera, nici pe depart~ msa o_"lncle9a,re, Am cunoscut-o ,(;lih Inti'm~lare_ Mi-,8 prornls pe un ton nu foarte;: oof]ving8!tor ca va f~ce 0, bale de: ~ezut:o cu ;;o_ada-G<l-ll,I~ui dupa rnt8?merE:la ac~sa. Fo_arte repedea SOSlt 'a:p0~ telsfonul, J?lin d_e- bl~pud{;j: Dup'';_num_ai 10 minute de bale cal_?H'de )6Zut eu coada·caiulul a trecM Qri(i(9 ~hllpz~. Si nibi n-a mal revenit

vreodata, dupa cum am avut ocazia sa-aud' dlJpa mufti ani. '

" ~ Marel8,~eurolog, dr, Wag,ner-Ja~regg, $p~~e Ill' ~c~ie!ile sale: "D,ou~ trslml din to'p b-?lnavl.I de nervl nu a ra,lunge In sanatorl!, d{!ca rlnlchlt IQr on fi ~iinatQsi.n DE) atune I' am putut sa sfatuies~ FT)utti o~meni, neferlc!~, care din cauza qereglarilor rinlchllor sutereau de depreslunt, manu (Idel. fixe) 51 aCCeS8 de nebllnie, sa faca. bai ?Eniezut au -c9ada"Galului ,~iS:ii.,i Ieresc ds spiralulde boli nervoase. Aiel trebnle tolosit

, [ Int, er, n, Pbv,', , liA~'.- U, rz, iea ~i coana-sorlcelulul, ~i cealul de coada-calulul. ~imineata si

\sea~~~ ~ .____..~.._,~-

'~In !ulb~rarile rEHlale g'reNS insQtite de tcate ~fectele lor sscundsre trebuie mtrebU!n~8ta pentru ba~e d: sezut cpa9~-calu~ui proaspata; .cel mai bins, dllpa cum

-,,-a~m ,!11al cn.er:ltlona!. c~"!.'na'ta .ds .pa C.IITlfllllf'} mla:;;tlrmase, ~entru~ ~ ~aie ,este ne,G<lsara o,galsa~ade~J~!¥.J~~!'1 (~se veR~a. "M9~I:l~i ~e,fQI!?sir-e'i c? ~!;,B@de ~s:z~"

IdlncaPltoll:!l,~.PartEl~,generala}. In trmpul ball Gle'\ls,zut, F!riICQII tre:buie,.sa st~asub<\l'la- dura~a b.a.". ~q mlnl;jtel ~ nU ~e9ter~.e d,uBa baie~,. cj a S8 in1r-a in liala_t~1 de ,D?li§l I)\,i i;L tr.o/1sPlra 1 ora Ir:: P:;jt, ':al;lla _ap?,. ase, ,Im~raca lenJerla de nos,f'lte uscata, Reipcalzifa, bala de 1?8Zl!lt mal pr!lats fl foJO:S:~~,d!=,2con.

MOCUF.l:1 OS;; FOLOSIAE

Illfuiie:~' li~gurlta {o,:, v1rf) de coada-caluluj la 1 li!(u de apa- se opareste, se

lasa sa stea,putrn, '

Compr~s~ eu <!-bllrr: 2 ~TI,ni pline d~ "coada-calulu~ se pun tn1r-e sita care ,se agata peste un reppieni cu epa' clocotita. Cfnd plantels sfnt f.ier,bi1ti si _enol, sa fnvelesc fritr-D pinza de ~n ~ise apliea pe loeul suferind, -p.: se ImpaG~eta neap?fat cald] A se lasa sa actioneze mai multe Qre sau pss-ta no~pte_

Tlnctura:10 grams de J::mida-calului se lasa la macerat cu 50 grams de rac:hiU natural de,s!,cara, Se la::i1i:sa stea 14z~le la soaroEl sau alta surs~ de cal.dura, Se agita zilnk:!

29

Bai de s9zut:1 00 grams de coada-caluiul se las~ peste noapte Ifl' epa rec;ll..:. in ziua urmatoare rnaceratul se infierbfnta.·pfna da In decot slse adat:Jga la apa de bale, Durata baii - 20 rnhute, A nu ~eJte[9'e dup~'U~aie~ cl.''1, s~ intra umed ln halatul de baie, a transpira 1 ora In pst. Apa ball trsbuis sa

aC0pere tiU'llcllii: ,'_ _ , '_, _ , " ~', _

Compr~s~ eutercf C(')a,da-calu!uJ pro~sp8it<l aste spalata bJoe ?! fSjlml1Bta pa un iundds' lernn pina se.formeaza un terci ..

COADA-SORIGELULUI (Ac;lliliea millefqllum)

, . ,

A.lteden~mirl: alurieia, br'i:idatel, cslurB.~rca, ere.stale?, crivalnlc, garva, larba-ohor, tarba-stranutercare. prlsnel, rotatsle-albe, soroclna, , - '1_

Coada-sorlcelulul este 0 planta medicinal a carela IlU putsrn sa nu-l rezervam on IDe In vlata ODa.str~, De:;;i sa cpmiJituje s8rijinul n2stru.'d~ ba~a In ~r:lele m§ll~dii gr~ve, .este eOJ'ls'ldera,ta frl prim"tnl nnd G fil1ar:uta. ~~l1lleaR pe~_tr_u fe_meL NLi: alTi.~uvirite csufiGiente ca sa rs,('jorr,-anCiJ' ·f§lmell.or coada-sorlGe1uIWi. PreGtul K:nefpl3 este de warers in sGfierile sale: "tie multe nenorocjri ii.t Ji crutate femeile, daca. ar

recurg'6 din cirld in cfnd la ccada-sorlcetulull" .

8a este vorba d:eBpre o fatS. dnaril cars are tendlnte .sf'lr.e, u~ cicliJ n,ere~_lJlal ~au de 0 fe':l8ie rnai .in ~i(sta. atl5'~a ?n plifl.3 menopalJz~,sa~ care ~ t~e~ut de-~ceastapEm8ada, penlru GriG:arej,fi9<1:1nara, fie batrlna, €ISle Important ,sa be~ din clnd in gind cite 0 ee_afca§u Gi:laj de Goadac~or'lcelul4!I, E1 infllJenteaza'in to ate privin~ele in mqd f~v9faj1lli orgaoele pelviene (g-enitale) ale o'ricacei fiiJm8~ ~~a, cil. a ferliele _ n~ peats face, njmic mal bun pentru san~~t~a 81, ascij: sa,~J culeaga; cu .ocazia unei plimt:~ri pri~ pad~lJre .~i cirnple, ~~ buehet proa~pat de coad9\-: sorlealulul. Ea creste in cantit,afl man pe Clt,YlP11 !?1 drumurt Ingust.e ~e tara, pe la margln1 de paduci l?ljde lanuri de c~reaI8. FI,orlle sUlt ajb8 S8U trandafl~11 ~I ~~ In soa,re un parfum" aromatic, ,acri:;lOf. flqrile trebUl9 c.ule~e In soare ptJternlc. cael atunel Ie cre?18

'continutul i'n uleiuri V6lati!ssl detiforta lecuitQ.are~ ._..'

- Cunose [) til1a(a. har1g~§. de~pre care s:1l. c~P.!-,S de'ooat(:l ca !3r ave a ~,al1~:er I~ Ofganele pe~lvleihe, I s,au pres£~s raze, :c~u ,;obalt ~udele. s.a~e ,;'l;ufc;,~t .~n~,t!ln!ate c:.e medici c.a boala este InctJrabila, M~am glndtt 101 preotloll KnelPP 9! h,i Indl~atlll~ sale ~.In legatur<3 eu tulburnrile organelor pelviene ~i i-am recoman~at .,tlnersl fem~1 sa bea ~t~a csai de eO'ada~90ricelulur pe zj ~7t .pute~sa S,upart_e; Os ~llrataam fost ~In~ ~m prlmlt, riiei trei saptamlni mai tfrziu., pnn PQ,~ta ves_tea ~c<J, se slmte excelent ?' ea I neat, dar

,srgur, a Tnceput s8-$i redapete greutatsa nSff!'alal_ ..... . .. .

. In caml unsi inflama1ii a ovarelor s.e, Intlmpia ~tls~9a ca prrm~ ~ale, de l?ezut ?U coada.soricl1l,lului sa.!?iafungedursrlle, lar lnflamatl8 sa S9 re~a§l~treptat. .~ f91, a~ efiidente sTnt ae8sts bal in incc::mtinen!a urinara a oa:nenllo\ ba~lnr ~1 a coplll~r" ca ~I in 'Ieucoree (po . .-I13 Eilba, scurgeri}. In a.ceste. cazun trsbUI8 sa se bea supllmentar

ceaJ de CQada-~oricelului, 91 anume~, '._ .,. _ _ ,. ,.

91 la prolaps uterin 58 fao 0 p.moada mal 'n.delunga~a de_t[mp,ba] .de ~~~ _sg~d~orioelld.Lul, Sf; beau Tn piUS 4 C8:~tl cu, ceal de~ pe parcursul Intr9g11

zila, fftghititura cu idghilrtUJ:a, ~i sa rnassaza cu tJnctwa de tralsta-ciobanulul zona pelvlana, pornlnd de la v:lgln in-sus.

MiomUirile sint ~cufe sa disp1\ra cu aJutorul bailor zilnrce de sezut cu coada- 90ricelului contlnuate 0 ¢erioada mai lunge de tirnp, pina ce eontrclul msdleal va 00nstata retrsnerea loOr iCltalEI.

o tiriar.a fata de 19 anr nu avea elclu. Medicul specialist ginecoleQ l-a prescrts pllula. Ciclul totnu i-G! venit, in scbirnb i S~'8 mErit snorrn volumuJ siniJor, A. refuzat $8 la in corrlnuare pllula. Ingrijorata, mama si a venit la mine. Am sfatuit"o sa-l dea fetei, zllnlc, dimineela pe .stornacui gol, 0 GBa~Ga cu ceai UI;l cOad!?-ljlOrICelulul, Dupa patru saptamTni. totul a fost in :egula !ili. a!?80 a- ramas ?i pTna astazi. 1m! amintesc ~i de 0 alta sltuatie asemanato.are, care a ajl1ns msa un caz pentru spilalul de boll nervoasa ea urrnare a faptului ea nu l-a foloslt nici Una dlntre doc;torirle administrate. Din pacate, pe vremsa aceea n-avsarn eti!ta experien!a in materia de plants rnadlclnale,

{ii Tn rnenopauza femeia ar trebu] sa recurga hot$r7t la cealul de coada:-~oricelului, Ar fi crulata de neliniste interioata ~i tie alta stari fjeplacute. el bails de f?8ZUt au coada·90ricelullJi au influenfa favorabila asupra sanata.1ii. Baile'de piCioare cu adaos ,-it:! (;OC:9a-90~lceJufur rae bins ~j in nevrnete fie la brale ~i pic::ioare. CMda-:ji'origell1fUI trebuie fnsa culsasa la ora Insdrita -a amiszil, In cele mal multe oo:;:!:u~i, acests bil.i ajl:Jta deja dupe prima data, lufl1d toate dur~rlle 'feu min a".

Cealul de coada-sorlcelulul este recomandat de Dr, rned, Lutz.e in oazul "congesti'ei cerebrate fnsollte de durer! de parca ar vrsa craniul sa pocneasca, apoi impotrlva amelelii, a gre!urllOT1 a bolilor de ochl insolite de lacrimarfj a durertlor acute de Dohl si a hemoragiilor nazale.;" 0 migrens, cauzata de scnimbarea vremii sau d~ fo~hn, este fnlatu'ata de 0 slr'fguri3 ,-:pa!?di cu cl?ai de coada-sorfcoluk.l baut5 flerbihte ~1 in C-EltUI eu Incatul: consurnlndu-sa acest ceal in mod reQulat, migrena poa:te sa treacEi de tot.

intrudt cm;lda-i?oricelului ests numlta In vaohlle carli despre plante rnecuclnale .Jsacul tuturor relelor", sa posts fi folosita asolo unoa Grit-a altceva pare a ft de prisos, fa va alunga din organism prin forta fii depuraUva diferit~ boli caGe S9 lnstalasera de ani de ;dle. Totul este sa se faca irrcercarea.

Nu este Tn gsneralcunoscur faRtul,ca acsasta planta are 0 Influen~a paZ[tiv8 asupra 0'1 ad uvei osoo._S'o :;;1 c5 atlmtJlei\<:a <:IG,::JJo hematopoEl"Ol (formarea sTngell:lJ), Ea ajuta In afootlunHe maduvEl,j oscase, in C:SJ"e. orloa alt medicament claeheeza ~I chlar 1':1 osteoporo~a, d~sEdac ,fLJrSLd€ic et@! ~e~a~:;;oricell!I~!, ~~:lll~lLql-l..JiQ_clu~.3- de coada"!?onc:eltJILj[ ~Platita meoiCi!'iElia este un milloc h~mostiltrc bun In oprirea hemoragiilor pulmonare ~i pOate v(ndec<:l, Impr9uI')a cu radacina de obfigeana, cancerul pulQ1ol1ar. Radacihil~ de obligeana sTilt Inestecate pe parcursul zilei, iar din ceaiulde coada-{>orlceIUlui se bea dimin9ala-~iseara cite. 0 cea~ca, fngMH:ura cU Ingh~titiJn,t Geaiul este de un aju1'br foarte rapid pentru hemoragiile stomacale .• peillru hfl._morOlzll care singereazal puternic, ea !iiI pentru greutalile l?i arsl,lrijela stomac. 111 raceli, dureri de spate sau reumatic:e trebuie bal)t ceaj de coada~or'IGeILlui in cantita,t~ mare ,~i cit S9 p6ate de' fierbhite~ Ceaiul stimuleaza ~i activitatea renala regulata, inlaturainiap~tenla, balon,arile ~i crampele stomacal,e, tlJllburi3[ile hepatice, I nflamati ile: ~raiec:tului stomaca,l ?i int'e~tinal, stiml,Jleala act[vi1a~ea ir;:r1e,stinalii ~i are'Elstfel 'grija oa,~caJJnul sa fie- regulate Intr.udi,alut~ '9i in tulburari citculatori; ~i .;$pasme vas_culare, poate Ii p'ecQillandal eLl multa cardu~a. Tn -ang'hina pectorala. Mfncarjmile 119placlJtEi din vagin 1';9 indepalieaza. p1'in efec;;b.J .. (sa unor spal~t_LJri

si balae sezut CU intuzre de coada-soriceJuluL . .

, Pentru tratamentul flemoroizilo'r s~ poate pr~par§- 0 alma de'os~bit de biJn~ din

flori qe coada·~QriGeluIUI (a 59 vade,,! ,;Modu'i de foIGsfre','),

21

MODURI DE FOLOSIRE

Intuzie:<Se apare$ta11ingur~a (61,1 viii) CU 1/4 litru de a:pa ,~;i s.e. ISOla pw~ih in repass.

Tinctl,ml: Fiorile de coada-soricelului euless Tnsoare S8 jntroduG, fara a Ie indesa, i'ntr-fl stielil pina la [jil, ss toarna deasupra rachiu de secara sau fructe ds 3.8-49%; ss la~;3.. sa slee 14 zile iA 's"Oan~ .sau in apropierea

maflinii de gatit. - .

Alifie de coada-eoslcelutul: Se ·irifier.birTIa bins ;9D Q_ame de, unt nssarat sau de uh1ura d.s JlOfC, ~e ;ada.l:lga 1.5' g_!:.ame de flori de <>oada':-f','.m!.caLiJlyL pr~a_seete)g~ t{l.late QJarll~t,~1 4 5 gram~e- frunzeG.ie 3i}Tl9ura lai§deJ!!! 59 I.q$l;l ~ s_!lrll9 sou(t 1I"~ra$Jl11e, se amest§G"~ 9L S9 da tiGl81a: deop:-'lrte. Tn ZI_Uq' urmatoar-e .S~ Inca zests, totLJI iJS!Jr:, sa sto8rce printr-a"bucata Be tifon !j'(se introduGe in borcane uscate,preg~llreafnainte. A se 'p~i;;tra la

fri,gidi;lr .

BiIi de. i\l'ezut: A S9 lasa HlO grams de coada-l;loricslului (fntreaga planuaJ P~j?ffi in apa race, a se dEl a.daus zi Tn clo~ot ?~a se.adauga"]9.. apad.~a se vedM~t,iBgra9 ~ezW la caplIOIUI,,,PaFtea generaf@1).

CRETI$OA:B.A (Alchernllla vulgaris)

Gunos_clm:8_ 1n limbajul popelar 9i ea brurnarie, dreta~e!, fairt,?-d'e-irl. p~la~c~r pleaflcia, ratunJlr,- umb'ra-niuntE;llul, umbraful-q;oamn~i,Grelisoara Gre~te,~ mal ales la mfjrgill i de pi:i(j[,Jri '~i' ort'HTIl!lri', pO\lirnisu~i sl ci'mpH umade orn 'ZOne mai ;i1alte si muntoasa. Planta are Irunze sernlclrculare cu 7-9 lobi,' 0 tu~p;na tare cars nu este foarte fnalta SI marl galbe-n-verzul fara straluCire. c'!t' potf va;tGte din apriHe pirl€(in iunle ~i chiar rnai tirziu. De ziua Trupuful Domllului (Joia Veras. - sarbatoare a bisarlcli catolles, h, tr.) S8 ~Illple.tesc in anumite regiuni coronite din eo., pentru a irnpodobi 'apoj fruntea MintLJitor!JIL.li, ;,I(:::~sa'r In coltul iecanelor, Frunzela cretlsoarai stau uneorl culeata ~a sol, iar dimine-aja seveds tn' rnijlocul lor Q piditura' de roua, ~f(all!lclnd ca 0 P~r1~. La I'rii;l~timi dE? peste 1000 metri gasih1 a v1:\r[e:iatEi-a creti$.oar.ei car-e are partea inf:erioa:ra a frlllRzelar de 0 strEdul'lire arginlie si care infloreste, ati't pe leran calcaros. cit $i pe eel de rI:lca primara. fniimpul inflorir;i', planta ,es.teculeas',3 in intregime, lar mal iirziu nurnai frunzele; plantele s1nt lasate ,apo! sa S6 USiJce 'in pad.

qre~~oara est~ renumita mai ales ce. planta de leae pentru femel Hn germana sa. nUm99,te !il~ "Frauenmantej" = mantou de dama, "Frauenkraut" = piamElfemeil6r sp'u "Fra.uenhilf' = a;j'utoru~femeilor}, Creti9'oara n-ajuta numai in tulburari menstruale, leucoree {poaliii alba, scurgeri), afecliurni ale organelar pel,viene si indispozitii la v'irsta menopallzei, el, luata la incepurul pubertatii imprsLina cu coad~l?aricelUlut inflll6r'lisa:za benefic aceasta perioada, P.ehtru 'c~urile tinere[or fet's carora UlU Ie Vine cicl].J~ menstruali'n clu8a medicamentelor prescrise de doctor,creti~oara fmpreuna cu coadCl-~.~ncelulul (amest~'cate in p~rti egale) vor fi Geie care vor reglem!'Jntaace~sta problema. Cre\iiioara areefeot a$tr~ng.en1 ~i vrndeca fO.arte rap~d,est8 fo!6slta i?i ca

mlllcc diuretic sl cardiotcnlc, In febra pJicinuita de tezluni, rani purulente ~j abcese

neglijate. .

In urrna unel extractll dentare 8St9 foatt~ lndleatcaalul de creli~oara. Dupa mal multe el~tiri ale. guni,. rana S9 inchide in dscursul unel zlle. Cealulde cretisoara fndepa.rteaza slabiciurnile musculare (adinamiile, mlopatiile) ~i artlculare.sl ajuUi in anemll.

ill leziunile postnatal e, In relaxarea organelor pelvlene ale femeilor care au avut na~tefi grele sau in predi:spozi!:ia spre avorturi (pentru fixarea sarcinli) sl iortificatea fibrelor uterine, ereli?o8ra este de mare- tolos, Incepind eu luna a trsla, astfel de femei ar trebul sa baa eeai de creti\loar~. Est!'! U1 miJloe atottamaduitor In reate bolile de 'femel si aluta., fmpreuna cu tralsta-ciobanuul, chlar In histeroptoza (prelaps uterin.) ~i hernii Inghinale. In aeeste eazuri se. consurna in tinipulzilel; ,ncetlJl cu i'ncetul, 4 ccof 'cu oeai de cr9ti.~9ara pregatit pe oft sepoate din plants proaspat culese, Tn afafa de acsasta S8 maseaza locl.lrlle atsotate CL tinctura de tralsta-elobanulul (a SOl vedea ,,Maduri de toloslre", la articalul,;Tralsfa-doiJanulul", pag. 64), tar inoazurile de prolaps uterln se rncepe frictlnnarea extern, ,din zona vaqlnului 1n 'sus, Aiei sa tolosesc, supltmentar, baj de ~'ezutcu coad'a~90r!celulul (slr'1t necesare ~OO grame ~e plante pentru 1 baie),,'in tbti;J~ 3 bai ps sapt,arnina, cael ap~ d!'l bale, re1ncaliit~, mal pcate fi util~z;ata inca de 2. crt,

Stramo$l1 nostri intrebuin~au aeeste plants atit Intern cit !ill extern, pentru vind€carea rariilor, 101 epilepsil ~I herniL lata un eitat dlntr-o oarte foarte vecne de plante medicinals: "Dada un om a avut 0 hejnla, ~e el tihar sau batrln, sa puna ,sa flarba un pumn ds Greli~oara lntr-o masu(a de apa atit cit lasi un au tare sa fiarba 9i sa bea fier'tura,"

. in medicina popul,ara actuala, aeeasta planta IEl-i ocup§. lar !Iccul binsmeritat. in speclal medtcul naturist ,~i preotul elvetiar KCl~zlo rolf3va aoaasta: "Doua, treiml din to'ate-operatiile femeie~:;ti ar devsnl de prisos, daca planta asta de leac ar f fost felosit§: din tlrnp !ili vreme mal fndelungata; diel .sa vinded;\, toate inflamaliile. organelor pelviene, febra, a,rsura,supura1la purulervta,. abeesete ?I hemlile. Grice- lauza ar trebui sa bea 8"10 zile din acsst ceqi;rnu~1 copil ar mai avea parte de mama lor sl multi vadL.lvi de .sotllle lor, daca,ar nCl:Jnoscut acsst dar dumnezeieSG. Aplicata externzdroblta 9i facuta:compresa - creti~oara: vindecfi, ra·ni. inlepiitiJri, laieturi. Cop Iii .care, in ,cjuda,.alimentatiei bune, au o mus<;ulatiJra sla0a, sa ii1taresc prin uzul centlnuu al acestul ceal"

Cr~!i!jiQara care creste la inal~il11i rnai marl fili are partea tnterloara a trurzelor argintie sa i'ntrebjinleaza mEl] ales in obezittat'e::,2-3 cestl zilnk;; au un efect dscseblt de favdraoiL AJuta fili la lnsernnll: fll'diabeticii ar trebu! sa bea des din acest ceal. Copiii debiJi si boJnavi'ciosi sa fortifica vi§.zind Cil OOl1il, daca li se adauga in apa de baie cretisoara. La'1 baie se iolosesc cea, 200 grams de isrburi (a se vedea "Bai complete", la "Partea generala.").

Combirtatacu tfaista-cioban.ului, dupi;l cum este explicat in capitolLJI "Traista-ciobanulul", creti:;;oara ajl1ta eontra atroflei. mllsGlJlare 9i in bolile l1I1usculare grele" incurablle. Aceastii planta medicinala extrem de valoroasa s.e; falose~te ~i in scleroza mUltipla.

MI s·a rel'atat dintr'o zana a tani ca ceaiul G.iE! cretillD;;Jra (Ull intern - sabea; uz ex~ tern - se fao spa1ari in .zona inimli) a adus oameliorare substantlala a starii bQlnavLJll1r in cazlll unor grave a;fectllllliale muschiulul carcliac.

Creatorul nO$tru, in rnila SA nemiiJrgtniia, -a lasat sa creasca pentru fiacareboaJa cite 0 planta: n~o sa putem niciodata sa-i mL.lltumim Tndeajuns,pentru aGe~sta_

23

24.

MODURI DE FOI..OSIRE

Prepararea cealuluh Se folo"s~e·1 Hngur~a (au vir!) de pl_ante IE! 1/4 litru d~ apa, sa opare·!?t"e 'dear, S'" lasa sa stea putin,

Gompresa cu plante: Sa spal? o·cahtltate· GorespunzE!tQare·de plants proaspete,.se zdrobeliitepe. un'iuAd ,(::ie' lemn 'C'1J un 6ucjtdr de- taijei ~i S9 aplica

sub foml'a de cornpresa. .' .

Adaos la baie; Psrttru 1 bale complete se i.8"-1 200 grams .de plante uscate sau citlva pumni de plante proaspete, se ~asa iritr'o galeafa IA aga race peste noapts; se incalze~t8 totul a doua zl !ill 5e toerna 116hldl)l psste apa. cite bale (ase vedea ~i "Bai complete" la 'IP~rtea gel1sr.sla"].

"",

DHA'GAICA" SlNZIENElE (Gallum)

Exists rrl'ai multe so,furi de (3alium: lipicioasa (Garium aparin~:, [lutrJlta :;;1 asprI90ara,. e0rnats,I, iarb~·lipito~rE\l" turi!a, Olsteras[,)fildita ps ogqarE1, efmpili/:I deca Itm [iJu I gar.cfurilor, filnd de aoeea e0m9!~tl!lta de taral'li au erbil?id~. A:tlnge ol:na~lm~ de 60-160 cel")tiinmri, are' rg:daeih:C! frunzeier vertltilata· (a~ezata ~n jurul unei axe l?t!cel"i~i nivel) I?i umbele alb-verzui pedunculate, Da1arjla tulpinif eu par asptu, abeasta planta este . a l,c8!aratoareU, fiind numlta de aoaea "Iipicioasa" sau "iarba· ~ipjtoarei'.

Dr.§gaica (Gallum verurn), numlta sl ·floares-iL'i,Sf.-lon, rnch~gatQare', sinziene; ,srnz.iene-;9;:t~bene, smi'nil'nici3:, prefera Ina.~ilT)ilfJ. se tinedrepl, ajunge lao rna-111me ae 30-60 csntlrnetri :;;1 are florl galban-aUrli ell mire'lisma putemic1'l: de mierA Plal'lfa 'fnflorrta este culeas~ Tn iulie ..

Sln.zienele (Gallum mollugo). numlts ~i dr-agaica; PJlteal.a· reg[nei, siniian·a·alba, au florils de~ica:te, de culoare albgii.lbuie, asElmanatoare flotll-rnresel, un parfum 'amin~nd U~Of rnisrea ~r sa fritfl'nesc foarte des pe povlrni~~ri ~i margin! de drum, maij mult culcate lasol decit I'n picioare in timpul infloririi. T03r9 flerils amintits 'sint'aproaf:l8 iclsrities In puterea lor lecuitoare. S9 91 utilizeaza in 8celasi m0o.

Plan1~ aC~<jls"taearecre~te in eantrtii11 mari a fost qa~~ tot mal mljlt ul-rarH. Dar tocmai ei ar trebLi(sEf"i se aeorde 0 atentie'mai mare'rntr-o vreme in care bolile ae·canGer fae ravagii .. ~~. ait'j trebule S8 aC08iltJez 08. 10l1a cu:rattvsta plantelorproaspete aste substan~al mal mare, dad folQsirea for, in cazul bolilor grave, tfebule saaiba lac in stare proaspata. 9,i iii timpul iernii se pot gasi fire proaspete d~ sinzlenealbe· pe locuri fara.zapac;la, sub iarb~ l.Jscata.

CEiaiul de sinziene cura1'a riniohii, ficatul, pancreasul 5i splina de factorii patogani, De os sUfera de tulburari ale si$temului limfalic, ar trebui sa bOla .zilnic din aeest Gsai. EI esteilldfcaq;! i'n cloroz~, hldropl.zle !;if jung:hlurl In.emos.ale. Foloslt extern. ajuta foarts repede Fn taate bollle de piele, in rani, furuncule si comedoane. Spalaturile calde allJta la i'ntinderea tenlilui ofilit. $f SU9ul proaspat stars da. rezl.Il.tate oi!ine, dOles 56 ung ~Inic eu el poi1lunlle de piela bolna:v~ 9i 56 lasa sa se USUCB.

M~pk:ina populara recomandE\ drag·aica 91 in epilepsie, Is·terie, coree, boli de nervj, retenlie' ulrinara, nisip ,i piatra la. rill'lichl ~i fn Urlna. 91 la boille gu~ei ajuta

aoest ceal daca sa tace zilnlc foarts rhulla gargara,. (J femele rni-a rslatat cii a scapat asttsl de glJ~a, de boala glandeitiroic!e,

Mil intTInescanual" lntr-un hotel al baib Kneipp, GU 0' perschs din Visna/Molding, eu caresint priete(1~. Clnd ne-annev8.t:ut in anu11979, am conslata.tea s~tla. f~cuse 0 gll~a destLiI de ~izi~ilit Se'temaOl, de operatle • f-am recomandat 'drag~if=;.a. Se face infuzie 91 5E,l foIQs\;_)9te: caJd}:i ea gargara.adinca cle toarts mu.ltEi ort pe zl, In luna februarla 1980 ne-am l!1till1it iarasi !ill iata, gu:,>a disparuse, MI.-a povestit, in culrnea fer'icirii, ca selul ElI,iI adussse des dragaica prcaspata; inca de lalnceput simtrse·eum i se mlcsora

gU9B, pina ce a dlsparut complet. ,.

1n ultima perieada de limp s-au inrnulfit cazurfa de, paraUzie acorztlor vocale. Se pare Ga arf verba alci de 0 vlroz@.. Gargara ~I cil"ltitul GU ceai de dragaica sint de un rapid ajulor. Dupa prsotul slvatlan Kunzle. acest ceal este un leac delncredere si in csle mai grels bali de rlnlchl.sau plonetrtte (puroi la rlnlchl], chiaratuncl cind nlmlc altceva flU mai Cla nic! un rezultat, Foar:te eficace sste <ill1estecul de dragaic8, SPlinUUi~

_ _(:ie-p~urzlea-mQru:1iI.galbeoa ir1 @rti ~e. in acast caz, eTsctul se rnanltssta 11.,:

JQEirfe lute. EI vorbeete de 1'4 zlle, Sa face''iiif'uzleoe dragaica si se bea 1/2 eSqsca pe If\'" "~Lgol, .;3.0 mL8U1e -fnaifil::eoe mlcul dejun;Tari=esffil~arcurstJl zih'lI,JagEqrtura

eu inghi!itura. in caz a?<'P981ag{erttre1?uie·.oohs.i@ite 4'GefstJl~r zL

Dn3.gaica a fost ~oarte-apreciaUi in vremurile str8.%:Ghi~e fe.meiJe €:u afec!iuni uterine. Ea Ii se punea femeilor In pafctnd se detlan~a nasterea, pemru 8 Ie rnicsora dursr1le tacsrli. Aoeasta credinta s,a transpus apoi asupra Feoioarel Maria. Malea Domn1Jlul a folosjt draqaica in loc de p'aie pentru culcu!i:ul ei sfint, Se mai spune ca ar fi puspruncului tsus dragaioa in lee d!'l pem.a meals in iesla Q.legenda,dlr'l Silezia retat8az~ ca Stint§! FeciP?r~'a IU9.t. dri},§?tca psntru ce esteslngura pe care magarul n-o maRi!.)ca. Ai?1a este.atlevar-at. Q.s-\li dr.agaica !;)ste cautatada vaci, porcii !;1i magarii 0 refLlZ8 .:

Preotul KOnzle istoriseste ln scrierile sale despre un barbat de. aproxlmatlv 45 de 'ar,1i care suterea de 0 grave. boala de rinichi ce l?e tQJ .inrautatea, in' cele din lIrma a trebuit sa-i fie sees un rinicni. $i c~I?~alt rinichi se, umpluse' de puroi '1ili !iu mai putea tuncnona norrnai. Atun'pi pmu!s-a pu~ p'.e Q 9ur.ap!' dIil,gaiG~. A baul zilnic '1 ee.~j.1 din arnestscul de plante pentru cealuri iT:l~en)iqnat rnaisus, adica o~a. ~~a.de.

_p_§dui,!t $i l:Jrzicil::tl:io~a"galbeila, io l'lar\1 egale. A luat de mal m1:Jite ori pe zi cite a filQFii\jtura, -raroonsed~ beala l-a-trecut cornplet. Acelasl amestec de' ceaiuri

se rjilcomanda sl In ~cleroz:a relJalasa~ .aJtl'l"boU grave'de' ri.oichi. '

lh timp ce ctioosqMI botal)ist aumriqc Riehar.d Willfart atrag~ ateriija in cartea sa "Gesundheitdu[oh'Hl3llkrauterl' (Sfjn~t<ite prin piaotsle medicina/e) asupra faptului eli bauJu~ceaiului se. drs,gaidi ~i dijtitul: eueL ;;int un. mijioc excelentTn cancerul 11m bii ~i ea:'suGul proaspat stars ~i ameste.cat cu tint aluta Tn ulcerafii canceroase,de tot telul ~f in bali de piele de ,natura canceroasa, dr. Heinrich Neuthaler ,·serie in "Des Krauterbuch" (Gaftea despre plante.le medioinals) urmaloa,rele in legatura cu dragaiea: "Dragaica alqe. f?ste Tn unele regiuni recomandata ~i astiizJ Tmpotriva cane.s-

rului, lucru nept,rmis c~ruia trebuies? ne impotrivim cu. hotarTre" .

, A'$ dorJ, stimati cilitori" sa va e<"pun 3c9m c~av'a dinlre experien!ele mele prpprii legats 013 dragaica, pentru ea sa aprecia\isingurl. Cu aproximativ zsee ani in llrma, .am auzil despre imbolnavirea unui medic stbmatolog din Linz de cancer al fimbiL Dupe opera1ie slabise foarte tare'~i trel;luia sa se dU9a la VISf18 f!lentw raze. l,-a,m s"iatuit s_.a faca gargara eu ceaj d.e:eragaica. 0 'saptarnina ma~ lirziu am aflat qeja,e.a hazela nu-i m",i ~rau neeesare?i ca bolriav.ului Ii era mull maibJpe, qUfrnd.s-a.vino~cat,cdmplet.

Ceva mai tfrzlu am aflatdespre 0 "femaie de 28 de ai'll, bolnavi£"1ot de cancer ·al Iimbii. A fast sfaturta:sa consulte un medic din Kamten. ACBsla i'8 p~omis ca 0 vin-

25

'''' ;..1J'1l~1~ ~Lntr~,dt:'J~ l.rmi ri loa p?pyl;J.=l ra in rimba--germ an.a ale ~_c(J-5ter pi EU'l1a me:dil3'ifl.a]e !;II!;! r·efe ra 11"i~~i!Liod: CM-mnlJ It I I. ·oum ELf r. U.bfrallOMlroh, .dTc,,..p~iol. MoToll Dbmnului' ~i M"ri. a.uorroh, ded .pa]ol •. penlJu c~lclJ~ul Mallei' to" tr.l.

26

ge~a Tn. ~ii71l'iJ ahf'poriilplel ~i I-a prescrls un ce~l as plante pe care bolnava r:nl l-a-aretat La un mome:~t Qat. l-am recunoscut oa fiincl ceal de draganoa. Perrtru a a seutl de,at.itia, !j'an! atlllnc9~ pee dilfitoriile 101 Karr)ten ~1 pe aile cheltuleli, l-amaratat dragaica In r.afu'ra ea 'l.8 ~1-8 poata cuJege singurB. S-a vlndscat-oaaceasta boola graaz.nica.

Iflea L-In exemplu: Era sfir1;>itde. marne e_ind Q ternele tinar;il' din Viena rni-a povsstit' cii mama el, in vlrsta de 63 de ani.est~ 9\,av bQln<J.va 9i sea.fiEi inalntea .• mel a doua Qper(;ltii'c<1re trebuie, sa alba lee pe 1 !:Ja.prilie.:_ Bblnailei Ii· eraseuse deodata, cu 0 jumatate ,de an in urrn?, G tumoare canceraasa ~e laringe .. Qoctorul.nu-i spusese atunei adevarul, descrllncu-l boala ea fiind 0 formam ,.de gU9~" Astle ') 0_olnav~ajL)nsese la prima operatla, limp de ~ase ILmi tetul d.ecur5es.e ~mma.1. Aeum ap'i'\rusera insa ~a t;nalulstin,g gUl:~rl tantasnee, eare IiIU OGl.lltI8m~.au zl !?l riG<U,!lE1. Mhi1,a era 'umflsta, bolnava nu;:;;i mai simre6 mTna. ~i braitul" hemaiputincqin-e niei m'§a~r ,I) 'fijiaie ,d'e hirtie:

Pentru .,a~i usura durerite:. t'Tredicul primar care 6 operase prima data prepussse 0' B. doua opEi'r61ie, care -ttebura, aupa cum am mal sptls,sa alba lOG Ja 19 a~rilie si la Gar~' sa-i ssctloneze un nerv dintre git sl clavlcula pantru a 0 allbara ma'garpe.d,uretila qeJe mal lnsuportablle, Doctorul sustmea eel FlU I'nal exista ",iei un sit ajufor' mi:;idical. Totusl, au am r:;fatult-ope fernela respectiva sa baateai de dragaica .si sa radj gargara cu eL l-am mal recornanoat ur, amestec - cu ~fect.d8 impiedicare a 'fMilarii cancerului - de

ceslurl de-plante,?i anume 300 . rame dl;l flliml - 1~rame de co ;. I"

tQ.g...g!§me,de.ur:zica (11/2Iitrul2~" cfte1 ',' ,fa'ia care ,20 . pre!l:l!(rr:J~'

lIngerea sl frictionarea cu-:ari1leieedrag,~\ a fi!u e, Imagma"m ~ bucuria mea elnd am aifla~ cad_ywr.ile fmeetas@ra BUt'!'21 A zile! III"!~if!fe de 19 ~prUie. femeia a'inoeput .sa~9i slmta i&r;a\1j mina.!?i bT:~WI, pJ.!!tfnd 8:8 II? mi~te. Mfldicul primar a fest vizlbil surprins 19inc;j fiic_a:e,ll(1Jq,t:;a. nu fifl,Ellce;fe;ct\Je.ze <l:d0cU~ op[;!rajie.A r,amas impie.sronat atuncl cilidi-a rela , (;jel Ciasprs 'fr<itarnefitliJ]' Gil plante meqic:;inaJe ~i i~a spus: "Mama dumnea\((ila;SWi s.a,; Ceintrril)l,e'ca.~aT' Am aflal qupa€iQia trmg c~ fem-elr m' me:rge "stralucit" - $itez exact ~um tTli 'S"d comunicat - !?i Ga j1cate €leja S'a se ocupe de gosp0dar.ie S;I de

familia ei ae sasapersoane. .

. $i tr<ltind uleeratllle caneeroase se pot 0b~r1~ vind.ecar,1. in ulti~uJ '[Imp, ,~-a.u rnm!,.!IJit bolile maligne de piele 'c.an,)';se·manifesta sub forma tJ_iI'ci" pets il'lt',\!frIecate, bine conturate ~i CJ~pre. Sa' presupune ca ar Ii verba de"o bo:a~~ infe~!itt~sa. III acest caz, tra:tament~1 CUSl.lC pr.oa~pat:cle dragaica ~ialliie de jilimiGa de re.l.lJltat. Siml1ltan trebuie f01os1t tnsa, neaparat csaiul depurativ de fi'lirnlca, urzidi ~i coada-~orlcelului.

o femeie ,din Austria superroara avsa un nadlJl In Gsrul gllrii, care=i pricinula durE1~i ~ngrozitoare II'l toata gur~. C!atindu-se cu ceai de'dragaica, a 6capat in 4 zila ath,de nodur cit ~j de durerL Afirma1ia ca folosii"~a dragaic€li in astfelde Doli eate "un lucrll nepermis" nu poate'sra d~Gi in pici6are. Esteins~ slgur ca t"ju numai Rlantele aducaju-. tor, ci ~i afotputernieia Oomnului. La Urma urmei" t0tul ests in m~nile DomnuluU

MODURI DE FOLOSIRE

Prlspararea c'e<!.iului: Se foIQse~tE) 1 lingur~a (eu virfJ 'dedfag~iea Igj 1/4 litruae.

apa, se opare:;>te, se I",sf\sa stea"PLlt!n, .

Soc pro~spat: $e spala.d"agi;l.ica proaspata~i se stoarc~, dt este iri"Ca In slarg umEii:ia, GU ajuforul storcatorlllLJi elsctricde' uz oasnic,

Pr,epararea alifie.l: Sucul proasp.at e'ste amestecat C:u Lint ~a f8ITJperatura oamere! pTria se formeaza 0 pasta cilifioasa Gafe se pastreaza Ie. frigider.

FILIMICA (Calendula oftioinalls)

. Filimica Qcupa un lac de seams printfe pl,anlsle fndlg'ene. Ea are nUl!le[oase denurniri pepulara, cum ar fi: boanca, calca, caldarlisa, coqonite, f€ltisca ftoaregalbe~a, ~a.lb6nioam. n&cotsle, ochi-galb,en[, 'ro$ioara, r1.JjJnica,s.aJomjs, s:trnauj:a, tGtt5j~i, lJizdosge. Flllrnlca este ointre acele plante carelnt!9i'Vin, oterindu-.sialutorul tn canc~r t?1 ulcera canceroase. Sa gass!?te Tn unsle gradini la,tara• _uneofl creste sa~bat!c ~I pe Agrohoti1?uri de panta, Filnd din nou cunoscota ~I donta If) popor, avind decl lara;;i diutare gra~e fortel ei vlndecatoars, nu 0 inl'lln~m dear in grMioi, ci~i pe oggare. FjlimlcCj ajunge. la 0 inaf,time de 30:6,0 cernimetri., capltulela ei florale S1ra.luces,~ fn nuante .ds 18 galben ,P1rI;J 101 portocaliuQalbl:lJ. ier tljlpir.Ja ~f frumele srnl zerncass $i lip:cioase 181 pipait. E~lstadjferite v.arietati: ell' capi~wlele florale pJlne, eLI stamlne!e- dsschtsa S~[J fnchise la euloare. E!e sint

'. .' . . sj~rl8!e'in. gut~:re~ lor tE8: .~I~decafe: Daca diiTlinl?3i,a iZllJpa

,?;a sapte capltu.I~le lo~ !lor~le, sint rnchu'j8, mseamha ca In 'SCBa ZI va ploua, De aceea, fillm!ca era considerate inca.cln secclsle trecute drapt barornetru.

.In medicin;:l popLl~ara a0ea3~a pla~nta S9 culege '1?~ sa, LJtiloZB~Z~, 8U flori, tulpina 91 f~un;z;e cu tot.. Trebula adunata \'nsa pe scare stralucitor, oaci atunel puterileei tami:ilil~ltoa~9 ~ting apogeul. ri~mlc~ poate fi !u~ta prcaspata din gnlidina pina tlrzlu in tGam0.a, atfta tmp eil: n-a fast napadltade ruqma (malia).

_Fillmica se ~sea:ns,na Put:e0ic c~ arnlca, filn?u-r insa superioara in putere curatlva.

Arnica n-are voie sa fie adrmnlstrata. Intern decit sub supraveqhers medicala intruci't ests poslbil ca ceaiul rnai degraba s-a daul'l9zebolnavllor de inima dedt sa 'e fb~oseasc~ pe cmd ce~iul defilimiqa pO:r;tte fi censurnat fara a dEluna, Fi,ind 0 p'iC!nta depura11"?1 ,ea c~':IstltUl~ .p'e~tru nr'll ~n aJuto~.pr:etlos tn icterul jnf~ct~ B~~ic_ a 1-2.9Bf~a~r:ce mlnul'lL ~illmlca.8!e ~tire, stimuleaza

circula~la. 911"!gel,ul ~I,g[~b~te ... mdecflrear .. n!!2!:_ ____.

, Un 0:n.a ,n:tr~ mina,'irotr-~n fteras.tr8u Gi~cular <:>i duremi.le de .pe urma ranii !")u au l!1pe;~: ncr ,dup~ le;~I~ea't1jln sp:~aJ. AL!JZlnd ac.easta, leal'Tl Slatu!t sa' apeleze 'Ia alifia de fill mica, A fost entuzla:smat de etec::ful aG6stei pom:e:li si mi-a. Gomu(:lijcat cadureril'e care-i pncinllissra mulle flopti ne.dormite '!3-U trecut in SOl1rt timp, De atunci sotia lui

plante~a. iafi~i~1 filJmiqa fn-gradina. ' ,

Aft1naLJ"m"a ilJ~~-o' vizrta in MuhlviE)rtel, gazda mi-a 'aratat p[cloareJe ei pline de yarlc_e. Am IUat ftlimica ~in grad,ina ~j am preparat ail'!La" Ramayitele r Ie-am aplicat I~,:dl!'lt pFo gam?9 (j"~stul"lle pot fi .refo!os1te de ~5 ?ri). P:. u~ma, fe~a..a.jbJ1Q:ujlf.ll~

~~,hla au~tulu~..pe 9, b~G~\a de pmz~~ care ~~a1:.u...de__ ga01be. Vetl 11 ulmltl auzlnd cs petru saptamml ma:i tirzlU, dna I"THl 'qizltat la Gries~rchenJ ¥.a~~.a.4-di~. A~Qele picioare:r aveau iara~i 0 piei£lfn.imoasa, neteda. <? calugar~a ml"a refatat ca,~faWlse? f~meje batr'ma pe C_qre ° remarca~e pe strad~ d~n ~,uz~~lo!c9.eos)t de, .' Cl sa.Be. tra' • ." '. '(]Iimrca .. f0Sl: ·slIrprmsa cmd. ~ce,a femele I-a. ar8;tat, 0, IL,lna mal tlrzru. I cUlm£;la BnClrli, piGJo,ar:ele" Toate varicele disparusera i-i piel!;l'~ is.! repapatas8oefezimea,

Alifia·aceasta ajuta:foa[te rapro ;;i'1n flabile, u.lcere lIaticoaSQ car.e nu se vindeca fistule, deger.atu"ril !iii arsurl. Alifia ~i resturile de pe lIFma prepararii ei $e~folosesc I~ lez:iu,nil~ ulcero.a~e ale sin.ului, chia~ dapi:l sint m.aligne {~anc'~r mamar). '. , IJn~1 c~no~t_I~te atreb~lt~ deD~ata~sa I se extlrpeZe smul. In tlmp 9S se afla incafn spITal ~r totl nB race am grl)1 In Il;igatura cu starea 61, i-am pregatit a~ifi.8 de filimioa., Gu

28

,_a®,!'l~staialifi~ ,~i·a.vns maitirzru \Jri~arana r~t:nas-a ~e poe urma 'operatl~l. d_~S,pt ~~rl:l ma~me,a PEr!)ii S-8 rectus rriult, crcatric,~h~ eisu dovedl~ la cpn_sLJtol postppe(ator 0 vinde,c"'r~_aiW4efrumoa5a in comparatle eu celeA;lle altar padente, i'ndl h'-a mal fast net:esara!decit,partial radlotsrapla.

AHna de-nlimid, ests de mare aj00r :;;i atunel clod piCi:OfLlI este n,apaQiit-de ~i,lJ.perct, Mutte scrtson rru-au contirm-at acest lucru, _chiar l'r:1 cazunle-jncars dadtlsera gfes-toafe metodeldniercale pi'rja a1unci. ~I 'imuoiia -9:efilirrii~a prQa,sp,arta pcate fi folo~jt'l': ~u: succ$'s' in al'::€i~S't* o6aJi3. Uac~ 0 astlieJ tie, niicoza a_,cUp-rin!; ZQO~ 'Vag~llulul, tre1:jL:iie facme' s~alatLlri'l'ial;J !l:l:ai de'sezut: :$s lau '5G §learns cfs_filimici useate.sau de :2'.orl eite :2 rri~ni pliile de iflliirM:i prQa$~ete peiiiltLi ·li8G~lJ_(~".bciie Cle ,~eibt d ferneis diil Stuttgart: rnl-a seJijs~ €a. sGtul ein,lJter.lse de ~e ciupercij la plclor. 3e nu inceroas8:rai Baile 'j;JUfille- ~r I'ltoJdf8 'mJ' d~81:J_ser.a rjlel un r-B2!witat. Atcllilg:_i aUlJeereafmu a!r'f,ie d~ filimi,ca. Q~p:a Qpt,zile, lr<tclJrlle '!Zjesthfse s.;e,a!Jy!m:!e.ca.t~j ?WfI?U diJnas. t{JJJ4 m,inunat? Pe IIA.!!l~",ai ffl,e ar t~epl:l r R;reparata 'tilr 0_ tln~8r? t'je'finmjq:~_ (9 5'~ G~Ua· relet? 18, l',McD_r;_[u;ri ~e folci_sire"). Ae:ea~ta :tfnctur,a, Qiluafa cu apSifiarta, eate loa_rtf! potr'iV,ifa Is. c:pmpr.~s81'e 'prepara,Ts' p,~ntru rani/ contuztl, hematoame, rupturi muscutare. ba ch.iar psrttru lll~ 'oeratii purulente sau de natura canceroasa pernru ranlideschjse~,€Jin cauza escarelor, pentru umflaturi, abeese :;;i pustule.

Nu numal preplut Kneipp sea zbMut pantrua impune ,filimica drept un mijla;:: fitoterapeutio de vindeearea ulcer'il~iilor eanceeoase, ci !?i medici cunosQuti ca dr: -?tager, dr: ~.ahn, tjt. ~a.',en~e: ~iaJ;i1. Dr._Bohn Git6~~-a8eas~ p~a~fa,Ga f!ind c'f!i,mal imp(1ri:ailt mg!op curativ In bolile canceroase, atunei Clnd nu se rna) poate mts!Venl pe cg;ie chirur.rii~ala' !iT rec0manda sa 59 bsa t:e~i as' fillrnlcao petlCiad;i mal lunga de timF,.· S4_G_~( Rr.cti';:'>Ral stl!lt.s ~<!lillimi(ji Eoa~!'lfi folosit ,cu mare- sI:!G.c_eschiar In cancanrl piem. Hemal1g.iqmlJr uns Ilreme mai T'ndel!Ji1gata de- citeva on pezl cu sue proaspat de f:limlca poate.'li'ffietlt sa di_sp_ara .. lp1el~i .s~mnele dln nastere (S'LJb forma. de pata ,colcraf® ',s:aa it<etatoza. a,e:rjila' (pe~led!'Il~ti::il1ete~~$i p:et~le"a~Rre~~e Jl~i..Iri eancero.as,a tie pe piela- pot Ii . a stfe I 116epar.t:~te: R,e;<':ent, rneau::u,1 ~I percetatmul" amen-, can; dr- .• Drwey" a atr'qs ale n[i ll' asup-a p,uL8nl ,culaLI\'e'~unIC€! ;;t-nIIITUQI 1.<1 G~_nl;~'--; d 'fJUl,ut 'consemna reLlsrte tamaduitoare fo8l1e' bun:s .

. Ceaiul de~li.miC. a se~dtf1inistre-:a:a·intern ~i in bo;li g;?)S~~O-int.estinale-, til er.~mpe 1·1 51 ulcere stomacale, 111 In'lamati! .ale co[onullJ.I, hidroplzie 51 hematllrre,~ 61 'reprectinta; de asenenea" un mare' ajutor, tn virOlf.! ~i infecpi b .. cterie!1!'Ei-: G$ G'fect minunat are folosire.a ceaiului proaspat de filimica miMe ditltr-o dsclaratie peCafS mi-a 'facut-o un medic: ,,0 fetfta de do~ cnj ~I jumatate se cam iinbolflavise oupa repetprea vacGinului ,"mtrpoliem~elijlc; ave,a diaree cranica, ,slabi:;l8'. ~se cO_IlSiata'sera (_l scad ere .eViderita a vaderi!}11 tot'teJ~1 degre.lit?li d~' ruutritie. la unconsult ~tinic~ 56 determlnas.e

1n Gels din urrha ca'-I;lf avea, Flar;atifos, moli\! pentr'-.j cars'-fata era tlnllta -sub observatle mEld[cali~. Dupa b fiJlotlir:e .d~'L osaptamina a, ~eailJlui pr~parat din finn pr09'Spete de filimica sl adm[nistrarea urwi -I1l:lmar mic de medicaments, homeopatic€, copiluJ s-a refa_'cut fii mare masura. Rezultatul. anariz.€lj facLlte- ifTIediat;>1 rep@tats de3 [J(i a materiiiDr reeale, in vedl;lrea d¢pisl:8rii ~gientil9r p~tbg!'lnl ~i tifbsul L1i , atost pentru Wirl!8

dataFnegativ.h - .

Deciare-ce-filimica di:\ 'rezultate bunein i'e:terul. infe.cti:os, este U1 lea:e- excelfmfsi In bolile de fiest. Florle, Huri:i.ele?i tulpina sfnt opartts cu'apa olooot~a, iar ceaiul '~e bOla nfilrirlulr:it _ljI hrililp.,p.n~mp.r;rt", meti "IJR·,SP. rot hfli'l 3-4 C1R~ti pp. 7i, Rpmximfltiv 1 lingllri=\ laflecare-sfert de ora. Se obtihewn mijloc vermifug daca 5.e prepara unceai q_~ 1f4 Iitrud.e:apasi i Ifngura ['lJihili'de flQri de fillmica.,SuCI.!I tulpinflcir proasRete 1ndep"!H:eazil'l

.[ wirueHe. (r\egii~ ~i_ sc._<:lbia. (6itl)j d~c.a inf. u<:~,a:.se n.Eirt:le .• ~.i 1.?CUrile t:;1,irJSt\."Sint-rmb8.jate.in ~ ;ea, atunci sa vmd.sca eClemele ~I Inflama1ule gangllon,llor. Ce3lul~ consu~at ZllnlC~ ~ar-e erect depLlf,al1v, Persoane,lor care folosesc oche'lan~1 care fuc clte.o b<;L18 de ochl

cu_-casi dildut Ii' se intare~,te 'leclerei'll, SpeJa,iurile cu infuzie de filimit;a"~i coada-c~ului,

29

1/ arnesteoateln p~rt,le_gale., Cjt~. tEl. in'ulc:eralil ~i,tu.m. ?r! c~nG. e!d~Si:i, 1.8 piGiOa'.r elf) eLI ulcer VatICOS, In o_steoporoz;a. In .abcesela eeapse: ~I in' ramie .ur1te" purulerite, cars, ru, vor-s~<sevind!li::;e. Se ia 1 II,",gur~ cu vir! din acestamestec pantru Hi? litru deapa.'-

Penitru 8 re~i,e~a. performantele, uruce ale cssiultli de filim~ca, 'as-derl sa mal 'Unsir clteva rezultate c:onclur:lelits,: 0 aslstent~ rnedicala care.sUiferea deja de 0pt @nids,io lnflarnatle .a eelonulul f:;;i luasa ora la un medle-speelelist, A tost sfatuita, ,_dupabro.~ura maa,oSa iac~:<)i de filimici3J: PEl pareursul a patru zila EI baut, 'inc_stulcw incetul, cite dol.l~ QS:~JI cu cl?-ai de f.ilimica Ntci nu l-a vsnitsa creada. cind dup'i:\ acsssta f,oiooira.scu_t'ta tqt ialJll~adis'parut . - 0 baluga-ri\a rnl-apovestit ca sutarea de diaree puteri-tica. De:;;i a baot ceai de rnusetel, nu s-a slrntlt nie! c arneliorare. Abla cfnd a recurs la ce~LJI_de_

ilimica a fost rnlaturat raul in tirnpul eel mal scurt, - 0 alta calugar~:l'l din Bavaria, se e inur ,deja de 15 ani GL[ 0 cluperca la plclor ~i avea dessori :;;i nebite. A rau:;;it sa ajunga, ln eels dln urrna, prin uzul alinei tie lilimica, la 0 vlndecara a. picioarelor: - F1oJillj! defilimi~, 2IinQu:rit§JB.ss 18-1 'Gea.._~,_sJt:tt-I.:l.Oj_§_xatiY.JJ:;;Or; ~ Crustele din nas se po"t '{I~or GU ~lifi'e.'de fIJir1)i'Ca-, Observatie; DaG~ cine va I1U suporta uhtu'ra de pore pi!lGlte folpsi la.prepara~ea"B.lifiei sl grasime vegetala de, calltats. Pentru aotifine G pomagiima:ialifioas:a, s:e~toarn'ail1 ea :cit-'est€(;:'aj(;ia p~_tii':l ulei.

MO;OURI DE F'OLOSIRE

Infuzie: 1 lirigurl1~ (Gu'Vlii) de plante la 1/4 litru de ,apa. , .

Sai de ~ezlJt: De-(2 dri eTta ~ milnl pllne de plants proaseete sau 100 grame d§l plants uscata la 1 bale de sezut (a se vedsa "Bai de sezut", la "Partea

_geneca,la"). .

Spa!j3:1u.ri: 1 rlngu~a rClJyfr:fl dr' p!an~e' 1Cl. 1I2'litru de apa. .

Tinctu.fa: SEI_pune 1 pQnin plin of!! fRlti tritr-un litr.u de- ra.Ghiu natura~, se lasa 14

zilela soars sau IS. caldura de GGa, 20 grade. ' .

Alifie de filimlca: De 2 or! 2 niiin~' pline de filimica (frUAZEf, -tulpinl ~iflorJ) s_l'nt taiate mawnt. ;500;grame qe osinia",(;l'a pot.c, hrariit rfi:ltur.~.1 pau ds ur;ltu(a qa pore b~n?i sa' friflerb}i1ta astlflll g,¢ par{i:?"~-arRune' '9nitel~ la.prajit .In a£ea;:;tfi urltur:ii, fJr;lr_Pinte 86 intfGij~i:: filimi~ile, taiate,. ",9 las~, sa sfi'rlIe'birle, S'e ,a.meS~eb-a'!fi sa jau,d~',pefoc. Se; acopera :;;1 5e _las-a sa. stea ti~p de 0 zi. ,\do~a :;::i, prepacatul sa rnc-alze:;;te J-l.;Jpr 4i seflltreaz3; printr-o bucaHi

_ de prr:lz?-sau tifon,ln vase Gum:te;prtID,atFte dinainte.

SUG, prQ~~ma:t; SOl !?pala frunzele'; rulplnile_~i !Iorile',*t'i fie tm'c;, Tn stare. umeda, prfn ,stptc~~orui ~Iiilttricde uz casnic.

LEURDA (Allium ursiilum)

F[ecare prilila_\)al'a aduce.sperante in scare :;;i dildura. Ne sJm~m rar-a~i '{eseli '~i plini de avinf. ne bucurE\m de prima tI1Ver2Ire~·a na1l:!~ili :;;i de voio~la IUmil p8;sari~or eu fntreaga fi~n!a,ca de un autentic claf de la Creator. In fat~ I'lcestei 'noi splend,ori ve~!) al"tr~buisa pa:;;lm~preo n~u_a .C!)~~9~ I?rlm~~ar~., 9ourati.r'e >~i de'pura~e:~organI8- mulul!~are due ~a D Impro:spatare ~I mVlofam' IgI8I11C3' demnede luat in'.seama,

Mai rues leurdi:f, numifa'!,'li: 'ai-cio:rasb,: ai,ds-padurl'i; ai-sal batie, aitlti, aliu, aliu-de~ iunis, Je6arda sau Isorda,face parte dintre ace~ti v8stitiOlrl'.a1 primaverii.Frur.1ze~a, de l,In vert;le proaspat; lanceolate, lucioase, asemaflatoo,m celar-alE) lacramroarei, i!3s dintr-un i;Julb luqguiecl Gare este fncanjur<'lt' de menbrane 'albe, transpa(ents< Tulpina neteda,

30

de un verEla dsschis, i'mpT'euna eu pdtlnJl all;) i;3jl"lrfg pfna la 0 ITialtims de 30 ceritlrnetri, leurda cor,este nurual pe' aimpii bogata in humus ~I umede, .sub t'LIf1l?urC in paduri de folease si alpine. I 59 simie putemictJl mires de usturol cruar i'narnte de a zM planta, cl I-a ~I adus tn. PCP0( numals de "ai" - sal batic, . de padU((ji'-, insemnrnd usturoteeast mi~Qs exclude fara nici 0 indoiali:i. arlee, cOl'lfuzie au frunzale lacrE.rriioarei sau GU otravitoa.rea bnrfdusa tls'ioanina.

"La ,fn~I3"p'.otu~ j5~rmave-ril, rnulte z8voale. sint acepente GU nWr:1z8:[e pfoCl.sp.ete, verzi ale laurdel. Ele rasar din pamrnt in afJnlie'~i mal, une(;)ri chfar mal devreme. Fiorile devin tnsa \1izibile abia pe la rnljlocul lul mal sau in iunie. p~ternitE) forte vlnOEcafoa.re zac in ea 9i 59 spuns ,ca ~i ur~ii 0 cauta clod les din hibernate, pentru a-si curata stomacul, intestinele ~i singeJe. leurda corrpns Fn esenta proprietatrle usturolulul nostru, nurnal oa are 0 puterecuranva rnult mal mare. Este; "fs acsea, dg-Qsslilft d€ imdica,ia Tn clJrele"depurative de' primavara 51 ajOta ~a vlnde-

earea boliior croniqede piele.. '

Intrucit ftur:,zele isi pierd f('Jrtele ieclJitoare in stare I::Is!l)ata~,rril oura de Gurafire 91 depuratie de prlni~vara ale se f91Q5eSC proaspete, Se pun, taiatE ma.runt, pe

(' p1il1ea cu unt; tecate fin, in loc da alt condiment

. . (nefjerte} 10 SLJpa tJlnlca, pe ea rtof , Tn pertsoara,

chittale sau aile minC-ijrtJri al'career gust ests Il1'lbl!Jnata!it altminterio,U p·atrunjel. Frun,zele pot f preparate ?i ca P!l!lre. sau salata. fntn.Jc:Tt fdlos.ite in eantJtati marl au un gust

ihtepat0[, ar trebtJi amestecate Til piure GU tnmze de ur;ziel. '

Frunzeie tinere S6 aduna in aprllle 9f rnai, decl tnafntede ~nflorlre, lar bulb] la snr!i'itul verii ~i toorrmo. Bulbi] de le'Urda pot fi folositi la fel ca usturolul, Este indit.:l:lt ea persoanele c;u stomac sensibil sa toarne lapte card peste trunzele ~i bulbli faiali rnarunt, sa lase-totul sa stea 2-3~ore, apol sa baa acest Ilchid, inghitituri3 cu inghltlfur~.L

Pentru a avea pe tot parcursul anulul leurda_fn casa si a Dene:rficia de putsrea 'si tamaG.luitoare, se prepara a tlnctura de leurda (a se vedea "Modurl de folosire"). Din ae:eMl:a tinctura sa lau zilnlc 10-12 picaturi in putina apa, Aceste picaturi ajLJta la 0 memorie excelenta, prevln arterlcscleroza 9i. alung@] ['I1ulte-alteafeC1Juni ·~i indspozitii.

l.eurda -are un eifect marie favol'abll.a~upra apar:i;:Itului digestiv.. Se (ecomandifl atit la diaree a~lJta ~I clronlca, Ghigr -paca 6c'((asta este rriso!ita de baloriari ~i colici, cft 9i 160 consUp~1ie, saca abeasta sfl baleaz8 pe spasm8 interne SCJU pe -Ienevirea intestihelor. Vier:l'nii intestina.li, chiar ~i limbricii, mor la dtva timp .dupa·ioloslrea leurdeL o datELcu imbl.1na~firsa'actlvlta~ii ~ntestil1ale dispar ~~ acele indispozltii ~r€l apar edesea 1;;1 o<:lmenl vTrstnici sau la glurmanzi din c-auza intestinelor ienelle, inactive sau prea pl1ne. Insomnia" tulburerile GBrdi~ce provQcate de stomac, indispozj~iilC! provenite din arterioscleroza sau hipel1.ensiune arterial1i1 - ca vertijul {ameteala), senzalia de apasare (Ia c.ap), .de nellnili'te ~i depresiunile - vor ceda. Suprapresiunes; scade treptat. Viliul de'I.BUrda (a 58 vedes "Maduri dB folosire") ssts un prep"rat minUnat pent(u to~i batrinHcu ve_:;;nice secretjj pulmonareabundente yi greutali in respi.raTle legate de, acestea, Chiar Ttl cazurile de tuse rebela indelungata se scapa de fl8gma ~i de lnsuficien~a respiratorie provocata de ea. AC.est leac este indicat in luberculoza pulmon .. ra ~i hidropi2i~, de Gare sufera deseorl cei batri'ni, FrUnzele ~olc5ite in stare pro:aspata curata rinichil !iii vezic.Gl, favtclrizind urinarea. Ran:ile care sevindeca greu,

unse cu sue proaspat de leurca, S8 vor inrjhide rapid. Chiar l?i starea bolnavllor cardlcvascularl.se arnelloreaza.

Lsurda esta un mljloc Clepl,-lrattv inca naapreolat la justa sa valoare; 'care se dovedsste bun mai ales pentru epiderma cronic suferlnda. Medicul naturist ~j prsotul elvetiarl 'Kunzle a Ia-udat 1'n mod special aceasta pj~nta: "Ea. cUrate. intregf-ll organism, face' sinQflit'f siil'i~tQs, alungi!j sl distruQj:1 substantela (:jtravitbace. Persoanele rnereu bolnaviciofJ.-$a; celecLJ ec~eme {l.i cu te.nulfainos, scrofulo~li~i reu.malicl! ,ar trepuisa v~ne.rez,e"leLcJrda.ase'men~ea aurulul, Niol oplanta de pe PamTn~t1u aste atitde eficaoe pentru 6un'i~i(8a'stomaculul, a intestinelor ~i a singeJuL Tlnerii ar inflor'i -ca nlsteroze S;;i s-ar deschlds ca un con de brad la soars!" KDnzle arata' mar lncolo cii stle f$miliiai caror memorl erau inainte "tot timpul anului bolnavlelosl, mergeau din doctor in doctor" erau plil'li de ewptiisi eGZem:etsertlfuicYsj PEl tot corpul, pallzt, de parc~ ar fi zacut deja In groapa s] t-ar rll'tciitgalnile iara9i stars .de sub pamint ~I care s-au Insanato~it ~i inv'ioratdupa 0 'lntrebuintare maUndell.lnQata a acestui dar minunat al Durnnszelrii".

MODURI DE' FO.LOSIRE

Sub forma de condiment: Frunzele proas,f'let€· de leurda !ll'l marunlesc ca pii.tnmjelul sau ceapa 9i 58 presara pe-pllna, in sups, sosurl, salats ·~i rnln c'aruri cuoarne.

Tlnctllra de leurda: Frunzele sau bulbil tiliat1 rnarurrt S9 intrcduc ·fntr-o stida ptna Ia gil f~ra a se indesa, Ole toama daasupra rachiu dssscera sau cries alt ra~chiu de 38-40% facut 11'1 casa ,$i Ole lasa 14 zile 'in scare sau in 815ropierea m~iriii de gatlt.Se. iau de 4 on pe zl cite 10-15 picaturi in putina' epa;

'Vin de leurda:'Se ta 1 pumn de trunze taiate marunt, se lasa sa dea cit~va elocote In 1/4 Htru de vin alb, ss :ir!dulCElllite dupa gust cu miere sau simp ffi sebea din aeest vln peste zl, incat·, ioghititura GU fnghititura.

MACRI!?UL-IEFlUREL~1 (,GxaliSj-al;:etc)ssila) ~ste (!Jei:!umlt in limbajul popular 'si rnacris-depadure, -ma;;;ri~lJl~capr~i, macf19-pasaresc', rnacrisor-tritoios, macri~ul.cuculuL pita-euculul, trifoiu-acru.

Macrl$ul-iepurelLli acopera solul pretutindeni in padurile noastrederfoi0ase si conifere cu un cavor de frunze de un verde deschis, presarat ell flori alba, qelie;a:te. Priveli{jtea sa este eXtrem ds placuta: o'cllilol. Cim;! me~g sa culag clupE!rci, mi S9 IntJ'l11pla unearj sa rna aprec dupe. 0' frunza !;l~ sa 0 maninc. Fiorile Ie, adun in cantitati mai mlel pentru un ame.stec qe ceaJurr pe care i1 citez la p;>g, 87.

M.acri~l:lI-iepLlr,elui' flU S9 usuc~, c:;:i se 1ntrebuinteaza dDar In state·pr.oaspata. EI fnlatUrapirozislJ' (arsurile lastomac) ~J tuJbwarlle hepa" tice ~i dig~stlve u!i0are. 8entru aeeste indispozitii, else bea sub forma de Geaj ri:iclt in prealabil, in p0r!ii de efte 2 cei?ti pe zi. Contra icterului,'a nefrit~i, a erupliilor cu~ tanate ~.i a viermllor, dozal respectiva,se bEla c~lda.

Medicinapopulara rscomanda: sucul proa,s.pat stors pentr:U c9m::eirul incipient la stomac" tumorHe ~I ulceraliile canc'eroas", intemec~i ex:terne. SL;JGul proaspal S8

32

3i

dbtiile cu ajutorul stcrcatorulul electric me uz c:asnic. 88. ial1 3:-5 picalu'i 9 dat~ _Pi;!' or~! dfluale in apa ·sau cool de plante, Pe uiceralllle:canceroase externe sucel proaspat st:Jrp S8 ung8 direct _ .• . _ .

In parkinsonlsm [boala lui Parkinson). sucul se preSCTII'l In doza de 3-5 plc.a~j"1 pe t:lfa, luate, intr-o ii1fuzie de ?oq~ac~,jrrcelul':li,. lar extern ,sef.olose~,; psrnru fri~tionarea slre spinaril. o.lluarea. ~I .?o~area trebu/8 respectate cu striCte\e aM. la cancer's de stornac, ulcsratli si'tunori, cit ~r la bcala lUI Parkinson,

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 Ilhgl:lra de frunzs proaspete.cu 1/t litru de

apa ~, S8 lasa sa stea PLJ~in. . " . .

Sue proaspat; Ss spala frunzele liOi se store ou sjutorul storcatorulul electrlc'de uz easnlc.

MU~ETE'-UL (Matricaria dlam.amWa)

. Alte derlumiri: m<J.[TIoriHI, m~r~rlul-cnnel~l, matricea, moruna,

m~~elel.(je~c'i'mp, ramal!, rO!T]8mi8, roma~c,!.: ,., ,

G~t:i::;tl::l J.l'1::l C:tgoare,.so(un ar£,llloGl58, clmpu, lumlnisurt, CO~I~IO!, I'lB lanuri rna caraaJa, cTmpuri de .. flOFu,mb, trITei! cartof ~i sfecia, Valbros~1 nostra mu~etel este Izgonit tot mal mull din oauza fol0Sirii excesive a ihgr~~alTlrntelor chimi<_:e 9~ a c~m~aterii~bu~ rulenllcr prln erbloide. O!Jpa ierni bpgatern zapadaf;ll prlmavsnl eu mul:a urnezsala, I'lo;sten intTInH: foarte qes. Rsceptar::ulul ~ste, sprs deoseblre de al mU1?ej-slulul salbati~, cencav, mrr~su' doosablt de arorna' ~r plaCLJL Nu cred oa ·este l1eoesa~<I () descriere mal amanuntita a acestei ftorl al'i't de cunoscuts. Capltulele florala tsrrrma'e 'se colectaaza dfn mal plna In august. de preferat ih soarele amiezll. Nu este a exagerare dac~. c~e~ mu~etalul ca pe un .laac u~iversal", mal ale~ r:x=:ntr.u COl?I~1 r:rie~:

Pruncllor Ii S8 poate daceai de mu~etel la Or!Ce.ln~l~pozl~e, 1}l~1 aas contra crampelor sl a durerilor abdominale (callel). EI aJuta i?1 In ~a!omm, diaree, eruptii, dureri de s10mac ~i secrelii stQmacale abundente, tulbllrarl menstruale (Cl;!m:ar fl amenoreea) ~i alte i,lre~~iu"i. ale or~anelor pelvlene, in Insomnll,

epididimi~a, febra, durer.lde p.e urma. ramlar lil'.durer. de dint!. '. . . ._

Musetelul are efeat sudorific, calman:t, antls~asmodlc, dezmfectant ~r antlmflamator 'rh EriFlama~ii dE! tot felul, maio .alesk ~\13 ,r'I;lucoa~elor. ,Exter~, mur.e~elui s~ adminlstreaz2 'lub forma de comprese f;ll spalatun In c,onlurlctl.vlte ~!. alt'e 'lrilflam~a111 ale Qchilor, in eruptii eutanate ca\8 provoaca minCarimj sau s~~urc411. pa.~arg_ara tn du~erile de dlnli, precLlfll ~i Ie. spalareC! ranUm, Cind avem ~~p~!ar!. ar fl b.'r:e sa ~em de fi9C,~redata cita 0 oea~ca eu Infu-zie.de mU~S1el: ne~arn Ilnl~tl In~rnt'Ei! c~ ~nlm!'l !';!'l nA

fie afectat~. Foarte indlcafa.Este 0 perna loI:\cata eu mu~elel, apllC8ta .calda Iqca1. .

Baile 5i spalaturile au mu~etel au LIn eject ca~mant, cu !.hfluent~ be~ef!cti. asu~ra intregulul sis1em nervos. Dupa, bali grale sau stari de ep~lzare va y~tl s~m~ curlnd mai bine ~i ItniE,>tlfl sufl~te~9;, In ingf!Iirea dumne~vo~stra cosmE,ltlca ,sa nu u:ta11 mu\>ete'lui. Darn faceti saptamrnal .0 bam a fetal C_u ,nfLfZI,e de l1Ju\>et~, v7~~ ve:.dea .. ~um tenul dumneavoastra inflore?te !?I culoarea fetel S8 .nprospateaza. $1 In mgrlJlrea

P~~l..!.h.li =. trebui s~ .fOlosi1i infuzia de rnusetel, mal ales dada avef pikUl blond. Spalfl'ldu-~a astfel p.e·~ap, patul y~a::a devsnl vaporos :;;u va e:ap~ta un luciufrumos. _

Mu~etelulw;?ureaza.'scaunul faraa avea efed laxatlv ~i est€ asttel lndicar indirect in tratams_ntuI inte_ttl al hemoroi~iJor" care pet fi tratap !?:i ,E'lxtern' cu ~Iifie de muectol, AGe~sta pO}Jada poate- fi Ioloslta ?I pentru vlndecarea ranller. GllIturarul slsinuzita sa arnelioreaza repepe daca.:se inhalel'lZa vaporl de musstal. Dupa un astfel'de tratarnent

trebule stat, bineTnteles, la cardura, ' ,

. ·Ulei~_lde mu~e,~er era forasit J~ca r;Jln amichitate CiO frectis c~ntra nevralgiilor ~i a reumatrsl1!lu~ul articular. La vech'le~lptenl, mLl!?s,telul era conslderat, datorlta puterii sale de a scadea tebra, drept floareC!.zel,lJui ,s"QarSlul. NUrilele de Matr.icaria ests denvat din latinescul "mater~' = mama, de:oah3:e mU9~*;)lul era utiHzat in bollle mamelbr sl ais'femeilbr in gensr8!11 In .vechlle oaqf despre plante rnedlclnals se poate titi ea uleiul de m~?~tel 31unga oboseala rnembrelor, lar rnu~er~lur flert in 8.pa 9i aplicat pe veziea bofnava carneaza durerlle.

Medlcul naturist Johann K,Onz~e relat!38.Z8· despre 0 ternels din sat numita vr,ajito~r.~~ mu:;;e1e!ullii 91 fo.act:~. cautata ~"~ Ddllilsvj; a aj~tat cino~ persoane ~u auzul ~Iab s~-~~ re9apet.e auzu], praJ~lnda clitaf?a-de-mare, Ur~~r:1e!'l maritima, (cafe SP. ~ultiva In hor.lr(.;ultura), Tn ulel de· mU~'9tel sl plcurfnd de mal multe on uJeiultafd In ureehs.

, ,Ac~asta "v'ra_jitoare" facea 'sa '~e mi~te iara~i membrele piiraJllzate. GU ajutorul fr.IC!runl!or CU ulei de_ mUi?e!eJ. Contra d~reri:lor d~ .och~ pun.e.a.la ~ert mw~er8lin l<'lpt~ $1 n apllca sub forma de compress caide pe oohll ih:chl$l, care .sa vir:laecau cu~i'nd, In continuars, preotul KLinzle lstorlseste: "Un lEsator rill mal putsa dortnl dec'1t ii'ezind; altfel .avea senzatla ea se'slJfoc~.f;emeia I-a privit pe Om crept in ochl sl l-a deelaraf ca el nu poate urlna, .ceea ce omul l-a confirmat l-a spus sa~si pregateasca ililEfdiato sUtla mare cu yin pe care s/!i-I fiarba cu musetel, din care sa bEla un pahar plln olrnineatq_' sl unul saara, Urmarea a tost cii a reusit sa ellmine O. car-rtitaie fncredibUa de uriM. 'mal

tritntulbure, aponot mal clara; in opt zi!e era vindseat." ,

MODURI DE FOLOSIRE

Prepar.area cealuluh Sa '0pare!?ta 1 Hngurita (eu vIii) de fieri de ml!JSetel CU 1/4

. lltru de,apa!?i:?9 rasa sa stea putill. ' ,

Adaos}a. bate.: ~ent~u baileJh c~da sa iau de 2,.o~ e~e ,2 r-nirr:ll pliilS, pentru

bali a fete I ~I spalatul paruJuJ cite 1 purnn plln ~e, f[on ~e musetsl: canti-

tatsa respe,ctiva',s.e, opars1?te ~j sl;llas~ sa "tragay. ., , ,

Comp:rese': 1/4 lltru 96 ~Iap.te 'in ~focot este tur~at. peste 1 lil1gur~ (cu ... irf) de rnusstel, ss J~sa sa. sH~a puttn, se strecGara ~~ S"e fa,<: e"0;npres~ calde.

Abur~ de mur;;etel: 1 ,!fngl!ra (ell V!rf) '96, nlLJ!jlstel Eiste Dparrta C!.I 1 Irtru de a,pa ,1[1 docat Vaporll S9 Inhale'aza stlndcq'capul s_ub un pros0f9.

Perna ell plante; Se umple un sacuJ8t de pfn.z~ _fie in CI;I f.lorj us.;::ate de m~eteJ ~i ::ie 1l1saileaz1.L Se rncalze~te bfn's, rntfi-o ~gaie Uscala Sl s~e

~~~. '

UI'0i de .:m~$.!.*I: is.a- uillple l) ·~ticla pfr:)~ ,18 gir, @~ a se Tndesq, eLi lion ~roas. pete de r;nu~_8t:e1 c,-!I~s~e fr:1~oa~e '~I SJJ" tfj'a.m~l p~s.te, ela uls!. de, fTI~sline presJll.te..la re.ge. BleIClI·lreb!J!e Sf.j"q8Qpere f.lQt~e. Stisla se lase. blne astiJ-

pats.; 14 zile'in 'soare. Se Ras!reazila frlgide-r! ,.

34

33

Alifie de musetel: 200 grame de grastme de pore ss tnfierbfrita .ca pentru a ffige cella ~i se adaug,a 2 miini pllns de flori proaspete de musej:el; vorda Tn cloaot, ridieinc!u-se Sl'L!megTnd. Se Elmestec::a,se acoperkqi sa puna t~tuJ p:e_ste. noapte'lrntFP inlOap!';:re raceroasa A doua zl se'Tncali!3<:Ws ffl~a' [I q:ata ~.$br ~i $tl 'stoardEl pririfr-o, l'zlud~!ioa de pinia de. in. D~n ~XJi:ederifa'a (~ie~lt cs. cel mai 15lned,e~procedsaza astral: Ss pune o bucii:\ica depiliz~ de in l;;tr-o[;slt~l;'aceastase~'flx8aza peste un vas cu oloe '!ill 51':) sfoaree, Pasta aHfioasa Ij!ste am!3stec~i~, 'apoi unlr0rm, dup$i care- set~jirna:'m 15:Q cane cuf-qte:.

NUC:UL (Jl;lglans regia)

Nucul, numit in p'opm !;lj. nuear sau nue-costeliv, inflor'e~te i'n luna rnal fn€s,i'haintea· forIl1arii 9i apar~fei frunzelor, Fru[1ze~e· proaspete 'se aduna In'rblnie, nuC';[I~ verzJ la miiocul lui kmi'E!., at?ca timp cit mal pot fl rn~f1pate u~or. c~ojile verzi de nuea put[n irffl.ii1te·dea·se €Cace .;;1 ds a devenl maro, lar fructele coapte in septernbrie.

~eqiul cin frun~e de' nue e~te un miJloc eficace In tulburar'ile d:iges,tive, d,eci in constipa~re $i in lnapetenIa (!ipsa pottei de m7nca:~e}, ]Dr.Bcurn yi in cur~llrea singelUi. De assrnenea e'l se Tntrebufn~eaza cu buns' razultate fn tratamentul dlabatulul ~i contra lctsrulul.

a rnfuzie din frunze de IlUC ea acaos 18. baja,este. buna contra scrofulozel 51 a rahitisl1lului, cant're OSteoporcael ~i a urnilaturuor la os, ca !,1~ a unqhlllor purulente de la miinil?i plcloare. :Sp'alatlfn caz de eczema la cap (mai ales le.sugari), rofil {coli} 9i stable (rile) locurils rsspecdvecu irif_uzie:oin frunze verzi de nuc.sl veti vsdsa eurind rezultatul!

Spalaturlle. respectv bEiile cu acsst adaos ajuta in acnee, eruplii purulente, trensplratia pi,eioar:elqF .~i leucoree. Se clats?te gur-a CiJ acsasta infuzie in caz de stornattta ulceroasa, afeclluni ale ghlgiei, gitului ~i I~ring~el:ui.

o InfUizie concentrate sin frunze de nuc, ad~L1gata la apa de bale; vindeoa dege~aturile. $i ln cazul unel cade~i masive de parse poate a:junge .la rezultate bune, r.nasindu-se rnult ple;lea capulul ell acest lichid. EJeste un prcdus natural €!xcePijonal ~i' impotriva pa.dLlchilor de cap reapa.ruti in ultima vrem'e. Frunzele proaspete alunga ~1 alte Insecta nedorite.

Djn nucils verzi oules~ fnainte de Sinziere, deci aproximativ pa la mijlocul lunl[ iunie (nueils treouie sa po~ta: fi in1epate u!?or), se po"ate p~epara a tfhct.ura de r1u:ci tare curii!a stomacill, fieatrul ~i singele ~lintatur,a hipotrinia (lenevia)s1omaeala ~i colita de putrefaqie. Aceasila tincture. este, deasemenea, un remediu excelent coJitra. sin:Qelui ingro~,at.

MOOURI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se (lpare~te 1 lingurita (ou vfrf) de trunza de nuc t<:iiata marurit ClJ 1/4 lltru de apa proaspat fiarla ~I se lasB. putin sa stea.

Adaos 118 bai sl spalaturi: 100 grams de )runze pentru balla complete, lar gerwu 5p5Jaturi 11ifl9urita (ell virf" de frunzs marun\'ite la 1/4 litru ~e apa (a se vsdaa .,sal complete", la ,,'ParteE!g,l\lneraJa"). Pentru 0 lnfuzia concentrate se la 0 cant it ate dubla,

Tinctl,lra de nucl: Aproximativ 2Q nucl verzl sillt Uiiafe in sterturl ~i lrtrcduse intr-o sticla cu gil: 1arg; se toarnadeasupra 1 litfu de raohlu de secara, In asa tel jncjt sa acopere nuclle eu un strat gms de 2:3 degeta. Stida, bine astupata. se lasa '1l:Itre 14 zils $i 4" saptamfni la scare sau fa caldur3.. Dupa scurgerea acestui tirnp, conlinutui se strecoara :;;i .S8 jnlro~uce in sticle, Se la c]1:e 1 lingurlta plina In iun.c!ie· dt\'l necesitate, Puteti obtlne un ltchlor de nucl toarts gLlstljs da¢a acta.ug~i la nucile verzj 2-6 'clli~oarEl, 1 bucata de s~cir1isQara; 1 baton mic de Yanilie $~ coaja sp!alrua, r:letrata~8, c.':I sub5t<ln!e.chimice a una] jumruatl de pohocafa. 500 grams de zahar -se fierb in 1i41itru ceapa, sa lasa S'a. se raceasca!ili se tcarna peste1TInctura

fil!r8t~. -

08UGEANA (Acarus calamus)

Alte denumiri: buciumas, catamar, calamuz, caimena., crinde-apa, paporotnsc, papura-ro~18. sperloana, .spetaaza, tartara chi, trestie·mlrositoate. Aceasta plapta _ aevatica este rasprndha mal a~es pe linga baJti, lacurt, rnocirle ii>i pe malul apelor llnlstlte, Din rnnul d~ipe mal S8 ridica vertical rizornut din care r.i')sar l1urneroasB frurrze in forma .de spada, care ajung pirie. lainaJrime'a:de 1 riletrq.111a, I?fssat:a plat, ~re ~n mjjl~b.un pistil ·eorlic, in muanle ~de: la velJ-u!lLJ ts. maro-gaibu!. Radaclna este,.g(oas.9' c11 degsttt.!l;' crasts pina la e Il.Jnglm.e de 1 manu ~t I8re'" in stare proaspata, un gust arnar, puternic ccnclmentat Usdhd riidacina, aceasta ~i mal plerds din arornasl tarle, Se cUlege "jn,primavara timpurie sau in toarnna tTrzls.

Radacina obligenei nu este utllizata numai datorita puterf ei rnt~lrltoare in cazul unai slabjri gellerale a organelor digestiv~, in balonaristom.acale ~I intestinale, preeurn ~i in eollel, ci sa ajuta f;li in dereglari glan~ulare ~i a rtr ita. Radacinacohtrlbula faarte molt la Guriitirea de mucozitali a in1estinelor ~i stomacului eu secretii abunden1e. Este ir;ldieata sl In hipometab~lism (metabolism sC~zut), in hipob!mie (!ene-vie) intestlnala, in cloroza ~i liidropizle.

Qar,nenii nE!o!;li:;;r'iult de slabl', Garea!:! pierdut IFf gr:sl1tate nu 9in .lipSC1 un~i hrane bune, ar trcblii sa b'9C!:8e:ai de oblige.ana: ~i s.afaca liiin Gtr]:d in clnd OITe (l' bals completa au -adaos de obligeani§.. Obligeana inlatlJra inapeten~a, se .recomanda in e~u~ functio:ni.ii"il proa.stea rinichiulliisi este un mUloc b.un de cura!lre pentru organism. Ceaiul este de falas chia( copiilar alergiGi 18 gluten. sLiferind de cellachie; malad!e tot maifrecvenia 1'n uitimul timp. Radacina uscata'. mestecata inc_et, ~ pc;)ate dezabi9iiul pe fumator de patima de fumat. Ochli slabili pot fi Intar~i daca 8.S ung de nai multe ClrJ

35

36

ple0apsle Jnchis~. cu. sue preaspat stars din radacina de oblige<;l-na. Sucul S9 las§. q1.ti:1va minute sa"$jiOOlca efectlJtapoi pleoapela sTnt.sp.i§.late cu a:pa rece ..

Mes@aani putut aducs un ajutor substantial Wl degeratur'i sau ¢fnd 1jnghe~ta .diferite partl ale corpului, reoornandlnd bails de obllgeana.. Radacinlle sint bagate peste noapte inapa race, jar a doua zi se pun sadea In clccct, Ss (au de pe foe Si 56 r@.sa ?a stea 5 minute .. Se scslda locurila bolnave 20 minute i'n infUzla nu prea 1ierbints. L:ichid.ul rsspectlv poate fi reihcalzit ~i retolosit nlaximum d~ 4 ori, B~'jjle au 0 aC1iune beneflca 1?i asuprarnflnllor ~j picioilJre'lp,r reei, aarln acest cat ele trebuie faeute eft se poate ;deherbin~. . ' .'

Un barbat de 36 doe ani I:'lU sa putea restablli dupa inrilapartarea unei tumon hepatics. La i'ritervale de cirte 4-5 s'aptamini iacea puseurl de-temperatura. Padentu~ urma s~ fie' dus din Unz lntr-e clinica din Vlena, S0.8Cra sa rni-apovestit1hgrijorata despre boala lui tara 9,anse gevlnde:car~. Se ~onstatase deJa,-.Exts~efl1a enortubereull lnteatlnail cafe provocau 'febra mare'. 91 aict a -a:jurat raaacina de oblig~gn'.a.E~t~ fit8~c; Iaptul ca'in bloli a tIT de grave, ceaiLlI trebule oauf citeva sapfarni'ni -lja cniar lunl - ill sir.

fn/'timpul unel exoursil de la W,,:issenbachtalla Postalrn am_lntllnlt Li.n cU~IU dln B's~ l~clll'l ?ar~ p~rnl~e pe ml..ln~: echlpat ~"! rucsacurl ~ri3le, Cel dar VOIBU ,sa petre~ca nr~te, zlle IlnI:;;tlts.lhtr-c cabana cu aprovmonare propns. La un papas am Intra! eu el jn vo:rba~i am aflat urmatoarele:

Barbatul" inalt 99 1,85 metri ~i in vfrsta de c:il1c[zeQi'~i eeva de ani, s~iibtse, dJ;l un an Incoace, tot mal tare,fara a des<:op,erl ln5a cauza, Crnd'a ajuns la 4B kildg~'am81 !'I. 'surprina, imoreuna ou aeletenta medical.a,;c:are~1 ilisole~ I~ clinica. {) convorblre telefbnic:a _dinjre me-dicul lui ~i alt.medlc, ~ al!Jz"it: ),ltl-! t~lR1jt aeurn pe paclentul mew oel mal lips~t de sl'le~aF~e- eancerpulrnonas" A tl-f1at-as1ifet mra<sa vrea, diagnostic~1. Dupa aeeea a Iost sfatpi't dec'nsva sa IT)~1iifeoe ell s?r@l ragacinl de obligeana., -perrtru a-l ajuta rn aceJa!?i tirn@ sa sa ~ase,:;;i de·-fUmp.t. lar pim~rIl9afa. si saara' sa bea ceal de coada~ClrlcelLlIUio Trsptat, a inceput s,sla1n greutate ~i, sinillndu-se ma.i bine, nu s-a mai dus la doctor, Abla peste vreo jlJnlata{e de an .::1 'fast jar la corisultaj:i,e If! medicul s.au. Ace.sta sea ridillatbrusG de pe scaun, cu mTI~ile,spriJir1ite de rna~a de l'Uoru, ulti'nQ!J-se mul de uimire 12 cei pe care TI Q"p.rif'll'! de tnultfn gmapa.. ~Cec~~ facut?" a f0sttot ce,a. putut articula. "Am mestecat radikini .de obligeana!?i am baut ce;;!) de co ad a'~oriceluluL" ,,Radacini ds oblfgaima? Pe unde Se gas€sc?" ,,Nu tmbui·e gasite, domnule doctor, S8 cumpara in -aries magazin de plante medicinals cu c~~va ~illngl!" Omul T~i rsdobTlldise atunei deja greutatea initTala de 86 kl!ograme, lar jumatate de an mal tirziu aJ facL:rt, eu un rucsae grew In .spinare, sxcursia eu ocazia clir"eia I-am C'unoscut.

Or; de cil:e orl Imi amintesc ::/e urmatoarea intimpiare de dsmult, "fie pomenind-o in preleQosr'lemele, fie l1otind-Q pe hfrtis, oa acur]1 pentru dumneavoastra, ea, i'ml apare ea 0 PTo...-identij dJv[na 1?~ slhtTntotdeaum3 mi~H::::ataplna m adincu:ri. Mama mea era grav bolnava, ave.8 ni~te 'crize inte:stina!e de nedescrisi?i med~tul mio.a spus tntr-o zi ea ar ttebui sa lila ql~tept Ja 'c;e-I mai rau,caar fi cancer int~s,tinal. Era pe vremea cTnd fndi nu ma o8upamde~rt rareoti de:!:llant~ medlci~.a!e,dl39iJI pe atu~ci rscurgea,m 0':1ar [a metI'Jde naturale !?I nu luam nlclod?ita do~om. Aceas:a oomunleare a ml;ldlGulul m-a ulult. De-abis. mai eram fn stare sa-mi VEld de treburilil cotldisr:lB.

Con1rar obieeiu[ul meu - zlua mea l'ncepe .de regul.a. la ora 6 dimineata :,?1 se fnchele de cele ma'i multe ori la 11 noapte8 - m-am bagat III pat imediat dupe. ora 8 seara. Tocmai refleptqmla sltuatia, disperata a mamei, ci'nl;l a intrat sO~1J1 meu ~i a pus un radi.a panativ Ifnga mine, spunlndu-mi: "CGI ::iii nu mai fii atit de singura!" Pupn dupa aceea am auzit 0 voce la radio: ,,va vorbsste medlcul easel. Radacinils'de obligeana vindeca ariee tulburare stomacalil ~i: inte.stinaJa. oricll ar fi'de y.eche~J de rea, cillar malign.a.Se la 1 Gea:?ca cu apa rees, se pune In ea 1 linguri~a rasa de radacini de obligeana, S8 ~asa; sas:ts9. pests noapte, Ole lncalz,e~t€- u9ar a doua zi, sestrecoara ~i se beas!t_s__l i~aitlainte til o u'2_aJiacaL!UIlasii, , f>,caasta fnseamna ~6 fng~llituri pe

_ _ _ . iZE'_ . _ ~--=.., _____

~e. v~i~,-De fieoara data, C~iul trebuie Tn~mJa.JJ.al~IItade. Aeest trat~n:;e~t s:E:l_ refer~a In::r~~pl..!.@1~~L~eml.!!a!l; inclll~i.v_l~ fica1,. bila, spl~l1a..9l,.-p_aDcre~s_ Fef'lclta 101 culme, I-am relatat mamei in dimin'8i:rta urmatoars cele auzlte,e'a ins§. rm-a.spus, laclnd cu mine un gsst de resarnnare: Pe mine nu ma mal poatsejute nimenij,~i nlmlcl" Ml-a~ procurat ra~acina~de obllgean~!i1i l-arn.dat-o exact a~acu~ am d,9scns snall!>Us, V':,li n d,,! acord oa.ce.va pcvestesc 58 apropie:)·d,eyn ml!"acol, Ctn~ ~eU afla ca deja dupe 14 Zlis pe mama n-a mal [anat-o nirrilc, SaptamTnal a IneePtJ!:·_;;~, ia II~ we~ate cite 400 grams, dupa ce inaillte slabise ioart!;! rnult, DC1todta acestsl mtl'!1p!an iii-am 9c~p~t tot maio mult .de)itciterapie !iii am putut fi de folds Tn ml;ll~e. c~url disparate. Radac!nade obl!geana da tot rnsreu rezultate uluitoars.

CJn'! __ aeldltatea gastrica I[pse~te sau se aM in execs, radacin., obligenel va stl 5-0

regleze In arnbela cazurl, •

• 0 fem~ie di.n _ \tor~rlberg .. ~ sut~dt_tlT.p d.e .dol ~~i ?e' dureri de stomae ljii a ajuns ;>a ~u n;-al po.a,ta rezista mCI 0 zifara medIC8rT\ente. La sfatul meu a luat cele 6 Inghltlturl de csal din raaacilia de obligeantdH in treizlle t-au pler~ cries dureri: nlcl nu

s-au mai repetat "de. atunei.' ,

O'altafemeie din Austria inferioar~9 suferlt ant (ie~q rif'l(:.1ul de ulcer duodenal.

Pentru'& pl;!teasuporta dureriLa, nebula s_a let m.ereu medica,ments. Nu rnal telera .dsloo hrana sol~da. h-a\(ea, orieurn, nicl poM de m'lnc~re. Im,Hr;;lnOlHiese radaGin'a de obli~ geal~:~.} ,Iuat znnic cele 6 mghi!ituri, drept cars durerils s-au tot dimillua,t, &.Ip~ eincl s~pta~l~r au t!ecut com plet, i7~ r8~enlt apetltul sl a pututsuporta, ca ~i ceilalti membri at famlila,l, a rruncars de casa simpia dar conslstente,

. Un bar~~t ma~.i'1 virsta a s~ferit ~ni de Lila d~ diare~. S9 invi;jJase au gTndul ca nu vasc~p~a. rll?~oc!e.ta de-ac,!:'stcl1ln. l.ulndu-se dupa sfaturtle mele din carts, a inceput sa

pea ~dnlc .dln acest ceal, In SCLJrt tirnp, lntestlnul i s-a vindscat. .' ..

Un t::,a)et':,i ca~~ avea msreu diaree in cluda unul (agiin alirnerrtar.sever a scapat de ~a ~upa ,6 Ing~lt~rj dl.n at?l;lla~i tiP. de. ~eai, recapaifndu-9i porta de mincare:;;i Illgr:a!iilndl;l-se eu cHteva kilograms, spr~ ferrclrea mamei saJe.

. Zec-san! s-~ c!lh-IUiL un bi:i'rbc.t t;ll dia.ree eu singe.:, de 30-40 orl pe·zL PrletenUI sau !1:lka . pov,estlt ca· ~nul vesel~ plln de v!ata, de .odinioarase iransformase, asle fire.sc. Int:-Uhul ~e.1n1c trlS!. Tot?8 ~pcerease In .a,feJh ani daduse gre:r. Af9Jlt p,ens/onat relatlV .getlnar, Pe. la., P~tl_a_ Ir;.cepllt, IJlEl\, I~~II de.s!ul 96 sc;eptig, ~a t5e,a zilnl,q crre 6 I["l.ghlil~url .. ~~ ge81 din r~daclna ~e, obh.~eana. pe Iinga care luCj ~i 2 C69ti cU, ceat de fiilrnlca"opa"lfa. Mara ml-8 fast m!rareaccmd ml-a'serls sotia lui _ca. Ii:! tnceputu~ lunii iunie

a aceluia~i an omul9i-a reluat Iwcrul. ,.. .

Prepararea ceaiul,lIIi: Ce~iul dJn rad~~ini. d_e obligeana S9 prer:ara doar ca e,Xt(a,s:t ree,s: 1 Iingurl~,! ra:a de red_i:lcml. S!i1 rasa pesta nOo'lpte Tn 1/4 Iftru de spa: Dlm!ne~ta 58 mcalzelilte u~or i?l S8 streeoara. inainte ds fol0sire. C881ulse ~ncalzeste ih" bain-marle

Sue pro~spat: RadE'ieihil9 proaspet~ S6 curiHtr ·cu grija si S8 tree prin

storcat~rul electrictde uz casnic ciLsint incij"1.Jmede.' ,

Adaos I~ b~la ,~~mpleta~'~ca. 2QD,g~a.rnEt de taqac:lf1i se lasE. peste noapte la ~ece ~n_ 5~I!trr d~:8[p~. P. ~o~a ,ZJ'~En:ja totul i!1eI0cot, $Ejdra'g.!;! de_ pe fqc. ~e IGl."a dl l~ElEl pU~ln ~I ~e ad~4g11 Ie. af)a d~ Ijjale (ase vedea ",Bai

cQ:mplete" dm .IPartea -g.enerala1'). .

37

pApAOIA(Taraxacum offlclnale)

Papaqia Sf! numeste in limbaj popular !ili bulla, cicoare, :er,estEitea, floarea-malaiulul. flori-galbens, laptuea, 1(licea, rnparticll, papa" gai!)II, pul~dEhgisca, Aeea5ta pi;:lnta, vi3l:uta, pe p'aii~ti ~i1oate lr:Jtlnderile .de iarb;) i?1c0nsiderata de multi 0 burulana suparatoare, 'nilprezinta p~ntIiu ornei:lireq suferir'lda 0 ptanta de lese deeseblt de. valcreasa, lr:Jfroreste in aprifi~-r:n§li [;l,S tqay.e pa~unHe, liiier~le. crmpiile siorice supmfata· 0U iarb~ - ~IA covor floral Q.8'1ben care rra ent4.zi,~smeaz? ;an .de an. Planta..evita locurlle foatte ude, Are douapropriet$~l remarcliIbHe: Ajuta in bolile biliare ~i in8~le hepatlce,

l!'lainte de. fnflQrire. se coleete~ frunzele; prij11~Varasal,l toamna raqacinile', i'artulpinite in timpul Infl6ririi,lntreaga planta are sfect h"jmaduitb~. Eu insiuni' ml-arn creat un ebicei din a puna, GUm se face ~rimav?ra, illtre~§a plant~ PI? masa III forma <;18 sala~a sau de a f'lrep,araJa,cina, o salata 013 papadie.amestec<;Itii. ell cart9ft~i gaJrnis~a cupua cleloase, Cfhd am test in lugo;;lavia la cura,

, [.'l'3Gi,arifH prirneauzllnic lamasa, ps ITri-§8. alta .. lsluri de salate proaspets, i?T Ulil c.astrona:;; cu s§I.lata de ;papadie. Medicul, !.in renurrft specialist in bqlile de flcat, a ras~uns la intrebarea mea relerltor 'a'acea",t~ prpbler:na ea pi:jpadia are 01nflue!jt:a cit 1,:l~: poat~ (Ol¢ l3l'enefiC:a~ a~"!pr~ ficatuluL Astazi i?tiu ca tvlpinile pro as" p'ete, din sari? se corn~t.frria:5c1? p£izi iri ~t;!=Ife' CrUD?" aJut~ rCff!lid It;] hepatita cr'onicij (duriireioilrte acqta pinas.ub ornoplatul dreptj. Ela sirTf de fblo~:si In'('jls,b~t Cfabetiail qrtrebuisamanTnoe -aceste tulpTni, pir:1a la '10. pe zi, afi't timp 'cit: papa:dia ~SterlnfIiDfita. Se spalE'dulplniie eu florl cu tot, abla pupa aceea. se indeparteaza flo area ,ljii se mosteoa Tncet tulplna .. Aceaetaare 113 Tllcep\;Jt un gust amarul, este. acrisoara' ~i zernoasa si se asearnana euandivele. Damenii permanent bolna.vidos_i. caLe"5e .simt aoatuti~i obositi,·ar' trebui sa face. 0 Q:urade 14 zlte cu tulpinl proaspete de pap§:d1e,

Se vor minuna de efEictullo"r eXtraordinar: .'

. Ele ajuta Tnsa .si in alte .~'fectiuni. Ne scap~ de mlncai'imi, 6!,czeme $i eruQtii, _! imbunatatesc sucu'l gastric :jii c'ura1a stomacul de tonellrdii'sG6stan~-.seelimina greu. Tjjele proaspe~ot diz9lvaifara: durer! calculul biliar, ele stirnuleaza <le- \ tivitatea' hepaticasl biliara. I?e If,,grs.~i mineql.le; 'paf'l~dia conpne sLJPs'mnle curative 91 pe Stntezah~J:te lmpor:tanUi p~ntnJ 'iilJaWr:area t~llbl,II'arjlor de metabolism, Datoma efecfulul sau depura1iv"C!jLJta~~i)i'l artrita ~iJeuma'tism; h'lflamall11e ganglipnilor se;:retlag, daca se tine pine. la sfir$it cura 1J6 ;3;-4. sapitam1'hi CIJ tulpinl proaspete.

In icter ~i lin afeqiunile splenice, pap.adia s-e folose~te, de as~menea, cu ~uQces ..

Radacintle de p;@ipadie,' mtncat~Grude, la fel ca ~i cele4scate servita Ie ceai au !lfact d.epuratill; de stimulare aJ digestiei, sudorific ~i diur'etic. pri3cLJm ~I stimulant. Ele fac: srng~flul_l;l, tiiild considerate. un miJloe excelent contra sii:'igelui ingrosa .

V~chi1e cary despre' plante medicinale istGt'isesc ca femeile foloseau ca produs cosmetic infuzia. prePClratadin ()p~rirea plantei 9i a radacinii. Qbi~,;nulau 5~-;:;i spate cu ea o:chii Iili fata, spennd s~ c:apeteastfel un "chip m;;li luminos". Papadla face parte din ace!s plarite care nu "hlberne<;lza", (;i Ie crescfrunze ~i' In armtimpul reGe.

39

in fie9are primavara Imi prapar unslrop din tlori de pa.padie., care ace un gust excelent, fiind iii acelasl timp .;;i rn pro:fitul sanata~i. La turta dulce pe care 0 fat; de

Craciun, folosssc nurnai siropoe papadie. >

~ M~~ mea s~a Tntl1ilit od<i,tili. cu 0 iemeie oare-si umpiuse !?d'1ul cu flori de papadie. III!re~b~d-p ce face cu ale, a aflat reteta pentru prepararea dsliclosului sirop de papad1e, pe care, la rlndul msu, 0 transmlt mai departs:

Se pun de 2 orl cite 2 miini plins de Hori de papad1e intr-un litru de apa race. Se puna la foe mic pTna fncepe ~a ,iiarba, se lasa sa dea citeva clocots bune, sa ia oala de pe foe ~15e lasa totul sa stea peste ncapts. A coua zi, se g6~este continutul Intr-o sfta, s·.ascurge, lar florlle se store bine cu arnbela mTIni. Sucul .se.amesteca eu 1 kilogram de zahar neraflnat, la cara S8 .adauga 0 jurnatate de IamBs tiiiat~ felli (coaja se arunca, daoa a}ost tratata eu substante chlrrica), Mai multa lamile aoreste prea tare. Oala S8 pune fa.ra capac pe maslna de gatiC Psntru 1:1 5e pastra tcate vttamlnels, se da la foeul c.el mal rnlc, As~tlel, IIchidul ss svapcra fa,a a fierbs, S:iroploIl 68 puns: la raei! 0 data, ri1aximLlmde doua o~l" ce sa i sa pdata stab1li adevarata consis1enla. Ncare vole sa devjha praa.qros, cad soar zaharlsl dupa 0 pastrare mai indelUngata dar nici pre a subtlra, c8;ci atunei ar ineepe sa fermentez~ dupa un timp. Trebule sa .devir:fa un 'sirop adavarat, vrscos, care, uns pe chltla sau pTI:nea cu unt De la micul delun esta absolut

delicias. .'

Odats lucra la noi un tirnplar earuia ii pregat1ssm pentru clna un platou cu hrana rece, in timp ce familia mea se delecta cu felii de pTIne cu unt unss ell acest simp de papadie proaspat preparat, :;;i timplarul nostru a avut porta sa gusts. Cresc~~or de al.bine. mlllJ, nu rn-a crezut Ga Cl.1T f1l.cul slngurs' "mierj:la". A fast fndrltat ~I rni-a spus ca slropul putea.f dOElf cu greu deqsebit de. rniersa v6ritabila. As dori Sa mai rem are ca bdlnavii de rinichi nusuporta bine aeloltataa mierii naturale: ih limp ee si-opul de papadie sste mal sanatos 9i Ie priests,

Aceasta planta; rnedicinaJi:i yaloroasaoocupa un loc'insemnat In medlcina popular.a.

Din pacate, ea ssts cunosouta grasit de Gsa mal mara parte a populatie si con-

slde;,rata. 0 buruiana incornoda, ' . .

lntr-c woeesiune de Joia Verde i"THI fr'8Rat un flaGa'iai? care era !:ttegar :;;i avea fala desfigurataqe acnee. i-am.;ltr<:;<; rnarnel l\Ji atsn~a .asupra efactuJlJ1 depuratlv al urz~cli ~i papadieJ. Mama nicl nu ~~a c9ue-l papa,dia, dssi era departs de.8 Ii 0 lo~uitoar9- tie met~opo,a, ea traind'fn orar:;eluf hOstru.Ciild ,"am 9xpficat Cldpre ce planta es19'vorba, mi-a oec1arat revQltatii. ca dnar n-o sa-i of ere 1iului ei'9semenea burui,eni.

MODl:JRI DE FOLQSIRE

Prepa:rarea ceaiului: 58 pune peste noapta 1 IlnQurifa (cu vl'rf) de radacini 1h 1/4litntJ de apa :rece, 88 fnealze~te a deua zi ~ina incepe sa fiarba si sa frItreaza. Aceasta c8nlilats sa bea, Tnghititura eu fnghitftura, 1/2 or~ 'fnaint~ ~i 1/2, ora dupe. micul dejun.

SaJaia: Din ·frl.mz.e ~i radac.ini crude, prt'laspete fa sa vedea fragmentu\ respec" tiv de,text).

Tulpirii: A se meSi:eca blne ~i ase mrnca z:ilnic §>-10 tulpini G:fude, spalate. Prepai'area siropului: A se vedea fragmentul raspsetiv de text!

.

40

PATLAGINA-1NGU~TA (Plantago I<\nlceolata)

Dif1 marea apunderita a pl~ntelpr, nCi!'stre me~i~i~a!e v9i alage Tn contlh~ars unacare pare sa fi fost la fel de raspindl~a~1n vremunle Indepartate, GUm est~ !ill in ZJleis noo'stre st care s-a bucurat de-atunci mcoace 08 un renurne rernarcabil, ~TermenJJI

" , g!:i'rman 1I:es:e format din viege + dell. Uilillli:l sllaba, asema-

nato are sifbescultll "reiks" se fnrude,ste OU ::uyirrtul latinesc "rex" = rege. Dec! pmlaglQa er~ r~gel,~ dru!'0urilor:* '.>ia orescu: ,~nca din tirnpuri stravec~~ ,~pre I;llnel.e 9] blnefuvlnt~.rea, °rn8r:'_lm, C! rugaOiune anglos~on3l' care evoca n?ua ~rante ~I se gase~te ititr-un manus<::(is datlnd probabll dIn se,coho,!1 al XI-lea, se adrese'3Za.' ~I patlaginit:

,!;Ii tu, p:ltlaglna,

Mam~ a ptantslor. dsscnea cans est, puem'ca in Interior'

p'cste tine hurule caru\e, peste !if)e aU, Q~iI~rit femei. peste lifle .au caliil~i mltase,

pesle line au .sforMtauri. . ' ..::

Tl:Iluror le~ar i'ellstat, ~,

sl i lB"aJ,iITlPr:>t_riIJtt:. =:-~

R&IStfl'o:ecl =:;iotr'~vii, ~- 7 "

si ::pfTtaglJ:Jnii.

Si -ilJlUl

~e stffibate lara!'

Asta:zi sste la fer COl :atunci. R:;lJl stra:bate ~:;Inl ~i a,V9lT\ nsvoie de pl~nte_m:dicinalp CLJm 'est's partlagina·lngusta - intqnn:s ~i sub denumi~H~ de la,rba-~~I~turll, II m ba-oll , Iimb~-baltilor, Iimba"broa~tel, patlagina -! rnult apreclata,~ ve~hlle cartl d~spre plant~ medicinale, pentru a combate acest rau~ ~uda, sa,. patla~gma s~~ p~lagina-'lat~ (PI~ntago major) - care mai este cunoscuta JI o~ lar~~-w~sa--d~:\;lrad'n_a, iarba-bubei, larba-mare, Iimba-boului, llmba-ei', rnama-padurli, plaCllijlca-vaclI_-_, ~~-! est: c~ rnrruc mal prejos 9i ae Ioloeeste ellO!C! I~ fel: An:,~ele cr~sc pe to~te L;il Til.lIIll;!, I TI~T ylllll" UH drumun - de tara, p~~unile, ppvlrril~urlle, IIZlerelEl, In :gm!un o?l P.9 terenunle umede

neCUl~tlliat9"fiind praciic raspindlteJnin~eaga lume. . __ . . . ..

, Patlagi~a se folbse~te In priillul rind impotrfva maladlll~r aparatulu! resplra~O!, mai ales in cazul LoIn.or secretlf abunpente ale mucC!.as~lor,ln lUS~, tlJs.~ convulsl.v,a, -as,tm pl,llmonar, be chler'Tn tuber~uloz~ puhllpnara. P~eQtule.lv(llj~n Kunzle,flleOJcl,I! naturist -popular ~l cunoscatqrul m1?-rltl p.uter,1 de le~c _ ~ plantl31or_ n?~s~E? :;c:rl~. "inwebulrrtare g6se~te lntreaga J~,~tla\;ljna in toat~ ,vanet~~le el,_cu radaema, t~I~In~" floere 5i samTnt§. c.u lot Ea curata stoma cui ca Ilici 0 alta planta, este d~ a,ceeo n"d~cala pElntru ,aceioamen'i care au. singe putin sau pr~st, fical ~I rl mr;_h I ~olnay~, 1niatl~are palida, care lac erup~ll, eczeme, care i"T'a] >,l.~ tu_~ese pu~n, Sln~ ~agu~'ll, slab! ca ni~e ogari, chiar daca i-al bilga Tn u.nt. Ea-I a]\Jta B.a se pu~a pe plClaar~ pe capm fira~i, bolnavicio~i, car'B nL se d!;!zvolta ca IUmea In ~Iuda unel hrane bUI1~, .

Eu lnsaini am pututfi ae ajUitor multor per:lOan~ suler,lnd de. as~m 'p_ul~onar ~I bron~ic, prescriindu-Ie patlagina-iilgusta amestecata cw clmbru In partl egale (a 56

vedea "Maduri de, Ioloslre"), 0 a$tfei' de lnluzle esta fO!3-.rie recomandablla st In bolile hepatice .i vezlcale, Psntru a combats ou efect extraordinar brorll~itaJ aatmul putmonar ~i bron~lic, ceaiul se prepara dupa cum urmeaza: Se puns lafiert 1 e?8$Ca cu spa rec€ GU 1 feHe de lamite (daca 8GS8sta a fast tra;tata CU substanta chirnlce - atunei lara coaia) {li 1 lingurila plina'dEl~har candel maro, 59 lasS. sa dea 4-:;> clccots, seia de Pf! foe '~i 89ia dupa aceea se adauQa 1 lingLJrita plina din .::1J1l9stei::ul de p~ante. 5e lasa .1/2' rnlnut in repaos, In caz.irlle mal grave, ceaiul lrebule p'ragatJt proasp1Jt de 4-5 mi p,e zi, Sa baa, Tngh1titura cll11ghititura, pft se poats'de nerbints.

Dupa cum se poate eltl ~i Tn vschlle 9arti 'des pre plante medidn;3le, saminta da I=>atlagina combats formarea calcu'lulul, daca sa iaJu a grame'. z:iln:ic. Alaturi se baa ceal de patlagina_ Siropul de patl8lglna-lngusta cur~Wfsrngele de impuritali,to~ihe?i virll~i. Ar trebul utrlizat pentru a adevarata cura, luindu-se zilnlc lnarrtea fiecarei rnsse efte, 1 lingura (copi;1 - cite 1 lingurI1a). (A se cauta prepararsa slropuli.i.1 la "Maduri de folosire",'

f'dnlit> taranl este cunoscut Q~ patlagina este tncadii'l tlrnpuri indepartate un foarte aprsotat leac contra ranUm. Odata, un ta.ran s"a. ranlt 181 cimp au 0 unea-Ita; sprs uimlrea mea, a Jul't frutlZ8 proaspets de p~t~agln~, ~e-a farim~,at 9i ~i le-a pus pe rl:m@L De~1 frunzfi[e erau nespaiate, locul nu S-8 lnflarnet, Frunzele proaspeta, farTrriifate~,ajuta in crapaturi, taieturl, lnlepaturl de vlespe, ba chiarin mlJ~caturilede ciine turbat, de animale venlnoase sl serpl, pertru ultimH numal in oaz de necesitarf~, daca nu se afls. nlcl In medic Is fate ~oculuL lntr-o veche carte dsspre plants medicinale scrle:

ClOaca 0 croasca este mu~cata de un paJanjen, se grabe:;;te la patlagfna, Aceasta 0 ajula."

Frunzele prcaspste, frecata !hire arnbels mfrnl, amestscata cu ceva sare si apitcate la git vil1d,eca de gu~a. Frunzele de patJagilia puss in pantofi vindeca: ba~lclle pricinuite de prs,8 mult umblat saw plhnbat, a tu I'll 0 are, fie ea chiar maligns, trece, caca ests tratata au frunza proaspete farlm~ate. Frunz.ele ajuta, apllcate pe loourile bolnave, 9i in oolil,e canceroase de glande_ in aeeste cazuri este Insa bine sa se puna rnsghlran p.roaspat (in cazun urgente se po ate' folosi ~i rnaqhlran uscat) la maceratln ulei de masune, Se introduce m'aghkanul fntr-o stlqla, se toama uJsr dsasupra $1 sa lass. ,"a staa 10 zilela toe calc!uros. L!leiiul de mag_hii-im ubpIJut s!?'unge In zona glande~orn bolnavs, se pun frunzels fMmitateo deasupra ~i S8 leaga loeul cu 0 bucgia de pinta. In scurt !imp se:va ,,sim!i.o amejlorare, . .

CU ocazia uqei preiegJ1lrl f1n.Jte 18 blserlca ,parohi;9la a orafiilJlLJi Unz am aratat ca frunzele f,ar1m~a.te de patlaglna ar pLlte'8, vindeca orlce' rana, chlar daca ea ar Ii vacha d" L(;)ce ani. Gihd am \lorbi!, erne! !ufli .rnai truiu, in sala ~colii de c~lIugeri\e gin Unz, 0 femeja a cerut cuv1ntul:. "La vremea ~especliva am pus la indoia1;a afirmaiia dumneavoastra ca frunzels de p~tlagjna vindedi arice raria, oridl: de veche Sf fi, Vecina mea' av,e.a de 17 ani ulcer v3r'icos In picior, din c3.uza caruia nu mal putaa de mult sa iasa dill cass... Chlar a daua zj i-am Mus f(Unzele 91 i Ie-am pus, dupe indrLJmarile dumneavoastra, pe piciorul bolnav. TrabUi'e sa-mi retfag orice dubiu; Rana S-8 inch is repede i?i nu s-a mal desc.his in eela Qinei IlJnj care au trecut."

Un alt exemplu: Un invalid de razboj cu 0 protez§ Ie pieior cap~tase ranj deschlse pe boritu~ piciorullJi ,amputat, care s"aU datorat unei canicul,~ preJungite. fi.qest!3S! nu voieu sa sa vlndece nici cu, alifii, nici cu raze, niei au in:eCiii. Clnd !?l-a aplicat cfrunze,le dJ'l pa~lagiila-inglJsta, ranile s-au inohis peste noapts ~i omul a putu:t s~-~I vada iara~i de ritmul normal OIl [llundi ~i vie!ii sale.

Eu insami m-.am ajutat odata rapip au suc ptoasp~t de patJagrna~jn·gusta.. cu ani in urma, nepotalui meu, care aliea pe-atl1tiGi un an .>,>i pe care-I iineam in bral:e, m·a mu~cat din neastimpar de obr9z, deasupra coltului gt.!rii. t.ocul ml,l,caturii mi-a pridhurr cleva zUe ni9te. dureri ioarte mari. L-am tamponat, din dnd in oind cu esenla de fjatlagina"lngusta. Imi faceam grjji sa nu se formeze fntr-o zi 0 intaritu1ra

41

canoercasa, La stir~itullui aprilie, am partlclpat CU sotul meu la 0 seslune ln Frelstadt. Deodata. am sfmtit ps vechiul lac al mu~s:8turii un nodul intarit; oit urt bob de mazat~, cars sefgrmase in timpul noplii.lm~"diat rnl-am cules de pe pajt\ilts un pumnda frunza c;:l~ I;l~tlagina-tngust~, Ie-am freoat'lntre aJatat9r~i degetul mare ~i am tarnponat de mal nil:llt~.on in.acaa zi loctll respeetiv, Ssara,lntariturade~abla se mal slrntsa; in dimineata urrnatoars d[sparuse cornplst, spre bueuria noastra, Nu este dsci 0 exagerare atunci clnd preotul Kneipp afirma.' tn ~erterrle,sale cift pentrufleoara beals a creseut 0 pienta. Cu crt rna adincesc mai mult in ,ainele 'fitGterapiei, ?[,Jatit traie~c mal mults miracole. Mul~i o8jmenJ mar anual 1[1 chlnurl gin c,a_u:za unor 9stfel de ~.bcese caacercase, de~r sxista rem,ec!ii'sub forma plantelor me9i~inale. Am pLJtriia jj GLi totii mal sanatosi s.i mal bL!puro~t de. yiaf~, :d?~ am arar,a mai' multa .1ri~elefi1~i~ne f~la qe i3llantEl[e noaS't(e de le~~. Bihetnt~Jes, In ochH nlfl$fildtorirGr el.e si[1t 'qoar niste buwi:enL InGepeti sa va ocupstl mal mult de aeeste. plante ~i veti sea,pa t~epiat de tot ce va supafa~' ,

A,cas:te rrnduri ale mele trebule Sa dsa curaj ~i llltngilere tuturor batr1nilor care su:fer"a de ani de zile .. de ulcer vartcos la plclor, R.anile IOf 58 vcr lhqhide cur1nd :;>1 ss VQr vlrrdeca prin apllcarea lrunzelor de p8,ila,gina. Virsta nu conteeza aiel, Daca el;o:ista s! 0 umflalura puterrnca, atuncl pici,orul ss fmbaJaza In extract r,E!ce de nalba sauln infuzie de' coada-soriceiuh», Marginile ranil ~fl ung dupa !Jaia ou all1ie de filimica (a se Gaula la ,.Fillmica", la "M0ouri de folosirej,,): 9i pentru oombaterea trombozei S9 recomanna cu cal dura fJ'ul)z,ele de patlagina.

Aceste example arata dar: Ne mal pl'.l'te,m blzul Ple'farma_cja D,omnulul - farmaCli'i;l verde-.!?Jtitunci cind bblnavul.s-a resemhatln t~Qatl:Jra GU orioe posibil ajLitC'Jr rneoioal,

lr:afOzie: 1 lingurita (eLJ virf) tie plante la '/4 litru de apa - S,6 oparesia, $S lasa

pU,~n in repaos., . '

Ailies,teo de c~'aj'uri: J linglJri~a de 'fruriz~, de patlag~nEi £1] cirnbru In '.pa\1i agElle este opau'ita cu 1/4litru de apa (a 58 vedea fr'agmentul respectiv din teXt).

Cornpre~a de frunze: Frunzele proaspste dee patlagina-tngusta sau de, patlagina-Iata.slnt spalate ~i zdroblts paun fund de lernn Cu unsuoitor de taltal, pina 59 tormaaza un tsrci care S8 apliea local.

Sirop, releta (Jr. 1: De :::! ori 2 miini pllne de frunte de patlagina spal.<:ite se tree prin ma!?ina de tocat carns. Se adauga acestul terci de' frunze putina apa. 01;1 sa nu 5e intareasca, 300 grame de zahar nerafinat· ~i 2.50 gram81 de miere. Se la~atotul s,a fia!ba la foe mic, eli am.7steeat~. cSl[1tinua, pine ,?Ind ",e' 'forme'aza un Ilchld VI5:00S, car", se toams: fierblnte~~ borcane '~I se

pas,treaza IEl'frigider. . "_ , .

Sirop, re~eta n:r. 2; Frunzele spa!at81 s8Run in straturi cu .. zahar nerafinat intr-LJ.n bo~~an de muraturi ~i se apasa c",: ~_a se·incJr._se. A~.tfelj tot!!!1 ,sa va a~.ezfl.!~ ;Wela lirn)~toare punerea IH:- straturl S9 repera, pina. [1J,J mal lr;JcajJ.e nimlc In b0rcan. Intr-un locferit in gradina se sapa '0 gaur-a, iii care S8 ~!1Irc5dUce borcan~1 bjn~ astljp_at ~u ,:3-4 straturi de celcifan:_ Sa a~a~a d~~supr~~ D. 5cfndura ~r se pune. Q,pmtra pe ea. Totul S8 astu:pa cu pamln:t. SClndura ~r piatt'a trebuia sa ra,mlnainsa vizibils. Oatorita GaJdurii constante, zaharul ~r frunzele fermenteaza, formf'nd un slrop. Dupe' eea. 3 lun!. bon;anul Ole ~lCoate, SUCLJ[ se stoarceprintr-un storcator de fructe (nu printr-o pinza) , S8 pune sadsa citeva clocote 9i se trage ill borcane foarte bine astu,pate, Cine nu poate efectua aCe'st fer de termentalie sa I~se bbrcanul fn saare sau in apropierea sobei, pina Cl3 sropul s'e a:;Jaz8 Ie fund. $i acest sirep se pLJna sa deB citeva clooote bune.

PEDICUTA (Lycopodium clavaturn)

Pedicuta ests numltafn limbajul popular bradi:;Jor, b1nca-ui~ suiul, briul-vintului, bunceag, chindic~a, coada-alor-de-vnt, corn atel , cornisor, crucea-pamlntulul, netota, poelsca, plelorullupulul, prann-strtqonor, talpa-ursului. Acsasta planta, asemanatoars mUf?chiului slvesnlc verde, se tita~e ps sarul padLJrli cu nista vre!wri lungl de. 1-2 mstrl, av1'nd radacini rnioute, f1ne~i

subtlrl, On vrejuricrese niste tulpinltEl lungi de 7-10 centirnetrl, mol la plpait 9i ramlncate, care seamana cu iarba-neagra. dar au frun.zele mal mol ~i mai dese, Gi'nd plarrta are patru ani, [ormeaza vara pistil uri galbui care cantin polen, numtt ?i fa~navrajitoC\rel. Aceasta ffiina ss intrebuinteaza homeopatic, in cazul portiuntlar de piele roase ~i raiflite..

Pedic"4a este 8 ptanta de leac G'ontlnfnd radiu. Ea poata fi -psosetlita'usor ae Celelalte solurl de mUicll1 datlZlrlta '/rejUrilor lungi, aSE;lm;§.natoare Ur10r stori ~I a polenulu: gal ben al pistllu-

. ',r nlor' eL Crsl?te numai III llzlarels padurilor !ili In p.8durile inatte dinsprs nord, de la 0 altitudine de 600 metri in sus. Dupa

~ /or t819ma capE1C. ilor (defrl~art), planta Ole usuca ~i clspars in cela

. '7~ \ din urrna de tot, Gad I[;i plerde puterea deviata sub a.d\iunea pi-

. recta a soaralul.

In Austria :;;1 Germania, pedlcuta este strict ccrotlta de lege. Recomand de aosea ca necesarul de plante sa fie procurat d'in tarmacll !lii magazine spscializate in plante rnedlclnale, Cbmel1ul cu plante madicinale. aduce pscicuta din tarile nordlce, asa lhdt este garantata 0 ealitate buna.

Pentru reumatict ~i bolnavll de i31rtrita, chiar slatunc! cfnd prszintiii deja modificari ale formelor articulatiilor (incheleturllor), precurn ~r in caz de constlpatle cronlce. ~i hemoroizi, recomand cu cea mai mare cildlJra ceaiLJI de pedicu!a. Per" soanele care sutera de diaree trebuia sa \'ntrebuln1eze insa cealul cu mutts. pracautls. ca sa nule provoaee spas me intestina'e. Pedlcuta n-are vole sa fie fiarta, ei doar opadta cu <I.pe. in clocot Oealulse .tntr.eb·ulnteaza.si iFrtoate boille c:ailor urinare 51: ale organelor genlitale, la dure!i.si turnefJerl' ale tEisticulelor" la'forma.rea nisipulul la riniclli !;ll la 90110lle renals, In hegatite, la turnofi a'ie lesutu'h,Ji conjunc;:tiv al ficatului, 9hiai daca sjnt daJa.maligne, ReditLrt,;a·es.te indlspsnsabila. Ea~1 ajutape convalescentsa.se pun,a: repedepe-picta:are ou f0l18 deptin~.

,S~1ut'Zunei'i~me1',~al in, vtrst~ pe ~.are 0 ~L!nosc a suteri! ant.de z.,,~ de 0 €lrea in,:- 5ufic,lenra resplratd"rle in tlmpl;Jl nop111, tratata ca astm cardiac. II era tot mal rau, pma C!:f ~-~ du.s rotf-a .zi iar la dOCtor. "Dacil. nu Tncetafj lucrul imediat, in opt zile Sintep un Om mort!;' Medicull-a trfn1is sa se intarneze I'a spitalul Grieski.r,chen. Am ailat de 18 s01ia bolnavului c.a avea ciroza hepatioidn ultimul stadiu. eu cir02a hepatica merge mlli~Hn mfna a insufidenla resprratorte nocturna. DliP~ ci)va timp, pmul a fast lrrrriis acasa. c~ ,flind pe moarts. ~eI sfa!ul .meu, s011a ;:;a a !acut ~ost de pe~rcUja, care ~!~a ffic~t rspid efectul. Nu consldera.tl 91 dumneavoa.stra 0 mu'lyne daCa va spun c;a dupa pnm~ ceai?ca cu ceal de pedicuta omul a SGapat de sufobaliile cumplits din tHnpul noptii cu care 5e chinuise ani de-,a rfndu!T

D8.ca ?tiP In careul dumneavoastra de CUiiOlitinte, un caz' lZIe oi~oza. 'h!'lpatica., 9hi",r de este fara speranta., dati curaj acelun em ~i Indreptati-1 spre pedicuta noastlra afJ't de ImRortarta in frtoteraple. Chiar ~r oamanii Gare au boli'grave de ficat pot fl reda!i vletii datodt1§. pedicutei.

43

44·

rm~r·,o excufisie ell SI<:OP didactic pa, eare am "ra:eut-o Pr.1A padufe~in Ai..!stJ:ia 5UP;:e,~108.r-a Cl) un mle !¥UP, i-am',atras atentia lAS011toruiuT meu, botanlst,..i :pr. B~Ur:f[l W.sinmteisterrias.upta·tfuna!'fultbar~i p-e,oictlte Th rnaterie ~t!eclrQiahepatiGa 91 cancer la f(cat !iJrerat 9,a(e rni-a povestiturmatoarea intlmplai-e:. S~udentfi'ind, a facut ow dtiva prlefeni "'_~xcL!rsiein muntl. tn Cfrumul spre cabana a gas1t prlntre jnepani un vrej de pedictfta, pe.6are{.i I-a inffiJi'Lm,it arnuzat rn jurul palariei. Crnd au ajuns sus 1<'1 cabana, UnLJI dintrs prletani a tacut un circel la plclor, atit de duraros ~i de puternrc, inell: plcicrul i .'l-O'l suclt din inGheietura genunchiului. Degeaba au incercat qeilaltr sa-I ajute. Cabanierul a adus rachlu de drojdls sl piclorul a fost masat cu 131 fara nlcl un suceas. Beodata, tlh.arul Weinmeister a avut Inspiratia sa-~i ia vrejyl de pedlcul~ de pe paJalls ~i Sa tnfa~oare cu 81 piclorul, de' jos pina sus. Piolorul sl-a r.ev8flit p_B IGe la pozitla normala. Dr. Weif'imelster s-a gilldit ca ar fI verba de 0 coihciden!;a. Ppate ~ci['ce!ul arf treeut 1il1 fara pedibU1a. fn drums-pre QaS8. a-cutes psntru ~az(ja, lui, csre avea des clrt:e'i,l8 gamha, un pumn de peoicuta. Aceasta·a sc:apat~o irnedlat de circel, Dupa ani de zlle, &. \/Veinmeister l-a relatat unul medic speclafst aceasta j'ntimplare. Dela el a aflat ca pedicuta esteo planta care cortlne radiu, De atunei aufost vindeca,ti mu(ti oameni de astle! de" crampe musculare cu ajutorul unor perne umpluts au pedieu~a.

o cenostinta de-a mea a fost lnternata la spital, nemaiputind urlna, Bra!ul era deja puternic un1flat, de 1 a urnar' 'Ia cot CTnd a ie9it din spltal, starsa ei era aceeasi ea in~ints. Din" fericire,. tOGm~ayealT;l ni9,t~ pedk'H):a in cas a, _did soacra mea de 86 de .aru sutersa deseorl Gle. Cln::el 18 g~,r.nba. Sup(')zJ~a mea \7cI 'CJf putea fi verba la ~CE!a cur;lOs.tin!~ tl~ un sp~srTi 'Ie+:lcal s-a 8onflJ1rTja,t 1'rfmgmentu~ Tn, care i-am pus uri saculei au pedi€usa ws'cataln r:egiunea vezLG.(i urlnara ~i dupa dpu~ lT1~n~te a putu~>~rina iara9i ncrmat A mal purtat aGest stlculetcu pedicuta citeva zile In reglunea veztou: edernsle de ps·b)1ale s-au retrasil·eptat._

E.'-! Ii:"sami am suferlt -ani de zile de hipertensiune artarlala. In cele mal molts J eazur: ,sa' provlne dfntr."o hiperfL.l1otie renaia, !Oed rni-am pus 113 un moment dot peste noapte un saculet urnplut cu pejicuta in regil.Jnea rinichllor.A doua zl, tensmnea mea arteriala scazuse de la 200 la 165_ De atunci, 1m, aplic din clnd In cmd in zona rlnlchi-

lor un slkulet umplutcu pedieujft proaspata,. . A _ ~

in cazul circellor la gamba, pedicuta se pune intr-c bucata de pmza care sa leaga in jurul gambeL Se pofface Illsa;>i baj J1I plctoare, ler psntru spasmele v.ezicaJe bill 09

sezut, f.i;JJDsmd padicuta (8 se vedea "Bai de sezut", la IIPartea ge~erala", paq. S). .

Dupa leziuni de pe urma r8zboiulul sau a acctdentsler raml'n adssea C1Gat~iG6 care provo8qi, spasme. Un invalid de razb~i avea pe spate a cicatr\ce in care puteai sa bagi rrllna de adi'ndiee era. Aceasta eicatrice ~ P(ovoca tot mereu spasn:e durero·ase., care avealJ arept consecinta valuri de transpirafie pe intreg corpul. Durerlle :se intii1deau pina la pislea capului. 'Duf'l8. 30 de ani de frea suferin,ta, I-am putut elibera

pe ace!'t om de,chln prin perna umplute :au pS'dicuJa ~i bai cu p.ediG_t;lta. c

Far~a-vrajttoar~1 (palenul de pedicuta,) Ii ai~t.'!i pe cel_~rev ~~~navi ~a.e au fac~t e.;scar,B sa Ii se fnchida leziunl!e in timpul eel mal scurt Falna-Vi(ajitOOlrel sa presara, diSC tribuind-o err se poate de fin !iii eu mulfa grija pe 'Iocurile cu rani deschise. De <'ibicei apare a u?urare sim1;itoare chiar dupa prima utllizafB. (AJte vind~dir] rSlJ?i~e CL ajutorul pedicu,ei pot fi citite in bro~ura "MElri"! Treben's Heilerfolg~". apar:uta Ie edttuia Wilhelm Ennsthaler, A·4400 Steyr, Austria.)

DaG.3 cinsva este atit de strTns legat cum sint eu de plantele de leac ~ioc!ine prin Eile slJccese tat mal mlilte ee ating aproape miracolul, nu poate Sa r'lU sa gTndeasca ~a C"reatorul unjv~lf!i;ului, .cars ne asterns tOat9 aceste rninuni la picioar9. Din plkate, mul~ "Dameni se impiedica de ele f<"ira a Ie acorda nici 0 aten~le 9i nu simt niciodata atbtpulemicia Cerului.

45

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: 1 lingurita rasa de' pedicuta se oparssts cu 1(4 litru de ,apa in clocot, apai se !as~ sa stsa pujln. Se bea numal 1 csasca pe zl, i?i anume dlminaata pe stomacul goj, 1}2 ma lnalnte de rmcul dejun, ingl-ititura cu 'InghititurEL 'n oaz de eiroza hepatica sau de cancer hepatic, S9 beau zilnic clte 2 cestl,

Perna eu pedicu1a: Cu peotcuta uscata (in functie de dimensiunea locului cu spasrne sau eircei S9 lau 100, 200 sau 300 grams) sa urnpls 0 perna cam se puns noaptea peste respectlvale portlunioureroaae. Aoeasta perna i~r mantine efrcacltatea tirnp de eel rTiuH: un an,

Baie de ~Zl.Jf: A S8 vedea .Partsa gsnera!a'" pag. 8.

PODBALUL (Tussllaqo.tartara)

DerJu'Ilit sl bru5dl,ni~; brustan, brustur-alb, brusturde-rill, cerru~oara, g~blnel~; gu~a-gainli, limba-vecinei, lapo~el. pap~lunga, pedbesl, rotun·gloare. I'\tl:Jnci ctnd cimpiile ~i povlrnlsurlle noastre n-au inca nlcl un pic de verdeata de prfmavar§, lar ochiul de-abia daca Fecunoasts c~e 0 umflatura foarts tim ida. de mi}i!?or de salcie, pcdbalul sste prlmul cars-sl scoate 18 ~umina la

inteputiul primaverii pbtirele galbsne. ,

POl solurt umade, povirnlsurl plesuvs, carlers de pietrls, piili'nint Intelenit, ogoar9 paraginite 9i grohoti9uri de pimta S9 ga.?esc psrne 1'ntregi de flori de poobal, care-apar din pam'int cu mull in.aintsfj. frunzelor, L\il ele i?f ~g~lJtaaJbrnele, ~I alte im;!aqe prima lor hrana. Podbalului fi pr~e9te numai p:Ejm'l'fltul 'argJ!os, lutes, 91 [eprezinta., '€a sa, zlcem ;a~a, caracteristica soluri~o! de arg'tla ~nqt, srflt primele flori R~ care n~ le putem cuM~e pentru provlzla de i,a~na. Datente. pi"op~ieta..~lor Jor expscte.rarif~ ~i ahtiinfiamatciil, Ie putem folosi cu ma're succ:f?s la or6,n,ita, laringita, faringrta, astm b~onsi'c9i pleurezle, ba chiaf la 1uberculoza pulmonara inc::ipienta. Cei CU tuse rebela !):l digul;ieala chillUItoa~e ar tr.ebui sa 'bea de mai multe or! pe zl ceal fierbinle de podbal amestec~ cu mime.

Mai itfr:ziu, in juna mal, clnd apar:;;! frunzele linoase, verzi sus ~i alb-argirrtii p_s ~artea os jos, Je utilizam, dih cauzCI_con1inutUlui lor boget In vitamina C, :;a v-erqeata. peritru supa si salata ds, primavara. Inlrudt frunzele conlin mai mutrte substante active deeit fiorile, sTnt cu'lese ~i pentru a 5e pLJtea folosi un amestec de florf ;;;i ftunze .Ia prepararea ceaiului. De la medicij natur[:;;ti aiai1tJcllita~i 91 pina I~ preQ_t~1 Knelpp, podbal.LIl este pre1:Uit"in mod unanim. Frunzele_ sale pnjaspe~8 $1 spalate, pUse pe piept ca un t'e rCi , .aju'ta in orice boal~, grea de pUimil'lii, iil erizipel :;;i leziuni ale lesuturllor eu uniflatLlrl IIlnetii 5i chiar Tn inflamatii ale burs'ei sinpviale. Rezuitatele ac.ester comprese cu fer:;] sint uilTiitoara. Compresel'e cu infuz;ie conc6rJtrata d,ln frunze de podbal sint utJilizate in ulcerul scrofulos, Vaporii de podbal, 'mit d.e la flbri 'Cit ~i de la frunZEi, trebuie inha,lali de mai multe ori ps'zi in ,pazul brOIl!?itelor ci'onice cu accese .tlese $i In insuficienla resplTatorie sufocantli In eel mai scuTt timp S9 va resirn~ 0 mare usurare. Picioarele umflate' <lr trebul sd\ldate mai des intr-o fiertura prsparata din frunz.ede podbal.

48

SlrPRU! pi:! C,,!f8 ni-I putsrn fabrlca din' frunze de pocbalse dbveCleste fearfe QlJh in bronsite, sy alte ,afeg,tiuni pulmonare. Intr-o' bal~ d~ lut sau un borcan d-s'rni::lr;§:tbrl?e' introdbc alter8<itfv Uri stret de ftunze-sl un strat de ,zahar neratlnat, S8 lasa sa 58 aseze .~~ 59 urnple ptna (,)8 rlll mai e 100 fn vas, Apoi $6 leag~ cu 2~~ stranm de celQfafl.sl 'ss ~';!n3ln 'gradina~ I~ oc 1erit, Inlr~Q,gaura Micut~'rn pa'mi'rlt. Se 'aSl'lza o Sdndl,Jra~~~$uR~a );11' s.El_.~ ace;: p~r~ 9U p8liltrit. G1:lId~r~ :COliIstEII;ta \ st!rn 8.;;t8, ~tl 'proce:s de term'3.nt3_)ie. D~ea ~ :;;a:ptaCl1lr~ ~,d!3;zgrQaaa iaJC!~1 ~~ta sau bprGi'nul, larSlropul ?8 ppdbal,a,stfElI Gflpntlt se ~asa sa aea 1·:2. clocoIe. Dupa CElt se_:rac89ter este turnat In stiele rnicl, cu ,gllullaLAcest strop este mlj~ocul nestru de apaFare eel mai 'bun in. timpul 'iernjj sl al

,epicemiilor de- gripa. Se la ow IIngur1ta, "

fn astrn, inafectiunile parrnanente ale bronhiillOr~i' ale klmatorl_lor s_,1Jt de mare tolos, primayara, 2·$limgurife' qe's'I!IC"dj;) f')!Jtjl'iral Plmaspii.tstar-s ·turflate fritr·o c~na,.cu

supa limpedetle cffmesa'u cl:.Ilapte tala., ' . . . .

. pe!1t~u;~dm.tl~ter6~ ~ebi.teIQr_ s~ pcii8fEl pri3P:<,!r~ 0, rrial'ia,ali~9~6~ ·aifl frunze p(daspete: zdrcblte ~I 5ml':ntlna proaspata; care se apllClJ. pe pl;;li1lunlle Imlaillate sise.!eaga usor ou 0 pllcala de l'ifr'pa. Sucul stors preaspat din frunze: de pcdaal ~i piburat in ureche este eftcace'rn du.re,rlle de. urechi.

CEA.I RENTRU 1USE

P§C;a. vm~1 un :ceai expec;tbtarit, amsstecaliflotl ~1 frunze de padbal, flori. de lum7r'1~t~ca, e~sc~I~!Jr (m:rmit:;!i r:n~e.r;ejl-uf.~ului saw pluminEiJj~a} sl.frurrzs dEl patlag.inaill,gustS. 1n parti egale. D.inacest:'aniestec,d~ pl.ante's~ lau2 lingurite la 1/4 lhru dsapa !ili S9 op:aresc, Se ,jeau zilhie, r;;alde; 'inghititura CIJ 'fng'hititun3, 3 cesf ell acest ceai

indulcit cu rnlere, "- , ,

MODURIIJE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se folo.se:;l.te 1 lingurii6 (cu virf) de florl (mal tirziLl, cijld apar ~j iT:unzel~,se ~tln frunze-sl florl arnestecate In parii egal!31 la 1/4 litru de apa, se opare~e doar ~I se la~a p'U~n 'n repaos,

C,ompr"i'~e; Fnmzele FirQa;;;pf;l~ ~€l ~drbb§5c .:;;~ ."it;] frC'la.cll, pin~ iese un ti5rci

'Care s€l aplica sub. forniade.compresE!:.

Inhafalle: Sa 6par~!ilte, 1 ~iQgura (eli vlrt) de flori ~i tfunze ~i se inhaleaza vaporli

. ~u,b 0 Cirp1·r_ 88 r!"ps'ta'as mai ml.llte ori pe .zi..

Bi:ii de piciioa.re:2.',rn1lrii plirl8 de .n;u.,ze de p.o,dbal, s.efii3rbfr:tr-Q'cantixate de 'e.p~ t:ore~pullz.:ato.'~Je1 :S_8 asa,sa"stl"la putn. puratab}3lii - '20 mlnute,

Suc pr'oas'plit: Se frfsarc!3 S,I;l.cul din tr:Un:z.SI~, pr9a.~p~t sp,~la.f~,c\.l alutoru~ storGil.torului electricd'e uz casriic.

Sirop ~i arriestec: de ceaiu.ri c:o:litra tusei ~j a nigu,elii: A se vede8 fragmentale respec~ive de text.

PORUMBUL (.lea mays)

Aite denLimiri: calambuc;. coc=na~i, oollba~, cLjcuruz, gTrni¢.i', malal, papu~9i., per.!cile" 'li:iw5hiu, l.engl"ieri. III ulliina vi$rn", ;:;-~ ra:opiflQil foa!,!,$ mult cLJltivarea

47

porumbuluL~n timpul Tnflol'rrii, din teeila l\.Iog.l .s~ asoutlts ale i'rullzelor atirna in afaf~t stigmatele sale filitorrne, Ele sa f;lUnl~SG s] rnataseapon.Jrnp~ll1i 9f ~ci~i?t1ture:p~rt~a~c:a.. ~ai ci.rr,ativa a plantei Perloa.da ,96, ill~r;m~Ii" se, Il1tmdEt dl~ 2u:,,~ pma ~n august. M~tasea~porum,bului

ests talata inalntea polemzarll ~I uscata rapld la umbra. .

Daci'i ,nvati 'lElvoie de un pro~us diuretic. cpnfirh1a.t. ~Pb!ilti bElr~ acest ce~l,de matasea-porurnbului, care::este,;P1 un miJloc. de sl:iibire efieace li'l Ino!e~sly (actu~1 p~ntru numer,,?:;;U supraponderall dJnso· Gl!,!~atea bunast.3!"I- Da.-ca rnatasea-porumbulul este depaz,tata tlmp m~~ rndelLl~gat fara a 1i complet uscata, atuncl f!?i pi~rde '9'[ectUl 'diu-

rene ~1 devine laxativ8. ~

. Ceaiul ds'matasea-porumbutur ssts 18 tel 88 efidient in sbllla~Qailor unnare cu forma1ie liti~zica (foimare' de calc:ul), 111 edeme! ,si anas~rca, (ed8ril~.g!'tnera:t)z~~::) ,jl:,~ ~:!In Il(jfrita" (l·atar vei'l~aU. artritasi reumatlsm, EI poate ft. 'olosllcu sueces impCiJtT:iva Incontinenitei uri':i,ar.e 161 GqpH,$i' bal!rmi .. ~i a ~olif\J_or ,renal,e. tn ,tqate :a0E!ste b:oli'se i~ la llecare.2-3 ore cJ[e 1 ~ln~lJra pima de Geal·dS",nnataS!3a-lio~uml:'ll.!!ui.

MOD .DE FOLOSIIRE

!=l'repararea ceaiului: Se o~are!;Jte 111r::gurita (cu virf) de mi'iti'ls!'l.~-porumbOItl.ii cu ,1/4 litru de apa fisrblnte. Se lasa pupn tn repaos, nu se indulceste.

PU FULITARCURFlOR IRMIC II (Epilobium p.arviflorum)

,Pm 8rimitol1Jata,a.sGrlsoare ~d~ la un ta.ls. de famHie in c;;tre sene te~ual, I'~~ implor c~ mfii1ile tmpreuhate Jill ridlC:;;t8J. p$a~e ~qil. mal .. p~e~ iAdiea un drum Inapoi spre sanat~te !?I :danx fa,mlil~1 male, 9artl. 13ufer;3: din gteu alaturt da mine, un t:at~ sanatds.II 'lnsints Imi €lVQca, drumul SUfer!ritej _ S~!e: TEl anJI iW1devmeacu:!a' 0 pr~statit~ !iromca ~nflaina~ie ~r'oni~a,~ prostatei) din Gauz:.;;,lmbii~erji IJ1tr-c ;ape. c?lr~ con~n.ea radiu. A urntnat dln spital in spa:a:l, dar mCI un m'edJo nu l-a ope rat; era disperat. La fiecar,s SC~l.:In elfmlna singe ~i p.iroi. Uin cauza ruirneroaselor me,dicar:nsnt@ a .capa~at ~I~er .duod~~al~1 0 :suec!ilJhe grav8 1031 flcat; lar flora. InteStl.hala·l~a fast sl:StJrusa. ~ra mal apr,oape d~ rroart's declt de vlata ~i a trebult, Ie indicat[a dDCt0ruiul sa s~sp,ende ariee me~ic:a!J.1en~. Apoi $ (~::;~ ppEl'rat:pup~ c~m sr::q~.'F~ c<:l~ e~ectrrcE!. In ~Iuda ,opera.tleJ, Infla.mallile au r~mas pl[la i\lstazl. Medlci\lITi!":lnts!e ai inje€,\iill"l I;"au Tnr~lIjtatit dIn nou stsre,a. A rE;!eu~s. Ie c.eaiul de urzlci si 101 cea:iLJI dlC!reticcme I "au ... ameliorat' boala . In :.l~a m5?ur'~, imli aS1~i

. poat& JUGea, drll 'lou, De aC,est drum chmuitor ar 'fi fast

probabll crl:.lJat mult incercatul tat~ de famili~ _paca ar fl ~tiUt de pufL!I~a"cLl"flmi-micl care poate vlndeca. din lemeHe I:Jtlllt~ de prostat~,

A ~~ulita~cu·flod-mici, fl,~C'IJ[1osc!-lta pfn~ aqJll1 ca plant§ rnepicihal13:.Su nemenmonata H'1i nrQiO ~arte cibii;muita: des'prs plant's medidnale, a intrat abia priri' prez:entar'ea din

48

RJ'ima, I"'€lijie a b~09l:Jrii p:ele),;sanatat~ 0;il) farm~c1a Dorjlf1ulcJjll iiltr-~n ad8v~rat m~r~ triumtaL ca plants medlC;tnaia cont:8i P?ltlo,r de p_ros!ata. ,In.~1 mal _:;c""!rt trnp _a ~e venit eunescuta in intreaga Eur.qpa-J1i! In ra;fa:ra ,81, nu ,11'1 ultima, Instanta_ din c~~~a.E'_a.a ajt;rtat deja multi oarnenl iii ffi'.ilatliile ~\Jsniel11io0ate. In ultima vrerns aparesvm cartl~e deser._eplante me~icina~e si fevis~el~ ~~' s~~claIJt<;lte" _'" _ _ • ~_ . . . _

Din oaeza numemaselor vanela~1 ale aesstsl flQr~ fHI, IVI~ insa 0 a!'umlta Inc~l"!-ltu, dine- Dintre-subspeciile cu aetiu\ile taniaduitpaFe treb~te ~rJrlfate yrmatl]a~ele: Clrhgel sau racitoalca {Epilobium roseum). pufulila-c.u-florym,c, )Epllobl~m parvl'R~rl.l~), pufulita (Epilabium montqnufl1),' nomi1!~ ,~I _"fat~-n-fara~ pUlful'la-verde~'nch's (Epilobium obsburum), pufulilalanceola.ta. (~8)lobli.!l.rn .lai1GeQiat~m). pl,lfuli1~·de,colina (Epilobiwm 'c~mnum), pUfLJlil~'cfe-m~,a,ttna, (E811eb11Ml1 JilEj~~~r~). PUf_I.lIIJa-~de~ pietrl~. (Epilobium fls.iSGh6ri) !?J .pL!fUI~ja.a,!pma (El?llolSll.lm at;l-a~a.III~lrollu~J V:al;letafl!e tamaduitoa.re se racurrnsc.teate. dupa fl~~le lor IIlIel fn€tJIQn~ro~letlc~-, cQZ pal ~sau ~Ibieiease, Ele stauca batqte-A cuie pe slhcvsle,(fru,?, ~a:psula) ~u,n~gul~le. Inguste, di'~ Gaie !f$neso.la plesnirEr sE!~il}"tele pavoaz,,:,te _?l,I pen albt, ~sem~l1aton sljmb~~IUI~ n T1rol._pufulita. este cunosouta m mod surprlnzatorsub numele de "Frauenhaar - parul

tsrneil. . - - I ct- -. 9nt - .

Din varietaWe"_e~umer.ate, ~i ,cars' a~ putere lecUlSoar.e se o~ e . eaz~; I, _ r:ag~

.planta, dMi tulpin~ frunze ~lflon, ell grlJa_ ca pl~nta,sa ifle.cul=~.sa din mlJlqc de a,ltfel, ea se rqpe fbart§_y~oJ --:-. p'entrl!l ce,~a pom~,f,t:il~n;Ja nQI mladlte latsra~e;,: Cee~ G~ s~a aulas.se ,taie cit-, estein .stara P[0~I:lPE\ta, Din ce~lui-de 'pi~me sa 9~au,: ~I, In c8'?:UJlt~ cele Ina! gr,aye,. 'nurMai!2 be~ti @8 ;>:i~'~i C!p1jm~e J epa~9 dlmlnea~. pestomacu! ~ai, 91 1 Gea~ea seafa, Aoest Il:lCf;t1 ~r: Insearnna 'Dsa '~a ss e0ate renunta ta comrolul

medical. Orr6uffi, sfatul1'l]_8olel<lIUi tcebuie'cenut In GriGe boalagrea. . .

- Dou - subspeeir ~e EJ:iilobium, ,c~~e pot fi doer clIgreu- Gonfundat~ _ cu_ c~lelalte seiurl 9j4r0~i rhipi, 11lI au VGiti, sa efie to~e:>tate: _ Este vClrb~.de sea !1umlta r~,s~oa.ge,. lirijJ.1riim;;, f'luful~? sau :;;\;luratt;!are {~plll:>b~~mhlf§ytucn? 91 de sbu~atoare (E'pIIGblu~ anguslifoli_\Jm), La prima;i;;lin((e ele,florl,le ~pJuh9_~de~i:lnm~a JJngt.ilel cl~ktetulUl mare .,ljl~ stri'ilucesG purpuriu. Ea se gase~te ad_esea try ,~tocurr.rnan~ 5tUf.o~se" p'ln~IEI:.)50 c.,~ntl < m'etri fni3.1time, 111 :;;~ linga apels. p.u~n ~d1ht;I;'tulplnaJ~lfr~nzele s~~t e~rnoa;:;B t acoperrre u_~or ,C\;l par pe partea Inf~rlQara. ClIl1_o$£utul bptallisli 8,ustnaa .RIC~i3-rd Wil fort care cunostaa h:la)1:s bine' PUf!JIl~ ca plar:1ta de le~c, nuy 0 menllonea~a I~ Gart~a Sea. 'Ar pl.lJ~a, dupi3 Gum ac sus1inut 91, .Sa fi~, ccmfund<\ta cu. rascoa~e!e;(Epltoblun: hlfsutum): acestea au, ilisa, spre deos9_bW9'de pufuI11a:c~-~orHlllc1, ~I~te fl'~n eel pl:J~n de dnei ori mai mari, tije ~i frunze mal carnoase~ a ,In.altlme se0sl~iI mi;ll ma~e, ~I declanseaza un efeot contrar. - Stluratoarei9_ (Ep~l~blum <!.ngustiifoh~m), Grese malts d;> 150 'cenfimetri 9i prerera Illmini,~U(ile., liziareie ~i vecln:a~atea .tu~9\;lnl.or ?e ~meura" Fiorile marl, q_s GlIlo('lrs<;l pl).fpurel, ,srnt dispu~~I'n.,CI?~clltnIIUngl, ~Iran:ldalll '.:Iemdes~tl pe a tUlpina ro~ietiia .la, b8i~, Flljrlle- a9,rat~1 vart~tal~1 foart~ de_:; ln~lnI1e- stralucesc I~ ttmpul infioriril, forrn'ihd ni~te sup~afete ro!?11 'ca fr:.C\J~, .pen~rnw~a Q,ermajla populara

Unholdenkraut" = larba-diavoltilul este., Gred, un Indlclu d,estwl de ciar oa nu pOClte fl

II _ _

fblosita contra prostatUei. ,.,. . - .

'. 'Eram femeie tfnara cind sQcru~ meu ,EI mu~,t fn p~te~ea. virstel de_ hlpertrofle ,8

prQS'Ultei, ded de 0 marire patolo'gip13. a p~ost,?ltel: y~ veeln C~f~ era expert tn.,maten~ de plante medicinals mi-a aratat a?e~sta pufuJlta~c!J-~lorl-mJCI" ~p;ul1~n~U-ml;_ I,D<;).c:a socrul dumnsavoastraar fl baut _cem dm aCS-flst61 pla~ta,astafl ar m~1 fl_fost In ~ vlata, -pneti-orninte! Sinteti femeie tin~ra l?i pute'fl aJuta mul~1 oamenl cu ::'ji:l, DaS _dupacum se-Tntimpla aiM e9.ti tin~r f?i sanatos, nu m-a. mal.preocup~ aceas,ta pla':lta, Nu la f~1 ~ fa.cuql mamal Ea_ a cule::;-b in fi~care an~ ~I aaJl!t~t r:nul~1 oaf!le_~l sufennzl de .v~po~

, ~ ,,,' de" r<ln"'lcln', Fo''''a sa t1:urativa. este. atlt de mCl[e, 'IrtG1t ades~a Illlatura

lInrnara "I I ":1" ,- -, - • '- ~ /\' . t" t .'

fbll'9€i~atottoate supararile =ill" (jurerile lega~~ d~ boille de. prostata~ f"\U eX1:S a c~L1n

crhd Darnenii sa aflau in preajma operallsi i?l nu putea,u ur1na. tledl: plcatura cu

picmura; a singura cea9c-a a !?i aous 0 usurare. CeaJul trebula baut" bil'H~infeles, mal mult tlrnp, pentru a ob~M o real8i rlisanato~ite.

Mi-a ralatat odinidara.inarna mea despra Ull paelant care sulerlse deja trei opera\ii de cancer vezical - can:cer ve-zical dovedit clinic ~:;;i care sa g~saa fntr-o stare ,fjzica foarte proaeta .. L-ar:1 staturt :sa bea ceCli de puful~a,. Am anat ultertor de la mad,ielll sau ca s"a vindecat, Era pe vrsmea cfnd inca nu me ocuparn de plantela medJcfnale, Aosasta vindecare rn-a impresionat profund, Mania mea rn-a rug3.t deseort s.a nu uit niciodata sa culeg acsasta pl~ntii medicinala otrid sa n-o s-a mal lie In via1a. 111 1961, de zlua tritra.rli Marc,i Oomnuiui In biserlca, a rnurit mama mea cea dragE'l :;;i eu am uttat in iJ~ra aceeasa acun pufullte,

. Incabine;01 de' ccnsultatll al medlculul meu am aflat ca un barbat p'e care-i ounostearn zacsa fara sperante in spJtalul nostru, ooloav de c~ancer vezlce], "Nu", am exclamat, .acest barpat vrednic f}-are vole sa rneara!" M-am Qindit la plifulqa. Meclidul, de~i aveCl o,atitudrne pozitiva. fata de plantele medlGinale, a fast Cle parere ca In acest caz nu mal putea aJuta nimic, Eu nu oulesesem ins~ pufulita )Ii rri-am gfndil cu groaza ca la mJjloGullui ociorrorre tetul 0 II milit~l uscat, M-am dus totusl sa caut, $tiarn un I(){,; unde fnfloreau in tiriipUI veri!.

N-am mai gas it, 09-" crept, decl citeva',tulpini \ie~tejite, pe Care le-arn cules totusl, Ie-am tanai marunt liJi Ie-am trimis sOfi.ei bolnavului, :-1:1 c;Jat,sa boa :2 cesti pe Ii,. Una -dimnsata f;li una seam, ~ dupa 14 zile am aflatde la mediC, prirrtr-un anun; telefonlc, ca In starea bolnavlIlui surveniss 0 mare schlmbare in bins. Mi-a spus :riZind: .Decl plantu\f]i ta -ajutajl' De-atunei. am putut aiuta sute i?i Buts de oamanl, a~a cum imi spuseseoolnloara batrinul c1in locul meu natal: "Tlnetf rninte aceasta planta; puteti ajuta multi oamenl eu ea."

Wnfarmacist din MOnc!:1en mi-a aratat intr-o carte veche si qroasa de farmacie 10-

, culln care in jurul anllllJlii8BO pUful~a mal era consemnata fn'mod oficlal. Medicamentele ehiniice 'au izgonit-o total. Prin pralegerile msle, drumetiile tn scopul descoperirii plan'elor medicina~e.lili plibl'icatiile meie, pufLllita, a davenft din ncu GUn05cuta In'toate rindLlrlle populatiei. lndrumarile m.e-Ie ga5eso ec('lu putemic ih BufleteI9'multor-oamSlli, cael pretutindeni unde ajung cu sotuj mell Tn dwmetiile noastre, fie in murili, pe orumuri de paduTe. la margin! de piraie,- fie, fn I u_minl!iiuri vedem, _sprs, bucurfa noastra, ca a fast cullsasii. numar mladlra centrale. a ptlfultteil, In scopul de a cruta plant?_. Orlcine eunoa~te- aceasta piaClta medlclr.lE1;la t'I ap~edad 'I?i r;) 2!par.a de pier~e, Gulegind,o astlel cu multa bagare ·lSIe searna, Planta mai er~te, clupa cu:I~~, -'lncii. de 2-.3 orl. D'aca rizornul ramine tn'pamTnt,atund va inmugtJrl din hOlI in primavara urmatoars.,

AlliJ ~u oliGUrie din scriBori eel In multe 9r-adini pl,JfUli~a-cU-floti-micl creiilte acum prlritr@ cap!? u rili , legume ~r arbu~ti de~oratfvi. lhaimeera smulsa din pamint ca ariee buruiana 5uparat0are< error sufetinzi le-ar fi putut aduce in acest rastimp vlndecare ~i un nou curaj de ,a ftiffunta v1ata! De curfndam avut posrbmtatea de a ajuta un preot care em considerat de modici InGurabll, aVlr:'Id cancer la pr.ostat~ ~I lla vezica !,if c'are seded[ciLastazi din [lOU ew intreaga pulers de munc::a profe-5i,si sale.

a scrisoare din Schwarzwald: ,Cumnata ms'a a fast tratata de lJn cancer al or" 'ganelor pelvien8eu raze care I-au daunat, provocflldU-f 0 fisura fnlntesUr.t 5i fn vezlca. A ,capatat asemenea durer] v~:de:8lIB'; i'ncit rnedicuJ a f0!lt nevalt ,s~-i _f:lfI~s_ci-l~ mqrfiiia:

Atunbl am cautat dupa lIustra~ia dumneavoastra din o:;.~a,rma~!a D®mnulpi>;. p.ufulitacu-flori-mnclr am descuperit"Q_sl d:Llpl:i 0 saRt~mrna de cuta: CU 'Ge'ai., toatedut'erile au disparut. Aeesteastnt mlnui1~I~ dih f<,\rmaCia. Domnului!,1 - Oespre alite vUnq8cM obfinute puteIicitf in b_r.-o!?ura, "Mafia Ireben's Hei~('lrfolge", aparuta la editura Wilhelm Ennsthaler.

Mul~.i dintre ceil care ,slife(.3 de prostafi ,~e' pot insanato~i eLi ajutortll 'puftjlitei.cl.lflori-mlci, d.6$Sorl chiar fara sa maifie nevoie sa se'opereze, Dada: bp'BrA:)i8's-a efectwat

49

50

€Ieja, ceaiul'de fluful~a fnlatun'i llsturimil€ ~i cslslalte lnconvsniente caresslvesc de mUilte ali ulterior. Trabuie consultat (!lSa in orlcecaz medicul.

Un barbat vlndecat de 0 o::.lala OJ prestatel serie qln 'Coburg: "PuMi!p,cu-fiori-rnid rn-a alutat tn durerile rnele de pnjsta'ta. Z~G~am in spit~ll'n Coburg, bolnav de infarct mtocsrdc, Pe linga aceasta, aveam 'dureri de prostate: ~i nu puteam f cperat dill bauza ~tarii proaste a inimui. Mi s-a SPLlS c§ hii se va puns 0 sonda p8rmanenta,dad~ situapa rnlaa va inral'Jt:5ik -1!Im .. flat despre mlnurrata pcrfulit:a--Gu-fJor-Hnici carea ~jut:at pe atl1ia in euterlnte-asemanatoare Am Il';lcept;lt S:~ beau cite 3 ae:$ti pezi; in ~fteva zlle am scapat d~ once dureri de :pwstafii ... Acum rnai be3t;1p~nt(U ca sa nla refac cite .2 ce!i'ti pe zl, - II multum~sc' lui rJumn'€lieu din Idata inima. ¥e. 'di:lorese, doamna Trsben, sa mai aiuta~ cu puful~a-,Cu-f~bri-rni~i multi eameni cars sufer~de acelasl 'chin. Esta incredibil ca plante Ie mMlcfnaleale Domnului aduc - clna rnedlcina nu mai are solWin -

un ajutor·atit de mare."- ,

MOD DE FOLOSI'RE

Prepararea cealuluh Se o:).ars!?te 1 IIngurita (au vfii) de plarite ,CU1/4 lijru de apa 1?i se lasa sa stea pU1;ili. NumeiJ2 C6'iiti 06 zl - prima, dlmlneata, pe stomacul.gp~l, tar a dcua, seara, ~/;2 ora ifH.in'ts ds cinE\.

PUfulila ajuta fde-dr. Dirk Amtz.en, Berlin)

c;l serlsoare de la dr. Arn1z9n, me~ic praetlclan, antropozof: ,La baza LJ.m:iatoarei .evccari sta.c:l irtlejElg~re .8 plantslGf, a!ila tum a fest ea .snrnulata de Rudolf Steir:sr ~~ dezvolta:ta in c·ontinuare de diferiti biQIQ~i !fi botanlstl, ABeasta intelegere este de fapt 0 imagine !iii S9 nurneste: «Ornul lnvers tnartloulet-s, Asta ihsearnna ca radacina corespunde org'anizi!irH nervi-siml~ri, deci mal ales .capului cmului, zona frun-

zelor -s'stemului central, rnmlc ier zona f!ofi.fruct, pa~ii rnetabcllsrn-membra .

Aceasta rsprezsntaracatoats lucrurile vietii, I1!U S8. poate aplloa rnscano. Ea trsbuis prelucrata. in mod Individual pentru flecara. pl~nta in parte ?i invers, 91 pentru flecarepacient in parte. Dar, odata existent6, chiar dac~ ssts Tn~eleasa mai i'nti1 d.o,?r pe baza citorva example, ea Qfera un fundamern $o:l:d, temalnlc pantru intelegerea <<rela~lIor!>:. d1ntre om ~i pJOinta, care altfe! ramin illtotdeau.na Putin neclare,

Principiul acestui pro~t;!delJ vafl ilustrat pe bai:a uruiexerilplu. 138 luam Hamameris vi rgTni ca. Aiei, florile apariEjrna direct: din scoar1a. Nu are Joe legatura normal,S: prin fn.Jnzii Scaarfa trebuieoGonsiderata oa apartfnil"1d zonei m~n€i~ale a ra_d~kiMii. Avem deci o situatjs, in care <.<prij1,eipiul ml'>tf)b0Ik:» ~nrorii da dfrt'l<ct de <t<prinoipiul ne.rv~sirnlu(l:» al r:adacinii !If scoartel, tara a treee prln 'echilibfar~a <<san.atciasa, normal.a:.:. pcin rrunza. ,A,caasta situatie exista !ill Ie om (!?j naturat la animal), de exemplu in Cg,zul ranii, .der mai a.les in zona anals. .. H8mamel,is este un model pentrl:J rar.laj pentru remoroizL Aceasta planta. poate trai au aceastii. situatie a vrata tntreag-a, fara sa fnsemne f:a se imbolns.ve:;rte: soar putee chiar SpUI1G ca ea traie~tedin ~i prin aceasta situatle de exceplie. De 8,ceea, planta poate devenlun miJloc de·leac pentn.J noi. Cae; ne-arata cum put em jonglao via1a inUeaga cu a. $i~ua1ie anumit?, cate existS., fara a na imbolnavi. $i 'fntrlJClt aslful de ."~.s1tuatib,,. sirlt real.itati ale vietii, dsci dej~ ceva spiritu(ill, nu !;lite atl't de multvorba de materlaliiate, de· sUbstar]ta, csea eel poate da 0. explica-pe pe-niru efectlur ,diluarilor homeopatice ('patents:l.

$i apum referitor la EpilobiJm, pufl,llita Mariel Treben. A.cS"lst8 planta S8 cara<;terizeaz~ mai Piles prln faptul ca ceea eEl este cons.[dera1: la fnceput drept a tulpinci§:

florara mica ~i nev[novata este in realitate un ovar de truct hipogin cam, asa cum e normalla un fruct, se umfla .s.ensibll dupa fr;,florire, S8 dacoloraaza 91 cre~te in lungime. Toamna sTnt ellberate 'apoi sernritele 1hconjurate in i3;bunden~a de burnbac, P.ufuHta In tcate varietatilesale este 0 planta relativ raspfndita. Planta inflor~6 '!li rode~re destul de puternic, adioS. 59 desia$oara destul de PLioornic in aces! comenio: frunzele, tulplna l,li rad.1ici.1a devih In 5~himb mao pulin lmportaule, IIHii nelnteresante in eomparatte ct! aceasta, Totul raportat la am inseamna: Putem cauta 8fectul principal in partea de jos a ornulul din care fae parte in mod esential organele urinare 91 de reproducers. Prin aite reflectii se poate oaracurn exclude zona lntestinaa (acestea ~[nt mai CU s'eama plantele q.l 'gust amar).

Ovarul de truet ea parte e.s_en~iala, bii.tatoare ·Ia ochl Sf! aWl spre inaunlru. Prin aeest lueru ss poats intelege Iaptul ca in else vede clar un raport pozitonal cu prostate, Dezvoltarea fructului toamna te dues cu Qjndul ~i la toamna orru.krl, omniprezanta sa -Ia 0 -<;-bo[llo;.-o . .'cnm I€I fel de frecventa

Ceva foarte asemanstor ss int~nE1~.te la pepene, 1;:jI dovlsac: evar de fruct hipoqin, marlra .urias a. dupa ii1ftorire~'r, ca sa'<spullsma$a, i!1l mod necesat, aqiune as.ipra organe!or urinare. L9 fal 9i 181 para (Pyru.s). 91 perttru speclallstl; Hvpcxls reopen are tat ovar.de fruCt hipogiil.

Demn de rarnarcat ·este ferornenul ca anumite plante I.Ifogenlta!e lrnportsrrte, ca plopul, ca burnbacul (Gossypium), prezinta .~i ele a form ape eu aspect de burnbac putsrnica, b<l\taloare la ochi, El$plicatfa acestui fsnomen inca IlU s-a gas1t.

Cea mai efh::';flce. 3!?3 Cum scriesi Maria Treben, AfltP. prepararea ce alului, Aeest mod de preparare aromat, <lPOS da putsrllor tamadWi!aare s] direqia speoiala catre pafteade jos a orriului cu.apasatul sau urinar.

~i, CS'8a C8 este eel mal important, putullta iljuliil Mults rnuiturnlrl redascoperttoarai aeestel plants medlcinale din farmacla DomnuluJ, plrla. acurn neglij<lte,"

ROSTOPASCA :Chelidonium rnaius)

Alte denumirl sint: f)l"de-padut'e, burulana-de-cels-stote, buruian ~-d .e.pedhgine, b i!l'rub .. ne-s1iU1te" calce-mare, crucea-voi nloulul, galbinele, iaj·ba-ae.l1egi, lar8!l-rinaUniCil, lapt[uga, negelarita" olasca, papE!runa,s'alatea,9cimeija; tatarcele. Data ns gfndim la faptlll C'§ restopasca se intnnl?-9te 'adessa in vechile carll'i despre plante medicinale sub numele d.=- i,buruiana,de-celeosfinte" sau "purl!ien~-sfjnteli, ne putem lmag na de os prestigiu S8 buoura odiniD<lrEi In popor aceasla. plpnl8, Illeciicinaia c[')nstderali:\ ast1lZ1 adesea drept a buruiana otravitoare. Avsrsiunea ep(cmH nOa,stre moderns fa~a de rQstopasca mi-o pot 9xplica doar prln faptu! ca la fnceputu! ir]dustrie[ medieamen:elor a!J fast condemnate' ~i :ren~ga,te ,cu h(')tafire to ate plants!e medicinale v?loroase, flentru a fnd!3l'larta popor!;!1 de plantele de leao 91 a-I ind~epta spre leacurUe pte baza chlmica.

f1osto~asCq S.8. dezv01ta .ramJficat, o;tin@llid Q ina.ltime htre30-

, flO nrmtirilEitr;i_ 6'Oa ir:lflbre'$,te, lncepiriq din luna. mar, p8 tot

paraursul verii ~i pina in toamna. FfUflzele sale sint zim1ate l1i S9 aseamE'ma eu cele ge steJar. Orn tulpina ?i rizom izvqra~te 0 sevil galbeR-portocalie 9i del?,tul de yi~coa~sit Rostapasca prefera.lfecin'atate~ zidurilor,a gardurrlor"a gJ;ohoti:;;u1'J[or ge panta, precum ~Ilivezlle sudice. Or~cft ar fivai-ada sec6toas~!iii rnargihlile de sud ale padurilGlf de usc.ate, dn plantatot Va curge sucul gros, g.alt}sn-portccaJiu,in cantita~ .suficiente. Dar

51

52

?i Tntimpul iemiL eind .zapada acopera tot, putern gasi rostopasca-uaca'ne-am Tnt1parit in rninte I'oeul unde crests.

Planta aeeasta este depurativa (deci curata singelei) !?[ hematopoetica (ttleci ajpt}§. la formar.e8sihgelui). Eu a!il recornanda-o, q50ciam cu urzlcile ~i rnladltele desoc, in leucemie. Numai Gil. trebuie sa se baa minimum 2 !itri pe zi din acest arnestec de ceaiuri penlru cael sa pcata-da rezultats bune.

Ro~topesca este un laae de Tncredere in boUle hepatice Qrqve. daca s!3fc:los~af?te in forma homei;lpaticj'i, Cun\ilind: am slng;elEJ Cit ~i ficatul, e~ are 0 [nflue,nta olntre cela mai burli3 !iii asupra metab9HS[l11:du~, l'IG¢1ista f'llafit:a medlGinaj~ ests f010siia e~ succss in atectluntle biliare, rel1al~si hepBI_tice. Pusa'in vir! ({i)Q,grama de rostopasoa impreuna ClI ,r'adadnile se lasa 1~2:ore in li2 litn:Jt=Je vln a15)!, irlarura "oarte r,~p~d icterul. Este',iMicata: sl 1[1 tratarsa hemornlziler cars dati arsun In zona q,nusuluJ, In combatersa inlepa~!Jrilor ~i 81 senzalie.i de "cu~it,e" in timpul ~rinarii, .Ga ~i eentra vijiituh~.i In urechi. In toate aces,tec ca:~rl sa pot bea c:i\e ~-~ :e~n ~~ .. ce~1 (~a,re IlU se prepara prln fisrbere, ci dear pnn opame) PI'! f'lar~ursul zlle.f, lr"1in3JhIP:urI rruci. Aoesta este tolosit extern contra bolilor de cancer 181 plete, contra bat8ltLlnlor, a verucllar (negilar) sl a eczemelor care nu voril:;a S8 vindece. Clltaracta ~i p,etele pe comee dispar trept.at Sucul ajma chlar in cazul singerarii retinei !ili a dezJipirii de retina. Se la 0 frunza d@ rostopasea, se spala, lar tulpina el ffaged1f se .zdrob13:j>te intra degsNI mare sl dsqetul <!fatiat<lr urnszte iii 'preaai!J.iI. Zeaf'na 13~tfJ81 obtil:'lut~· Elste. ul1sa cu aratatdrul, tiriind o-Chii. birrs, im~hi9i" l[JsJ'lre coada ochiolui. De~i nu este pl:Isa glrect in oehl actiwnClGl ei sa c0mwI'J1oo i@tl!~i o€r;i1Qr, Acest lueru S8 poate inl;lema osntru a trata catar:ada, vedetea s!ab_B ~i in m_GIij p~el7.endvpe~tru ochii ,sa~ato~id"ar~ suprasolicitan. EI.'J Tnsaml II r.esimt,8.fec:tul tiinefa--eat!!ll: .cll'1d Irel2l(lI8 adesea sa stsu pna noaptsa .t1rziu'~iiS-ifl' reilJlv cores~€indei1!a.. €tfl'(:'] sTi'lt.<ist(jvit~, iau 0 irutiza dOl. rostopasca din gra~lh~.~1ira~ic:zea:iT!a oatre ~ada b.¢liilor.J!) "2-o8UI.pe care l-am a[at~t mal sus .. Am de fi9'C:;fr9 !iiata senzatia de.Qseblt de-,agre'<lorla ~;;j ml s;,ar f tras un val dm f~a ochllor. in medidinahom~op~icas'e pre para din aceasta J!llant,a 0 ~i1ct~ra d.in Gate se ~C!mj~i~treaza, in cazul afecliullilor mentionate mal sus, de_2-30n zllnlc clte- 1 O~ 15 plcatu~1 In

[Olutinaapa. ~ . . .

Cu c1tlva ani in urma ml s-a povestlt despre 0 femsle care avsa pe pleoapa In.fe-

rioara dn3aptfj. un abces m:;;u de mar1lT1ea buricului. degetului eel mic. Oculistul~i, la care S-3 due ca sa-l prescrle 0 ret\ilta panfru ,ocheI3r1 nu I-a placut:c~:a v8+ut ,~. avea abcesul deja de 7-8 ani fa~a _5-0 fi 'su~amt \Ireodat~ -= ~i a trirr;IS (1 p~~lja I~ analiza. Era cancer de pieJe. ,Pentr\J -onare femsle a fest - dupac cum va putetl Imagll')a - ~n 90C cumplit. Cum familia ei faGe parte din eercul Ilostru de CUIl09tintS; am putut sa reeomand rostopasca, Era il.!nq februarie 91, di1 feric;re, 0 ~arna bl~nda. Aostt;lpas_?ayece bjn~ peste arna,!?i ramine verd~~ Sfatu~ ~eu .,a fast sa sr:;oata plru;ta di':!_ eamrnt ,~u radaGini:1 'CU tot ~I s-o planteze Int~~.un 9hl'lSGI, pentru a,o avea la _Indernna. Femela urma sa-sl tamponeze de·5-6 ori pe 'zi locul bolna~ CU !'iElva galben,poj1ocalle, Cum .abcesul :era p1fl,sat pe :gleoapit i-am atras atentia e:a seVi;! nu era ~?clva pentru och~ Am mal sfatult-o sa mearga 0 data peluna la tratamsnt cu raze Ron.tgen, a~a cum I~ pres_crisese medfeul, de$i aeaste, iradls!l, nl!. a~un"ga t~morilemallgn~.cl. 60s mal fntimpla sa dlstruga pOf\luni d~ eplder~a, Inca san~~oasa, ba ades:ea chlar !?I oasele. Scurt timp inain!e' des~rba~orll,: de Cr~c;I~n .a~ -tral! ~area, blJcune ca ab~9s\.l1 canceros S8 disp8ira. Fsmsla m~-a :rncut 0 vlzrta :;;1 ml:a sanb:!eglt chlar.de la U98. ~edicul ofialmolog la care fusese sllnamte a fntrebat-o mlrat cs facuse. La raspunsul sl. "Lunar la Unz pentru raze", do(!;1:'orul a spus: "Dad asta a r,elj~it R"o~tgsn·ul, e fDtr-adev~r_l,Jn mlract::ll." Mi-a mai m3riurisit,qa IlI:J 'ar fi rezistat suflete!;lt~ v8Zlnd f~tsle mmcate pma,la .os ale celorlalte paciente pe care Ie intTInea la raze, daca nu a~ fI marmat-o eu cu atlta GU raj , Gredillta in Dumnezeu.~j inc~edere in sine.

$1 acorn rugamintea mea pe care a adrssez tutu For celor care cltesc aceste rind_uri: .Ajulati Oil dcmneavoastra mtr·un caz similar 91 erutatl-l astfel pe semenii dumnsavcastra de un sti'r:!?lt eurnplltl Tn timpul nostru atit de poluat 'S8- irrgramadesc cazurile in care din neg] inro~ili ~j care tneep d,eodata sa creasca se forme9z,a eancerul

pielfi. .

Firele de pair de pe obraz ~ieresterea excesiva a parulU!i"pebrate" $1 plcloara la fernel indica. ctuiburara renala, Locurile respective se ung .cu sue de rostopasca, obtlnut.cualatorul .stotcatoruluielectrto (sucul se mentlne: proaspat In frigider rneodmum M~- 'an): este lasat sa actioneze cltsva ore, apol locul sa spala cu un sap un amotlsrrt, iar plelea care S-8 uscat putln S9 trateazp. eli i:llifie de fillmlca,. ul,ei de mLt~8tel sau sunatoare (a sa vsdea ."Modurl cetolosire"). lin afara de aeeasta, trebuie [acute 0 cura de ceai de urzici - qel putln 3~4 pel?tl pe zi -, preournsi hal de sezut GLJ coadacalulol pentru o rrigare mal buna H rinichilor (8 se citi !?i articolul des pre IIGoada,caILllui"').

a cunO.~tin\a di'iYiZOn~. 0ra~ulUr Majr;l!2; folosea in tlrnpul plirnbari~or sale zilnrce seVa :de rostopasca.asa.curn am aratat, Un diAS lup <;Iestu!\ds batrTn n era fml'(~iitororedincios.0data i-a dat,Tn gluma iili lui CLi pu~ina seva pe oeni, eSEJ:a ee.se pate ca I-ar fi facu[ foarte bine c~nelui" d.d de-aruncl se posta 'd~' fiecare data rUgatQr 'infci1a

srneinului sau. Clnd -acesta folosea restcpcaoa, .

.Intr-.o parohie din AUstria suparioara In 'care am '!inuto prs,l.egere in luna nolembrie, am facut cuno~tinta cu un p~~apljsier cars purta ochelart. Cind rn-arn lntors infebruarie la aceea~i parohie, paraclisiewlnu mai purta odllelari; dupa cum singur mica povestit, nernai datorita faptLJlul os. dIn noiembrie ml-a urrnat zilnic statul leqat de cura GU zearna de rostopasca. In plus, scum vedea mutt mali bine decit Tnalnte cu ochelari. Fiind iarna, trebula sa~l?1 la frunzele de rostopasca de sub patura de zapada._ Men1ionez CEGSs:t lueru nurnai pentru a subliilia~ca anurnite plante msdicinale pot f gasite' proas-

pete chier i'i in an Qtimpl:i I rece dnd mal arlee vegetatie pare af moarta, .

MODURI DE FQLOSIRE-

Infuzie: 1 lingu(~a rasa de plante Is 1/4 Iltru deapa - 58 opar~~te doar.

Su,c proa5,p~t: Frunzele, 1U~plrlile,:!ii~ iloril~ se spala ,~1 S9. tree. In stare' J.:lmedi!i' Pr'iri storcijitorul 'elec;trfc: (pentrtffolrisirea extema).

TInctura: A se Proeura din farm?ct:lI. fiin-d un pr'eparal.homeopatic,

Maceral de Vii'!: $ec tbarna 1/2 r~ru de yin aib peste '30 grame de, rostopasca e.bI ratiacifli ell tbt ~I 58 laSB sa stea 1-2 ore, apo! se filtreaza~! Ss baa In ingr1tl!uri mid.

SALVIA, JALE~UL (SaJvia pfficnnalis)

Citeva denumlriale Salvlei dffieinalis: -dMs, ia~e. jal~, ja~EW-bl!Jn. jalef(~de-gradina, salvie, salvieode-gri3diF!la, ~aJet, ~alvir, ~erlaL SaMa, c!:JriGisel:Jta Ie:<;! 6 planta.piniarnllia labiate!or, pr0vine .din EUropa,de sud si sI:i'cul1iva la nbi Tii ,gra~lni. Rlahta atinge Q tnaltirrHfde30~70_ centimet,i, fldrlla ei vi:oiete$1nt dispuse vertieilat,dec:l in cere, in jUFul unei aX8comune; frunzele salaopozfte', aH'J~llnOqSe<sGlipeS6 _argrr.Jtru ~i amana UFl parfum ui?oramar, aromatic. Salvia-de-gradina.trebuie sa. 8rbapartea !'3j-degradina il}tr-un lac feritl insorlt. Fe parmJrsul lsmli" au 0 ;;cop~r u:;;orcu crengrde mdlid, deoareee este dEl9sebit de .s-enSibila'la ger.

53

a alta ~i:1bspecie, Salvia pratsnsis, cunescma sub _de_nUmlnle .de buriJiana"mTIcedului, coada-vaon gava1, [als, lai,!<r~, jaes-saloatlo, [ales-de-clrnp, Jates~ d~-padlu~e, salvle, salvie-de:cfmpuri, salve-salbati~ ca, SEI gase~te pe povjrnlsurl, pasu'ni sj cfmpii. De depart_s ss vad st'il:ll:Jcind fl(;ll'ils·-i alb.§struj-viQlete care r·a..spTt'1d~.sc o ,rnir~asrn~ plira. de ;mimR'Di8:la aceas.taspecl.e~se folese:sc IIbr[la, dra (';818 mal rnulte or.! nu~aj. peilfto 'ga~gara: sau p$Yltru tabricaraa otetulul de sfllivie - 1 pumn p~ih de f~tJrr este las at 121 macerat ihoiE)t natural - sf acestase intr~buiritea~;3. ca _freetle blmi!ac~hoare in tjmpL'i1 unsi boll mal lungl In care-se.sta la pat. Frunzele se cGJect~aza fnaintea parloacei infloririi, tn rrfai si iunie. Intrucit plantele dezvolUi in zllels insorita si uscate ulelun et:erlc9, frunzele sint euless numal In so.are~ prs1~rabil la ora amiezri ~i apol slnl: puse la umbra ea sa se.usuce.

Mai curatlva ~ecl';ft. Salvia pratensls ests insa _ . .;; SalVia offh:::iQaJis, c~~ 'mal sus si -de carama vol Q~~~a, r~~0hi!n~~re pe I~rg. I~:;~ d'e. p.~yremea ~t~b~nilor riOl?tri, salvi;;. era 0 plant8 mei±lJclnala .di;lose.blt de lauQ·a,ta ~i pr_ell!llta.l:Jn·,vefsulet din jurul anLllui 1300 spurrea:

"D.e ce sa hloara oinu!

rsind Tn griiainii r;:reste salVia?'!

.. C~I~ 9i. numel~ Q~!ind;~B ~ar~a apr.e,?lere '?8 care s-a bucurat aceast~ olanta de leae dlA p~rtea oarnenller Inca dll:r timRuri Inqepar.tate. Dsnumirea de saMa dariva dill cuvih!Ui,atlrj8SCnsal;rare'" (a vindsca, a fhsal"1ato~i).

~rntr-o frum?a~1:I ~Garte. vecM. deapre ptante rnedlcinate rsiess cit de rnult era stlrn,afa pe vrsmurt salvla; ,~Cmd Malea Dornnulul a trebuit sa fuga eu copilul lsus in Faia lUI I~Qd •. a rU9._at toate.fio(!J~ d_s c~P so? ~Jute; d.a:r nipj una nu I-a oferit adapDst.Atunei s-a Inclirat catre '5alvle~1 tata. alCI a gaSlt refLlglu. Sub ·frurtzBle sale dese orrotltoare s-a 'ascu~~ p~ sinE!: l~sa?i i";l1 a adapo~tit prunoul in fata aprozilor lui Iro.d. Ace~ia a~ 1r~~Ut'p8 Iinga ~I fara a-I v€lde~. Dupa ceo perlcolul a lost cepaslt, Malce Dcrnnulula le~t! .dln aSGunzat?are .=?I a vorblt~af8ct~os salvlei: ,,<De azl inainte ~i pfna ln vedi vecilor 'V81 II 0 ~~are prsterata a o?m~1~lor. Ttl dau putere sa vindecl oarnenll de orics ooali\;

. salveaza-l de. la moarte, cum al facut ~i cu mlne»,'' De-atunei, salvia fnfloreste orisrcfnd i'ntru salva rea :;;i ajutor.area oamanilof. - Cind ai fi3:cut ani de-a rmdul experien'te' cu pla~te medicinalls ':;;i ai c.erut ac;!e'sea In clipegrele ocrotirea si ajutorul multiubitei Stinte Fecl~are, atur]ci simti din credintc3 adirl.ca 9f fncredere adev~rata cum lsi intinde mlinile

oCfotitoarepeste plant~Je noastre medicinal.e. '

. C~aJul de. salvie, b~wt rl8,1 des, fortilica irit~egul 9fganlsm, lle feresta.de a1acuri de apopl~xie. ~I ~re un efect _foarte favGrabil asupra parallziilor, , 11~ combaterea transplr,allel nocturne este slr.gura iJlanta med~cina e, in afara levantlcii care vine O"am~nil~r in aj~tbr; e:_a ~i~deca 1T)ala~l~ care: provoaca acea~a transp:ra~8 ttl timpul noptll !;ll rndeparteaza prm. plItente el mVloratoare marea slablclune care' insoteste baal,,!; .!v1ultj doctorl au~ec~noscu:t ~propr!ei.at~leu r~marcabil; .ale salvi(;ll: ei 0 a.dniin'istreaza In spasme, a!ecl~um ale m~~u.vel spln-arll, det:eg'lim glandular~ lfJ tremlllrll.l mem,brelor (tr~.muratuTlle' elCtremltatlllor} eu cele mill bune rezultate. in afactiunlle rnE!n~onate maj sus .. se. beau 2 o~0i po pmcursul :ilal, fnghiliturSi cu inghftltura; Ceaiul are .~n efect benef[c.!;ll asupra fu~atlUlul bolnav, InlatJri'nd balonarile 5i ~aate indisp~z!~~e I~gate de dereglarilefunclionaril ficatului. Are actiuns depurativ~J elimlna mu~ cozlti1!lIe prea abUJ1dente dlna.paratUI re;spill"ator ili stomac, stimuleaza potta de

mtncare yi cornbate tulbwatile iht$slinale ~i di.<lreea. - Pe 1n~epaturile de lneecte se aplica frunze de s-alviefarimitate cit de- marunt.

Caalul .ge ·:;;a~vle:se recoma~da extern in mod deoseblt fn -amigdalit.e, boli de git, abcsse (fDeare de. purol) dentate, infl~matll ale farlngelui !iii <;lavitaJiibue,de. La m!JlrL copii !;li 'apul!i nu sew fi a,juns la openi.jle de amigdale da.ca s-ar fl ~nterveriitla timp cu salvie, ·D.aes. lip~sesc al"nigdalete, cars In calit<i'tea lor de politiStiai organisnlului opresc suostantela- otravitoare 9~ Ie pr.eluc:reaza,acestea se rndr'eapta ciir,e6t oatre rlnicbl, 0 infuz:ie de salvle ajtllal?i din~ii care se rDifiica, gingiile cars Sll:'lgereaza, del?osilril~ (reitragerea gingie9~ aJb~esel~ dentare, Se clalts1lte gura, se face gargara sau sa .apllca tampnane de vats imblbate In Infuz,e.

Foart!i,! important, ar fi pentru oamenii slabi de netvi :;>i fem~ilecare' sLIferade afectiuni ale organelor pelviene sa fa¢a din cind in cind ette 0 baie de sezut cu.aalvie

(a sa vedea .Modurl de. folosirs").· '

Pe linga Ioloslrea CIJ rezultate bune-a salviel ca planUi. medlcinala, ea AU t(ebl;lie l.li~ tCj.ta niei' ill cajit.atei'l:sC\. de plaflt~ ·aromatic~ (mirogenle). fo·artegwsttJ~f"a. -Se intrebuin~ea,za in p,ortli fO"art~ mid, asemiinatpr !;:imbrului, 11;1 niinc:ai'uri grase, 9Um ar fi frJptura de. p.orc: de 'gJIsd~a. sau d·ec(;Jr..:an •. ~i vin·ali.ll devine r:naJgustcils prtn adaosul unel frunztJl~8 de saivl8.c In prepararsa bnhtetutill;lrOimeetecafe cu verdeturi (cu miro-denil) '9i asosurllor condlrnentate ar trebuisa ne Qindtm la salvie rnacar dirl,moti"ve de si!inatate. In anornltezone se.eoc ilj:;lraiiturr'~i cozonaci de sah/ie" La coca se adauga

frunze de' salvie taiate tcarte fin,esernenea, anasonulul, .

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se op}ire~e·1 lingurita de plants cu 1/4litru de apal?-i selasa·sa, stea pu.tih.

0tet desalvleeSe urnple 0 sticla pine la gft (tara ao lridesa) cu-ndri de salviade-ciri1purf UaJe), se toama ueasupra otet rfatura~ In asa fslTnGft sa, acopersl~brlle:-si se las'a sttela.sa-stea 14 zJle 1.8 scaresau ladlldura.,

Bai de 1ji8ZlIt: Ss:,pun de2 ori 2 milni p!irle:cu.frunze peste neapts inaf1a'reGe la macerat. A do~a z1. tetol 58' inQalz:e~epina (ta ln eioeot, lar extf8ctul Incalz~,~6(adaDg~ ~aa:r:;i.!\I~_e_l5aie (a;se'vedeca ~1 "Balde ~ezut'l la "Partea gen sral.a!') .

.

55

SPLINUTA (Solid~go vlrga-awrea)

Este numitain limbaj popular l?i fl:::lam-bolereasca,floare.buiaca, tna"n-unchl, sl!'eoaica, splinarita. varga-de"3Ur, Aceasta plant~ medicinalft se gas8l?te la margihi de paduri, ill ~.~riluri e\,l apa, pe povitniliiurr 9110curi detfi!?,8tede-!?iidLJre. Tlllpina,stuf(;)8sa, pre~arata cu luIeficu flarr galbsn-aurii. ajUn·g6 fa 0 inal1fitl"e de eta. 80'eet.titnetri. Florilra p8 pGt adune. t:jin iuHe pins iii' bctbmbrie .. Be ·utilizeaza· in bOIil'e sl hemoragiile int~:stinale. ·S¢linuta est'e aprec:rata i'Ksa GU predileofie Gil plante de 'Ieac.lmp:otriva bOllllor renale.

Floflle':'>[ frunz.ele s~reeaza 0 se",zatie dicQritoaie 1i'i"lr9trucit planta deshiidr,ateaz§., sa este' recomandata If! afe·ctiunile renl:lle- '~i ve2:i~ale. Mare·le media naThlrist~ preot81 KOnzle, istorlse:;>te In $"Qrierlle sale tlespre. un bEl.chat -de . 5 de anl ewe sufere$ ae 0 boaia gTeol d.e riniclii ae-'se tat agrava. hCi'lle dfn .urmil ~ treDuitsa·i fie 'seas un rlnichi. $i G_71alalt rlnichi'ave-a puroi ~i rlU mal putea fun~ol1a normal. AtUfl<:;i omUls;.a pus P.El 0 cura eu splinut~L A arnesteca~~aJ dragaica (sin:z.lsne) ~r urziea'ffio-arta-galbena In

56

parti egale, ~i-a prega1il din 81e un eeai :9i a qaut :3-'4, eeli'li in tlmpul zilei, irringhititLiri rruci, drepl care boela.i-atrecut cornplet, dupa cum sinqur a declarat, in 14 zlle.

Spliiluta ars-sfsotlrnpreuna cu dragaiG~ 1;)i urzlca-rnoartsgalbena -sau alb-a, chiar 9i in scteroza re!nal~, in irigarea ,renata 91, la I'~GGrdarea ta rlnlehlul artificial. In toatecele trei cazurl.am putut,olJlj;'~',s!--lQqese prin tra.tarn,~_ntul fito.te~1l.p9utic indicat, A$tfel. un bari:!J;;It In vfr!!~a de 52i;la '<\,r;li, consldarat de dcictorjfl av~.:i ,s~le~0~a renal€! incurapila ~i panslonat de bqals, a veilit gltilnd si ;;isl)d]AO la mine, dupa ee a urcat scara pin~ 18 etajUI tnt!'i 91 s.a trintlt ~rasufl1i1d din greu -Intr-torn fatonu, Dupa numal 0 saptamifla· in care-abaut zilnic crre 3,9991i din amest5'lGul. de, ceaiuJl rnentlonat, h'l.~ m:efr;; !;lsja v_i.zitli! mai bifle, FQlosea, i'ilsa teate pl~ntele pr6a.~pele)jin ria:tura;, Pupa'

<;l treia saptamfnitn,u-I rnai j>.Ijpara nimic, ,_

, Teate, ihcordarile nervoase. de pe urma, diverselor stati slIfletesti·ale ornulul S9 desearca prin riniotu, De BlGeea, dupa on soc' 'de ordln afectlv, fis moartea.subita a (lui,va apro pl at !?i drag, fie arlee alta nenoroelre, S9 '9tie ca riniohiu' !O!~te, c,~1 ears, sl,!lfer:a!mt:ii m\Jlt, ~Rlrnvta s·e,Glov~!1le!~te..a fl o pl9nt~ me:tHt;in~I,l% Care lrifluent!'l,aza cll_se'pbated~ PsRzitiv"vi1!ita are~iva:. Ca etare, 6~~rul ds',s.plihl1fa ar trebui' Gori&,umat nea:par~t ,171 cazwlW71'or decep1ii ~i al altor sHil'i sufletestl stresante.

1rigerpl pazitcrn al plalltel6r medicinals se g~se'?te ih imediata apropiere a spllnutei.

S.lmlim efectl!ll s] dl'- 8ehiHbrare tn stari -emotlonale gr,el,ei asernenea unai milni care, min9lie, elliliisoleal~ sl calmea-za:, Deja;priveIi9tea, f?plir1UfSi in mijlotJuI natlJriia.ctionea,ziii, a$u'~f.a'j;Jl,ilastraiirii~tiior, Ar trebui sa 11m recunoscatorl ci:i '$tJr'YI'iil aprop:ierea noastra 0 plar:ita bare aclt)ce' atifa mingilers.

MOD DE FOI..OSIRE

Prepararea ceaiului: Be opare~te1 lingur~a (cu v'irf) de splinUita cu 1/411tru de i.'lpa~i S9 lasa sa stsa p,uiin. ~ Din amestscul 'de cealurl dela men~ionaf S8 iatot 1 ~ingurita (00 viM) 9i se pr"gate~!'l ita mal sus.

SUNlATo.AR.EA (Hypericum ~erforatum)

AceCilsl~ plantapareJnflor€!~tela ,margjne de dnJhluri ~I papuri, p:e Clealu~1 !?i citnpii', diel iulie ptna in ~eptahnbrie" ~e mal riume~te-in limbajpopularf;li buruian_alde:~n~tluf; buruiana.tle-rDe-rozor, erucea-voinicului. drobi:?or, floarea-lui-Ioan, hemei-de-parilfnt, lemnia, i'nchegatoare, osul-iepurefui. pojar, pojarnila, sburatoare, sun;;.ica, 90virvariia,

Planta ating,e ° ina!time de 2,5-6,0 ,oen1imetn,:ar:e o. tulpina lur:t!;l~, -9~ ramiflqafa ,?i infloreste in c:inie ,galben-aurii. P'entrua 0 reCUinoa~te,slgWr, zdrob1tl 0 floate lComplst deschisa, va'curge, Elstlel din 9,8 Q s~va (Q~i9: Plalltalnflor[ta_~st~ cuJsBsa pentrua s~ pre'gati dill ea ,ceai ~i bai, rn limp ce pentrll uleiul de sunatoars se fafoS8SC, numai fiorile,

Credinta popular,a vecha punea, SElva de culoare~ si'nge)ui ~i eu ao:tiune balsamica a florllor in legatura ou 5ingele 5i ranile MrntuitorulL!i: rntr-apev8r, llleiul de s",natoare es~~'cel m~i bun ulei pentru rani: caei are efect calmant,_ gntiinflam_'ator ~1.Gi'c<:rtrizant. 0. leg~nt'ladespre.ac'8ast§ plat:lta.poye,ste:;;re,: "Cind apaStolul preferat ~I Flulul Domllulul

,57

se ana sub cruce, mlhllif de moarte, ,8 adunat cu grija plant,elle strophe cu. sfngsJe. 'sflnt, spre iii Ie dar'ui ea amijntire scurnpa creqindo~ilor evlavio~i la rnoartea r0imuitorului," Seva resiea aromatei plame las a talnfc mpresla.ca in_sllbstanta purpurle a tlorilor galben--aurii ar trai ascuns un

Sirop' din singele MTntuitorulul nostru. . , _

In zi .de Srnzielle, simbolul fortelor sfints OIls lumillii ,?I calduni, sunatcarea stralucssts Tr:t toata,-splendoarea Iii 119- rala. unica. ~e vrernurl, fetele impleteau din sa co_ro'n~e:, jar cine dansa tn jurul toculul In noaptea de _Sinziene tre_buia'~a poarte 0 cununila 'din sunatoare - coroana de Sfnzie'ne,ln aceasta noapte pllna de mister, tscioarele preaarau rarnurele de sunatoars pe ,apa, spre a veosa din inflorirea florilor ofilite cum va fi la anul cu pe!it9T"ullor,*

in Austi1? superioara,laranul punea, dupa un yechi obicsl, plan.ta mtre douafalii qepi!l1e_,'~i odadea vltelor-ca hrana. f'l-!>lntru da anima.lel~sale sa fie crutate de bali, Din pildate, aceastil.tr~dilie nu mal este Lirmata astazr,decit lzolat, Tn anumit€ farnilii credincicase:

Dincelespuse rezult§ eil: de apredata 'a fast ,Slunat:oarea inca din tlrnpurl stli8:v,et:tii.

Cealul de sunatoare ~;,e folose:;;te Tn [eziunl nervoase 51 bell nervoase d,e tot felu~, in ranI de pe urma unor-Iovitllri '~i vatamari prin rldlcat, 'EI este msa $i un leac sxcelent al diareei.

Nevralgia trigemenufui pcate fi "?i ea cornbatuta cu sunatcare, daca se beau zllrile 2-:3' esstl cu Geai de sunatoars :;;1 S9 treacE! (extern.) cu ulel de sunatoare timp mal fnderl,lngat' locurlle afectate; Ne putem face s~ngu~i 0 tincturil\ dasunateare. care are etecffn boll de nervi, nevroze 51 astenle insotila de insomnii. Tlncfusa 8$te folosit~, extern, ca [recfie, lar intern, se ia'l,I odata pe zl 1'0-15 picaturlintr-o.lingl,iracu <:Ipa,

Tulbur~rile de vorbire, scmnul agitat', aG:cesele de lsterla somnambuflsmul slnt vindecate cusjutorul sunato~rei. la fel !)lU inCQntirtenla urinaral ~:i depresiunile. Din practice mea am observat mlih toateaceste Qoli, in atara intrebuintarfi interne a ceaiurilor, pot aduG€ un ajutor eficace ~i bails d.e Y8ZUt· su sunal9are (f se vedea "Moduri d~ folosire'~: EIE!.,se, faG o data ,p.e $~Rtamina" 'fiindupmqt~, ~_e 6 ~aide -plcioare in cetslalte ,lllS' 8_1§ sapijminii. AC'$~-s:t'_a '9ura S9, re¢Qr'rlanda' rn st~rtfe nsrvoase de arlee

~, ,

Fetele liners, aTlate la vfrsta decrestere, ar !rebui sa bea pentru un tirnp clts 2 ce~ti CU ,ceai de sunatoare zlln[c; sl sprijina dezyoltarea organelor genit~le la femei 9i ajuUi. la

iniitturarea dereglarilor ciclulyl.' .

Un leac naturalfoarte laudi:.t este uleiull de sunatoare. N-ar trebui sa Hpsaasca din nicio_ ,gQ~p,9darie. pqate fi preparat foarte u~or in casa ,(a sa vedea "Maduri de foTQsjn~"). 19i men~ne' pui:siea curativa timp de doi ahi ~i e'ste utilize! cu succes nu numai fn in€irijirea 'ranilor deschise,a ranirilor proaspele, a hemaioflmetor, a infla" matiilor gan,glionilor ~i a t,enului aspru, CI este ~i un prod us efiG80e" df) ftic~lorla~e in cazul durerifo,r de- spate, de lumbago,,' de 'sciatic~ iili reumatism. Pentru a, avealf't illde'min~, un leac ea,snic C:ontta ar'Surilo:r ~i ii),Qpari~il.Qr, sa ~n floJil$ Tn ulei de in, AcEist .

ule;' s~ folos'e,ste si Iii ar5uille de'soare. .

. Sugaaf ow'dU'i'erf' de: i)".rta{colld) :se ~inis,lesB,dad'j':burtiGa IEI,eafe masa's cu ulei' ds sLm,atoare, :"'0t-arahctps care 0 clolnosc"vr[1deca t,oate- ranl!e, ctliar ~i pe,s~l~ a:Je'~ animale~or ei de ea.sa, cu ~cest ulei. ,Barbatul sau'?.fostoclat:a_ranlt grav la mfri,ii. <;Ie.o uneatta:, Compresele eu ulei de sunatoare 81-l inlatur~t curino tb;:\ts·durerile. la~ ranile r

,

"*In limb .. gorman., ,.~nal:O~j."~,, "U",o~tijJ"n""!li .. tr"'"~, "oioa .1'!1~iltas]~zr,J}.I<>r', I~r !lua.~,"Bi,,"I.~"'''' JOImrirtl.r.ig, A nu ~. 1"FQ. tr. !1,,,1:>. r<>m~n~,oorli"zj", cu ilion ... o.ro:pc.rtO:,~i d.n"mirelt'do .. !~.i"1'I"'-'';''''' •• le''dri\gaio-..(aCli''."G"I'iuh'l· In, fr,)_

58

s-au vlndscat tara problems, - Un all iaren a iratat cu succas eranaextema grava-de la plelerul oatulul sau eu ulel de sunatoare.

Ur;JQoc~ra .constatat la 0 fE1tifa de 8 ani o lnflamare a ~anglionilor llrnfatlc] abdominali. De fiecare da~~ GIJld 'frigul actlona asupra fetei, intf!rn s~u sxtarn, aa avaa durari de burta, In cele din urma zilnic, in spacial diminElata, Mama ai a c~lt In brO~lJra ce. LJ~eiul de sunatoars pcate.f tnlosit 8U suedes. in inflarn~ri ale ganglionji:Jr _ A lneeput ,sa frece burta copilului de, fiecare data. cfrld se valta de dureri. In scurt timp, acestsa t-au trecut,

MODURI [DE FOl0SliRE

Pr~para('\a;:l cealululr Se-opars!jite1 linguri¢,a (eu Vlrt) 98 plante eu 1i4 litru de _ apa~i saEi lasa p'utin. sa ?teiL, _ _ " , v' • • v Ulei de sunatoare; Florils euless pe vrerne msorna S9 lntroduc intr-o stlclLlt81

pira la glt fik§ a sa mdesaljii ss toarna ulel fin de.masllns peste sle. Uleiul trsoulesa acoperstlorlle. Stlcla, bins astupata. se lasa.cileva saptamini in' soare sauin apropierea ma'linii cs gatjt Oupa cftva ump, Olei!.!i e~ata o culoa~e, rosie. S~ filtreqza printHJ b:J,!cataqe tlfon, l'tS sto'rc. Eline resturjls ~A uleiul de sunaloare S8 trage ill'stiele qe ,Guloare inchis,a. In cazul Htlllzajli sale la ar.surl, se' poate r;B_cur~;fe pentru rnacerare la ulel de in in lac de

ulei .de n;laslfn~" '. ,

TincturorLde 5un~toare:-·2'·rn1j.rd f')lin9 de,fIQr.i euless 'In .soare se pun irtr-un Iitru . -de raG~lu ~j stlcla se la~~3 sa,ptalT1inlla scare sau alta SUr-$3 de oaldura.

Bai de ~ezu1; 1. galeat?t plini'! au sun~to:a.re. {tUlplna, tru~~~!?i flori) s. ~ lasa pest~ noapt~ In apa rece, lro",fnte-a b.all"con~nutul.s:s,da In cloG.gt ~,I S!,! adauga_ la apa "de t;)~I,e: Durata bali - 20 rriihl!Jlte (a .. sa vadea ,iBai de sezut' din .Partsa generala").

TATANEASA, (Symphytum officlnale)

Este denumlta in Iimbajul popular ~i barba-tatel, bo,r,,!ci<:.iG. iar'bE\-rntaritoare, iarpa-Iui-Tatin. gavat, [arba-tatil, iarba-neagra, Iutatina, nadai, plo9rlitoasa, rad3cinanea_gra, tacin, tat~ma, zlac, iar In engleza comfrey. Aceasta plal'lta de- le'ac este LJl1a d[ntre eele mai bune ,~i ~ndjspensC1biIE f'l9 care ni Ie pupa. natura la disp.ozl\ie. Cre~te pe dmpii lJn09- este umezeala, lilmarg]ln1 d~ cimp, Tn ~a:nluri umeds!;li de-a lungul apalQr. a putem gasl ~i pe linge. garduri si pEl grohoti9uri de panta, inflorlnd pB tot parcursul veri!. Frul1z-ele sint as_pre !lli foarto UJcutito la vlrf. Radacina care traieste mai multi alli - in exterior este maf0inchis p1M la neagra, in interiQr alb§. pin§ la galbwieare grosimea degetului mare, iar daca 0 desfi'l.~i este fparte cleioasa, lJnSUrOasa 91 lipioioasa la pipait. Fiind a planta ct) r~dacilli adlnci. tataneasa nu prea poate fi distrusa. Ri'icracinile sale stilt sm~lse rjin pamf1t~primavara sau teamna, U se pO-ate ven! de hac doar eu ajutorul uoel cazmale ascuVte, Planta proaspata. tiste Guleasa fnainte <'ili

in tirnpul perloadsl de iniJorire. .

linctura de tataneasa, pe care v-a putep fac~ U90r slnguri, ascunde in sine 0 tort.~. rninunata Bolnevii C8jre au fest trataf ani de zlle impotrfva reumatismuluii ~i a Inflamatiilor artlculare CIJ tot felul ds leacuri'9xcelente, farO. CI S9 vlndeca, gasesc:: en ajutorrapid 1n tlnctura de tataneasa.

o fen:)sie care ds-abla se mai putea servl de br,aful drep't (incheletura Urriarulul era aproapa frit~penlta', iEj:r rnedieul eonstatase deja 0 pareza) sl-a freeat zllnlc, la statui rneu, incheletura ~i bratul drept au aoeasta tlnctura, Din zi In zi a simtit cum i sa alina suferintele, Astazi articulatla are mobilltate normalasl Ismela se peats ocupa Jar de gospod~rie, Dar ~i f~um:ele taitaneSei, op~rrte ~i apllcata ea tarcl cald ps mambrels paralizate, ajuta peste noapts, a:tunci cind maladla provine din surmena], luxa~ie,

enlarse sau apoplexie. _

Matu~a. ~Qlul\:li meua fast irifitita ios pe strada-de un motocicllst. S-a internat ~n spita~ cu fractui'a coxo,femurala, La of3era~e i s-a bagat un cui ~i a fast tri,rnisa acasa dupi§, ce S-8 taout blne, Gl4iul trabula scos,¥ieste un an. Dl:Jpa. css-au potollt durerile ~i a putut merge iara$i llor:rT)a[;,a riegllj!;it censutul rnsdleal prevazut dupa scurosrsa anulul. Totulparealn perfecta ordine, pil'l8 ce s-a trezit Ihtr-o zl cu ni~te dureri in· suportablle, Abia aeurn S-8 dus sa-!ili scoata (;;uiul :;;i s-a.constatat ea se formasedeja os1eila (puroi la as). Desi irijectiire au calmat ternporar durerlle, sUfilura~ia n-a treeut. In acest stadiua venit la noi In vizita, iiind un munte de dlsperani Pot spune, fara a exag'e.ra: Corrrprese calde CLl tercl din fillina de tate.neasa au aiutat-o peste noapte. A dOl!atf, fem-eia putsa deja sa stsa a~e2ata sau intins~. lara a aveadureri. Avind in vedare di in magatlns nu ::;6 gaseau deeit rad'aciru t~iate rnarunt, mi;ltur;;a a avutlnsplratia sa Ie usuca Tn cuptor, d\Jpii. care le-a riiacinat cu. a rr9n~~a veche dC1 cataa. $I-a pus ,acests' compress eu tarcl (a -se vedea "Moduri de folosire") pine ce beul n-a mai suparat-o. ,

1?i tumefierile la glezne lli la 'incheieturile miinilrir se retrag cu alutorul acestui tsrcl, A~ vrea sa atro:;lg aten~a in mod deosEibit' asupra fapfulul ca aceste eornprese pot aduce aliniElre ohiar v~ In COIZ; de paraplegi.e, CompreselE! catde cuteret ~L!tE\ 9i In ulcer varlcos.jn tumefieri reumatlca al;e muschttor, in nodurl de -artrita, in Ulmflaruri, in durerNn ceafa,. in inflamatii ale~pielii piCiorului :-;;1 calrneaza durerile de du'pa am-

• • r

putan

Din ri'ida.cinl se poate pregafl ~i un cea:i care 95ta folpsit intern in bron~ite, afecliuni ale aparatulul dig,estj ... , hemoragii stomacale r;;i pleurezii. Se beau peste zi/fn~hititure cu 1"nghitifura, 2-4 ce~ti. Pentru a cambate ulcerul gastric S9' re'comand§ Un amestec-cle plante- pentru ceal: 100 grams de tataneasa, 50wame daiilimica !iii 50 graips99 troscot (a se vedaa "Maduri de foiosim"),

Inca 0 data vreau Sa mentionez tinctura de tataneasa, Se IJtilizeaza ou Gel mai bun rezultat sub forma d~ comprese la leziuni externe ~i in1erne, raniri. QEl10t f8lul; con- 1uzii, hematoame si frac:turi.

FrLlnzele fatan';sei se tntrebuioteaz.a nu nuhla[. pantru compres.e; ei ~I c::a ad-aos la bails complete Incaz de dureri reunnatiae, artritii., dur'eri de oase, 1ulburar'i ale IrlgiilJi'ei sangv.ine ~:i dlscQpatie. ~otu*iii~ p_entru tlJll:iurar'ile irigatiei 'Sangvine i3. picioarelor, pentlLl va rice ~i p:entru tfiatamentul suplimeritar sau postoperator al fractut'itor, se fao: bgjj tie ~ezut (in cada) ell adaos de' tataneasit

In anumitB zone geografice se moale frunzEile de tatane.asa fr:l alu&t de clatJt9, dupacare se coc, beneflciind in acest mod toatafari1ll~a de substanteie active aJe aGestei rnlnunate plante medicinale ..

59

60

MaDURI DE FOLOSllRle

Prepararea c'eaiului de radacini: 3.8' pun [-It!!:>tOl noapte la race 2 llnguri\6 de

- (aaaci'ni taiq"ta rnarunt fn '/4 litru de apa, ~iminetqa sa Inciilz.Elsc usor ?! S8

- .strscoara, Sa bsau fnghititura eu ihgiii~itura. ,

Amestec de plante pentru cea:i (Ia ulcere gas!rice): Se foJose~~e , Iingurija (ell virf) din arnestscul r.esRe.ctiv la , /4 litrl;l geapa, se opa're:~te ,~i sa I?ls§; in repaos 3 minute. Sa beau 3~4ce~ti pee' Warcursul zllal, cal,oe, ingH~rtura eu irighititLIra.

Oomprese .CU tercl: Rada'dnlle bhieuscate, sfnt ma,cimite fin, slnt amestscate r~pede intH:) cea;;c8 eu ape f0arte, fierIDinte 9,i citeva plcatl!ri dEl' l.J'Iel.~irnsrrtar pih,~ ~e fommaza em terQi, at:esta s'e, fnttnde PEl ~ bU,catiba ds 'pfnza, se aplic,a Io.cal In st<;tre calda $i S8 leaga,

Comprese de frunza (p:roaspete): FrunzEije prOaspete se spala, S9 zdrobesc pe un fund'de lsrnn cu ur;J sucltor tie taital. sa pun pe locurils afectate !ill se leaga,

Comprese' defrum;:e (oparite): Frunzele dBtat~f')e'asa sint op~rite cu apa clocotita ;;i sint apilcate calde,

Adaos la ba'ile· c,ompl.et,e: 500 ;g~am= oe TI"Wnzg pr2,asp'ete ,~ElU u,!¢;ate ae ~tiln6aSfo.(se la!";a peste nba@te..IEj rei!:'e iil~a, 5 lltri da apa. A d:lua zl se pUle tGittillaiiert,iar IidiiGiul seadaugs:i'n apa baii (a se veosa ,'BeJ 'com-

", pi de", Ja "Pf>FtS8i .gensr.ala'1- _, "..

Adaos. [a baile de ,~e\Ztlt: La tel ea la~b9rle complete, msa numai 200 grame de

fT:t.nze. '

Tinctudi de f:at~neas,~; Ss. sp~la radacinlie de tata,neas~L~i se curata cu 0 perrs,.se taie marurit~i se lntrocuc intr-o s,\iel", prna' l:a gllfara ';2. se ilide~a, '8'e toamB. rachiu de secara sau de fructe si se laSB 14 zile Iii seers sau in apropierea masirul de gatit. Raohiul tre~uie sa acopere rad"acinile.

,A,(ifie de tataneasa; 4-6 radacini' (In functie de maJime) de tataneasa proaspete 91 spll.late stnt Ui.iate, rcarte fin, prafit9- urts in oca. 25DgrarT)e de untura c:llratadin lntestine de pore, lasate sa stea peste noapte,irmalzlte a doua zi, apol 'filtrate sl presate prhtr-o bucata de pinza, Sa lntrcduc' irnetriat in rsciplente mici $1 curate ~i se pastraaza 113. frigider, Pomada poate 'fi intrebuin'tata in locul unel compress cu teroi, Este indispensabila Tn tralarea ranllor Ia, oamenl si animalel

Yin de ~tanea$a:2-p radacinl' pro asp ate ~i spalate sint t~ii'ate fin 91 lasate 5-6 ,sap:taminr intr-on iitru de, \1in 'aiD natural Un tnijlot e'Xceleht in tratarr:ia p,6liJor de' pJamrnil

TRAISTAmCIOB,ANULUI (Gapsella. bursa-pastori:;;)

Aceasta plan1a medicinali:i. foarte valomasa, care se Tnt~ne;;te: peste tot pe drum uri, cimpH, paminturi inte I enite, Elgoare p,araginrte, ~qnturi, povlmi~uri, dmpuri ~i gradini de zarzavaturi 9ste considerata ill general Co bunuiana..lncomod?i" De-abla sa a.duha Undeva 0 movilii de pamTht - mal ales eTnp S'El 'construijesc case - '7i ~rnsd[at apare, api-oape pesta noapta, trajl;!t.EI-'"cfobanuluLln limbajul popufar i S8 mai zice ~i arior, burui_ana-de"'-friguri, GOlilda"pisipii, \=lasalel, pas(:ufa, pa~tele-cailor, pun9a-babei, ptmgapcfpi.i! p~n£luliia, _rapa,n,. stra~a-po!?ii Sau .ta?c~Hta, FrL!n~ele zITt~t? Ijsrsgulat forf!1eaz~ -<).seman'atiJr papadlBI - 0 rozeta, Tulplna aJunge plna la 0 nal~!me de 40 centlmetn,

61

Perioada de lnflorJre: rnanle-nolernbrle. Fiorile, foarte mid, de un alb rnurcar, ,sint umbeliforme, alcatuind 0 inflorescenta In torrna de cio.rchili~;: de tllipinlteie subtlrl .atirni:j., mi!':iIEip~stai Ifrupt c,apsulil) SUpfmITla d9i inirnioare'

. ~i amintlnd 18 pipiiit de pre lea prelucrata.OJatanii~E:l au a preferirira speciala pentru tralsta-clooanulul. Imediat ce zapada S9 topeste ~i vrarnea sa incalzB:;;te, aceasta pl~nla rasars proaspata $1 verde,

Ceaiul de traista-ciobanutui, din 'oare se coneumd zllnlo 2-3 cestl.se Tntrebulnfe~z~ cu mare succes in toata tipuril,e de hemoragii, ea d!3 exemPl,lu Tn .hemoraglUe nazale; stcmacale, lntestlnala sl in .metroragll (hemor:agi'i uterine Ileregulate). In cazul ranilor singerinde, la care singele nu vrea sa se opreasca, infuzla de traista-ciobanulwi are un efect hemostatic uimitor.

Tn oazul menstruatlltor abundente, S9 beau, tirnp de 8-1 () iile: tnainte de v~nirea: olclului, zilili,c c:ite 2 cesti de ceal, f6rosind 1 Ilngl)rifa jcu viii) de traista-c1obanuILl[ la 1 cea~ca. Acest caal serv.e$te.~1 la reglarea ciclulul pe par.cursul pubertat!l, in tlrnpul menopauzel.' d~ 'asernenea, fiecare tamele ar trebqi sa bea 4 sa¢t~m~ni de-a, rj'ndul cite 2'ee$tl"zilniC, sa fntrerupa apol psntru 3 saptamini $1 sa repete periodic acest tratamant,

PEliritru. li}emoroizii care Singereaza, se fac mlcl clisrna. lmestlnals, bal de sezut sau spal.aiuri eu Infuzie c8:,ldura de tralsta-clobanulut Mamels care au sinii umna1i' Tn trmpul alaptatului a,r trebui sa-~i incaJzea::\ca laaburl (fntr-o sita.)traista:-cobanl1lui 'proaspata. 8-0 puna intre plnzss! sa ~i'Q ap~ic<1 local calda, sub forma de cornprese. Sa reeomanpa CU succes in cazul hemoragiilor ren.ale 2 ce~tl oe zi cu un amestso oe eeaiuri din tralsta-olobanulol ~ coada-calulul 111 parti agt;lle.

Tralsta-ciobanulul'este i[)~a - asernanator vi'sGuiui - $i 0 pl~nta rnedio;iriala ears regleazE! circula.lia siI19~ll.;Ji. fiind' indlcata d~Ci 1'n mod decsablt atiUa,hiper1ensh,loe .clt?i la hipotensiune .acterial§. Sprs ososeblrs C':\e ceaiul devise,; care s~ f,ace,!asindu,-se viseul peste. noapte fn ap~ la rece,'.ace~t eeai se {Jreg~~e~te .qll"laririd tr~lsta-c!obanului. Se [<;IU ,2. C€9ti. ~e J:. ~i selntrerupeccnaurpul de.ceCJlatunqi'cil'l(;1 ~irculatia s-a normatzat. Un efect cLlrativ la fel de bun ea $i vlspul ij ,are tralsta-clobanuh» Tn hemoragiile

menslm~le. Si in acest caz, ceaiul se be,a n'um's] b perioad.a ds tlmp, .

Ac;e:asta plaht~Jnedlcir't~f~Gie ~a.re ~valoare eStE":l de un rea~ ,ajutor la, t,oate: b.oli~e inusculare e.x;t:erne. Este Ints~esant. ca despre aces! lueru nU S-9 serls mmlc In aproape nkl 0 cane moderna de plante medlclnale. Acum crpva ani, un danin batrin mi-a daruit 0 carte veelie de pl.ante medieina!e, cu gravurl ~i desene unfee. !;Jar" a!il? cum se i'ntimp'la c1'rd ziua tl-e plina de dlmineata $i pina.se~ra, noam putut rasfoi c?i1ea decito data.fntr-o noapte, catre bra douasprezece, am sarit deodata.din somn: nil s-a parut ca a;;fi fost tasa u~or d~ umerl. Bruse, nii.-a !recut prjn mints ideea: IAi aceasta carte de plante medicin~le,deJade 0 jumatate de an ~i in~a nu tscai. ocupat serios de ea,Gli.:1 macar. 0 singllrl3 data!" M-am tJrez[t eEl ~urnea din somn, m-am sCL[lat din pat qfTl luat cariea {li_m~am a~9zat: mal camod Ih e<:Im8fa cje zJ. Am oesohis-o ::;;i mi-au s&rit' lmediatin ochi ei'te'l.a tinduri: "AtunGi dod nimi,c nu mai'ajutij in atrofia mUsc,ulal'ii,. lua1i urmatoarele: traista cj'obanL.llulttJ.fpt5 mEirunt se lase 1;0 z.iI~ ou fachjud~: secar§. Ie soare sau in ap(opierea ma;;inii de gati!, S9 tri~iorieaz~'I(')ourile respBctlve de ci'l;e"~ ori pe zi., iar intern - 4. celilti cu ceaide Gr'etu~para" Ga ~f cum tot ce'ml doream at fi fast 'sa ,citesc aceste clleva nnduri - atun¢1 nici' nu ril!-am dat, seama 'd~ ast,a -, am tnchis cartee, am pU1i-O 180 IDe, m·am ba.gO!,t in pat ~i cur1ndam adormilC1t~va zila'mai t~·zJu am fost'sunata dlr Viena: "Ma puteji',ajuta.? Am 52 de ani, sTrit De profesis asfstenta

6:2·

metllpala si 'sin1 penslortara medical de ,doi 'ani. STr'1t cornplet neajutbrata din pauza atrofier musculare!" l-am rscorriandat reteta- meritionata, iar dnd a venit InsaoatCJsita pupatrei_saptamini la mine.ta 'Grieskirche'n, am aflat ca la data la care fusess_m tn~rii1a din somr.i In mlez de noapte, ea facuse un pelerina] Is. M&Jca Domnului 18 San Damiano in ltalia. La lntoarcare, in autobuz, un eomn, vazif1d~Q atlt de neputlncioasa, a trirT)!s-o la mlna. G!JriM dupa aceeas-a s~mtit alit oerereeula $i i'ntarita, ihcll sl-a pUtut relua

servlelul, ,

Un- alt apel taletcnic, de data aeea_stci din Steyr, Austria: !lAm ~2 de ant, Din cauza unal r~la~ari a sfl~cterului_ am faelli anul tracut un Pfo1aps intestil1a! '(li am fast ·operata. In aceasta 'toarnna traaba _s-a repetat: durerl nemtrerupte, Zt :;;1 -noapte, tritinZindy-se de la baric sprs ari1.bel~ :;;oldur[.,oi31~i cum ~_,"fi fast .t~iat~dsuf" fie-rastrau. Medicii din spital au respms ldeea unst a doua opera;lI, SUSiJnlr1d ca nu mal ests nimic de facut," M-am gindit pe 100 la tmista-ciobam.jlui di'la'trimisa dEl Dumn1e'fsu, am statuit·o sa la zllnle cite 4' cesti cu osai de. cretisoara, care'intiireste m.usdulatura in interior' lar extern sase trlctloneze eu tirictUti3. de traista-ciob·anului, din care sa puna 51 in oeai~1 de .cr~tisoqra de 3 ort dfe 10 picatwi. Tn raStinipul calor 10 zile necesare prep<1rarli- uncturll ~~ tralsta-clcbanulul, am ir'iClemnat-o ~a"9r punacomprese.cu ierburi suedeze, Mare rnl-a fast uimirea dnd ~emeia rnl-a tefefenat dup~ un timp CEt n-o mal len..~ "n~mic. Pro_lapsul in~e_stirial5:a ratrasese GOmpl!'t, mu~co'i sf!f1ctewlui f1Jn?tiona~ iaras: normal rar dtlrenle_ chlnuitoare din soldun Iflcetasera chlqr a deua.zi d_upa mcepldtul Jrat~mentL!I,"I, 1ntrucitJa tele.ron imipier.lse, de uimife, glasui, fer,neIa a venit la

mine dOLla zilemaltirz'iu p,en.tru a-sl millnife:;;ta dlr-ect bUGuria. ,

Nu se pa~tespul1~ dedt a(ut'O,s mujfElil:lta pJantele dinfal'macia Ddmnu'\.Jil Cine

f~c~ t\_s!f~l O:e mi~LJf1I? ~.m8 ilum~iJj 'J,Unigj ihd~rar:ta, Cteatorulull. _ _. , . _

o 'femsle dlh Austria mfenoar-a; din apropiars de Karlstem, sene. "Oupa a

ptelegerei_ Ii~?m .c~nJt sf.a~lih le13a~tur?cU a h.erni,,: inj;l~inall't Ace~s~liI era lu~ga. de cca 1 Q centlmetrr,' '€lwa5a fll lata tle.3-4cen~lmetn_ .PIne ce -traista-clebanuiul a fast gata, .am pus comprsse CIJ 1erburi suedeze .. Dup~ a9~ea :?~ inG~Rut S§l LJng loeul, frsc'1ndtl-l eu :tinctura de 'trE1ista~crobanljlui 'SI am ba'u1 zilnic '4 ce-$tJ ~cu csal de cretlsoara, timp de' 6 i;apt~mirJi. Filrid agrieU_ltoare, rio ma puteam menaja -, .. era vremEla"s;ecei'i~"ului -, a~a c6:am purtat ta ILicru .uh"00rse1;~ Dup~ 1'2zil~ d~-trat~m~llt n~ ss mal v""dea nlmic din hemi:e, in'sa tot, rnai aveamdiunm. Dupa 2 lunl rru-au dlspar.ut ~I

els, Herniainghlna!a amputut ~-o vind,eCfar~ opera1ie,1J .. ., , . ..

Rapo~'a1\;;1 medi~-~ef dr. Rohling, '.ost _director f71 sr:natonulul_bIOloQI~ d,IA ~en~ weld de 11r:l,g:a: G~Jm,sGh!Bav~ria :s~peirlOara, ,?ar~ f!ll·a ia~ut odat~ 0 Vima ~I ~El ctttt y;;u. aCeCl ,ocElZle SCFISOa,ea reSf'lectlv8, a fost vlz.lbll Impr~~ranat. MI-a spus COl herrlllie ingh~nale flU au putlit fi vindecate p'inajacum p_u mijloace medicate dedt prin operatl's. ,

. 4 ge~t,i!:ij -,~E1ai .P\3 cr~tJ~03r~. (intern) ,s,i !!e¢tii C:U .ti~Ptur'& de trais_t.a:~c;i0l:J.an~JUI (ext~rn) aJut~~1 la ~Ist~ro.ptoza Jp~ola~s ~t~~m). (~nctl(jna~e~ tr~bule ~a In~e_aR.a tQ p08St cpz \:Ie la vagln .~I :;;~ ~e c£l.f1~I'1ue R.esIe p1)::tfOlc.>S,.) Sublrn!€f: ~n .mag ~eo5ebn ca ace~ta tirrctu,ra ttebUie preparata 'din t~als1a-C;loDanLJlul proaspaia. In boh musculare a~it,de:grC!ve rl.u ajuta raJild ~is!gur dealt plantele praaspetel

MODURI OE FOLOSIRE

Prepararea ceaiulul; Sa opare~te 1 linguri!a (cu vrrf) de pl<;nte cu 1/.4 litru de apa sl se lasa sa stea plltin.

B~i dei ~e~ut; A se vede.a "Bai'd~ lilezut" leli "Partea, g~n~rala".

Compresecu aburi: Se pun 2 mnni pline de traista'oiobanulul, qaCEFsEl poats proaspata, 1'ntr-o sita care se 'line peste' abur: Plaiita muiata la abur se. baga tntr-o bucata de pinza cars se apliea local sub i6rma de eornpresa,

Tincturiil de tratsta-clobanuful: Tra,istci-ciabanUlui proaspata; cu florl, frunze; tulplrii'i sl pastai" setale rnarunt ~i S8 introduce intr-n sticla pTni9, Ia.'git, S_!j! toarna deasupra rachlu de secara sau de fructa de 38-40% (plantele sa fie accpsrite) ~r 59 lasa, sa stsa 14-zile la soars sau la .calClura.

TURITA-MARE (Agrimon,a eup~torra)

Poari:a_':~i ~enUirf]irile:asPrli?oara, boitorE'jana, buruianaaeArigblri. carl.ipaaJa. onada-raoulul, Gornatel. dut'nbravnica, lipiQi,matcuta, sC8,i~or, turita, Rrihturita-mara avern la 'dIs,pozille 0 plants rhedicinj:ll~ magnifica, numit:a in german a , ,,~~gel:e tuturor PI~ntI819r". Ea~re~tEl tn iqClJTr 'Tnscii-rte. LJSC?'t9, .pe margini de drumuri, dmpmi 91 paduri, pe POlllrnj:;;uri, dt?aluri 91 pants, in lurnlnlsurl 9i printre ruine. Florlle_ inic,i. galbene alcatulese, ca si la lumina-rjca, 0 inflorescerita 1'n forma de ciorchlna lung. fnueaga ph-inta este accpsrlta eu perl mol; frunzele rnari pot ating!" ci lungime pa -10 oentimetri.!l'i sint penate, Planta ;:ljunge pina la 0 inal~me de 80 eentlmetri ~i apartlne aceleiasi familii ca ~i 8re!1,~oar?, Turi~a.rnare este culeasa tn timpul inflmirii, intre lunile, iuni8~iaugtJst. lstoria acestel @t~mt§l m~dil::lnale dateaza, ca slta mUlt!?' <;iJtele., cllf\ trecutulindepartat; Era cunoscuta. i'I"!-c~ de pii vFe-mfl€l.; veqhrlOregip,tf'!ni. Turlta-: mare p.Q.~e6'f~ un putemic efec::t'._ cpratlv peritru ,toate

infl,am~ll11e g.ftul~i ,,:?i ale gl!lrllj (:feci_la e'a.a(trebt!!_saile-.!iirndii11' i~ eaz: de anghina.! fannglt8j stomdttta ulcerQasa sauaUe, IOflamatn, ala mUCOasel bucale. 0amsnII bare,:datdrita profi:!sitlnii. :v¢rbesc sau dntili mult ar trebui s.8. f~ca,;,preventjv, In fleeine zi gargaffl ell ceai de turi1a;mare. fi.'l'1Jnzel~ au un efe~t exc!Etl~ht Tri anemie, rani, :reumatisin, lumb~go" tulbl1tati dlg~:sti've, ciroz8 hepatica, tn s(;adarea activita~ii hepatice, precum ~ITi'n bOl'ile splenice (de spliha). SB pot bea zillnic Plna la 2 ce~i cu ceai.

Fiec_are ar trebui sa-$i dea osteneala sa faCe 0 data sau de dbua orl pe a[l 0 baie cu adaos de Infuzie de turtta-mare (a se vedea ,,Maduri defolosire"). ijar capiil·scrdfu-

losiar trebui sa faci! zilnic 0 astfel de ba.le. -

" Turita-mare- este lIna dintre plantelehoa?tre medicin<=ile eele, mai Dune, datorita efectullJi sau as!rlngenU:,i _~ cam~onenteI6rcLJrativ_e. Dr. Schierbaum spun.,: "Cite 1 cfi1a*ca cu ceai de 300ri R€ 2i vindeca em{izemul pulmonar, cordu_i marit, dilatarea stemacu!ul~i a illtest[nelo.r, apa! bolile re'nale ,~I vezical.e,_ dac~ rsmei:liul est9,' folosit lin timp mai indeILJngat." Alifia de turi\a-mars se recomanda ca!(Juros in'varlee l?i ul· c,erallrle ga.mbei (a 80S' veaea' "Madurl- de folasire") ~i~e Intr$buinte~a tJ,5.emanator ali-fiei, de filililic~L tn bolile hepatice S9 faJoseite uh ame~tec: de c~aiuri dl:l.'R.iante, Ciistiel:

f. 1 OOgram~ de1'::lsL~_2Le, '1 00. gr~me de ~ca' ~i 1QO grams de Vioadta (numita !ili \ mama-padurii). St;! beazllnic diiilinea*a, ~macul_gQJ ... clte 1 ~e~ lar ~I

4il~£§.~u'2 ce~.Jncetul cu IncetuL '

MonUAI DE FOLOS]RE

Prepararea ceaiului: Sa tolcsesre 1 IingurlV:\ d,~ plante la 114,Iitru de apa, se oparei?te ~i se las.a sa stea pulin.

B~ie de pli,l:(lte: 2:0q,grame de plante.pentru 1 baje,c;ompleta (a 59 vedea,,,Bai cQmp1f#,te",ciiri .Partsa gS,ne(pla").

Amestec dec,eaiuricontra bolilor hiepatice: r:urila~mate,_ dragaica !;li vinaril<l smt am~stsQateih parii egals: Se foloseste i lil"1gurila (eu viii) la 1/4 litru

de, apa, sa QPare~ter':;i1 sa lasa ~a stea Rutin, ' ,

Prepara,rea alifi~,i; 2 mnfili plinelde fFunza; flQri !?l tulpln~ tai13tl',! nM\rl.Jnt la ?!iP grame de untura de' pore (~'s~ ve'd$a ,'pcepararea alifillor", la "Partes, genecala").

,URZICA (Urtiea diolca)

Un rnedlc ,i"l'arr'ataJ odata Tntr-un dlsqlJrs l<"l radipc? wZ,iea - n!drn~ta ~i tlrz[c~H:;re~!<iI, urziQ'~7Aia~e 'sau urziQ~d"~-p~durEl ~,~ste ,ul!a ~,l~tre 0rle rrial 9une~l~ntl:'1,de' 1~0_pt'l }?~P' Ie '1.,yem. D~c) da~a QamsnII. El;riiJtj oe- _siect talT\,_apll1ltq:r are, n-ar mal cult Iva dedI: lJr.?ICI. Dill pacate .,piot toarte putinl,cei care cunosc.acest lucru, '

, ", lJ(zica €lste Qurativa inceplnd de la radacina, Gon-

• 1>;'~ tinLilnd 8LJ tulf')in?l,!;li:f(unl.e]e ~i term,iRino qI,J flarHfl.

~ _\~' Inca, din~rltichitats s~ .DU(;Ura de mUlt;;l\' apreciere,

.. (~':~ ... '.: Albre,qht Purer ,14T1-15,?,8), a. pietat"un Tnger Gars

.' .' .."; zl;:lq.a(a C)§tre )rol1ul Atb,tP. utEtrnjcyl)oii .,inina ur,;!;,ica_ in . ' • mina, Prebtul elv8tlan Kunzle acata In scrierlle sale ca ur-

<;,;.,.:, iIf,,"","i-i,:~~ ", '. zica ar fi tostaiStr'LJS8, de mu!lt daca nu s-ar fi 'autoap~r~t

urzlCino; tnaectels sl alte animale arf f~cut-o de, ml,llt'sa dlspara.

Am putut statu.! bda:t~ pe 0 mama a !?aptEi copll, care de la !J1tim$ na~Elre tot f~c:ea eczerne, sa baa ceai

,dEi' ur?!ci. In sc'urt timp ae,estea au disparut, la fel ;;i dure.rile: de cap Gare e chinuiaosi ele tot de-atunel inc-oaee. liltrudt urzlca ajuta tn cazuri de' nisip la rintcbi ~i in urln:a, iqr eU 1;j'm presLJpus cafefiFle,jp ar avea tlupa, ultirn~ n~8re prqbleml? eu rinlchii, am sf.atuit"o s~ bs.:a 'ac~st c~ai. MTn~ in rnFna ell bolile renale me:rQ'aGfesea C1urerlle putemice de cap, In 5CUrt timp au cllsparuf ,atit,sc:;;ema dq;i iriigreflele. Eczemale; ayird de'cels'mai mu.lts ori 0. C8Uza in'tari1a, trebuie. tr-atate din interior cu plante care(:uri,W~slngele,

Urz[ca eS!80ea rnai buna planta de leae depura1iva,~i hematopoe~icii Avihd liii 0 influen!a: po.zitiva asupr,a panoreas,ului, ceaiul de Ut:zi,cr sc;:!oe niVelul glic!,!miei (al z~h&rului din stnge), EI vindeca !fii bolile'!;Ii inflamatlile caliaI' urinare; p'rscum ~i retentia urinara patblogicil. ,Aviria in acela$i limp ~i Olfect uifior laxati'v, asta recoma:n~e:brl'mai du s8ama pentru 0 cura de primavara.

.Ds dnd am ailat ce efect :curl'ltlv au urZicile, nlicOim ereat un :obio~j din ,a fa;C;(;l ocura de- patru sapHimini eu ceai de urzicl, prim'av"ra din planteJe trn-erl:j :;;TiQE;nina dll1p.\l ot8va,.clnd ~'asar ia(asi fire, tinere pretutindeni, 1388U 'oimineata', pe stbmaGul §ol 1 c::,ea~c;-a. 112 ~(~, i'nainte 'de i-n1cul dejun 9i ,t -2. ce~ti pe p'arcU'rsul' zitei, lnghiiitura eIJ rr)gtl~itt:Jr~'9i c;ealul ainaintea micului dejun trebuls ballt fn fnghi11tIJri mici, pentru 'a-I

marl efectul. Dupaoasttel de cura de cea.i ma simt extraordinar de bins sl am de fiecare data sen~ta ca pot realizade trer ,ori mai multe [ucrur~ ca ptha atunci. Famitia mea 9i cu mine n-avem navole de ani de zle.de medicaments, iar eu ma simt plina de mobll~tate'?i tlnerete. De a I:tfel , ceaiulnu-l dsloc rau lei gust. Sa baa fara zahsr, Cei sensibili pot insa aoauga 98vamuli;etel sau menta pentru imbunatatfreagustuluL Tn rnedicina' populara, c,ura cu c:eaiu~ de urzici ests propus'a ps 0 durata de mai mutta saptamtni in afectiunile hepatice, biliare l?i splenlee (chiar in cazul tumorlli I~ splina), la secrelii abundente _ilJesto,macului ~i eparatutul resptrator, la crar'npell'e~i 1.11- cerele stomacale, Ja uleerele lntestlnale ~i b 011.1 e de plept, Psrrtru a mMline valoroasels .substante active, caejul sa prapara doar prin oparire, Ca mij!oc profilactie ins8:', S8 bsa a siilgllra caasca.cu eeal de urzicl zilnic,'tat timpul anulul, Ests'ds' mare ajutor si in viroze si jn.fec.tii bacterlene,

. De la oanumita' Vll'sti3 ineolo S8 dirnlrjueaza cantltatea de fler din organism. Apar de aoesa start de.,obos;eaU\, .chlar epulzare, ernul sa slmts batrin ~j cu mai putina putere de mUl1ca, In acest caz, urzica proaspata, care con~ine fier, poate fl folosrta cu mere-succes, Ea ne ajutE\ 9a 'd~p~im . acsst punct critic. Oupa 0 cwa de, urzlcl ns simprn, relatlv ~ep'e,t!JEl, maLblJ}'e dlri~punq de vsdare fizic"energja ~I puterea de rnunca

l1e ravin, renastern sl inflorrm vizibiL .

o tinata, f~mele: din Urfuhr a venit odala la min!?, anernica, bolna1{a .'qe stomac ~i vezleula bilfara, Ca fenornen sscundar permanent marlifesta durert puteml6e de cap, Am sfatult-o :sa recl)rga la c.eaJu'l de urzlci. Dupe un firnp am rntilnit-c din [l~OU in mod inti~plator~ Rad,iind de rerici~e, mi-a povs_stit ce _mpe~e, 0 ~jutas6 urzlca. lntreaga ei fam~le S-a Indreptat de anmcisprs aceasta planta mediclnala,

In h:ldropizii, urzica 'aLutaprin extragerea puternloa a apei din lesuturi ~i cavitati'le naturale ale t>9rPlllul. D,atbritasubstar\telor sate active harnatopostlce, este de folos~i rn cloroze, aneiTIii ~ij -alte boli grave ale sInQ'el:ui. Asoc:1ata cu a!te [ill ante msdlclnale, ur.;:ica ests foloS-fta, cu succes ~i contra leucernlel (a. S8 vsdsa aliibolu.~ despre "LsLJcem.ie'", pag. 118), Celor os sUfera de price fel de alergle (:;;Igl.lturaiul de fin intra aiel), Ie recomand sa beaceai de uf?:jai 0. periq:i3de.. mal Tn_defLJngata .

Urzica anih~!eaza pradispp.zi1ia IPi ra,ceH '~~ Q'Or:hba'te af.ecliuniie artdtice ~,i reumalice. 0 doamn:a din Eichstat(a stanih1a da trei anl sub tratarnent medica.l,avind sciatica si dureri pUfernica. in decl!rsul.£1 jumatate dean a scapat-da dun~rl, dupe. ca a Hiql.!t 6 _bai Gomlil1ete deurzlgi cu cite 2_QO grams'de Rlante.

Cu.dlva timp fr1l1rm~am faoutcuAb,1;i'tinta cu 0 fams.ie,de circa 50:ds.'ani care trebula sa poarte peIJ.,Jca tfjr;l cauza paruluHoar1e irar .. l s-ar fidistrus astfel <ill ultlmsle (adat1nr (J9 par, ,A.m .statlllit.Q sa SE;l spa-Iape' cap eu infuzie de urzld prnaspete ~f supr1mentar au infUtie ain radacitii de urzicL MJ-a urmat sfatul ;;is-a putut vedea pe saptamrna tetracsa cum parul s-a rsgenerat; incepind sa creasca ~i 8,s..sa indessase:.a din nou, Foarte btner8catoara pentru ori~e p~r es_;tfl'tinctura de urzicil\, pe' care ne-.o plJltsm face singuri din ra.d~cini de urziqi scoase din pamfnt primavara "au toamna (a 'f3e veds?! 18 !.Moduri de folosire": "Spalatul pe cap" f;li "Tjnctura de urzrea"). Eu rnsamt 1m! masez zllnic pielea capului cu aceasta tinctura; pe care 0 iauc;u min~ cl;liarsi in ex.,cursii saw cir'ld cah~tor~c ca s~,ljn prslegeri. Efectul este E1vtdsnt prelea Gapulut n~a~e ma):reata; parul este. qes,<:>i mati:!sQs, au un I!uciu frumos;,

Urzica ajuta exce[ent'lili in aneritii. Multi oamerii ~uferind deaceast~ boru~ ar putea sa stape de 0 amputarede pic1at dadi Elf face la timp baJ d~ picioar~ cu radadni de ur,ziqi (a. S8 vedea "Moduri def(Ojlosire"}.

Orie9.spasm. indiferal)t de unoeptov[ns" ind)Jce tulbuiikl ale irigat1ei sangvine. fn,aceasta situatie S8 recpmanda: spaJaturile ~i bails eu infuzie de urzid_ Acela~i ~ucru este valabil !?i in ·cazul ,spacial al steno·zei mitrale, Se apleac;:a bU!stul deasupra, eMi, 'S6 spalaraglunea inimil GU infuzle' eaJduta de urzJci, mas_fnd u!ii0r inaceia$i timp.,

65

66

J;l"feifi'relt:l"'Bliil'BaVai1a Tn vi~sti:"i de 5; de ani a su~erJrtimp de :28 de ani aepe urrna l:!nei fistule,'P~efesQI"YI consultat a considerat 0 operatls eafilnd proclernatica, Intl1:Jcit fistula era plasata pe. obraz, pe osul molar, In anul 197"8, acsasta' femele neferi~i;ta;s~a ad(esatur;1ui tarT1?duitor, care l-a aratat rrai ales foarte multa fn~elegere.' ~-a prescris ·alimentatie vegetarians. CUi fnucte 9i l~g!Jrne crude ~l giml1astica respiratoris. Starea e~ a oevenit mal suportapil'a, fara a fl insa vorba de a lnsahatQsire. Tn mali 979, a rncepiJt sitadu:ne primels urzlci proaspete, blhd lollnie 3 eestl ouoeal amsstecats de ,fiecare a,ata cu 1 IlnguF~a de bitter suedez. A·scr]s: "Dupa e'xact 14 zils, fistula mea din obraz .se vlnoecase sl nu mal aveam nicl a durers. $1 s'9i'l a ram as pinil azi" (28.1'1.1979).

.A';ld ~ot rnereu ?U bucurle desopre ~it de m,~lf!. oameni au cunoscut !;l'i Isimtit asupra propriului lor organism puterea leeultoars a urzicu, Astle.I, rni-a sar-is c:le cutlfld 0 femeie ca,luni dEHl.JlndLlI a b~utzHr;,ic',c~aide urzi~,i. Nu numal ?a.a s?apat ?e'or.ice.senz~~e de Qbo~eala. de· epulzare, In ciuda. rrnmcn grele de, Zl cu Zi" oar Hli dlsparut Sl 0 batahmli purulenta, can"" ~ priclnulse niste d,ureri ce. sa intlndEtau pina inc6~ps:a;' '99 cars n-avusese insa ttmp sa. ,S8 ihgrij<laSC6 dln cauza rnuncil excesiv de i'l1lpov?rat,?ara; la fel ,:>,i ° ciuperca la unqhll. Ie: a direi r~d_epartare Win oP\3~atie nu se putea decide. De, asa poate aJuta buna urzlca depurativa ~i hematopoetlca, PIe care briciif a~ recomanda-o, tot.n-ar f suticlent, 0 alta femeie mi-a sons OB urzica a .vndecai-o de 0 eczema care 0 chinuiseani de z~le. AstleI' de scrisorl sfnt raze de lumina in viaia mea. Ele-ml a:~ata ce.' ne putem baza pe bunela noastrs plente de laac, oriunde

~m~~. .

. Od9_taa venm: la mine, Pli'l1gfnd. un M,rbat r.n1;l:i vlr1?tnic. ell trslanl in urrna se imb6"jnavlse de gripa, De atunc.l, I:.lrlna sa era:maro fnchis sl.surereade nlsta dureride. c.ap insup,ort<:ioile:.l'N:u i!"au folosit J7lh~i riumer.oasele medlbgmern€Ladmlnlstrate, niej ih,jecpllle ~h l:IltimlJ[ timp In re~iune~ capulul). Dirnpotriva, mi,grenele "au devenlt tot .m.ai acute, Jncit omul ~Lr:a ih pragul,SII';1LlCldier!l, t-arn dat euraj, mdrYfT1!ndl1-,1 spre u(ZJelle PCo_as"pete. Umlas_a,be~-21{,2 Htri de ceal, roportlzQJ:i pe parou~suJinr;regiLzUe. Dupa. patru z.lls m-e anuntat telefon'Fc ca ,d[j(€lfi~,e de ~ap n trE'(c!Jse'r.:atotai, Ceva rn,ai tirziu i:ni-a transmis prilltr-o femeie ca 58 siii;te mai bine acurn deGit "inaln:tsEl 9Tipei, F610sltl 5i dumneavoastra ur~i6i~e proaspete, tinere, n special primavera, ~i faceti CI:I ele 0 ,cur~

depuratival Vaveti mlnunade efectullor binefacator. '

0. calugar~a din ordinul Elisabetinelor din Klagenfurt mi-a urmat, de asemenea, sfaturile 9i s-a mira.t de rezultffiU] obtinut. EJ!!, care nu voica.u sa 58 \lindeca~aMe:1o_" r~9l1!!!ea ?l.:idominal~..&LlQmb.ara41risb:tit~,Q!_e mincanml pulernlce, flU dfSparut in tim- ( pul cel ma~atbrita. ceaiutul de urzlci !;ll a uneralefs-peritn::r':fi5a["":$r1a 'alt caz asemahator ajutase rapid ceaiulde~urzici.

Dlhtr-o sor!soW8 dill! [lellach in Karman al,69 umlatoarele rinduri: .. Va mulfLlmesc din tbC,lta ihnma·~u PUj11r:19.zeu sa, va aiM in 8<;l?a Rentru ajuto~ul_ inestimabll decEJ,re an: avut parte eator.~a sfatu~lIor dumneavo8st.ra. Indee,ursul bolil male care' a 'durat 19' am 03.1)'1 fast internaHLprin t0ata Alistrfa Th tf,'ulfe, clinici de f1eurhilogie. Ni'ciun rr)"eldic nu fliT-a putut spune ee am de·'fctpt, ¢Iaffiltte s:acmi ~e de vceun folos. 0 sapJ:;amm9 lritrE1l:l:ga am oalirt:oeal de urzlci ~[ oa printr-o mihl.lne bOiilla a treC1Jt de pardi niei n-as ii avut-o vreodat,a." Din faptele men!ionate n~iese ~il C?l1il rep'~de 1113 pot ajuta pl,ameia noastre medicinC!le. Este, adevtlrat ca aiei nu este suficiellta 0 cea~ca pe z.1, ci, in bolila grave, treDuie sa 8:8 bea minimum 21itri in timpul .2'ilei, in inghil1turi mici.

Un om de afaceri mi-a povestit di-~l la In excursH sl c'alatorii de araceri ceai de urz.ici intr~un termos, caci~e Tncrsde orbe~te)n per(orm';mlele s .. re 9i in ajutorul sau. Ntl nUrl1!3i ea"fi tale ee] fTlai bins set~a" dar ta ~i inviore1:!za~i4r alunga ariee obos~ala,

In[Oa a rl1disafie deosebita: Il}sciaiici, lumbago, nevrite la br(3j:8 ~i picioare. se freaaa f 0 art ,e' U ~ 0 r locurile dUH"eroase cu a L:lrzlca proaspata, La SCiatica, de exemplu, S8 atinge foarte Incet picEorul cu planta proasl'1ata,incepind de la glezna, pe part!,!,a exterioara prna Iia 9,0Id, iar pornind de' aiGi, de-a lungl,ll part,ii interiaare a

61

pieiorunn plna la calcll. Acast luoru esterepetat de 20r[, tar i'n i'ncheiere se trees' urzica de la li'old 11":1 jos peste sezut. 8s prncedaaza la fel ~i cu alte portlunl afectats. La urina se pudreeza pielea pe locurile respective.

Nu trebula oare sa multumim Domnului pentru fnduraraa LUI dea l1e fi dat'uit oatlt' de rnlraculoasa plai"lta medlGlnala? rn viata lor traita rapid, oarnenll tree pe tingaea nepasator, orefe-rlnd sa recurga I~:l' calrnante 17i sedative, care sint luate excesiv_ Dar adssea nu pot ajuta in mod raal decitbunele noastre plante de laac, cazuts din pa,cate Tn uitare .

Infirial "'9 vrsa sa mai adaug a intTmpla,e care rn-a lrnpreslonat in mod dsoseblt, In oragelul nostru am facUtcuml9iinta cu a bi~Min~i cars mi-a povestit eEt medicui constatase oil are tumorl Canceroase la stornac. Nu se putea decide sa -seoperezs din cauza vfrstsi fnaintate .. Atunci dneva a· statult-o sa. bee csal de urzlcl, C1'nd s-a dus la "rnedlc dupa un limp, acesta a intrElbat-o mirat "V-aji oparat? Dar nu se, vede nicl a cicatncel'' E):creS8snteledis:parusera complet !?I terneia a mal ·putlUt beneflcla de UJn amurqsanatos -al vietil. Nu trebuie -sa ajungem aitt de departe, Nicio"data nu se poate forma cava malign, dace pe lin§a fi:!Ptul cao, pretlJlni pe buna rtoastra urzii::S, n a:simiiam pi.terea rrii:ntlnata, fn interv'ale regulate de timp, sub forma c·aai!ului.

inca un stat bun: Incepefi ehiar astazi 0 cura de ul':Zicf. Plal'ifa Llscata 0 gaslti In orics magazin speclalizat, InVltatl plantele noastre medielnale iar in casal EchlplIti-va prirnavara ClJ toartece ~'i manus! ~i ie:;;itl la aer liber, Ir] natura lui Durnnezeul Esteo mare placers sa culegi urzicfle singur, ,sub cerulliber aJ Dornnuluil Cu cit sint utilizate mai proaspets, cu atit mal mars este, corrorrn experlsntel, reuslta curati\'EI, Ginditi-v,a arunei sl' la o provizie pentru jarna, In vsderea carela ar fi cei mal bins sa culegeti Ltriictle 'ae luna ,maio Bucurati-va sa". putef face asttel singuri eeva In tolosul sanata!ii durnneavoastrai

Un cititor drn Wasttalen sorts: ,Nednul rneu utillzeaza urzlca ~i penfru stirpirea illsElc;telor ~i a daun1!tor[lor din grMrna sa.PUne 0 cantitate Iliarmare de. urZici intr-un recipient cu epa, Care are In jur de ~OO litri (dar S8 floatemuia;"!,ll ocanlitate mai mica) ~i lasa urzkle la macerat inauntru ceva ma' mult timp. 'Cu aceasta:apa de urzicl t~i uda apai tot mereu plantele, pe cafs ,Ie poateayea astlel Uira daunatori, fara. a imrebui[lia

substanj~ chimice. Niei In mercovf 11'-' mai iFitr~q.t!Jnc.i viermiff" '

Dad. vralr sa, va informa11 in legatur~ du a.l'te IJtjli?~rl eficiente ale urzicii. cilifi bro~vra "Mari~ TrEibE!n~s HE!iJerf"0lge", aparuta Ja:editura W. Ennsth91§lr ..

Pe de alta, parte, '~xjsta azi Lihil agrtcultori care str9pesc eI,J diterite solu\ii pentr'u stirpirea bUfuienilor urzicile eare crese pe margini Gurate, inverz.ite de pMurl ~r cimpii, departe .. ~e ~osele ~[ alte . medii poluan~e. OtravlJrile rioCive pentru om ajung deei pina in c61furile neatfnse -ale padurflor. N]ci nu.sOl gindesc'aceste persoane cadistrug astfel, simult;an,pasari ~[ insects. Mul~ li'lrani nu-~i mai gg.sesG timp pentru a cosi urziclle ell secera Cit de' orbi am devenit nol, oamaniil

MODUR.I DE FOLOSIRE

Infuzie: A se fQLosi 1 lil1gurf~ (tU vlrf) la il4liti'1l de aIDa; ass opari doar·s.i a se

lasasa "trag.al' pUJil'J, '

Tlncturl d! uFzica: Raaaoinile, .5cqase din pamtnt primavar:a sau toamr:1a, sillt spaJate cu 0 parle r;Ji taiate marum. Sa _umple eu sle a ~ticla pina :a gil Se toarn§. deasupra raohiu de sacara de 38r40% sl sa- lasa sa stea1'4 zile la

10C'caldutcs. . ,

6B

Bili de, pi~~o~re:,9®2 'n:i1!ii pline "ae rada~inr'bfri~spalate ~I pef,i<1~'e 91_ de, ur-

, ,zicli prdaspete' (.tulpIM., ~I flori)S6 lasa peste ncapte. In 5, litrlapa ~! se: tncalzesc a doua 'zi ptila dau in elocot, Se lntroduo pidoarel€l fM baia. faclIta oit de- fisrJbinte,se suport~ si S8 tin 10 minute. Uhi,eile' ramtn in apa' nn tfiTlpul b'ai,L AC~13,st§baie'de plcloare poate f folo_sfta inca de 2.~3' orl, oaaa !'J·sts reincali:rta.

Spii:laftpe cap: DE; 4~5 oriCi'te 2 'Inflhi plina QU urzloi ,pro,Ojspete"sau ,uscafess ,pLm'fntr.-G oali:f'di:i";!5 litti cu a¢.a rec6"9,ise Trrcalzesc fnGet.p~' mlf rnlo, pfr'ia lafiarbere,' 'S;~ trage 'oala cle6parte/~i, s€das~'sa stea .5' rnlmrte. Elacacse Iolosasc r.adaclnr',de urzlol, se.pun(2 mTInl plins de'~adadri_sa stea:",-est~ noapte rn apa race. 'ss rndil;;:e:;:tetotLd a doqp.~:zi I?lna ·tiI~, fn,dS'lcot ~I s~,: lasa sa stea u a minute,Pe1itr~ ,sfJ~la.tul PEl' qap ar trequi fntreb8iht"!:t in

'ad8~stcaz; sapun m'e:dicfhal. '.. " .

UH2[CA-MOAHTA~GALBENA

(lamiuf'n ,g!Olleopdo.l~n)

AceCl~ta p~la"n'apoarta {li 'i1,l,1me)e dljl:, @,albirl.~a., sL!ge~g~rb'e8'J ubir~fgalb~t:la., ufl,lea-mdEll'ta,. zebj"~a, Ea:'~~Je~J~ p.~at:Jr~ tlT~1:Ie .$i~ant':l\s~b tunr,uri. Irng~

~gatdl;.JrI '~l ,gardurl Vii, prmtTe danmafurl, ps locurl '':' :. 'umeCie, LJml'iroase, s(p(stUtindenl unde. se fhtr~ne~te~i :-: t:.lr;ziea. ~rI'ffiGreste in' IUIil~le 3f?rllie'9i m~j, iqrfn zonele , muntEl1'\Ss. c!ifa.r $1 mOl] tfri·iu. Rizomul :vivage (care Wij~s'te mai mult, d'e un ~n) fbrm8a~ii,ilillpini ver1iGiill? 'InaJf~ qe" ,> jjfria1I1.\50 :p~ntrmetrl .. frunzeleSirit i'q~~R'Pse ilib'l'uGfsaf in sefii ~a 'riiveluntlifefi,te?"avin,d fOrma t:Ji1lcJl'OU si sihtcrete, fiorile, stau mtr-l:Jn verttcil fals la, 8ubsu'Qera frtmzeL Se coleoteaza fnmzele si fiorile',

Ca si urziGa~moarta-galbena, urzica·moarta:.aIba

(Lamlum 'album)' -' pprttnd fn iimp;,;)j po.pt.ila'r ~ij numele 'de lata-mitei mier.ea"ursull:lT:cu-flmi-b~§j, stlgel-alb, ur'zica',<Jlba, uriita;crsiilFi. urzic:a~ . moarf8i - '~~i~ sj e:ao~ pian~a (nedj~1r~la remarcabile, Ea fnflorEH;;te G~buruiana dJ~ mal p1'na,if1 pCtombti6, %3 ~drumIJl'i. ,prin~re darlma~urf~i terasat;,1ente~e }~~Ie fe~ata, Se ·culag sr-fronzele,\ insa In prlmul nnd 110rll.e; Csalul.preperat din ale aJ}lta In bohle grele ale organelo'r peJviene~i"in t!..!lbur~rileJi d~r-e~ile'me'n,struale, ~acase la~ 2,ce~tJ ps palf'cur:sL!l: z:ifEil: Arf) ~ief~q_deplir~tIV,'c~~~ate lnsorpma p'e_.~~za n.!'l:rvo~,a ~las~~ u~ rerireditJ e'ficaGe inc"ele. mai'difeflte, maladll ale femellor. Feme.lle GU ve~mce afectlum ale organelor pelviene -9i,fstele. i_nere artreou~ ,sa' apre6~ze mutt, ~GeSf-c~a~ :

FlorHesi'frunzsle urzicH-moarte-ga~bene'se ro,losesc in maladil ~semanatoare. mal ales tn r.e1entie urinara boll ale' c:ailor uril1are, usturimila urinilt" bali renale grave: si anasarca, 'Fiorile sint'lildlcate:ifnUlbur:ar_i djge$tiv~, scrofUioza ~H!'i'~P'!ii Ci..itaril~te.:

Tn acest.s'~p sebe<!16 cana eu ce'ai dimihea~a, ,Cantm ul,ceraliilor ~,I a varlcelor aluta compresefe'cu infuz'fe,., ~ .' .'" . "

~ Ul?jca~r:noarta-galbena este' recoma:nd~ta>i'mpotnva pa.ralfzlel vezl~ale la oan:,elJ" bi2i1{tn1" in race!lIe ve~lcii uri.nare ~i in" n~frite_ 0 bale de I?ezut cu ada0s-: de UfZlcarnoatta-galbena €lsfa deoseblt de blnefacatoare. . . . _ .' _ . .' . TrTs'clei'oia' renala in-curabila; irigare renala~si ra¢Ol'dare la nrlicnl !'lrt1ficlal, ur_;1'lGa~Thdaria-galbena, ar'nestecata Tn pal1iegale .clI'dra.Q,aica :;>f splintJta, SO lice rezuttate

69

lecuitoaro dlntrecela rrtai buns, Daca niJ peats fi prdcura±a urzicB,"nio"arta.ga!bena. atunci se poats ad}iu~a.:;;i urzjca~mp'art~~:alt),a,

lnfuzle: llingurita (eu \firf) la i/41itru.de apa. -a seopsri doar. a sslasa piJtin

In rspaos: . .

Comp'rese::3 lingurlte (CU},Ilrf) la 1{2 lihl de apa - a.S8 0l?a~i, a selssa lClulin in repeos, A S8 umezi cirpe cuinfuzie 9[,a'S'9 aplica astteleomprese calce, Ada_os la bala de ~e;z;ut: Ase vscsa "Balds, ¥Elzul"' loa .Partea gensrala." (SEl tolcsesta fritreag:a p'lantai!),

:Ame,stec, de ceai'u~i:A se amElSjFlC>a u:rzipa-moa,rta~galberla" Ora.galca ~i . ipiirlu+a fn par? egale. A se opari 1 ILngur~a (cu vi'rf) djn acest.amestec GU tl4litn:l deapa, A se.lasa sa.stea pqin.

MOO:UR~ DE FQLOSIRE

VENTBJLlCA. (\jerahic~ officinalis;

Clnd rornaniiau ocupat odinioara, tara 'In care sa ,stabiIisera gen:nani6ii, au f;3,cut cuno~tinJa prin pa~tin~i C!J pla~t~ medi.c;inala csa mar' aprElci:at~ la gerITi~ni~i. ;v9fitrilicC!" Ea, era numit8 "leac~I'undamehfal al tuturor relelor" (lJru.ndheil aller $ch~der6$1. rmi18nil tJ'ebuie sa-I?'e n co!)yin's de rnarea sa putere Gblr~tiva" dupa,cum 'am oltlt odata intr-o carte veche despr€l plante medicinale,~ D'i\Qa'Yoiau sa faG,a un~9mplimenJ mal deesebit unul pr[~ten§au cuno~c!-,ll:. :a±onQI, II ~pUI;16,RU ea

are la ,[~! de, ~u~e:l)3~itap c~;J1Joa,!e;ap-r~Gt~t~-ve~trilid3. , "

Mkarn amlnt!t,d,e"aoea~ta ;vorba Ihtn'-OZI, and urrqomn rru-a relatat. despre conce ntratla 'crescut€u acelesterlnel Ih sin gel8 s~,u. Qifl aesqst§ ca,!:Jia::f~sese lnternat qe' mal mults ori' In sp]tal. i~am ifl,dk:~al o,Elglul ,de\"e,ntrilica.,,_:2ce~ti ,f1e zl, Mare rnl-a fo:st:t~Ur:;;4rj"" drl~ rni-a !'l_ov,€i;itit, 0 jumatate, de an mfj.,i tJrziu, ell: qe ,niirafj ,al1 fpst mEjdi¢ii. riemaig~sind'. 18 un.eonsult recent,

G:ol~ere lul,Gre'SOot. .

' 'V,entri!lta, numlta:~ .. 9i buruiCi!pa~ds-perit, burulana-da-celper~; matri8e"'stra:orrGa".(~opirlaita. ventrlcea, vindrilica, ,crs,e;;ts '11.' in p.8..? Ll.ri. pe,lo.curi defi'(;;:a.,t~)"ltn.,g~ maraCini~uri"t\{fl~.U!i",ga~I dun 81 saatun, pe drumu\l ,Sl m llzlere, Are 0 tulplna paroasa,

care $e'tlt~~e, !=lS :partiirit, ffun,zEl mipi,. zimlaie. eu ':l;~ .luCiu ~r.~ yJrrllu> f.'<:!ltl MnBrmina 1h5pi~~ GE( stau 1h,~us; <;lvrn~'flm~ dfi) 11;1 aJD~:S!f!J'9':..sCIiI~ ptn1l. la vlotst, Hunzele cad Ham la a.tirlgere; Penca_da_de IrrflGme: dIn mal pl!!a In aUQ,ust. Se colecteaza inilo~esc~riI:Ble (ansamblu.1 fioril0[ di~puse pe cv<a centralEi). iOele,mai -efiT:iente'sint aGelep~arit~' C8r,El_CceSG; ta mqrgini' de paduri;:;ii sub, stejarL

Ace,a~ta" p}~[;1ia, m~dr~in~~ja mo~,t7I1ita, 8e. ri0J 9,ir), t10'p~rile ~r~kv&lchi,9(lnstit~is l!1l adaos mdragit la ,G'eamrrle, depuratlve~ {ll ~t!" de a!utor. lmpre!1~a~ cu. )li'if_l;Jrlle:prQa~: pete ale u;rziciloro, ~a v~ndecarea eC<1:emelor cromce. La :~up.c:!r.atoruJ . pruflt $e~11 (min cari mi de batrfnele). n-0\9' mal fhcet<J sa, reoomand v~nlnlioa. PeFsoa.r,:l~le care:-sHlt slimite si sensibi!e () suporta intrucit este un leac: b.un p~nllrU sloma:c,€!v1'nd o. act1une bffilld,a, ,barecStlml.Jle:az~~1 digesti-a, Ea 'inqspartHa,?:ihsecretlile: stomacala (lbundente., ple6um ~i tulbun1irll,e hitestlrna.le,

·kf dar! sa aCCl9mU9'Z mal ales'faptul ca \f9rltriilic2j. ar@ ul)efet;t vindsc#ltorexpelerrl

In cornbeterea nervq:;it6tli care provide din suprasolici'tan; lhtelectuata. @. W~::;c8; bautiLseara, i'riainte deculcare, face adevarate rnlnuni prfn actfUi'1'sa sa linistitoare. Prec:'tul_elve~~n~ K9~zle reqol1i!a~d~ calor ~a~e trebuie SEI depuna: 0 activiitate Intel~c:t I ~uala 98os8,?lta saJ~;acest cea: cal~ant lnalnte de culc.art. ;E!.Q,a~~!p2.~I~ ~I_V ~ndeg_arteaza 5en;;?;at.lIllL-d~tjtala. _ Amestecat cu rqdaclna' de ,te!!na, Inlatwra debilltaWe nsrvoase ~i starile meiarkolice .. Chiar ~i rfl caz.t.il icterulu-I, al nisipul.ui "in urina, all durerilor aril'icular:e reursetlce ~i artritice, yentrllii::a eia yh rez1;IItat grozav.

Un preot ml-a declarat: "Lapsu5urih~ rnels man-au dJsparul ffl 14'zils in mod surpri[lziittlJf datell'ita v8F1trlliciij ail,~es[ecate CU cuada-calulul (ill !='~rt:i egale, 2 ce!ilt] pe ZiJChiarh tirnpul pred1cilor imi scapau euvtrita importante. Dsvenisem nesrgur l?i. nerves, Plantela m-au ajutat lncredibil de rapede,"

$i la bronsitele vschl, IUS cats , ventrllioa a procus adevarate minun1. Pentru Gs·a!ul pectoral .cse fol9se~te un ama~e~~ de ouscrlsor (numl, 9i m!erEia-Urstllui s·alJ pluminaricii), lrunza a<:! podbal, patlagina ~ vE!r:ltriHea in paqi ega Ie, care se indulce~fe ,cu putina rnlerssau ss cparesc pfantals cu apa in olocot in care a fast dizolvat zanar candel.

" Contra tcterunn, ea 9;i a afectiunilor nepence ~j spleilice recornand urmatorul amestec de cealur]: 50 grams de didac::ini de pap}idie. 25 grams ,de florf t;ie cicoaJs. 25 grafnl3 de vinarit8 {nurnita ~i mar'na-patJu;rliJ i\ll ;;!5 grame ge v9,ntrilit;a. 'Se .amesteca bine qces~e pl;ante. 'S~ beau Jnfetyl cu !,nceftll Tn tlmf1lt11 Zilel 2'GE3~tl neif]~ulqite (la.1/'4 li-

tru deapa-1 U09U[itij €u vfrf Ille plante). . _

Qln plarita inflorita se ROl:!te prepara !jlf unsuc groa;3f:Jat, indloat Tn bome crontce t de~pl~lIl£\La~s la eczema (8 se veD:e03 "Moduri d'e tolbsirell}. Se.la dinac9csrstrd---oe--

.2~B,pri p~~zi etta ~ Ifng!.!f~a plfria.., _~ _ .._

Il1!lUClt ventnllea ~ste laLJdata, In oq_rt.d€ vechl despre piante'le rneolcmate ill ~a 0 ,pl~nm_dqre'Vintieca ra:nill;'l:, b recor:nano peht~~ l~zil,jnilE! inflatl1a,te.~i c,are se vlnCleca greu, in spedif;ll in- ap;r6pi~rei:r'trbiei -@ fldieruluijJlcforuILJi.). RariHe sint qla1it:e rnal tnt1'i cu o'irituzie;apoJ se pun Intimpl,il nOPlii pe~t~ rani cornprese imbibate-in prealabi1 cu un c;~ai prcaspat preparat'sise inve'lesc easEl ramfn8i galde.

Bolnsvii de reumatlsm el: ari.rfta ar trebui sa incerce 0 data."'tlnctura de ventrillca, pe care si-o pot prepara user singuf'i (8 se vedea "Moduri de prsparars"). AG:easta tinctur~ se tclosesta extern ca i1reC\ie; lar intern se iau de 3, cri pe zl CITe 15 picaJLJi"l Tn GS,Va'apa sau Ceql.

Be~i n!?aparat in fiecars an 0 p~ria?da de fimp C€t;li de venidlica proaspat culsasal EI nu re(jl;ice ",umai arteri'9sc'leroz.?l_"_ ci 0 previne' ~i aa organismului 0 noua elasticitate prin e~ectul sa.L1 depurativ. Oeace,ei'a, rugamintea mea; lllie~ seama de ac:est efa\[

.

MODUF.l1 DE FOLQSIR.E

Prepa:rarea cealulu.l: A se rolosi 1 Ilri'gurita (ou Vi'rf) la 1/4 litru de apa_. a S8 op'aJ'i doar. a,seliisa·sa'stea putin.

Sue proaspat: Se spals. inflorescentele proa.spete ~i S8 preseaza Inca umede prin s,torGatao[ul electric de uz casnic, S8 toams sueul 'insticle mici 9i S8 .p';'streaziS 18 frigider.

n:f1ctura:: .2 mfini pl~ne de plante Tnflorite ~l taist~- rynarunt 51'! pun fntr·un litru d~ ra,ohiu de secar~ dEl 38-40% 9i se Jasa 14 zlls Ii? soare s,alj In apropil!re'q masinii de gatit.

Amestec'de-c,e.a~i~ri: 1 linguri!a (eLI viii) la 1/4 Iftr:u de aR~. Se op~'re~e aGar 9i se lesa sa stea putin.

71

VISCUL

(Viscum album)

Cins nu cuneaste acea planta 'care tralfl~te ca serniparazit pe feloasa 91 90nifere;fixatacu' ajutorul r~dat'il1jjor sal Et s-u'gatoate.~ 'Mpra~~~ttii'$f] p'e c~re -n;b mi!1i putarn il1~.epatta t;Jirl vrafa noastra gr~~E( p'Uterii oalot5,mCduitoaf'Ci? Ea create '5f~rld pe rernurlle. plant~i-gaz.da. Frunzel'sve~l'1ic'vefii siiii pialoas's: P-ruclele. In forma unor bob'[e, slm alblclease, puj:il'l stlcloasst in interior VisCloase -~i lipleloase, Pas~ril€l raspin'dese saminf;;l cleiaasa, frednd"-o cu r.:lqcUI de oq.mgisau elimin1'H1d~9 neeJigerata h excreitmntEl: Numai a~~(esJe po-sibi1i3, inmulprea plant€iL, cad s~a, dovedit aa's-am'inta el ilU ajunge sa ineolteasc-i'i niei puss In ar;JEl. hie! In

p5mfnt,' ,

Viscul se ITJai TnHne9te Tn popor' ~i ~utJ ,alt~denumlrj, cum E!f H: stoletnic, vasc. v~so,-de~p_ar, v,ii,sc,de-br,aq.

. ViSeDI afos(o',pl.a(lta de leaG:~i.farfn~c:e. inci'!·d€it·pe .vr~rh~'l"str_amo'SHQ~ r;lo91~i, Esle invaluita de: ml:::;ter: rlruizii (preotii celt!) 0 ccnsiderau 0 :p!anta' sfti"lta, oln leac l:Jolyersa' 08 pctea sa'inla1ure orice rau, PreGW 0 laiau cu culft&:;;1 seeerl deaur In cadrul, ]JJ10r Ge~emoni" f(:)s~vEl_- VeGhii medici m>turhiti foloseau vlscol ca un m1jlos; eKcelfmt l?1 eu e,G\i1;lne ,~igwa If! combate[eg epilep~iei~ A9Ela~a- f~rj'a lec~Llito~r~l'ltt~it~echa 9" re~unoaRt!O),;>1 ~deptulll.:J,l K0e~pp. dt. Bolin. In zilele noastre el reGomanda vI5cui contra spt'um'ielor crontee.s! ,a, aecesefor -de lsterle.

Fi;u~z,ele.~f, tulpi~tlemicTI!e. carE)' sa tare m~rulit pentru e fi useats, ss culeg] nU(T1ai de lEi fn~ceputul Iu'nii oG!omb'rie pi'(i'a: lEI rnijloj::1J1 lunil, qecemb.r,ie ~l In ILrnile~ marna ~I ajJriHI;l. In ce!elalte~uni vtscul n-are puter~ae lepp, Pla,n~ele au 6e~ ms,i mare fQr1a curative slnt_cons[deorate cel~ d'e Be st~iari sl plqpi; dw ~1 Wlce de, ge ,lDraz[, pini;?! Ro-mi frue,tiferl au putere yil1d!!c<at!Jar~. In6t~ i.r1ai.~tie 1~:gjitB.: ~e ~uls~: In 1~I'lJl~ nl~f.\i,e. rl aprllle. vtsqul Ilu pre;:J ar<e bobl~e_ PaSiaj;lle I le-,;;Iu _Q,u!gullt r;e t~mpul 18cn][. DIilGI sa pn:;icedeaz& m$.l ui:.lfir ~,a ta,iatuJfru~zelb'" ~i .al t~I:p'injtcIG", rdtr~cYt \>e. sca§~, de 'CO~ec:1aHra bobite'lor lIf'licioase; care'·tlin ILIlna oci8m:i?rie 'p,lna jr decembrie rn~Lsjri1t pe Vise.

'l\m tqst ad_e.se~ I'ntr,*>'8,$a-,de;ce ia!-ld §tit doe. mulpflsqu!, cirid d~fapt sa sp,ulJe ea ar fl,otrav,tt?r. Vis!c_ul - adidi. frUhz!3lesiJtllpiflHe --.c nu este deloG oliavitbr! inssL~bobrtels, aamiriistraleintei;ri. sillt Dar daca'sriit ~me:stecaf.e-cu Lntuia de pore pinase formeaza o>allfi~ (a sa vedea II Mlodl!.lri cia foIQs;ifS"), Caie se Intrei:Juinteaz~ extern dnd iti ingheadi

sau degera 0 parte'a car'pu'uJ,~Ie_ ajutafoart,e. m~lt " ' ,.

UnE;!i femei Ii i'rtghe'~ I1l>illZul fri tie9are iarn:1\. In lunils eu ger de-abla se TII'=Ii 'incumeta sa iasa d[n Casa cu nasl;llei 'VE!shic vinal. AGeasta"si~Jatie 's-a inrautatit an de an. Ai'l sN~tult~o sa pun~ peste noapte pe nas un terel J;Jroaspikdln bebi'te .'de vl5c. Chlar daca .sunaapr-bape~ incredlbil. irebuie Sa certific totu~i ca.-in cl'teva zil_s nast:l! i 5-8

vinde·cat _

, '\\7scul Itif~LI;e~re~,~~ P9,z:it1v·J,fuf1,etj:'lnar\3.~~tn~tEigbll;ll. sl!j~emglaf-'ld~lar ~1 ~e:aJi;o_eaZ~ _@.ert9{ffiijn\ltI, ~g~r~n;le In s~tI11l,JI~r_e~_m~t~bQUsm_ulul. In :~oo~a~1.'h~R" 9otfl!nea .sa aSL1p'~~ pal1~reasIJIU.1 e$ta ~f~ ~.e bun"El" Inch la 0 G~ra:_ conlinUSi'da c~m d'e VIS'C dla~ betul f~i plerpe-cauza 'aparitiei. @amenf<:are 5t1fera de tulbu'r,aYlqr"dnic~ de metal:wo Iism~ldrebQji sa faca 0 dat~ rn6er~areade-',a-b.~,a ill:l mQd regl:.d9t:t1fTlp. de Cel: 'putin 0 j~.m,~tate de an ceai de \fisc. D<!_casave1f ,tulburari _hormClnal~, f~¢vrg!O!jl' la Vfst - ve~i -ptJflne un rezulti;tt e>;traordlnar. In a(i)s~t caz S!,! pfl';lscriu minWnum 2 '€e~li pe ~i, una b~l*i dlmlneJl1a~i un'a"s~'ari:l"

72

\liscul este lln leac ~exceptjonal'Gontra a:rteriosclerozei. este toarta ·ap~s.ciat 1? reeomandat Tnapoplexie. la care rar-sorr so-armai fi ajuf;1s da9~ 5.·ar fi bijqt'fuairiite Irl mG:l!3 regulat caal de vise. Daca' gca:,ajuns totUl?i 18 uri. atacde.apopl,exie. se oe;au timp de"!':!' saptaim1'ni ~ilriic dte-3'ce·~ti;. timp 'de 3 sap1'amfhi zilnic cite. 2 cesti .si tlrnp de -2 saptamini zllnlo cite 1 ceases, ~~ aaurneprlmeceasea inainte-sl duparnlcul dejun, a doua csa!;)ca Inalnte ~i ·dupa rnasa de prtnz, lar-atreta ceasca Tnalnte ~1.'dUpa ern a, de fiecare data numai cite.!] jl:Jm-ffta,te.

Geaiul de vlSc_ este, folosi! 9i ca. mijloc herncstattc, Tras. rece pe nas, oprssts hemoragiile nazale, consurnat ca caal opraste hemoragille pulmonare ~j ·j·lltestinale oin timpul tifosului';fau oil dizenteriei ..

Vlscul ;este leaGul eel mal stimL'lant al functlunli cardlace sicir~ul~torH. in grave 11III:lIJrari circutatoru nu pop Inceta sa tor reccrnanzl vfscul._ ir:ttreJCil: VISpljl aFI? substante active care norrnehzeaza funq:iQnareaintregului O(9arnism, el produce inir;na_ginabilul ~ adlca scads tensiunea arteriala la hi'pertj:!nsivi--9i o. ereste la hipotensivi.

Se calrneaza 'astlel iriima agltaJa.l'i··se tbrtificB, J3ct1v[tatea c~,dia.ca, viscul !i'\vind efE!ct cardiotonic; .. Toate ienomeneles!,cungl'lre I.agate de 0 tensiune arterlala snormala. - cum arf cOllges·tia cerebrala. senaattile de ameteala, Viliitul in u:rechi ~r tulburarlle devedere - sint ·Tndepartate. Vlscu~ contracareaza; Tn acalasl limp, toata afecJiunile cardjape,a~acifb se poate afirrna pe ~rept Guyfnt ca' ~ste doe un a~.l_tor . r i_[1dispensebil 111 t0I?,te.-tulbmarile cardiace Ij'i clrculatoriL~pQ.~a r.i'0astdi centempo- V ranl ~e· ~r~!ejle: 1'ffir.-tJli! rittn rap;lEl1 ciwe ImP4ne_,oa81eni.lor' 09113 maj marl so" licitM ~j IT &tresea±a,' ~ 0 crt~ffi I:le. ~imjil VIGlleA~a, C\IiEi ~e!almel'iite r-revoie d)~ ast:fe! de, aiutoare.

D1n (Ilutte so~isl':rpi I';,e·ml stn-t_ adrgsate "~ie!'le 08. camenl GI:.I hipertensiunearterialii, tUIb.urihl serL(i),~seEile oir.;:ulali.ei sing:eluil mole!ileala, lulbLln3.ri cardlace, deol ~j cu talburart in rltrnul actlv'itatil c{!rdiace., vel1lj, Ilpsa de ch!i!'_f de rnunca au scapat in st'uitctir:\1p? de ~ces!e'suJll_a.r.~r~'gr-alie \(fSCDI(jif.',8~au sim.iit 'i<;'!r:a~~[bill€, redipatind[)~~i bucuria de -oi miJhd. ~lriic8 t:;e\lti 6t1. o!l~i 'tiI,9,,Yisc pf;epa(~~ tna~~-rll.mitul 'eXt!:,.ENi:t rs:pe ili ba:ut Tnc9tul CtJ lncetul va IJO~ normallzasi inlma, sl cir:cwlat~"u;ihgelui, realiz1'nd' asuel a puters rnal marE;) de rnuneii, De aitfel. ar tj-;ebul efectuata m~car 0 data pe-an o.eura de 6-s·apt~mihi GLl ceal de'v!sc, asttel; Se beau timp d~3 saptamini dte 3. bE'i~t1 pe zl, timp de 2 sapta.mfni cite 2_ cesti pe zisl timp de1 saptamfna. cite tcsasea PI; zi, CirCula\ja sTr1gelui ~i tsnsiunea arterlalas-eu refacut [n aoestea saptamrni. Pentru ca starea'buna sa se men~~na constant. ar fi propice oa limp de un an sa se baa In continuare in fiee care dimineata die 1 ceases OU ceai·dlOl 111$0.

Un damn' din regiurwa Ma.il\1zul..Ji s_utere.;;t·ds <lfli intregi de hipotensiune arteriala, G;are ole ma.nrrMta atft de.l;lquf·Wi a:r;1l.!rilite zil.e, inert de-abia putea sa mai feca fa1.a muncii sale·ca· moraL Consultase medici 'renllmiti nu numai din Germania, ci sf din EIva1ia, mS',ia ifara ret:ultat~ Aprimltplin d~ ~~2~p.tidsm aflr,:n>~I<! ine~,qa Vr<lcur~si~ ce..1 care ar mal pulea eluta cmd asie vorba, ('je ter,lSlune-, fie ca acsasrnests'.scazuta, flEl ca. ests ridiCata •. Era:cn tUGHle!i ill IUlli:I apilliE! :;;1 VIS8UI, detill111d rile-a fGr'j:s de I'sac,_ plrteerfi luat din copaci. CftevGj lurti ma.i ttrtiu, Ie unf'l din pr~.legerile mele dlntr-un ora1?el din Auslric:i superioara, moratu1 n9s;t,ru c!in frumoai?a ;z9na ~ Ma!riZuJui 8"81. a~~zat fn prim~~ rind 5i,a. rel8!tat il:1t~8gLllul. al.jditoriw c;a.tensiunea lUi, alt\,idata g_tit de jaasa, se normall-

zase total.datorfta ,1scului. .

$i femeile ar trabui sa apeleze Ie. ceaiul de v1sG_ NormalizarE.a circulatiei singelui aduce dupa sine 0 i.FJcetare a ~eregUirjlor menstruale, :naia~es a menoragiilQr (a hemoraglilor rpenstruale put~mice}, pra<?l!m ~!a lJletror,agll~or pOS1partum. (~~ oU§l~ nii*ere) .. 11i cadr~1 jndisp?~j~iiI?r din, ttimpul me~opauz.ei, nso!l~e de palp1tatu, stari de agitafle, anxlet.ate~1 Insuftcl'enf~ resplra:to:~le, o~]ul de YISe;, ~r trel?uad. mjr.istrat dtiva ani 101 rihd. Toate ~ceste stari ner::lacut""dispar 9: femaia nu rna are ser,~*~_(?- r.:i . .'1;~ -;;flll 'I~ menopauza_ Sucul proaspat de, vise paate inJatucSi sieriliilatea

73

fameii, Viscul trebule spalat bins ~i pres at, cil 8 inca mstar!,! I,lmedaiCue ajut(:jrul storcatQruluielectri~. ,~Se. lau ~rn. acestsue oite·25picat,:,ti Tn !'1:tltini'i.~apa, dim~neata pe

stomaculqol, 1/2ora:malnt.e ,de· mlcul d@jufI.:jij saara 7na.lnte de G_lJlc<l.r€. . '

. Cu crtva tlrnp Tn urrhasca,pubJicat in press' 0 cornunleara.dln Londra in legat[:Jracu taptul cil trel @rupe de- cercetatori auaiuns. independent ,unele'dealtele, ~a corrciezia oS; 1<1 femeile·'tn vi'mta de peste 50 deara se tormeaaa fntr·un proeent mare cancer la sln daea auIolcslt in tratamentul hipertensjunll arteriale 0 p.efinadaihd:elungata med~C<lm8nte p!3ritru·$ci;jderea'tensiunfi. Os ce 58 ne asumam acest rise cind avem niihunatul visc?·

De sGuria vreml'l,vTscul S8 utJllzeaza ~i medicinal ca.un mijloc ce prevlea eaneerul 1li' combats cancerul. Expertenta arata- tot mereu 0-8' stsct depurativ si profilactlc au plantels medicinals, Reourge~ laaeeste ajutoare, pentru ca sanatatl(l.a dLimneavoMtra

sa secensolldeze .1li sa se menfina pentru totdeaunal . .

MODURI DE. FOLOSIRE

Prepa.rareaceaiuJui: CI;l&.iul ds- v1si:t-tsif pfega,fe~l:€i"s:lo?rca extr~ct fS'ce.Se puns peste nDapte IS. rnacsrar 1 HQgur~a (etJ vin) de~ vf.:::ftHn i!4Ht'riJ de' apa, dimil1Ela:ta 'Be 'i'ricarisif-t,e user '~i ~-e:-tiltrea:zia: Daci;lf\!'!$Je. flEicesara () C!antlt!rte ma~ rnarepe zl, anrncl ceaiul ar trenu1 sa ije pastrat intr-un tarmos datil In prsal ab i I cu apa fierbin!s. sau ,.sa· fie iocalzit de fiecare d ate! Tn. baln-rnsrle.

1'i.t:lctur!l: Pi9'tlturi de.vise gata, p"(epar(l.te~se RotC.LJmpara'de lafarmacte.

S_lIe ,ptOl\IsP:ijt; FrUi}wle ~itulpinil8 proaspete -sTn~ spalate .1lJ presets in' stare ·uttieC;! a' t:L! ajuJGl.WI·storNto rurui electric.

Prepan~re~ aIiJiei:'BGo.ilelsproaspeie, albs ale visculul .sTnt.emestecate "(Ia rec be) GW uritura de pore; ptI'la. es-se forrnaazao aime (se'foiosesteEl';<tem ~a degeraturi )_ . .. ., -

IER8URILE SU~BEZE

10 gfEj.me de aloe" 5grame de smirna b .. 2·gn,i.ms 013 sofran

10 grams dk:!ol de s@na (sirilfnichie)

10 g-ram!;1'C:le camfor" .

1 0 grame de radacin~ de mvent (rabarbar)

1 Ogn3.me de-'riidacina de cur$-uma (~9fFa.[1-de;-lntlia) 10 gral)ls de mana .

, i':l grams de TheriaM venezia}]'

5grElf'ns·rle ·raaacirfa. d\'§: lemnUI·Ooi.'r'fnuliji 1 0 grams'de.~riiidacrna de anghelica'

ler!JLlrile.sueq~z~~sl;! p~n,la~m~cef~tin 11/2.litru: de radiiu.deseeara sauxierachiu bun de truete qe 3B-4Q%, Imr'b"stl(;;fa.ds·2Irtr1'j;:u :g,l'tullarg sj·selasa·sa stea 14 zile in'soars sau m ap(opier.ea mal?inii de,g!atft.·Se· agita zUni!;:, de"asemenea i't:1ainte de filtrarea Trrtr.:.6 .sHels mJci'i. sau inai[lt~,.de. fntrebuintare; Cea!aJtii carnltats f'l(l)ate' n'fimlllls timp nelimttat peste plante: Se toarna IIGhldul th',st!ele mic; care se astup~ bins l?i:s¢ p.aptre'az~ la rece. Astlel se poate pastra aesst'elixi.f. multi ani. C_u 91l st~.mp.i rnult, cu aUtests mai eficace,

. Reteta a ftiist,gasit?,Qup_a moartsa renur:nitului, medic suscez, rectorul Faoultatll de medicrna.;ctr. Sar;{lst; prihtre serlsorlle 561e, Dr. Sarnst 8' rT1l'lrit intr-ul'1! accident de calaria Ia. virsta Ela: 104 ani. Parii':i~ii sl bunicii lui atlnsesera ~l el 9vfrst~vflnfl(aQila.

Sunaapr.oapE! ea 0 peveste !?~ fo.us! s-a intimplat ~ntocriT1ai: Pe ct[ld sram temeje tTnara, am ajun~ f08:r1e grav belnava f!i apropiere Cle Ui.rhbaGh. Fiinrn izgol1rra din patrie, m-arn imool:nifwit mtr-un lagar bavaraz de tifosabdominal. 0 into:il:icatie cu car~e" la care s-au :ada'''!~at un icter ~!?i 0 ocluzls intes1ina:la. Am zacut peste' 0 lumatata dean fl::i speal. . Grnd sotu~ m;'lu, ns-a adus pe miI18,·r:i'e oopllul nostru ~i pe mamele--n9astre r~ AUt_;tml., de-abla ma !Irieam pe Plc!oare. Noaptea ihcepeau dureri care .~arg'a 1mJ.,strapungeau brganismul CU 0 sa~ie._ln a:ceie momerite, nu putearn sa stau nicl R's.scaun, nldi-Sntinsa; nicl In plcloars, niei.,sa mElrg; concornltont SOil dsclansau varsatl.lri. ~I ,dlaree. Erarn ,Q.-adunaturaneajr.:ilorata,-de·oase, Medicula r6cunoscur~cl durerl ulterl'oare tifosului,oare de multe orl ,seoontinl!la inca ani de zlle. fntr-o bona zl, 0 femeie straina r:ni-a adus 0 sttClWli3·GlJ run ,I,iaMid mare inpilis, cu mtrqs p:utellllib. Aflase·. cie 'bo~ia mea:;;u vola sa maajUite" MI·a.~51Pus ca ,a,ceste ierburi suedez.e Q salvase'tii\;\i pe ea del<!- 0 brjali\l-;;grea~ A ~dus'~! capia unui "Manuscris vechl" In Gate s~ explit~ }n~~ de,l'>,unot-e. cl.;.II:nyinaedl: ~iceste _piditu(i a,rice boals.. !"let8ta p_r.0venea din moi?ter;nrea wnUI r.eOl'lmlt medlcsuedez Dupa Cl:l[J1 scrie.acolo, totl rnernbril farnlllel sale .au a~lns 0 viirsta neobfl?AHit de )j'm~intata. Bitlerul suedez vin_d~ca, conform punctulul ~3, i?r ,!b~boaiele !?i pustuleie d~.ctuma, ehiar daea :::;~ar ana ~ej? fn gj'tl', M!'II Ihtfl am bagat plcaturHe fo dulapiorul tlJe. medieamst:1t!;!. Pur')i '~impi,tJ riu h1i-a vEl,nit a -crede ca acaste plc:aturi modest.e -ml-ar pwtea r~da .sanatat?ia, atunei Cincd IIJ)3_wsi doctorul fl.Ll-ml maiputea aduce nici un aiutor. Dar,c\,ulna am afla~.cifnu era nLbi pe <:lsparte a~a. Tocm~i-!?edean1 flnga un co:;; cupers' rascoapte caror~ trebuia urgent sa II sa gassaspa fntrebulntare, cin:d am fos: 'cuprinsa de 0 noua criza. Gum fus~$_em asigurata ca p1caturile puts,au fi foloslte rnu I'lumal Intern, ci· si ·extern oa n'iste Com pres-e', n-am stElt pe'gfnduri ~i ml-am pus a bucata de ·vatii. umezita eu picaturi ~. peste care;am aplic~ un sacule1 de n~ilon - sub forma de compresa pe burta, am tras deasl,Ipra portjartisrtJl cioraptduii§l m-,am 'apucat iar de trea,ba. P,este cmpul mau -S-Cl. I'8v81'Sat 0 senza~le,calda,placuta!?1 de~data,am avufimpresia ca cineva ar trage din trllpul meucu a' singura ml!?c;;ar~ de-mlhaJot ce er~' qQIn.av. Va E(sig!,lr ca am so.capat eu aceaStEi ,cdmpresil uniya, pe care am purtat-o. to.ata ~iuasub p-ortjartieruI Ciorapl:llul me~,. deJ~ate: dw~.ile ~f i~P,i~p0ziliihi! .. ~~(n11.elbr lUll!. Bu~IOI CI zb4rat, ca sUflata de Vfnt, 51 nlcladata n-a mal sutven~t 0 noua C"ll:m,

, Ci'nd flul nostru avea 6 ani a fost atacatde un cijrne lup~i mu~cat ingrozitor de obraz~ Ni!i]te cicaJt~jce r09u-lnchis i-au aparut mai tirziu pe fq.1~ de la tl?lS in jos mspre gura. In "Manusensul vee hi" se poate citi lapunctul 33 c~ picaturile indeparteaz.a toate c!calrlcele, chiar dace. ·sjrrt Vechl; semnele ranil:or si tah~turile, dad~ acestfl<lsint !-.Imf1zite eu ela plna la de 40 de ori. Prin urmare, am umez:it zilnlc citatricele fiului nostr~. seara ihainte de culcare. Foarte cUi'lnd au disparut fara lJrma, chiar 51 c8~e care

ajl.mgeau pina adj'na in nas. . '

Avihd,8ceasta 'sxperienta, arn 'sasil fn anul 1953 la Grieskjrchen. f'~icind 0 viztta fntr-o gpsp:od~rie ·tara.heasc'a., am-intllnlf~ra:nea tlh~ra, Ynam~,a !:iai' copii midi la muls In gr'ajdlll de v~ci. 'iDae-a ma pui la pl:lrets,.ma, las pe lac 1'mp:u}data de tinell, ml-a spus

75

fn locde salut, Avaa de s-aptani'ni iritregi duren de cap insuportabllesl, 'cum med~cului n ara t,eatna-de 0 tumcare la-cap, trebula ·sa pleoe 'a l.lnz sa faea raze Rontgen. L-am trirnis char II'l acsea9i-seara pe flul rneu la sa cu ostic[Lita de bltter suedez: ca sa fie rnaoar n?apteq_ elib~rata de -durer!le de c-ap~ ell aJ(Jtorul c6mpresfli cq piGat~ri. Crr de s~rprrnsa an;.fosl crnd "m-am, trezn la oj'a~apte:. dimi~_eata. cu sotul ~i 13' Ul?8, "Ce i-ai tnrrus nevestli-rnl? lJupa ce ?I-a pus vata ums!ila a seapat In doua mlmlte de, dureriie ournplito Adracap. Di~ineE*' s-au scurs apoi prin nas ~l git uuu';' depurt rnaro-roseate, g_roas,,: crt degetuJ rnic," Era 0 sinuzita frontala rneglijata care a fost, Tnlaturata pr[filtr-o smqura cornpresa. ACsHsta taranca se increde {l-j'astazi orbesteln bitten.il suedez, A putut 5"0 scapa cuanl in urnia *?i pe Ietlta ei de 0 pneumonia tcarta urita. GU ajuforul compreselor raspaetlve f;1i are griji'l. sa nu ramina niciodata fEita acest leac in casa,

D femeis. a sutsrlt m.ai mul~e.luni in slr de 0 sinuziHi frontala iPurulenta cursroasa, Flesplratul pnn nas era ImpOSibll.. In parals:l avea durer] deoap insuportablle. Antibiotic~le potsrnlce ~i razele n-au ajl!tEit-o. ~i-a aplloat atunei peste noapte ccmprese cu brtter~uedez pe.frur'it8;.m:hl ~r._n8.<; A s~~~ut 0 u~umr~ ~nd1ge-la prima ~iliz~rlil. Dupa 3 cornprese puse In n8p,~I.e urrratoare, calle rsspratonn s-au ceetupat, ,ar pnn nas 8-8U scurs dopurl mari eu purol,

~. Gunosteam ,din vsdere.o !eme~s,tfnari§ care dupa nastsraa c.G.lui de~al sasalea copll PC1rea.afi urnbra.celel aeattadata. Arnabordat-o.sl astf,e·1 am aflatce.rnornentan nu m~~ putea.:; s.a manince nimic. A fast nevoita s~-~i dea cap iii oulva iiil Illgrijire. Am statuit-o sa mcsrce cu !erbunle susdeza. Aproxlrnatlv trei saptaminl ma] 1irziu am revazut-o; era iara9i 0 femeies~na1oasa, proaspata, Mi-a spus ca pic~turile au tacut rnlnunl. Putaa din'neu samanfn:;e,tot!?l-sl adUSASA cnplli jar acasa. "A fast de parc~ al' fl.sarit uri'anin;al . din' mhie"d rnl-a afirmat' ~i col-a mal povestit ca mama .el era in sprtal din cauza UI'!UI ptoror umflai toarts tare ~I ca umbla deja de mult cu baston. 75 de lnJectii n-all iost in stare sa dea nlci un razultat, I-a lrimis rnarnei sale manuscrlsul Si'atulnd-os'2'j rs'eurga la bitten:Jl suedez care i'i-a fabut joane rapid efe_ctul. Picrarul est~, 'dln DOU normall?i bastonul a deve-nit de prisos,

Intr-o zi am P!ifl!it a sc_~is~ara d~n G:rmania i~'car3 0 cunoi'tisrta rna r.uga s,a port ~utlete~te d"; grlJ<l 0spoatel 91 car-e er,a In momefttlolhacala la cur.a r~G'alJspach. Cind tlnara a Ilenit' pentru pnma data la mine la Grleskfrchen, m~am sp~riat fo'arte tare. A tQst rldiGat~ din maE;lina, I S-81:J impll'ls sub brate dqu9.· c1rje, iar corpul infirm tat a avut !,e~oiei'in d~?a,Spnjinului,.dEqiieste Urjl sfert.de or:apUia la loctlinta mea aflata'ia etajul 'In,tIL ~rtlcL!.lat~lle arn?~lor Plci08FS ~ra:u.defQ[rnate; d;..eget~le'mlinilor crispate ~I incapabl.le Sa tina ceva. In t,mp:ol mersult:J1 plcloarele erau tJ(ita, lar panea superioaraa corpu[ui a~uncata in tali! cu smucitiJri. Statear.n in u~a apaliamentului cu mflnils ap,3sate pe Inrma ~I 1U am purut artfcula.'!Jscit: "Cum ali ajuns dlimn91ilVoastra, femaie tfnari'l." 101 0 astfel de bea~a: ?ngr(;)z.lt6are?" ,Peste noapte, dupa al patrufea copll" mi-ao raspul'1ls, Bruse, oa sa Zicem 8i?CI "peste l1oaptej" remeia. aceasta· tir'i'ara 5i draguta a d'evenit in-firma. A 10st dusa Tn GermaniS:, din doctor lin doctor, nimsni nos' putut s:o aJute. Venea de patru ani, periodic,eJe doua ~rl pe an,la Gallspach Ia. dr, ZeUe]s, care a trebun: sa-·] spuna di put-sa dOE!r sa-I atenUez,e starea, nu S~Q vindece. Halul In care arata cind a ~~ucat ceayea ,de q~f~a ~u laturile exterioare ale milnilor ei schiloa~e mi-a strapuns II1lma, Am sfatult-o sa, 18 bitter suedsz, care se putea pracura-atunci In Germania sub ¢enumireJ!. d,:: "C;ancamf20". ~s!-azi ~in multe fE!.rmac~i:;,;i drogherii bitt$rul·suecez. dupa rj3;\eta 1ndl!::;at<'!, I:am SpLlS sa sa agate de el ca ds un pai. Asta:-a-'(o.stfn febr.tlarie i964, in luna 's~ptembrle-'9 .aceluia9i an am primlt uh teJefon din Gallspach din parte,a tlillsrel femei, n.!9Tndu-mas!;i vin s-o -[au In GriesklrcMri de Is autobuz, Inti! am n3.ma5 psrplexa, apai extraordi(lar de mirata cind din auto!JLlz a Gobo(ij 0 fems're"tfnara rfi:ind sl numai, sprljlnindu-seTn bastdn. Crisparea ~i schi'lodlrea' milnilor di~p'arus·er.&, la fel si a mare parte din defomiarUe de la plcioars. Numai la plel-otLd sting rnai avea ge·hunchiul~i gleil.na umflate. ~i aceste umt1aturi S-8U retras- total pin~ pe 3 august

7.6

1965, eeci un an mal lirz:iu. A venit atuncl pentru ultima oara la Gallspaoh, fara baston ':;;1 completrefac.uta" La nastersa ce.1ui de-a! patrulea cepil, sl,Iferisera ~j rjnichii !?i ei declahi?8sera. pests noapte .aessta defOrm~rl ingrQzit9are., Pusese de 3 orl pe zi 1 Iingur~ de bitter·sueae.z in putim~ 8I'l'§: caldu~a ~j n Inause r~paftiz<'wtn por1i1 , inHinte~i dl:Jpa fieq;are mass, Tn inghitituri mid De~i ierburile erau macerate in rachiu de sac8ra; rinichil au.suportat alcoolul,

Vreau~a mai'ln:ji!r ~! alte rezultata ale aotiumii incrscjibill3 8 bltterulul susdez, Am aHat de la sora mea care traie;;te'in Germania!:::a 0 eUrfB-$tinta din l:elpzig ~I-a petrscut deja 15 ani ill scaunul GLl raiile. Aoeasta a locu~ intimpul' razboiului la Rraga ~nn 1945 a, fast: gon~a in pivnita "Gasel - soarta a mii de gerrnar;,i. Acolo 'a trebut sa ramlna saptamtni in:tr.e:gl fcfdi. \8.8. atb1§, R,aJ~ sau a!t~)la c;je f'lus S:\,!D sa, Mal'ttrz:iu a ajuns cu ~oryl ai 18 .Lelpzig, '~U'JMd I 's:E!U lvlt ni.~ts C!ef!lrm~rl foarte gra,ve ale al1iculatiilo~. Pina ;113 urma nu I~a mai p3.mas dsci'f 0 'via-fa dusa Tn scaul1ul rulant, Am atlat de aceasta tragedie,a,eia atuncl 8m€! barbatul sf a 'mijrit S(U5C, lasfnd-o pe sarlT1ar.~ paraljil:oa sing_~ra~ femei;a a ,treb~it s~-fji p~r~s:a~ca lac~lnta Ijli sa S8 mute intr~o alta camera rnobllata. Nu sste f:lermls sa S8 itnr'mta din Ausitna In R.D.G, plante msdlclnals sau aite pr6du,s~ $sem~natq\ilni un9r m~dic;:arnent(l. Trebula, deei sa 'prsd¥Li de- iieca.re d~ta ierburil.e, suedszs at~e Leipzlg:"c:Hntr-o IOG.!llitat,e bavareza der gr~nlta" 0, q:a~a 113 dqLia IUIlL qUflnd am pnmit-scrisorl plinecle I~GreOere.B'qrri'ava IuS: 'GEitrEiI .ortpe zi in pu~n8: apacite 0 ilngurat'le solutle rep'ar1;i~at~ IA.alma '~J dUfJa fiecare masa, Incet-tncet; OSform&rlle au inceput sa se r.etr~gE), ~i incheieturile all tlevenit rrai mobile. Ne rugam ILLi DumMzeu, eadin l:~iRzig $1 ell din Gri~~kirc,"en. Dupi1! tr53i sfarturl de an schlrnbarea a (GaLde a~?! natura, fneil: GSa cae odiniC'l1'lra era imobila, iar acurn In convalssGsnfa lenta !?I-a. pa,rasit pemtrnu prlftLa da1~' lacuinta diJpa15 ani de seaun eu rotlle, Sa indr~Rta spra bins. Rutes qin nou s,~"~!<~pele si~g'Ura,geamurile ~1 sa seecupe de alte tr~b~ti zil~[ce_pe car~ pfrla attJnc~i I~ faQ(JSer~,dtver$! oame~i sari!ori, q~e"r:nar6, a fast Increderea sa iii Dumrlszeu In tlmpuJ oohj Gumpllte aratfl-u~mata1:!rsa mtlmplare:

Wh te[ dIn fare ferestrel OJ aevenft in tjmpLJI bali! bUGur[a vietH aL Inverzirea si infloritea pqmu(ui, il1g~lbelJire_a ftunz,e!or ~i agi~a!i"1 1'8sela a pasarelelor pri('1tre ra:mu'rile goJa~e in- vr'Elr;ne de jarlla i=.nL1 fosj, 0 oursa de mars, btJc'Urie. I-a- mul\umit vEil¥nic Dornnului pentruaceasta 11lles SA.

Faceam oda:t~ baie TM Ofi61rlsee si Tntrebulntam 0 Ducata de lainn Iungulata si c~ canturi peniru,a ma <lii'9za ps sa la mal. infr-una' din ille,. aceasta btrriii era spriiinit'~ de ungE\rd careimprSllmuia 0 ,paf;lun{:l. lasas~m saco!;ia de baie in Imedia:.a aprapiere. fnalnte d.e a porni spre, eElsa, mk~m rindult in 9Eil. indoita din mijloc, lucnJrile de baie. I)Eloqata pardi m-ar Ii Jovll trasi1etu'I: bfrna Gsa gre~'Irrii cazuse direct pB picior. M-am invine~lt de la genunofli Tn jos ~i mis:au format ~~~a umfliaturi mati cit pumnuL Am fQst camt~ pi'na la ma~,in~ ~i apQi Rinasus,in eamedi.. Dotul rll"Sl:I a vrut sa,cheme niedrcul din E_beRsee, aU frlsa Icam' r~gat sa-rili face. Q G;Qmpresa eu ie~l;iuri suet::leze. Qupa, aprdxilTlativ 0 juma1:ate Its praam putut c,:>b'o« [ar~~i 's,ingura tr,eptele pTna. ia sata de mese, iat ,fin ziUia urni:iit6aire pfc1brul era,n~ted eel 'jn,ainte. Nu 58' vedeEl niclcea mat miq portii.rne ecnimozata (vinata), Tar uri'iflah:Jbre m<lti cit pum(fLlI disp'arusera,~i €lIe.

A ml;l~ a'l'vt lo'C ,un n9PazcltClm stat Is Offensee. 0 letitada 4 aril"i?orl a fos;t bilepata 18 brat jn tltnp ce sa sdi:lda de 0 specie, de vlespe marEl, f9arte veninoasa. Bratul s-a, Umflat, devsnind'difor-m, M-arn dus %l iaLl brttsml sued~z, Inalnte ca parin~ii~i eopilui sa i1 apucat ,sa se fmbraice, ani ~! venit CLl compress. In timp Ge fet~a margea spre mal?ipa, I"am pus vata· umezita ps locul umflat. Cfnd amaJuns la ma?ina - aproximativ trelminute de mers -, umflitura scazuse deja. N-a mar trebu!t cqnsultat medicuL

Culeg1'ntl Gdatil ZrnE'lLlr;a, m-a in~epat la degstul mare 0 I,nsecta veninoas'il_, Oegetul S-9 }Jmfla~ p,e lOGJ devenind gros cit ,un dmat. DlJdndu:ma Ie ,c-umparaturi, (,I dQamha a remamatTUlgl'azit8:: "Margeti imediat la spitEll, 0 astlel de fn1spaturiil va poets fi fata[a"

PeSie noapte mi· am pus 0 vata umezita cu b!lter suedez ~I dimineata degeWJ era lar:asl ncrrnat

Am avu1 oda~f1 rrsre ghinion pe oind 'rna aflam in spaiatorle. Era pa vrarnea ctnd maliiina de spalat ,spala fara a limpezi. Rufele deswl de toolcite 'illtre ale lJebwau sco.as'El OJ) ajutorul unui ba~ de ~'em(1. Felul mSIJ ssts sa I'e'razel.., pe teate rapid ~i cu mult elpn, Cle~tele a alunecat ~I rn-a pocnit cu 0 putare extraordinsra. direcn,., ochlul orept, Innebunlla de durere ~I pe jumatalo orbi~, am bTjbrit pina .~ sm. ul ihtTI, Cum am pus pe ochi cQmpresa Udata eu bitter suedsz, au ~l inceta1 dUferile oumprrte, G cllp~ mai tirzlu rn-arn uitat Tn oglinda sa-rnl admir lsprava, Ochiul era InconJurat de Vlnat'l, linind 0 vata umeda pe ochl, jzolata CILi un saculel de plastic: ~i Ilegata cu un batic 1'mpawrit. rn-arn due; dupa un sfert de ora Ja!' 1n spalatorie. Cfteva tile Ie rind mij·ampus peste noapts oompress cu bltte~ suede! ca se il11p!edh:: sa sa ,poata forma ceva raw in fundul OChrulLJI.

Anusl merg Ie cura la balle KneipP d~n MlIhnaok,"_ in timpul unela dintre ~edeli, sora-E?efa ml-a aduso femstet, car,e.a jntrannr:::~mer~ in Urrna 81, COQo~·ata de darers. Se cl1inula cu erize blliall'e- putemica /?) vola sa-i dau IJn sfiI Numeroasele medicamente administrate nu-l ius8Se(,a de nici IJn aJutor ~ medicul l-a reoomandel sa sa opere28 neapa(at. Am ~~g,af-o s,a,9,\'3 dezbracEl,;;i i-am,sRliqat o'compr;9sa au i~rburi suedeza pe regtunea bUlara; ,Ia asttel de compteee, plelea tre'buhiunsa in prealatm eu un1ura de pore sau ell alifle de filimfc!, intruoi'! attfel alcoolul ar USGa pl.elea. s~ pun 0 Ducata de vata umezrt;i!i ~i bins stoan;;~ pe locul dureros, una qe vat~ uscata ~T una de pla$tlc deasopra, p,entnJ a aslguta l2!olalia, term lea 9' 58 Isaga cu 0 cl)'pa. Dup~ scoaterea compre5ei. plal~ 1rebule pudsa a, penlni a avita 0 inro~lr'D sau mincirlml! Tocmm velam sili-j trag fiElmeif portjal1leru'l pest,s compresa, cind 5-;:J llid'rep1at din ~IB; eXC!1i\mi'nd: <,MI"a trecut orlca.dureral" A soopat in timpul eel mai scurt de tot raul. Mai trf7Ju,a folosit plOOtUlile nu numal sub forma de compress, cl ~i intern. !iii anurne luind de 3 ori pe zI efte 1 rnglJrita, in pupna apa seu pupn ceal de plante ~1 crile nu s-a mal repetat.

Aveamr de' ani de' zile grija de 0 fameie singunl Numai ca j~elegerea naa$b'a em ingreunata de auntl ei slab. ill "ManlJserisul vechT" scne: ,,,E.a Ireaduc ,I 8uzul pierdLlt." Decl. ~a cerlnla mea, a tnaD11ljt~a"~~ UmI3Zi;l~sM. in mO'd slstsrnatio urechea au bitter suedez, degerul ar~a.to( lJrnezil cu pl,caturl este InlrodUSln ureche_ Nu brebule insa Ililcl uitat sa sa pi cure fM repetate rinduri pUPil 1)le~ in urecha, pentm a svita mif1Qarimile.Femeia ~i~a umez.it concomitant ~I p0!lliUnile ~in jurul pavillonLJlul urechii, din jurul ochilor, apol1i'mplele !il fruhtea,. Deodata a: i'ncepLltsa euda jara~i ~i, fh ,acel",~i Ump! obr8ZlJ1 i-a intinerit, capatilild prospe~mEl, Flind oda:La IJintilA ~a cobor'trea dintr-un ,!'!utabuz "I,dind CLi fate de pami['lt, to_t lerburil'lil suedeze au rest acale8 C1:lre au pus in ardinEl' obr.aZui Vrl1at La 1 febtuari£ql!-9 anfversaHI Be-a zi de na;;tere. Acum awde d,ln nou ~i n9 pulern intelege billB. De atitaa or. imi relateaza oamenil ca(l;)-ml. asculla prelegerile ca da11E!rTta bitterului sue,del. ~i·.au putut lasa deoparts BpaU!ltul a.t.lditivr• cacl sud [q_ra,1 nmrnel, Ptoa1urHe aJutl decl in eaz de aL!z.~lab ~i pesLe to 0.0010 undo, fie intern, 'He e:.ctem. spar dureri. 0 irige:tie sang",rna. buna realIzatli dB.torita acestor picaturi rnlawra fO~lTte rapid dur8ri~e din zonele bolr19VB, Be aceea ems indioat sa II se aplle'lil epileptlcHor Gomprese b;U bibs! stjsdez pe regiur.1s'ill occipitalSi. Cauza c~lz:eldr dQ epilepsfe rei)da aCilesaa in pnmii ani al vie~i; poman v~rba de 0 cadlUEI in cap salJ de un ~c din cepi!'rie.

Gw .ocazla, unei pr'elegeri 1ln!Jte la Gail~pach a venit la mine un tl,;1~r care suferlse un accident de ma~JI1~ gmaznic -fractura dubla a bazei cranlulul. Dupa vindecarea rA.nllor a l'nceput :s-a, aiM zilnic citev~ ,orIZi~ de epilepsie. L-~m sfatuit si§,·s; puna comprese eu bitter suedez in re'giunea ocoipitara ~i !!Ia bea zllnic 4 oe~tr ell c::e~~ de urzici Tn

77

78

c,aire satp§irne 2 lingljri 98 bttler.~uege-?, Tn erizele graV~r ~e ep;ilepsi~ este imp~rtat1t oa,pe tinga"aplicarea:compre,s~lorin r.egi,[Jn'e8,opCipital:asa S'e bea~i ceal de urzlcl, Clfr,sva; Jurii m'ai tlrZiu, tinaF.ul'8 tr.ecut _pt'ii'j fata casei mele':;;1 ml-a spus de la gafdul gradinii Gil scapase.total de erizele de epilepsleL

Menil'i'!glt~le. ral1i1e la cap prin lovire sau cazaWr,i, bi'1biial.a~i tulburarlle de verbire,s13ti'ate.aza CiU succas ~rilil c(]mp~e~e:ou t;Jitter suedez puse in regiIJnaa occipitala. Aeeste oomprese'S,e., pot~tbjt:lSI !?lll'lllJnamatia: bursei.'sinoviaie. Nu este nscesarsa mai subliniez 0 ,c!Jat~ fa ptiJ I ~d?' in toaf's 'a:c~sfe' o®11glave treQuie ,cp~sultat mai fntn

medi.cul. .

Dupa cum reiese ain \S~~is'qri, compresele., cu ie(l1!l:Jri suedaze recomandate de mine au avut Q a,Gtil:me b,eneiiJ08. asupra ochllo; Tn caz de .dezllplre de retina, singenne a rleltin~i sj ~~finl p,oroasa. J01i 9C915ti,oamsni se. aflau in f?rag de orb ire. Compre~Ejije 8!? apll~;Zilnictimp ~!j110ra pe 0ch1i inchi.9i. Nu treb~ie neglijat insa sa. se punaprPfllaOticaqes,t~ ,cornpre$e 9i pe ochil sahato=?!, mai ales peoei suptasolicita1i, in plus sa se unI1la pleGspele dimineaTa ~i. seara cu bitter suedsz, s~ ss plimbe' bitterul suedsz concornltant spre' ceada ochilor cu aratatorui. se poata mern~ine,astlel 0 veHere buna' ptna la·Q,vlrsta inairitata.

Deo?i"gJQe. oirt:terLl! s~uede;z: estede ,Lln;:ljutor ark 9H'extraordinar pentru S8nat~tea noastra, n-arOtre.l::iui sa IipseaBea in nici i:i farmac.ie de oasa. PiCUturile n-sr trobul nurnal sa fie mereu 101 indemina, pregatn:e in sticlU1s; 01 sa fie luate $i tn Galatorii,ba insotitbare eradincloase 18 drum. Unsor! mincarsa ·tlin afara nff'deceptioneaZ8, avem n:evQi(1 de ceva pentru inviorarea stomaculul ~i' a bilei, alteori ne ~imt~rn slabiti, istoviti~i ametlti ~in toate.:aceste sltl!latil, bitterul slJedez: actianeaza ca un adevarat- elixir. Sa la o fnQn~itlJ~a. aih!latb~lJ. p.utina ·ap~,. iareX1~r) s-e *~~Ga tfmpleh:i, fruntea, portiunile din J.urLlI ochi~~r~i cele di!1 spatela l:JrecnilGr ~itf\.data(se va ivi esenzatle de revigorare a int[egfl D91l1ill\iii fizice:

Daca rile trezirn Sf-USC GLl un guturai cu toate efectela Il!i'secundare neplacutef'ca oboseal.a, lipsa de ~utere"senza!ie d~ p~e!ltune,jn regi~lleafrtJntii ~i a stomacului, este Sl:Jfl~iem.sa tinern 11'1 nas un tamponr:le \$;t8. ume:irt€u bitter suede ... ~~ sa Inspfram adinc. I~etljfn vom simtlo' Ll9ur,~.re in zona fruntH !iii a (lasulul. lJae~ raoeala este m<1i avansata ~i au fost deJa ataca(e brol1hiile, se 'insp'lra piditurila eu gunl desc;hlsa. :?i in acest cazse v~ resimtirapid un ajutor. In timpul. epidemiilor de gripa se ia zilnic ~ lingurqa, une.o~1 po ate chtar 1 IIngura de pi9aturi cu pu~na apa cailduta; astfel, devsnim imUnl 1a gripa:Oriunde apar dui'er'i, lerbmile suedeze ajuta, luate intern sau 1olosite ex

.tern 9aJceC1.ii :;;.1 compress'_ .'

-- eu 'ciji)ia 'a,ni in urm8" m-a,m tr~zit cU 0 c'olica renali:!.. Am ohemat medicul, dar

tocmai era [aconslift:aiH. In. a,~teptarei:r lu~;, mF8m PL,JS 0 c;omjJrssa ell bitter suedez in z0M re:r'la~i:1.~i dnd ··6'50s1t, durerile imi ·trecu:s,era. ~ram destul de strngherita ca,-~I pi~rduse tlrnp pre~iQs \!sflind degeab_8 pfna la mitle. Insa el a v~Lrt mJh1ai sa ~tia cum .ds-m1,tfi3Cl.,1?OB c,mlita ?tifde repei:lF,), Cine:! a auz:it G:a rna. ajutass'compresa. mi"a SPUS:

"EXcelent,.,. atune! Jl-are'. rost s~-iI mal f.ac. rnie~e!I' ~i .el eJ8.0 un, ade:pt al lerburUo~ suedeze,lntcitdeauna clod mer,g~am Ia. el 'In Gi;18tnet, Iml spunea numal atit: "Tie nU-~1 prescr'iu nimic, doar ai iel:bur,ile tale suedeze!'" EI a fast 91, eel .care m-a ajutat s,~ cunosc mai indeaproape mult,e alte'plante medicinale l?i fnsemnatatea lor.

A venit aD.ata 181 mIne a femele batrina cars mergea de mu~i ani in baston. Era c'omplet strimba. din cauza artriter sl a reuntatismu'lul, nu-i mai folosea nici un mec:Jicament, era la pam1nt din punct de veCiere nervos. A baut de 3 ori pe zi cile 1 I~ngur~a de bitter s'uedezfn ceai de !Jrzicl sau de coada-calulu,~i dupa trei sl)ptamini am auzitca putea deja sa mearga fara baston .

. Este curmscut faptul ca oele mai multe recviemlJrl sint in jur(jl zilei Intnarii Maleii lJomnullii Tn blserica. 0 cintareata din cor 5·a r~nit ~clata 181 patinaj cam ill aoeasta perklaoa. FilI1d numai putine in cor. iiresiFiteam lipsa foatie tare. Dupa biserica, am

rnti1nft-o in mafil. Mi-a spus ca-i era imposibH sa ercescara abrupta de la cor 'din Gauze genunchiului 1nlepenit. Pu1;in mai tfrziu m-am dus la e;ta ou echipernentul rneu pentru compress. CUm erasobs de medic, mi-a privit sceptic pregatiriie:: i S-8 sc.bimbat insa parere,:!citeva clips mal ti'rziu, clnd a putut sa-9i ihdoaie genwhchiulfara efort,iar a dQ_:Ja Zi ~~ putut urea _ scara abrupts de la cor tot far a efort. Upsea insa, min pacat§, 0 alta' c1ntaTeata care facuse 0 entorsa la glezna praetlcind .sl sa a& de, sanatosul !lOS· tru SpDFt de iama .. Se sfla deja ca eraintsrnElta, in spital perjtru tratarnent, Cea proaspat- fnsanato~itair)sista s-o ajut ~i pe cealalta. Am facut-q farI~ tragere de Inlma din cauza tratamenlului ei cliniC, insa in c81e dill I Irr'fiii ,';oJ contaf faptul ca as fi r~ma5) iri zJua tJrm.a!oare probabil slngura ,Ie cor. Ranita 9.eds8 iritinsa pe sma.: cu glezna putsrnlc umflata. ln spital ~s~se sfatuit~ doar sa-9i tina picic:iru~ ridicatps cava. Aves durerl man. Comprasa ell bitter suedez I·a ad us imsdlat a usurare. A doua zi a venit la cor desi p€ strazi era un polei cumplit. Durerile dtsparusera, gleZlla umf\ata era norrnala sl recviernul nostru salvat, .

• in tirnpul unsl vizjte. in MCihlv1ertei am rsmarcat intr-un restaurant. la rnasa 'de ala.wrip.ur;, client care ,st,atea ct;lIC!>it .de dl.lr~re. Ma~ aVu88s9 de, rnulte.orl astfeJ de crize, rnedi.ca~;ntElle. n~~1 ~LU1a~ cu ~~r~~c. Am adus,plca~rile msle. am turnat Q ~ingl,lr:a plina de bltter!n putlna apa caldwta ~! 1 le-arn .0terit, Intlrnp ce §{;)Iea paharul, I s-a-eolorat fata ~i abla a putut sEiAnteleag§.'cum de I-au lncetatduferile pe lOG. 0 [urnatate de an mal tirziu, m-am reintors in acaasta-zona. Inciden{uIIAli. iesise, din lllnte cind am ·fost a~ordat~ de u~ damn care rnl-a rnulturnlt plln de exuberarrta: Era vlzibii lntir'i€!rrt ell rtlfiile ani bunl, 1~1 prepara~e ier!Jul:_il:, suedaze _9iJe,luase, Teate ~uparikile prcvoeate ~de: pa!lor.ea!s,~1 ~~.gastri1a ac.ut~ II tr~~usera, Intrucit ,,:csste plcaturl vindeca pancrsasul, sle smt r.e.comandate 91 dllsbe1lCllor. Semnele din nastere alunltele negii petele, chiar '~I hemangioamele .~i seboreea dispar daca, stnt uinezite' cu 'aceste p!G~t~ri, i~ fel se i~tfT1pl~ sl cu bataturile ~i hemoroizii. Bitterul suedez lnlatura viFitu'l ~JtlUl1:ul In urechl, prfrrimrocucerea Ll!lui mic tampon de vata urnezit Iflur·echi. Bitterul sue.dez i~tare~'te memoria, daca se umez~tl;l de mai mults ori eu Ell vertebra cervicala. c~rat:i sl~~gall;! ~I stlmuleaza drculalha slilgelul" fnr~tu[ii: colioilo ~i digeaUa pr~asta; ~urerll~ de ,G~p, toateafe~;lluniIe gasti"ice ~'i bili 13 re, hep,atice ~i re.nale (C?hl~~_d~ca ar fi I,ntrerdlc:t'le de a'coo~), ~11 t~ombo~':f,lj 'fleblte se u[1ge 1()i3tll eo alifiede fillmica Intr-Lln strat,gF0S; cit muot1l8 cutitull:!1 .~I se pUrl GiJmp'rese C!.I bitter- sue.dez deasupr_8. ,?upa.vin"d.e.:caf~ se' ia~ ~~i de. pic.ioaf:e t;:W ui:zicl peGtru. 0 bUlla irigare ~f]9.vlna: Plo~tL.lr~e ICllatura l:ene'Vl~ In1~strl'la~a, ame1elile, b_8 chiar par~liiiile. AdUG un ajutqr 'pre~o;'l Hi ,tqats bolil:e; chl.ar sl In bollie de cancer. In caz de' cnze acute de d~rer?,. se. is) Ihi_€Jura c~ pica'turlln PUtin~ ~pa ~a_u_ infuzie de plante. D~di. se ie de 3 o~pe Z1,.dlfl}lnJaJa; 101 prinz ~I saara, c1'te~ l' _lIngufl~a In cava apa sau cea~ de plante, s~ paslre8Za sanatatS'a '('I forta cr,saloare pJt:la la virsta .cea maifnainlata. Intrudl aceste pidlt~r'i se f,O!o:~e§c., tara ex?ept1e, in toate bolile)se po?te vorQi aicl despre 0 ment1nere a sanatatl omene,~1 la mopul general. Ele trezesc si ridica puterile de viata d~ care avem onevbfe atit o'e stringent§. in spoca act,uala. Paitrati-'1Ei ell aJutorul acestUI ellxir m~nunat sanatatea, puterea de muoca·:sl bucuria fata de 'munca dumneavoastra profesiorlala, fate. de familla.dumneavoastr~si fata desamenii dumneav~astr'a!

In timpul unai yi;zite la 0 g0SP8dEirietarsneasci[am aflatc~ fiulin virsta de 1'2 ~ni al proprietarului_ 6\3 afia inaintea.unei Qpera1;ii la ure.ch!3. In sp~ri:ele" timpanului s's formas's In urma u':l~l Inflal1lalii un foear de puroi. Eu eram'impolriva unei opera\"ii, pel'1tru di In alte. cazLln ~ aseli1'anstbare,s-8i intirnplat ca, bolnavul sa-~i piarda mJzul. LEJ indrumarea mea, s~aujlr::'blbat-tamp?a!1e. mici de vats in bitter sueds~'i?i i s,au pus baiaiuiui in u:reo~e. A 1991t In a0831: 'fel ztimc at1't de rnult puroi dinyreche, ihc~ cWfi'nd dureriie au pit:ll il !?j o~aratia n-H. mai fast necesar§.

Intr-o boala incurabi!a de cancer intestinal - era yorba de 0 tlllara mama a cinci copii 1;\i medicul nu-i mal dadea dedt citeva zile - am recomqndat compress In zona

79

8ci

b~10~~a" ln .aso:c~?Ji~ rn~fiE:uj~~r~d~c.ini .ae',<?lJlige~na. car-e se.lasa peste noapte la [l"aq~:at u(1_llnj;Junta .(c;;l58 ~e~a0acml CiJe 9::JI'geana la 1 csasca de, apa -'se ia cite 1 IFlg~~ltl:Jra. Imaln~e.!;il dupa f[e~are _ IT:1a:sa) ~i OiJ ceal aej:lJ.Jra!iv de t)JiQlici, :C0~d.?":'j ~I~J UrZIGI a:.ne:_;_::Lte_c.ate lJl~p~!j!.gga~e,. dlnQ~rEl s.e. beau I~cetul cu in cetu I rninl~;2.,litu ... reg"l~4gg![Cc~S~llel_Asta.ZI femeiasesirnte dela a:trt de-biM-;irTClrSe I f1loa~.e cents p~ p lil$i:jt1i"Iq~ir,~ c6m_f1leta.

Q femaie .pi.n HeiIQ(:,QnnlR.F_,G.. relatsaza; ,Nepotul meu de 41 de .anl rnl-a scris ou ap!~ximaUv ·ze~ Il:ln.i·fn urma ,dJn gacr.amento/C~li!ornia c~ ar.e zilnlc nemoragli I'n~estmalle putefl"lloe-'"?I "dlEj.gnostlcul medical ests, farC4nici a 9zitare, cancer intestinal. S~lmf1.l'Jne.a de~p:q:are;de·:~dapare lateFala. I-am'trimislmediat brosura.durnneavoas~ta".~f:am'la"cia: Db'mril-!Iu!,,;,., ca $i bitte: sl.sd.ez,. rad.Ei'c:ini 'ae. obligean~ '~i alte plante m8t1rGI~ale com a( fi Jlli.I.DLca;,.Goada-~0nGeJLllul si urzlea, A urrnat indicatfile din brosura dumrreavoastfa, Dup.~ ~.nan •. nepotut m~l:J a {o!'t iara{l} apt- de mundi. la'int(eaga s.a c~~acltate. Hernoragille intestinale puternlce au Incetat In a patra zi dupa GS a tncaput sa I§I plaptele enumerate. Au tncetat treptatsl oboseala si scad'erea ln greutate." .

In oazul unul barbat de 52 de ani tratat de astm cardfee de zsce ani - care trebuia ;sa_fnQri~a z.1~nic C1t~·.0pt pastile.,csre ~u mal puteadormi 'de an) fntr~gl de.<:i't ~8zirtd !?i ~are·91 arunca la fl~care,pas bral!,is.ln sus pentru a lua aer"horcalIld insa in acslasl ~1J:ilp ~e.·ti .:>e,~upea;irlim.~ - amfast:.de parsnLta insufk:ie~la respiratorfe· nu-I provrne de la rrnrna, Cl de laficat, l-am -pus; ornelu! pe I"egiunea Ot,;at~lL.1i 0 compress. cu larburl suedeze. Intern,a trebuh sa ia l'r,cepind de-atune! c::Jiminetile sl serite eITe 1 csasca eu ceal de pedicuta ell 1 ri.ngl:lril~ de bitter susdaz ·'f'lWS? In~unti-u. Ci't de corecta,' a fos~ sLlpoz~i8i mea s-a v~~utGhi'af, dir"! prima npapte, A pututin stirsltsa doarrna israsi imins. C;reC!.lIa lnsufi<::re:ntinesjliirCjfGirle nu~1 mai lasa 'ae ·ani fn sir $~ faca nicl rnacar Un pr;l.s!n_Ial~ u~il~as~: ~f!terul, s~e.C'lez ~i peai~uta au realiza't b~ ~meliorar~ aUt de raplda ~ stan I sal~> Inelt trel •. LII.e ma!}IIzll!I a PU[ut. sa. umble· .de doua ori pe zl In juru! gradinfi easel sale. A:clJm ss' IndIeapta: meet spre VIr)decare.

. fa rana care nu_,:,oia sihi;e1'nchil:la dupa operatla soa inch.is peste, noaate cfnd P1icientul'a IU21t 0 In~hltitura .. ,zdravana din sticla cu bitter susesz Acl'lasta uhiii:a inghilitura a avut dr.apt urrnara inch'idere1:iranii deschise 'de trei ani, care: trebuia ingrijita. [Is mal

rnults ori pe-zi, .

Alte inflamalil rridalungate cu supura~ii purlJlente" provocate de multe ori prin acclder'lte deelan:;;ate de ope-ratii ~i puna!ii, au fost ThiaturatEl, .cum mi s-a reletat, dupa <;!pHcarj £Ie GOmp~fise !ili Llzullntem a! bitteruluLsue.dE'l,z...

Men~jer~ une) ca~El·parohjal~ 'din BTIiFge?iland mi~a pCilvestit 'ca nepoata ei fh vl(sta de 23 pe am am un d.efect de 8iU~ din na~tere. l'a un consuft Tn clinica univsrsitara i S_8 explice,t ca Tn Ga~ul bolli ai 0 oper.a1ie nuavea ~ansade succes. 9i-a sf,atult nepoata sa fol0seasea bitte~uI5uedez, aelica Sa :;;Hintroduca I'n ureche. Toti au Fast marte miri:J!i Clnd, i'n Url1l8 acestui t[<!tamenr, Ilepoj:lta Rtjuzit £Iupa 14 zire norma,l.

Nu yreau sa va talnuiest:, drag! citlt0ri, 0 s.crisaare dfn Graz, din zona Steter: "Din ihtrri1pl!3r~'sau p'o'jtElma,i pine,zis din vola Doir)nului, am purta.t O.,dis_cutie Tn aiutobuz (";I.J 1m I~arbat roaNs" fericit, ffi viesta '(:Ie 74. de ant cale ~i-a rec.iiipatat bruse, graii'li) bitteru[ulslIedez, au:tuf pe·qare 91-1 ~jerdUse Tn 1944; in urma unel glrave leziuni cere~ brale drn timpul razboiu~Llil ':;I i·-a pus de trei orrin urechl tampoane de vata umezita cu bitter suedez." - (Astle I de fragmente e~ate patfi dovedits prin scrisorll)

Un domn din Bavaria sllperfo.ara relateaza: "Urn accident m-a ranit 'Ia mlna dreapt$. Bitterul ~uedez mi-a calmat reped:3 dlJi"erile insuportabilE:l. La 0 ureche .Burda s~a realizat oLJ o'dubls, tamp'onare aproape un miracol: Dupe aproxlmativ zece ani de· surzenie am auzit din noU tic-taciJl desteptatoruluil" - em surdomuti P0t 11 totusi ajufati in acest modi '9i de ar fi doar lInul singur care ~I-ar rec~pat& astfel'allzull ' .

.Dwpa 0 prelegere am aflat de la 0 ascultatosre·ca·sufera de doi ani dec relaxare a sfinct.erului ,i:ntestinal. Doctorii eonsiderau boata rreparabil~t Bitlerulsuedez,asodat

B1

cu tralsle-ciobanului (aoeastase pune Ie rnaceret, tsiat~ nlan .. nt, tot intr-un mohiu bun si S9 lasa 1b zile la 10·0 calduros; vinosdi atrafi.a musciJlara !?i bolile rnusculare.qrave),

4 ce9U::u ceal de peti!;ioara ~[ 6 radacini de obligeana, au rezolvat problema im cueva zlle!

Am primit un telefon din Vlena, la care 0 voce ferninina rni-a spus: "Va muljumesc pentru ierburtle dum n e av 0 as t r ~f suedezet" Mi-a pO\'€istit Cfl' atuncl Gino avea 12 ani a fost lovila din gre!j>eaia cu bocancu rn obraz, Tn timpul unai excursii cu scoala in rnuntl, decetre 0 fet~a care mergea im fOlia eL Din aceasta intTmplare au. rezulta~ Tn oacursu' a 40 de ,,1111 vi:!~riicE!_ supuradl maxiliat_e gl.!ruleDte, ecldate cu peste 16 operal~ la maxllar ~I punctll repstate. A. fo81 nevelta ~.a-{li intrerupa studiile, n-a putut imbrati~a protasiunea dorita ~i conducea 0 gospodMe straina avind perrnanente dureri 11 regfunea maxilara, Dupa 40 de ani. fUnd in vi~sta de 52 de ani. a citit despre ierburjle susdeze, si-a pus comprese in zonele maxiiarelor !?j esta in sfil't?it eliberata de

toate d.irerlle. .

Sinr mereu Inlreba~a daca oltterul suedez peats Ii utilizat sl in caz de lnterdlctts sever.a a aleeolulul .. Conform unor cercetsri de laborator cernne de increders, ierburile 1nving alccolul sl.stnt considerate un medlcamaflt. _Ueci pot tlluate ~i aiei fara a dauna. in acest cal trequie sa seil1ceapa cu1 lingudta.pe zl !\Ii sa S9 'puna m~i des compress cu [erburi suedezs I'n.rEigrurieaficat'ulul ~i a rinichilor (a ss vedsa "Maduri de folosire" la sfir~ttul ace stu articol).

IIMANUSCRIS VECHI"

(transcners a putsrf tafTIaduitoare a lerburllor suedezs)

1. Paca S8 miros sau se trag pe nas rnai des, sa umezeste vertebra cervicala, SEi puns 0 dr-pa urnada pB cap, ele alunga dureraa ~i arneteala, intaresc rnemQria ~; crelerul,

I 2. l\!JIa comra.ochllortulburl, inlaturTnducle roseate ~i toate.durerile, ehlar G!nd ochii

I siilt injecta~i" imp~tenj~niii. El§_ aJ!.mga ch.ia'_p·etele 1?1 cata'ra£t~.,. daoa S8

i.-, IJmeze:$tfj. co·adr (;!r!hilrrir la timFl'~aGse p,-;,ne '0 ci'rpa. umeda pe o'Gbii fn~hi:,;i.

3; -PlUstlilele d;e l/arsa.1 ~I eruP11I1.e de tof felul. tIe· ~se!1lenea cr~stele 'din nas sau de ortl!nde pe trup iOint vlndecate" d?ca siht tJmezlte. des ~t bine.

4. !n caz. de dureri de din~i, se; pune ih pu:tiria ape. Q lingllra pl,ina cU aceste picatLiri ~. S8 tine dlva ,tlrnp ac,est Hchid In £lura sau S9 umeze~E dinte1e durer-as Cll abu, c3ta de cfrp~. bursle/:! dfspare 9.i inTsqia se retrage trep~at.

5. Ba~icile de pe IImba sau alte leiiuni care apar pe liniba slnt umezite sis:ematfc cu aceste plcaturi, drept care se vor vindeeEl in scurt timp.

6. LJaca gnul este infierblrJtat sau ran it, Knclt c.lneva n'Llmai cu, greL.: poate inghili mlnear.sa !ili bautura, sa ia dimillsala ~ saara din pic~turi,. Sa fi~ las ate sa alunecf"1 !iii e~e vor luaflerointeala ~1 vor vindeca gitlejUI.

7. pne am crampe stomacal'e sa ia la Q criza 0 Hngura plina.

8. In colicl sa~e ~a trei 11nguri plin9, ineet, una qupaalta. currnd S8 va, simii alinarea. 11\ 91( PiGaturiJe ,r1sipss(: fr organi?~ ~~~;;~i gptale~cf!catuJ. izgon~sG tQa.te bQI:iI~ de

, stomac ~I pe cale ale matelar 91 aluta In c(:tn~![;Qa.lJ£!. .

10. Sint o;;i lin Is.ac exr:HIp.nt f1A'ntnJ stomac, dil'r."!3, aCflsta digl'!ra' prost !;II nU piistreaza mincan.,lrils.

11. TDt a~a aj~tlj :;;i Tn .dlJr,erile v,ezjculei biliare. Zllnic dimill8!l,ta ~f s~arCl a Hngura pine., iar noaptea comprese.cu picaturl !ili toate durerile'y0r pieri ql!!rTnd.

] 2. In caz de hidro,pizie sa S9 la !?a.se saptamini la rind diminea~a '~i saara 0 lingura p'ina \'n yin alb.

82

13, ~ durarlle de urechl ~i la vijiitul in ureehl sa se urnezeasca un tampon nik !ili sa J38 vim fh ureche. Ajuta toerte bins ~1 readuce chlar ~i auzul plerdut,

14. !Daca 0 ternele are dureri postnatale sa i se dea-trei zlle 18, Fine dimineata; e lingUfa pJina in V_ill resu, sa ·ne !'Jusa sa taca, dupe 0: Jumat~tede ora 0 plirnbara dup,a,'ae.eea, poata,s.a man1n~e de dimhlEla1a, ~",r sa, nuia lapte, Sa nu fie luate

pjc~urile'~fnd se ~~a, laple: .

15. Dadi lOS laTA ultimela 14 z[le de sa:rc'ina, dimine;;lta;;;1 seam 0 Irngura, sa gr,abe~te nal?terea. Pentru a. sc~pa mal u?0r de ptacenta, S8 da lauzei 0 data 'a doua ore a lin@ur~a ~Hn~, piriaG6 I'll:acenta:es.te expulzata. fara, dllren.

16. Dac~' dupa na~tere. apa,r iinflamalll lavel"lirea laptelui. ele Sln_t Tndepartate' rapid

Plifil apllcarea cfr!))elof umede. .

17. Ele Jzgonescvaricel8i din copll, Sa S6 dea coplilor ih funG\i.s de virsta: C'Jin aeeste RlI~~ri' l<iiluatf!l IIJ apa. Cind b.ubuli.tsle inssp sa Sf! usues, s~,fie urnezlta mai de~

cu pic'aturi, a!uJ1C! ri,u vor rami'n~ 'semlla de !?l v}hsaL .

1'8: Picaturlle foICis.es~ oepmor ~i adul~IIQr fmpotriva viermilor, ohiar :;;1 tenia este alungata de, ele, nurilai ca ele trebule admlnistratecopjtlor In functie de virsta. Sa se

lege 0 cirpa umezita eu picaturl pe buric, sa 59 tilla mereu umedi;i. .

19. Teate supararils. provooate de lcter .slnt date curlnd deoparts, daG,ase la de trel crl pe zl ,0 lingura ,siil acests-plcaturl $i se pun CGmf:irese ps ficatul umflat.

20. Descongestioneazi3.to\i hemerolztl, vindedl rlnlehll, elimijna llohldels lpohondrice din ,org&ni5m fa:raalt~ eura,fIildeparteai~ metancolta ~i (Jepresiunile ~i stimuleaza a,petitul 9i digestia.

21. Se descongastloneaza hemerelzll ~i pe dinauntrl;J., daca siN urnezltl la inceput mal Q9§ 91 sJnt ml.Jl'l,~ prln admiriistr.area interna a picaturilor, Tn special lnainte de cl,;llce.r6. Sa se IDURaexter.n un rnlo tampen umed GLI pie,aturi. Fac~ surplusul de sirlgs"sa curgi:\ sl ajLJH'j cOlltr;;l usturirilil0f.

22, Dac:a cnevaa lasinat, I sa desetilde la navola gur;~, I se toarna 0 IIn~ura de f?id~lurl91 bolnavun~i va re:venL

23. Prin administrare interna, acest mijloc gone~te ~i dur:erea convulsiilor jspasmel'ot). a9)3 ca vur inceta cu tim).l1J1.

24. In caz de tuberculoza pulmonara sa se ta z[lnic acaste prcaturi pe stomacul gal 9i sa SOl continue Gum timp de 9,as:s saptamlnli.

,25, Dild\.a femeie Il?l Rierde ciclul lunar sau ace$ta~este pres abundent, ia ,aceste picaturl trei zJlsfi>i repeta eate de douazeci de ori. Ele vor potoli ce este prea mult

'9i vQr eehilibra eEl ~5te prea pu~in. .

26. ~eest leac ajuta ~i contra pealel albe.

27. Daca cinev8 s0era 99 epilElps:ieJ t~ebL:lie sa: I se d€;!a imediat picaturi. Bolnavlll sa ia apoi exclusiv 1'Ir:!';!;'t le~c. ca,ci .9J fortifidl. atit nervii atacati dl ~:I organlsmul ~i fnl.at.Jra toate beJlils.

28. Ele vlrlcJeca Ral,:aliilile, alungaametelile :5i gnitu~ile.

2B: Vindeca~i varlola,,9ierizipelul. ' , "

30. Dad cineva are febra - friguri marl sau intermitente - :;;i este totallipsit de vlaga, sa ise dsa 0 lingura ell plcaturi ~i bolnavul, dadi nu 91-a Tmpovarat trupul eu alts rnijlc-ace de I~.ac:, i!?1 va revel'll curind, pulsul vaJncepe sa bata normal iiii, ,orjell de mare ar fi fost fabra, el se va simti curi'hd mai bine.

31. Picaturile vindeca ~i cancerulj pustuleIe >leah I ~I negii, m1inHe crapate. DaCE! 0 rana este v~ehe ~j pmulentasau are exc:rescenle (mugllri). E!tuncl s~ s~ spele 10tUJ bin? Cl.J yin alb, dupe ::are sa 5e puna pe ea o Qi(pa umB'zifaeu picaturL Ea inlaMa umfli;i,turi'le ~i durerile, ca ~i mugurji';>i ram fncepesa se vindece.

83

32.

Vindeea fll.raalf pericol toate ranile, eEl ar jffi fost racute prln lovlrs sau ih!epare. daca sfnt umezite oa mal multe ori eu aceste picaturi. Se ia Q clrpa, se Tnmoaie rn ele sl S9 acopera ranils cu ea. Ele inlat.Jra in scurt timp durerea, nu permit nici arsura, nici necrozarea sl vlndeoa ~i renile vechl dl,patate printr-o ranire prin tmpuacsre. Daci'i exista sl gauri, atuncl sa' se pulverizezs picaturi~e.1h rena care OI..J tre'buie-neaparat cu'ratata lnalnts. Prin sistematica aplicare cu 0 drpa umezita, vlndecarea va ven1 curind,

Ele fndepart8l3iZ8 toate etcameele, cruar naca 51'nt vechl, semnele ri!illilbr l'fi tale-turile, daca acestea sint urnszite cu ele pl'r18 la de 40 de or!' Toata ranlls care sfnt vmdecate eu ajutorul acestor picat.Jri nu lasa cicatrioe,

Vinded'i din temelie ;>i teats fistul:ele, chlar dad, par incurabile: rij.ul peste Ii orlcit de vechl,

Viildeea tcate ranile Cle pe urma srsurnor, de-or proven! de' la foe, de la apa fierblQte seu de la grasir'rle lnGlns~, dad! ranile sint urnezite slsternatlc, Nu SOl farmeaza rilcl ba~ici, fierbin1eala este:trasa af~a" chiar si Da~icile purulerits sirrt

vlncecate cornplet, .

Servese conlra umflehurilor;i' vlll8.tallor, chlar daca provln dintr-o lovitura sau

batata,

Daca clnsva nu pcate sa manfnce cu potta. Ii readuc gusfu[ pierdut;

ill anemie putermea, readuc si culoarea pierduta, daca sint luateo vrsrne dlmineata. eUta~a slngels!1i torrneaza unul rrou, II stlrnuleaza ~i circula~a.

Durerile reurnatlce din ma:dulare siN indepartate, daca se lau p'icii:turi dimineata sl.seara s1 sa pun c1rpe umede ps locurile dllrt'lro;:um.

Ele vindeca rriinile I?i picloarelelnghe~ate, chiar caca ar exlsta rani deschise. Cit S8 poata de des, irma mal cu sesms noaptea sa se apllos c1'rpe urnezite cu

aceste pioaturl. . .

Pe bawtur.1 sa se puna un mic tampon umezit c~ scssts picaturl, Jar tocul sutsrlnd sa se t~na mereu umed. Dup'a_ trei zlls vor cadea .E'i~ la sine sau vor putea fi indepartate 'fa.ra curere,

Daca slnt inghfi,ite, vlndeca ~i mu~cihurile cnnilorturba1i iii ale:altor animaie, cad 1~maoulesc tot 9f dlstFl:Ig toa;fl;l 9:ttB,vu~'le. 13ij s,'b <>pli~(;l t;ii (J cirpii'.I,JIlieda pe I'ani,

In caz'd!'l ciutna .s8l:Jalte 'bo~ corita,gioaseesje ;bine daca !?B,ie in' timpul zilei de 'llai multi;! on dit'] aceste plc-alurT, ~aci ele Vlhaec8, bl.Jboaiele ~I pusllJlele de Cil,lma,chiar daca s-ar afladeja 1n git

Cine nu l?01itte donni bine noaptea·g:a ia din aeeste pieBwrl ihainie sa se d.Jca 18 ,jufcare, frr caz de insomnie ni3rvoasa, sa se puna pe inima 0 cirpa umezita cu pieaturi diluate.

Un om beat poate Ii trezit pe loc din betle cu doualingu.rl de plca.Mi ..

Cine is zi~nic acests pici'i.ruri dimineata sl seara n-are nevoiB de alta doctorie, caci ale fortifica trupul. improsjJateaza ne'rvil :;;i srngele, inlatura tr~murul miinUor l'fi al p'i~ioa,relor. Pe SGlJli, gohesc absolut toate bolile, Trupul ramlne viglJros, obrazul ~Inar (;'1 ITumos.

Important: Toate'e&ntita~le indicatear trebuf diiuate eu ceai dEl' plante "au ap1i

33.

34.

35.

36. 37. 38.

39.

40.

41.

42. 43.

44.

45. 46.

Din punctele "Manu5cr15ului vechi'j enumerate majsu3 reiese mares. :;;i minI,Jnatb. pl,rtere tamadllitoare a <,cestei compoiitil de plante. Se poate srlolne pe drept cu'tTnt ca abia daca mai ~xista vreo boala la care lerburile su.ed'lze Sa 'lu'ajutei I'n arice caz, ele sint considerate drept baza pentru ariee tratamerit

MODURI DE FOLOSIRE

Intern: Profilactic se la dupi!! indica~a ilManmicrisului V88hi" dmlneata 91 seara clje 1 lingur~a~ diluata. In caz de Indispo2itie de orice feh:;A pot lua 3 'linguri!e,dlluate. In bailie rna ignese lau 2-3 lingtJripe zJ dupa cum urrneaza;

" Crre1 lingL)ra sa bea dHuata cu 118 litru de:"Get:1i de plante, distribuite firnd 1/2 ora fnalilte" ~i 1/2 dra dup~ flecare :r:nasa.

Compresa cu lerburi"suecieze: In fundie de marimea loculuj S8 la 0 bucat~ mal midI sau mal mare Cte vata sau eelofibr~. SB umezeste au bitter suedez ~fse ,aplir.a. ps loeul care tfsbuje'tratat !ili Gare';g_ 'fo.6~ ~h'fj ::;;1 fre.c!'(t ln preaJab I GU untura de pore sau alifie de iii I hl1ca. Sec puns deasupra 0 bucata ae plastic ceva rnai mara ca sa n!.! s~ pateze rutela. Abla apol S6 Isaga cu a bLicata de' prnza sau se infa~;mara cu un pansament

Cornprsea se lasa, in "unqis de boal.~. sa-,~I taes. efect intra 29i 4 are, Data paclantul suporta, cornpresa se peats tine ~f pes.e' noapts, [lupiil ihdopartarsEl, ei 5~ p,udreaza pielea, DOleS. S8 lvesc totusl ~rjtatiJ ale plelii 13 psrscanele senslblle, atunci cornpresele tr"ebuie fcifosite timR .mal scurt sau trebule renuntat 113 'sle p.entiu 0 vrerns. F'ersQanele alergiee trsbuie sa ren,unJe la bucata de plaslir:: lli s;a IfliJe d,eas1I8ra ,nujlJ8(i 0 pTnzij. Sa nu ~e uits in niei un caz ungerea pieli[ eu grasi[}leI Daca. a aparut"_de)El 0 eruptie care Stirn~e-l1iltncarimi, ·sa fie'tratata eventual cu alif[e de fUlrnicS;;

MARELE BlnER SIUEDEZ

Tn ciuda imboldului din mar rnutte parti de a include iafs.~i Tn bro~ura ~i compozitia rnarelui bitter susdez, nu rn-arn putut decide, 1'ntrua1't toats relJl?itele mele tamadurtoare prezentats au fast obVnute cu mlcul bitter suedez, Reteta mareJui bitter srsdsz 0 lnelusese prlmul editor al brosurf], ,far§. Sa ma consulte' ~isa m§ rn~tiin.teze i?i pe mine. S,au conssrnnat i'l'1sa~i utilizai"i plins: de succes ale fnmellJi bittm suadsz.

VliNUL PENTRU INIMA

fncarticlc6 "So hellt Gatt" Vi~a vind~9/l tJUlI,f,!ez;~u - Medldr,lC! Sf. Hikl:tjlgard Von Bingen Of! nou proq~deu n.aturist de: leaq) de dr. Gpttfried t-iertzka, ap.:a,ruta, la editura elveliana Christiana-Verla,g, Stein pe RJn, bare n-p,r tt!=!but sa lipseasca din caminul nid unai' farnilii cre$tlne, a fost prezentata printre altels 0 re1eta extraordinara pentru car-

diaci. care da rezultate cu totul neobi!ilnuite. , .

Stareta Hildegard von Bingen a traJt eu 800 de. a,ni in urma (1098-1179), a murit dad I'a vil,'"ta de 8.1 de anI. Ca aS8-numita mistic8., "ii apa~ea CTnd efa complettreaz~ un fel de televizor Ceresc ih fata ochiJor. A~a cum exptca ~iatesta rn modE!xpres la 'rine~s operei vietiisqls; toats :scrierilE; sale - to~ ce ,8 $crfs vrS9da,ta - pro'!in E!)(clusjv din ac,este imagii'li ~i c::~vinte cere~ti, toate bolile fiumite:;;i medicamentele descri.se r. sint dezvaluite de Dumnezeu.

Papa Eugen al III-lea a pus sa .fie eXCjminat da,:,-,! de profe:tie iijllui_ Hildegard ~I i-a recunoscLlt dit1 punct de v.edere blseneesc harul vlZlonar. Acum, dupa-aOO de anl, au

85

fost recunoscute de dure rnedicina rnooernasl revelatiile sale rnedlcale ca fiiM

corecte, , .

Dr. Hertz.ka medic de mediciria 'generala cu precedes fitoterapeutice de vindecare, j:r(Ofs.si:nd'ln Konstanz, la lacul Bo~e~. ne-a pus 113 dispozltle scum prill oartlcloa

sa "So hellt Gott" citeva dintre re~etele lUI HIldegard. "

Rst€ta "vinulu[ peQtr~ [nlma" ? .d~ r~zu~te,t':. fo~rt~ bune Tn l?<:_te insuficienlele cardtace 51 bollle adevarate de mrma l?1 ocupa, dLlpa cum expllca dr. Hsrtzka, un spatiu larg'"Tn cadrul practicil sale me,dlcale Li.lni~I?Eu In~~n:.i all:' da~ ace:~s!a rl=!et?- d~ c11:eva or] mal d6parte $i reueita a foet eurprinzetor de buna, :;31 ~n anglnlll'J pectorala vi nul pentru !nima a produs 0, arnellorare simtitoare.

RETETA VINUl-UI PEN1RU INIMA

1'0 tulrpilni proas;pet€';'dJe pi'itirunjel :cu 'frun~e cu tat S8 pU~ .rntr~un litru d~ vir-J natural, G;ur~. la care se atlCll@l. 1-2 IIngiJrI de olet curat d~n ym. Se las~ totul sa fiarba1:0 minute ra foe mic (Ater'ftie. face spurnal). DUl'q acee'a "S8 mal adauga 300 gramede mlerepura d.e albine ?i .selasa inca 4 rnlnute sa ~jCl;rba usor. Vinul fierbnte se filtreaza si se.t~a;.ge 011 Elste flerblnte rn stlcle care au test cll1tiie cu putin alcool tare'. Sa 'astupa blnal Depunerile care S8 forme.aza nu daunsaza si 'po~ fi b8iute'sl ale' fara problerne. - La q.ceasta reteta as oorl sa adaugcafiecare rn parte peats decide daca sa fiOl.rba, mier'ea s:iu nu. '

Dr. Hertzkaafirm'a: "Este totonace vin iel, ca e rosu sau alb, Numai sa fie natural. ..

Numai sa respecti ordlnea; Mlerea se adauqa abia dupa prlrnul fiert sl trebula -sa fiarba ~"'ea ell rostul. Nu-~ fJe teams. de fierboro ... Fierhe-1i linlstlt vlnul tau de, patrunJe.l-miere

pentru ir}imal" I'" 0 - .- • 1- d t- '" t' . ti 'h' ., "f

Mai inc.olQ, dr. Hartzka exp ica:, aca S9 1[1tlmp a 0 a a.sa-p SII']1!, irurna, ta 0 , n~

gurii. doua linguri sauchiar trel lihguri pline pe, zi, ~i orlce, ¥n1epatlLlri la inima (din cauza scllimbarH vTeiDi~ sau dupa. emo1if) aispa!, Klu tr'eouie in iliei Lin caz sa fii Tngust Tn vederisi spsriat, fiihde!§. nu poti sa.ij tad nlcl UI'! ral.l cu.acest.vin, Dar nu ,numa.! In oazul durerilbr ca"ri:frace incipiente, c! ,!ill in a~eva.fi':ita ilJsuficienJa cardiaca ~r alte boli eardlaee te VS: 'EJjuta ad~seaJI1 mad qbnside,ratlilcuacest Yin de, patrunJel-niiere pentru ihima, poets chiar te. vej,1'rlsanatoili ocata.'

" P€I ~l 'ianuarie" 1980. am primlt D, ~crisoar~ de !a a ~aamna ,din _Ian~ul Salzburg,

sc;risoarepe care a~ don 5-0 redau aici. Femela sene: "va comuillC ea ml-arn prepa,rat vinul pentru Inima, si ca. am pLJtut ob~ine rezultats" uimitoare. Am fost operata acum z~ce 'Inti. Mi S-8 'splis ca am I,) insuficienta cardiaca ~1 ded voj avea intotdeauna ~durerL N-8:veau cum sa m1 Ie la. Asta, Tnsemna deci ea trebule sa ma ifw1l1 cu aceasta idee. Dardatoflta vinului pe:ntFu iliirna., durerile mele au disparut dupa doua luni de"tra-" tament. Nu rna maLsimt oid slablia."

Un excelent AMESTEC DE GEAJI:JRI'pentru mas;) de familie

Se incepe in primavara timpu~re tu primele ikifi de podbal !?i se G~ntinua cl,llesul in eels tre] anotimpuri cu ceeaee natura, ne d.3ruisl?tein binecuvilltarea Eli:

86,

p.odba! (tlori; cev~ mai!lrziu t;'i frunze) clubollca .• cuGUI UI (capitule Ilorale) vlorele, vtolete, tcporas] ( flori si frunze)mierea-ursufut (capitule florale)' macriJiil.il-iepurelul (flori) •

$il~ic" (foa.rte w,utin, doarper.ltr:u eon,aimem - capitulel.e florale supericars)

U~ZI,?a (Rr~m~,e,R!an~e. prQaspei.e)<Jl?prim'avara) . .'

cr!,!~I~oala(fr\:Jnz9 ,SI flori)

\{~ntl'ilica (~ori, tulpii'ii ~r n:dn~el

fr_uQze !:te 9'ap~u~i~y!rfuri ~,e 'tufe de mure,?i de zmeui'll (mli;3.dile)

s~,c_(mlad'le",rnal tlrzH:l florl) - ~.

~~r~lute

lei (~,en - ctJle[3E)! fn saace}

mu~!*' (culErs rnSQ~re) barba~p'opili (flori) 'filimic,ar(ffo rl)

vinarila' (flori, 'tulpini 9i frunze) cimbru (flori, tulpinl :sl frunze)

roinil~ (flor!, tulp!n.i, frunze - se eoate'.~r f~'rafl(jri) m,enta (flori, talplnl, fnmze - se peste ,~i Wa fieri) coada-~orlceh.llui (ctlletlsain soars il'lsa nt:.lmai citeva) LumLnilrica (fiQri - eulese in SOqr8) ,

sunat?~re ,(f~an:l -. cUI8$8_ in, :jloare)

!'l_aglma~ ,(sfllbatlc -'f~on~1 ir,Unze) pl.!if';llr1a·Cu-f~ofi-mrei (ffUr1z8,tLJlpinl 51 flor!)

ifIr,!,uri. d~ molid (mu&!uri, adlca Inladte -foaiie tillers)

dragalca (f~ori, ftunza $1 tulplni) ,

frunze de trandafiri de tcate eulorila (trata,~ ell rngra~~tninte bioJo:g!cel)

Plarrtslese ~~~ca de flecare ?~ta foarts bine ?1 se amesteea toamna irrziu intr-lIl'l ceC;1 ,e:txcei8nt,san~.tos,ar?~Clt §il foartegustos. Va va imbogati iarna clna ~1 va va "a_mlntl de fruf!!9&~eJeore ,estlvale petrecuts Tn natura libera a Dbmnul.ui. SEt foloseste 1 Iln~urrta eu Vlrf ;d~n .~m~est~ful Q~ plant_s pentru fi!il_care e~as6~ {1/4 Htru de ap~j sa

opare~edoar ~I se l!?-sapurm in r.apaos_" ' , ,

87

SFATUHI PEN1RU DIFERIlE BOll

ACNEEA

Este categoric 0 boaia de pubartate 9i ssts partiallegata de un riniGhl d@reglat Din acest rnotiv trebule evitatB mihearurHe puternlc condimerttats 81 sarate, salmels prea acrite ~r baulurile acidulate. Salatels ar trebui preparate cu ia'urt. Pentrua oornbate acnssa S8 beazilnic i litru de caal de urzlcl (cparlte), incetul cu ineetul, repartizat pe

intreaqa zl, .

Uz extern: Dlrntnaata f?i saara.se aplica pe tata uda otet de hrean si se lase. sa-si faca efectul 10 minute. Hreanul ras se Introduce intr-a stiel§. 51 S6 {aarna'deaslJPr.a otet de vln sau de: fructe, Ote-tul trebuie saacopere .hreanul. Maceratul !.'Iste tasat sa stea 10 zlle intr-o tnmpere 8U templ3ratura rnederata Intn:lcit ecssta este folosit direCt din stlcia, far,a: a varsa 'Gfetul, ar tret:i~r IflEet intr-o stlda de plastic del_inft?cta~ cu capac gallrit Hreanulla Din tari'a:rotetului. O!etLiI din csa a' Hreanului. S9 torrneaza 0 essnla de otet Blaba, pecars 0 po.ate suporta oriee ten.

APOPlEX1A (dupa un atac de apoplaxle cu fenomene de paratlzle) Trebule incaputia mal i'ntfl a curia de visc. Se beau zllnic timp de 6 sapmmini cite 3 cestl, timp de 3, s.apmmifli Clts'2 ce~ti ~1 timp de: 2 saptamini cite 1 ce,11.!;lca cu ceai de visc.1 liilguqa (cu Yin) de ;vfscse lasa peste noapts la macerattn 1/4 litiudEl apa rece, . dimine"lta se 7nbalze~te user 9i se strecoa-a, Peritru a evita ca acest csal sa lot fie

reinca,lzit pe parcursul zilai, se toarna intr-un tsrmos clatjtcu apa fi·erbinf-e sau sa ,ncalze:¥t8 in baln-rnarie.

Sunatoare" ventrilica, levanl'ca, roilli,a (mata.cina), rozrnarln si salv.ie S9 amesteca in p1i,n,i _8ga.le, sa opareste 1 lirl€ll'Jrita GIJ VIr! C1.J 1/4 litrlJ· de apa (ierLJiPlte si S8 lasa 'Sa stea pu~lr:l, Din aeest Gea! se -bea In timpul diriline!ii ~f al dupa-ami!3zil efta 1 cea~c}i.,

_ Cornpresele cu biitl~rsuedez pe rs@iunea oocilJit<:jla au grila de I~garea~i irw:10rarea celiJlelo~ G8fei5fgla. Partea sl:if,erinda a org~nismuliJi ests frictijof1ata cu a,sente rElVig0ra,rIt,e de coada·~Qricelului, sunatqa~e, tra1sta·ciobanului sau elmbru, $1 freqiile' eli ulei declri"lbru ~i sunatoate Fcicute pe zonele parahzate sa pat reeomanoa "aldur?,§' Sa urnple Q .stipla pina J-a gIl cu plante ~I sa toarna dsasupra pentru asente un rachiu natural dl;! fructe sau secarade 38~40%, jar pentru ul8lur~e de: p1ante un ulei de mas line presate la rece. .Ambele trebula sa stea peste pli:l.flta limp de 10 zlle in s\?are S8U Iii apropierea rnasinii-de ga.tit.

In plus, sa tao bai de :!?ezm GU ccada-sertceluluiel coada-calulul ct, 100 grame de plants ~.1 bai comp'lete de cimbru cu .200 grams de plante ,Ia 1 bale" Pentru bii.i S9 lasa plantele inapa peste ncapte, sa Tncii.lze1?te apol totula doua zi ~i S8 tM.rna iri apa de bale, Durata bali - 20 mfhute; laq,aia cornpleta, inlma trebuls sa stea in mara apei. Apa int_rebulhtata ma~ poata f1 turnata.de 2 on peste plarne $1 tncal:zit~ pentru alte bai.

Sa sa rolossasca saptamTllal numa1 0 singura specie de plantepentru bal. , '

P0I1,uni~8 parallzate Be fnvforsaza cu compress de frunze ealde de 1afane.asa.

Frunzele srnt opar~te, invsme crt sinl calds lritr-o ptnza siapHcats 10ca!. Noaptea, balnavul poate, sta intlns 81 avindsub cap 0 perna; umplut~ cu frti.ll1ze de feriga Liscata, fara tulpini. 0 sa,-i simt~ efectul faarte binefacator.

,Bunica no astra, rli virsta dE! 94 de ani, a suferit un u~oratac de ap.oplexle· .. Cind s-a trezlt, nu mal putea vorbl, lar pl~oapa sLiny'; at?1'Il8 pilla pe mijloGul oc;hlu!ui, I-am pus'

88

lmedlatde tr::ei -sau patru orl cor-press reci pe frunte 'ili oohl dupa metoda Kneipp; cind a v~hit'medic.ul, totul era iara~i In otdine, La prirrz a primit ollhma usoara in pat, iar cina a ~uaFo din nou 18 masa GU familla_

APOPLEXI.A cmetdde protuacttce)

Semns vizibi!e ale acester boli sint nelini~tea, ametsala, teams" tata desfigurata 9i halu·cinatiile-;audi~ve. Tn acest caz, rnedieul trsbuie ehernat urgentl Se recomanca mai cu seama ponoerare In mrru?,'are-:;;I pHml;>ari incet? in .aet I~ber. Alcoo!ul d~ 9rice !el (excaptle 0 torrnaaza.bitterul suedez). fumatul ~i COC1$utylul ?!? Ga,(e,a n.';jt~rala-sl~t strtct interzise. Se recornanda viscul preparat ca extract (maGerat) rece - dlmlneala 91 saara cite 1 csasca SI infuzia desalvie - 2ce~ti in timpul zilei. ca ~j compresele cu ierburi

suedeze pe re9'iUnea ren~la ~i cornpresete reel ~~_i .1.Imrd! l?~ inlrna, .<

Este lndlcat 51 urmatorol arnestec .de eeaum: radacml de anghellc:.. coadaraculul (iarba-gi~tei); radau::;i~i de odolean, cjnci-d~gete, ,flori de levanJicli, magl1lran .stevie-de-munte, rnartl!?or (cerantel), rozmann, salvia, v~orea~cu"mrros-

, plaeut ~i j'sop: plarttels s9~mestec~ in par1i eQal~; 1 li_ng~rIT.~ cu Wf din.'amestetLlI d~ plante sa op_are~te cy. 1[" IltFU de. cldru c!ocotr~,J~ s~ la_:;l3 sa. staa ~ rr:lnuts;_ Acsasta doza; p.roaspat pregaflta de mal multe on pe zr ~I pauta, pcata implsdlca ul) atac de apoplexe care a fast intuit dklpasimpto'msle sLlsrj'I'Jrr:rite.

ARTROZA, ARTRITA, COXARTROZA

[ndrumanle ormatoarestnt ~alabne 5i pentru Ipflqm,a1iile articulare. deformanls artlculara ~i fenernensle de uzura. Acesteq_ s~J!vindeca~ile •. _durerile dispa! (nce~J c~ Incetul chiar 51 defQrrnaril~' se retrag treptat mtr-o ~:ltmoada de unul pma !a dOR a~l. Boln a ~ii care ine[g 'In basion sau In drje le_ las,a iar1i:$i deoparte tJll[J,:_a yn.tlfllP rel~lv scurt, SEi bea Oimineata., 1/2 ora fnairite da micul dOliun,~i Sea!3, 1/2, ora l'1a~nt~:d~, cma, 1 ceasca ell ceal de .nnada-caiulul (coada-calului este oparlte. ~.I las~~.a 4/2 ml~~t l'n repaos)., i.a~ tn timp~1 zllei .se consuma1' C8!?1i ?U clilai de urzl~t (~J l.i~rz.ICile se.pp~,resc !iii se lasa fntr-LYn seLlrtI~paos de 1/2 ~Irr~t). DI~ acesta 4 ce~tr sesc_?ate de 3 O~I c1'te 1/2 ceasca 51 se roama de fieca.re dala 1 hn.gura de bitter 'suede;;: rnauntru. Cantltatea

se q~a: repartizata: fn poaii, inainte !iii dupa fie care mesa. n • •

In ori(!;e regiuni ar ;?parea wreri, Iia genunc.hl sa~ alte .mcheletut1, se Pl:!f'l compres~ ell bitter sueC'Jez si S8 lasa timp de4 me. A,-nu se: ulta: pie lea trebule unsa fn pr~alab~ c:u untura de pmc sall alilie defilimica, iar defieCa~!= data dupe. tratame_nt se. p~dr~~ ca sa nu apara rnfncariJTli. Se ealoa eu fterul de -calc,?!- fn.mze de varza creala (varza nemteasGa} .sau de var:za alba-, se 'apnca pe frrohe·ietl.lrile dureroasEl !?I se Isaga ,ou 0

bucata ds pindi pe.ritrU? S8 paS\~a 'c?lpei vcr- ~~uce aUI18;re:_ ..' ~ .

$,1 friction?rtle Incheieturilor,c~ es~.ntEqie t~ta.nea~a. ejuta ca s·a devlna durenl~. ma1 suportabile. In caz de inflamatil artlculare sint ir)clicate compresele cu aburl de

coa~a-calului, (a S8 vedea la pag. 20). _ .". ~ .

Pe ITngii. 'fruruz:ele de varza se recom~r'lda cu GaldlJr~ mal ales cornpre~eI9_Du" frun." ze de brinc:a.ursului(H~racli~UmSphOf1dyIIU[!1), nU~lta popu~ar ~I crucea~f:'i:lITIIII.tulU1, ialpa-ursulu] sau u!ec~_ea=po~c;;ltJl, _ Aceasta p[anti:l se gas?~te pretut1nde~1 pe p[lvfrt']l~urr, pant€!, Clmp!I, Cc;_ ¥I 2n p~du.~lte f.1"re_,. urf1!3de_! 9_: fqlQqse sau de fOloas~ amestocate CU conifers sau In zavaalS, cresclnd_ Cq ttlruI0lr')8. PI.anta .arl? .~n:'bele rnar!, filiate, acoperite intr-Q nuan~a verzulie sau roz-pal .~i 'sare fn ochl pe clmpll-~I pante dat0rita. rri~rjmti .ei 98asebite.

Bunica noastra irl virst5. de 93 de ani a. dipatat brusc la genunchiul stfng 0 umflafura sore dreapta cu dureri puternlcs. Cea care pin§. atuncl se rnlsca foarte-usor a trebuit sa racurqa 18 ajutoruI bastonului ~I de-abia putaasa rnearqa chlar :;;1 oust Tlrnp de 2 saptamini l-am pus ziua comprese cu ierburl suedeze (4 orei :?i noaptsa irunze fisrbil11i de varza ci!tlcata. Ce-I drept, durerlle au cedat.putin, dar snnqherirea In mars a ram[1s. Atune! am luat frunze de talpa-ursului liii am avert succes cu e~e chiar din prima zi, Am spalat fr'ul1zele, le-arn ~drabit pe un fund de lernn ~l le-arn aplicat peste noapte direct pe-geriunchlul bolnav. In zfua urmatoare, grsutatea in mars a disparut ca stiflata delii'nt Numai-umtlatura S8 mal vedea. Oed, iri seara urrnatoars am repetat aplioerea cornpreselor :;;i astlal, spre bucuria noastra, a disparut :;;i umflatura. Bunfca. noastra, cafe intre tlrnp a irnpfnlt .94 de ani, merge Tn corrtlnuare fara bastcn, Au Ineetat teats durerllel?ij neplacerile de la gelunchi.

F0~rte recomandablla ar fi 0 data pe luna'Q bale de.sezut cu coade-calulul, dln 1·00 grame as plante care-sa lasa ~n apa rS::8 sa ·se moale-peste noapte; a doua zt, totul sa IndiIZ89te; durata baii - 2() minute. Apa de bale mal poate fl turnata de 2 ori inapol peste.plalilte, fs.il}c~lzita"~i folosita pentru alte"doua~ai ds-sezut

o caluga~iia s.cr.II'j:,,,ln a_p~ille v-amcer:.u1 statol, Nu m_ai putearn -dmrmi de duteh~' nici o.noapte, La ir;,did~tfa dumnea;vGJastra.,8_m bautatL;JnGi zilnic -, cile 4 ce:;;ti cu·ceai'.~e'·urzlci proaspste, in cars. am diluat 3 lingut~e plus 1 Ilngl:.lra de bitter su,eodez, Trobuio s'Si va cornunlc cu bucune di acurn, dupe 0 jumelate de an, nu mal am niel 0 durere in ~old.:~i oper~~i~ nU.n:ai este neeesara, l.ucrezlntr-un camin de batrini!;li am putut ajuta mul't! oameru Vlrstnlc, cu acests p1ante."

ATROFIA MUSCULARA

In ~zul atrofiei muecutare s-@L.i doved1l: bune urrnatoarele metoda fitoterapeutice:

Tralsta-clebaruilul pfo~sp~ta$i spalat~ este rnarl:.lnlita, introdusa intr·Q stiCla, S9 toama peste sa rachlu de secar~ sau de fruote de 40% ~i se.lasa 10 zila'in soars; sa!.! in apropiersa rnaslrnl de gatit. Sa trqg~ dupa cele 10 zjle"inrr"o -sticluta ~I setoarna deasupra cantitatea de alcool llpsa, eu acaasta e~ljInt\3. de-plants se fribtioneaza. de: 3 orl pe zl portiunlle musci.llare bolnav:e. 'Intern I S8 iau '4 cestl ell eeal de cretl~oara. repa,rtizate rn,ingh1tllL:J.ri mici, p~ parcursUllntre~ilijle:' cJ,aca ·esle· peslbll, atuncl sa. se foloseasca plaGlt~ p':dEtspatG1Jlese (a 618 \lsasa ,~raista-ciob.anului":;ii "Cre~?oara").

AVORTURILE

MUlte farnei avorte~za dias, caci nu P9t pastra sarcinfl pins !a sfi'r~it. Aceste feme! ar trebui sa reeurga I? ceal de coada-l?oricelului ~i de cretisoara, 2-3 cefiiti pe ii. Dar ~i'tinerele mladite de carpen, oare se planteaza ea un gard'viu in juru! caselar, aduc aJutor_ Vl'rfurfle tinere ale frullzelor, 'formate din trei frunz~lite, sintfjerte in lapte. la~tele se strecoara, S8 ba,ts eu telul uh galbs·nu:;; de .OU, se introduce Tn .Iapts, iar I·aurma SI;) adauga un riin1p:~_ ~§or. Ayeasta sups. Irebui£! servita efts-vOl s;~ptanlTnt chiar ILini Tn 9ir,

la cina. Rareori 5e va,malrvi lrn avert. -

BOALA ORGANELOR AUZtlLUI DATORATA RA8ELI'I

8e affi€st-e,r':ai"n pactl <!gale silni-c, .salvia ~I coadfHiloricelullJi. Infuzia ealda din .aeests pla·nte se intrsbuinteaza pentru clatfrea Urechilor. Dar se rel;}omancla !ili bitterul suedez, introaus cu un tampon mie de vate, ~i uleiul cald de ciimbru, care se pleura

89

90

~ria'WAlfiJ fn'~lntea; Y5jl±E!!W,lwi §uep~"', ,~Jeiul"a~ 9itryDiti ,§Htrib,ijjtt;i:~t~" ~t!.funaind{j linguriia !IHlpa fierolnte,,§j PJJnrnd~ c2 prGatun de 'ulei In Ilngurrta'8stfe! ihcalZ:lta.

SQLI.Lc CARDIACE ~i CIROULATORI'!

intrucit-intarctelEl n;'Ii.oci!(dice au luat propcrtliin ultimii.anl,transtormi'ndu-se parca Tr'itr-un'iel de boala natioriala. va indic un arnestecde oeaiuri care ~8afi2eaza success

surprinzatoars in bolile cardlaes ~i eirculatorth .

10 grame de coa:da-paluh;li 10 grame de virnailll (r'I:lta} 10 g(ame de ±roseot.

10 grame radacina" patrunjel-de-dmf!l 10 grams de arnica

30 grame de. ma~~cjne (paduc;::eJ) 20 grams de.vise

20 grame de-osal-de-rnate 1 0 gr~mG de taposnic

10 grame de papadie

1 c grams d,ecapsule·~_€dasole- 10' grarne, os tr?istacGi0banului

1 Q'grarte de :s(;;earta ·de orusin 10 gran-e de alga-8afenie "

10 grams de brustur (brustora, lipan) W'grame.de coaca-racolul

~ 0 grame de eoada-sortcelulul

~.O grams de fwmari!a (iarba~fumului) 10, grame de ta~p?l,~gls;tej

i ij, 'gra.ms oe mu~chi~irJan_dsz (nu de

mu~chi-islat'1d..ez!)

1.9 gr:arr8 de ot;)lilJeana H),@raiT'e qe Glsul.-iepl;JrElllJi 't,o'gran\e de. pir

1.0 grams de roinita frriata.cinal

5e a.rfle_sleca tliri'e tb~t\S plantele si 56 !:iunfJ 1 'liH;!Jurlt:a~ 814 vTrf la 1 'cfiasc~ Acest bear·se !asa sa stas pfiste rioapfe G::ot'extract fece, iar dirl1'inea1a .se il1calze~te. Zllnlc, dllnlneata $i 'seara, se bea1 cea~ca; indLHdt1)'t;u l,lin~l.irlra de mlere,

CALCULUL BILIAR

6ste'inferesant cffi de acaasta boalii sufera rnai rnult-ferneile dedt barbfi~~i, Rlg~ala ct::J gust:a.m~r :jl,l v~rsatud puternlce, care rradiaz8 inspre inima, ajungin9 pina in drsapta, sub coaste 9i fnsotit-e :de gre!uri rnsri - acestea sint sirnptornele. Intl·ucit avern la disRozi~e atitsa mill~'ace de leac din farmacla Dernrjului, nu trsbule sa' se ajunga j'ntatde.auna la 'Qperatiee

o CLJr'il de, 6 sa"p:tamini eu .sue.de ridlelii a putut aJtlta in foarte rnulte eazuri, daca nu .era verba ds,anomite·pietr;e care, apar extrem de r.aq,1 rru ss dilolva; fr'iti'-a asttel desi.tLia~i.e trebu!e recurs la opera!is. R.idichiile 'se PfSl?8ai.a cu \Jt1 siorc§.tor el~etrrt: de uz easnlc, Se rncep~ dJmin!,(ata, pastornacul 9Ql.eu 100 gra,me sl S.~ cre~,te in decuifsul.a 3 saptaminj-tn~ptat la 400grarfle, peri'tru E scade6t din nOV in decu~sul a (3 sapIa mini la 100 grame_ In cpzul unor persli stomacali !?i .intestinali il1fiamajJ r.lU este permisa adm~nistrarea sucul.u1 de ridichi I

Cit de fClpid sint"dizolvate.pietr'ele biliere de catre slJcul de ridichi 0 va a.ra.ta pavesUrea urrilato.are. Sotia unul gen·eral din Trient ?i-a rnd~pi'lrtat calcWul biHar prin operatia, Eral;J pietre mic! ,!;li marl pe care-I placea sale arate lamult~ lume,pTna 09 a pusis.a-i fie montate pe minerLI un.ui cUlit Intr-o.zi 6ind toemai curata cuel r,idiehi", i-a venit clnev.8 in vizitit A_ia,sat cu;itulin c.astron peste r~di9hi'·9i S"3' dus, til casa sa steatie vorb'a !pu ml-tOl:a.firul. eL Cit de m1rata E1 [05t c?ncl ~i-a .,piJ:cat, mC!1 tfrzii.l, eU1itul! Pietrele bil'iare dtil mirier dispi'lrusera farB urma, dizolvate Tn zeama. ridichiilor,

. ~ria~este<: b,ul'! de. pla~t~· rnedicinate .diri: cits ,20. §rarlTEide patrunjelde~c,'mp" redera, hamel, tunta-mare, menta ffl pelrn rrilatufar de .asemenea Dohclt<:. $fp1alrels. S)' pun \3 ~nguri~e pl a nte I a 1 liku de. "in de' mere .sau cldru, se la$3 sa staa.la rsce, 'se iildalz!Oi~t~ l'poi rnaceratul pina.aproape de punctul de 'jjerber~,~e 12?e PEl" foe sl se lasOl In rspaos 3 minute, In tirnpulzllel se. ia 113. fiecars ora cI19 1 Irngura, in total cam d1ii8-9 ori. Deoarece-flchidul treb'uie oaUt

cald, ests pasuat fnfr-url te_rn'108:.' . . .

CA'TARACTA~i GLAUCOMUL

. Glau~9m~ln}.! e~~a nu,m.,?~9 .bo.~r~ 8 .. l'.IchUqr, 'el pr0:vin"Ei mar curtnd de la a dereg~a,re a rlnrc~lloL In eels· mal mults" cazun, glawGomul merge mlhacn rnina eu eursrne. rsumatlce ,~r ~rtfCw.la~Et. Dirltt~ufl 'amestee de' urz'ic~. ventrllica, fili.mida si eoadacaru~ul 7h,p~r1i' egaJe ar:trebui'sa ~.e be;;: z.ii"n~c:: 2-~ ce.iilti, rn .care'::s~· P9ne cfte'1 ringurita da nittA( .~lI~dez. Pentru a se 0bt!~e o In!lanatb~ln,f grabnltJa, pJahte.l.e-i'cilIt trel::1\:.!~ ~a fie,

pe cit pcslbil, proaspat eulese. .. '. . .

. :.1n caz de :atarac:ta .se ung de maj mUlts. ori pe zi plscapele eu bitter suedez, Din scrisorl rezulta cli acest mod de intrebuiniare a avut un efsct bun 1ft cataracta

Amanunte s,~ pot !=Iti ~ articolul desprs rcstcpasea. .

, .~o,arte, .lmI?CiI~l1ta pentru,glalJcom este a baie de~e~ut eLI coada-calulul, Rlnlr:hlul . dereglat transmite prssiunea ascendsnta rnai departs ochllor, Bilile de Goa·da-Galului ajuta la retraqeraa presrunti dfn Dchii afectati. Eaexercita din arar~ ° in'fltje(ljEi atrtdeA b~na ast1l?~a riniphilor, !nell adesea esle 7nlaturata prsslunea din oehl bo!n~vl chl~r ,In tim PHI, ball. Se iau 100 gTa,me .de plante- uscate sau cca, 1/2 ga'ieata, a:dlc~ 21/2 lltrl ~e ~lantEl;pro.aspete. Age$~!:!a se lesa paste.noapte la maeerat in apa rece; apairebUle,sa acopere plarrtele. In zua urmatoare rnaceratij-ss tncaJieste seMlI.Elaza_~ise toa~na pel}te ,apa dfl;P:'li8 care trf'lpWie"$~.~iqa. 9iter'nf'lSH!tpr~,·potr'fll~a,Du.rata balr - 29 mlnut~~ In trf11ppl ~all, Sj3 R~i3lJ,~a, d!1'1 ell'rfl;.~n pfn~d 'apa fiertii~te, peritru a pastra, 9 t~mp~r,,:tL!r~C1~nstanta, S,~a .de, 9~~e, 'tr~byre-,'-Sa .;3]0., 0 Caldura p]acuta, apa ds 1_?a18 s.a.>"a?~Rem' ~e~rlljl'lea :9naI8l, ra! Ir:t!ma sa :r~. I.n a:far.~ap6~ _Fara a se !t~rge, !?O!lliavul ~e.rnv,ele9~e mtr-un halE!t.de'bale'~1 transPfra limp de 1 0(01 in patullhcatzit dl-

riaiqte. A8:easfa. apa '<!Ie gar.s·DsE'l, foll'lsaste, rern"calz[tall'l alta doua serl .

Cu uf'matoa~ea fetets. ~'e:prep;ara:6 bale de abu~lpen1iu oChi: ..

Searnesteea totiJl' bins. 5 l~hgU~j rase de plarite;se.op:!:jresc eu 1/2 11!(!1 .de vtn albcare".EifQst l'nnerbTntat Rlne.: la liinita de fierbere. Aburul este lasat sa aetioneze'.a,supra oehilor ihchisi, - Cel tn.ai bins 65te ca acestvln sa se toarne fntr-Q sticla ~j .sa se. pr!;!!g~easca de fiecara 9sta, ell 0' t:f!J;lt,itate mai miCa d~e vi~ p b~ie, ptoaspatadeaBurt

20'grame.de sllur (burunita-pentru-

d~rere'-de-ochi)' ,

20.gfame de odGlean {valsritma)

20 gramede musetel "

1 q,·~rame~e "sp~t'i~i (vEirbina) 30 g.rame'tl~flon de soc

·91

Rfl8tlU a fJ elibefat rna! f:spedsr.[js' d~r.erile'des8mi toarte neplacute dln.ocnl, belflavul 'sa·~] '~pliQe' U!i1Gf pe=cchll iflchi9J ovata:muiata 'in blnsrsuedez, dupa.rnasada pnf.lz, 'timp tl.e 1 ;oti'j:

$e< ~ot fa(;:e sl b.ai de ochi eusilur, lnsa doar GU 0 lntuzle foairt~ sla-bi!. a fhi'"i:l~;'irea tidlli Cleor;hidupa 16losi(ea b,allor Q'!'I silur ests un semn 98. supradozare, :Seinfl.iieaiala 1 ceasca.rnaxrncrn i/2 ling-uri!a de plante yi sa Ilasa rntr-un repaos foarte,sOurt. Recamand cornprese pe ochi cu Q :.'Istfel dc. infuzio u~oara. Cealultrebule preparatinsa de fiecars ,d;ata p~oa~patl?E nu are vole ~a fie foloslt d~~it 0 dat~ .' _ "

Dupa un scurr servrciu dlVln ~Inut p'entr~ pel,e~lnll vest@~rmar:lI lr;1tr~9 blserlc~di~ Austria s.upedoara, Q, venit la mine 0 famare- radlind ¢~ bur;y.rJ.e ~,r mH3, Rove~tl_t. oa scap;il:se Gompll:tt de gIaucom datori~a staturllor din ibro9,u_ra rTi_ea, 0 scrlscere, mr-a relatat ca:si amestecurile'deceai tndicatte au avut sueces 181 glauGom.

·"1 , .

CDI..ICA.APENDICULARA

"Ar trabui b.auta mal des cite 0 r;:ea9ca cucei:lr'p~(j~sp~t d~-frunze. d~ mur,atunc._i n-at exists niclcdata nici un fel de inflSlmare a apendlcElIUI," Ml-arn aml~;lItt de aceasta vorba a unul batr1n medic de casa dlncQp:ilania m~aJ(atul\ld"er-n~HiLlI msu rr] vir-sta q3'l7 anl s-a- trezit 1intr-o dimineat~ 0li ,dureri' fr.1Z9J71a, ~pendi!,:elul~l t:;1;l ci ,palo_are e~remain obraii, Am anuh:tClt-me_diqul.,9_~( i'am pr~~,at/firT1~qiEtt~? bm~'~~a fLi_ ~fia~ di:ft!J~~e de rnur, Chiari'ii Limp ce bea ce~'l!Ulil-a (e~~J'llt~ClJlo9r,ea In Qbra]!._DoGtorl:ll n-a mal Pllt1Jt constata nici Q iritapea apendi'0elLii.

GGNSTIPATIA

Urt'rneolc a spus od,atala 0 Rr:eleg~:H(~-tln,!.it~ tntr~uil OS,rnin de b'atti'ni la care an: partk~ipat$i eu: ,.eu oft va oDi~hul~ rnai mull':cl1. laxatlvele; cu a_tit mal rebeta V8_?eVeni constipa~ia~"lri plus lntsstinul'se 5ub1iaza_prlrr parrnansnta cura~ire de mu.coZitatll

:rnd~rC~~ sa obirneti~'eglarea di~estie:i d,ur:hne~\loastra cu ajtltGr,ul a 3 lin£jurl. de sernlnte de in" luate la tlecare mesa eu putln llchld, Smochlnel.e:;;, p~unele, mUJa~e peets n~apte !rlJIWa, ~iece,inci:ilzit~ dimineata yi, I~?l-t~ Tnain!e de m~Gl.J1 ~elUrl s?p oa rn~.~ dejun, l'laLl~i 'ele rezultate bune om aeeasta pnvln~a., Daca sea-fla. prm apropiere a,pa prGa:sp~~'de fi'nt.ina,.est~suficieht sa sebea dim!rrea!8 1 p~har pestorT'a:Gu~_gol. Qeoseb~I'de laxativ aste efeotul clcoa.rel,cpre, ,daca se bea din sa 1/2-1 cea~ca pe

stQll']aculgol. re,zolva c::t1Lar :;;iconstip.aiia c.ea mai repelS.. . . ¥ ,

N-aSi vrsa sa'va t§Jmllesc oscrisoare,din Bavana: uSfatul dumneavoastra de a bea cicoar"{9i ode-a' mrnpa crr'nat de ;smoc:lhrne, a~ajutat~Q pe Yna-m".l sa aitia dupa .20 ,d:_a:r:ii lara~J un- s C<;l un oomp~ct !ill 0 ~1gestle normaUt Se. resemr:msa d€)ja ou Ideea ca 111- mer1~ :;;i nimfc:- Ii-a va. mai putea a.juta."

Relata peritru cirnatul de· smochin~: Sa spaJa ~/2 kilogram de smoc,hine 9i sa trete prin ma$ina de toc:?t, apol se·fcan;inta. GU .5 ~g~am~~ de f?I, de s[minichie {seMa} pTn'la iese 0 coca. Sa f.orrneaza_clrn~ti" :;i8 fnfa~oara rnfolllJI ~8 pasIreazii in frigider. Se la zilnic:, dim~neaTa pe stomaculg?l, 1 bucata. de marim88 Llnei ",June - pentru -c:-opii 0 treime din,gCe8sta cantltate- - atila tlmp ptna.ce senormanzeaia digestia.

~i inca 0 lndrumare: Mi!?care zilnica in aer.ilberl Schlrnbaraa -alimeniajiei pe fructe ~i legume de cailtate superloaral

Acum a~ dori sa va mai istorisesc cum am ajuns Ie concluzia ca eicoarea ajuta in cQnstipa1ie, De cieoare mi3 leaga unsle dintre eels mai trurncass amiritirl din copi~arie ~r' adolescenta, Peste- tot straluceau lnspre nol, copiu, stelulele albastre al'e acestor flori de pe rnarqln: de drum - 0 prlvelists vasela pentru 0 ~nima vssela de copil! Aid, in Austria suparioara, Imi llpsesc aceste 'noricel€! albastre: ss gasesc nurnai Ioarte rar. Cu atlt mai mirsta am fost intr-o zl, cind, de Iinga 0 constructe noua vizavi de casa noastra, m-asalutat o cicoare eu (lase tloriosts albastre, Am ramas locului, am cornpatlmlt-o pentru aspsctul prafutt ~i l-am spus: "De?i arati [alnic, Imi l au acasa cele sase fJori ale tale!" Zilnic fae pentru familia mea 9i pentru mine -i'8se cssf cu ceai de plante, In ziua urrnatoars au lntrat in. el si eele $8Se flori de cicoare ;;palat,e. S-a Tnttmplat COl tccrnai in csasca mea sa nlrnereasca o floare. Ea a facut ca in acaa zi sa am dup€l f ece re, mas a" decl de trei ori, 0 digesluE:l uorrnala, sbuncenta, Acsst lucru IlU rni-a dat pace. lntr-o carte Ioarte vecha despre plante rnsotcnale am >lasit solu!ia dilemei: Clcoarsa da rezultate gro-zave in obezttats. La 0 astfel de digestie copioasa ~i totusi normal a, iml pot irnaqina 0 scaders traptata a greuta,ii tn cazul persoanslor scpraponderatel

CRE~TEREA (trurnoasa a) PARULUI

Gite 1 purnn plin de urzici proaspete ~r frunza proaspete de IlUC, rneateaean sl soc ~i 1 tulpina de rostopasca se introduc ln apa rece ~i se pun pe foe pina ajung la punctul de fisrbere. Repaos: 3 rnlnute. Cu un sapun medicinal sl.jurnatate din cantitatea de lichid ob~inuta se spala bine parul, dupa care se c!i'ite$te cu apa. Cealalta jumatate Min cantltats ests lilisata sa actlonezo citeva minute asupra parului ~i a pielil capului, fara a mal olati 0 data parul cu apa slrnpla,

DE~OSAREA (RETRACTAREA GINGIEI) ~r DINTI-I MOBILI

Sa recornanca I1rmatoful iratament fltoterapsutic: sco·art,a de stejar, cretisoara, troscet !?hlalvi,e amestscate fn pWtJ egale sl lasate peste noapte Un apa rsce, La 1/21i~ tr:l!l de epa se fau 2 Hngwrite (ell vim de plarte. Ceaiul e incalzit dimineata ~ pus iri!tr-un termos clatit cu apa fierbhfe\ 56 faee rnai multe clat.irl dildu!e ale gunH pe parcu(sul zilei. Gingia poate fi masata eu a perMa moale ce' dinti muiata in acest c:eai,

DIABETUlZAHAR.AT

Diabetul se extinde in z.ilele rloastre dev:mrnd 0 boala cam ocupa prlmul ~QC alaturi de infarctul miocardic si de cancer. Hrana excesiva Sf nesanatoasa a Illutar oameni, mai eu seam a a copJilor, este in majDr'italea cazurilor' cauza aceste~ bol1. Prin urmare, nu numaj adul~ii srnt diabe!ici, ci, din pikate,exista deja foarte multi copii care sutera de 0 boala a pancreasului fiil deci de zane:. Asta mseamna pentruei sa stea departe de toate bueuriile copilariei, sa~ina regim se'ver, sa-~i fae§. de doW§. ori pe zi injec~ii cu insl:ilina~i sa fie fnea de 18 virsta frageda clJ Un picior Vn groapa. Numeroasele boliale timpului nos:ru ne amta c8i bunastarea nll ne pris:?te rntotdeauna. Trehuie sa mai tiiiern din portii, sa reducem masa pma Imbel~ugata_ In preajma marilor sarb~itQri, care se intind pe 0 perioada de doua .dle, se pot observa oameni care cumpara alimente in asemenea cantitati, de parea ar trebui sa hraneasca un reg"ment intreg

94

A~ Vrea aeyn; s<: mcerc sa indi~ pentrru t01i diabetieiileacuri care surnuleaza pancr.easul ~I" .lnlat~ra decl causa de apar~le a diabetului zaharat. Marele medi,e natuns~ (llvElll,an Kunzle sp~ne:, ,,~jablElttJl zaharat Ole poate indeparta destul de rapid cu urn:ato~rele pl~nte: 3 pa~1 ma'1l~or lcerentel; Geum a:lpir'1a), cite 1 parte frunze de mur ~,~ afm, 3 pa~1 SC!If!etl (~ote.n1:illa au rea), 2 pal11 coji (teci) uscate de fasole verde._ Se pune 1 Iingurita CU vlrf dm aeest arnestec 18 1/4 lltru de apa, se opareste si

sa lasa 3 minute in repaes; caflltil:atea ziIRiea:1112=2, litri. ' ,

_ . Efep.ul curatlv al frunzelor de afln depindede colectersa lor corscta. Ele' au voie sa fie euless 0umai Inai.n!e ,~e?oacerea fructel~r- ~Ie s1'nt, adl..mate la tirnpul potrlvlt, un I,:ac, expenmentat clinic In dlabet Ests dQvedl,t ca mfi'tilrna eontinuta de frunza de a!ln mamte de eo~~er:a fructslor nu nurnal c~ .scade ,gl[cemia (nivelul zaharulul in singe), cl"poates~ ~nlatl!lre b5;,aLa c"?l1iIplet. MirtilinCli frr.:nz,elor de afln se nurnsste, pe drept .. cuvmt, "Iosullna vElg~tala . Ih cruda acestor propnatali extraordinare ale frunzelor de a.fln, t!"atamentLiI curatlv cu acest ceai nu are voie sa fie recut ded! sub ccrrtrolol

rnedlcului, Supravegherea rnedlcala trsbule sa aiba loc 'in arice caz, .

~i ,elina peats f recomandata pentru scadsrea continutulul de "ah·<li!r. Un leae vechl popUlar e~tre ~I sueul crud al verzel acre, ca si consurrns zuruc al morcovilor proaspe,!i; dar 91. ceapa ~i usturolul pusa pe piine contribuie Ia diminuarea.zaHarului.

U!1 alt remocsu popular: 4 lingud de frunze de afin (culese inainte de eoacerea ~ructelor!~ ss las.a 18, macerat In 2,Iitri ~e apa race: se fierbe pTna scads la [urnatate: se ra de ? 9r1 pe ZI el1:e 1 ceasca ... $1 u~zlcile au 0 infll..l~nta dsstul de buna asupra pancreas~I~1. De aceea, ele scad ~I conpnutu' de zahar, In acsst caz se foloseste extraetul ?e ~r.zlc! care se procura 9i~ farma~ii horneopatics, drogherii f;ll magazine specializate

In a~mente naturale bogate In vitarnlne, .

. ~nt~u.c:il .radaci'lI1a d.~ obligea~a vlndeca aproape toate atectluruls pancreasulul, alut~ )ll ~nl dlabet: Se I~sa 1 ~ea~ea cu apa race pe fimpul noptll cu 1 lingurlta rasa de :ada.~rna _ ~e ?bl,g~ana, se l.ncalze~te user a doua zi, se filtreaza sl se bea Cite 1 I~ghltltu~a Inalil~e ij'1 dupa fiecare masa, adca ,6 rngllitlturi pe zi. Aceste 6 inghititmi, vor

fl r@slmllt~~de catre flecare diabetic cs bfne'acatoare. .'

Frunzele ~i ~ladl!ele de soc sint ~i ele indicate sub forma de ceai In diahet. Doar socul este una drntre plantele eele mai vechl din medicina populara.

_. ~al~<:.eput~1 !?rim_averi0 ci!_ld .pap~dia f~i~face ~pari!ia p~ ogoare ~i eimpii, trebuie ta!ata plna la ~a:Jaelna, spalata blne:;;1 foloslta la prima salat~. Atunci, se vede ci§, ex;stii unele CLl_ t~lpln~ verde _col ~arba. ~! Elltele cu ~a g!,l~ui-l~pt.oa15a Cea ~€llbuie este mai gustc:'a~a ~I mal frage?a. Dla~eticil ar trebu sa m8n1I1Ce prlmavara zllnrc aceasta salata d,e paF?aC!le~ atit la prrnz eil f;ll seara, Apoi, la sfi'r:?itul lui aprilie .;;i la fncepuiUi lui ·mal, crnd.papadJa est~ fn I?lina fioare, a venit vremea pentru oriee,diabetic de a-5i reduce cOI1~~nutul. de za~ar pnritr-o_ (;ura de 4 saptamlni. Se culeg tulpinJle cu flori cu' tot si s;e sp~la, abla apol se arunca florile. 10-15 tulpini de p~padie pe zi pot pr:-oduce 0 scadere totala a nivelului zallarului fn s(r,ge, TuJplnllo au 18. inceput un gust putin

amarui, care dispare insa mai tirziu. .

$1 vis~ul are a influen~~ dln~re CElie mar bune asupra panere8s,ului, 8fiia. tneit dia.betu~ fijll plerde cauza <pantlel prrn.tr-un co-nsum eo~tinuu de cea;. Viscul se lasa in apa rece_peste no~pt~, La.lneeput se lau 3 cei?tl cu apa reee 9i ,3 linguri~e (cu virf) de vlSC. ~upa. cilev~ saptamfnl s: scade la 2 cSi?tr 91 iara~i ceva mai tlrziu la 1 ce_a{l8a. 0 peFloada de tlmp cura se Intr~rupe Gomp1et: ~1 anume primavara, cfnd Sol gasesc alte legume proaspete pentru diabetlci. V1scul are putere de leac de la inceputul lui octombrie pfna in decef!1lbrie ~i in lunile martis ~i aprilie, ded trebuie cules in aeeste intervals: Fort~ Gea .m~1 ~ura~va _ 0 ~LI plantels de pe stejari ~i plopl, dar ~~ cele de pe brazl ~I pom~ fructlferr sint tamadultoare. Tulpinile si frunzele ss ta~e' marunt. Bobi:tele

albe n-au vo,le sa fie ielosite pentru pre'pararea ceaiului! '

95

Deoarecs ~i mutt apreclatul nostru bittersuedez lntluanteaza paricreasul In mod tavorabll, ba ~ poate chiar vindeca, se recornanda f;l1 acsste picaturl ln disbat, Ele Ire" buie luate de 3 orl pe zl, de f~ecare data 1 lingurita plina Tn punn ceai de plante. Daterita acfiunii excelente in profunzime a bitterului suedez ar vi indicati§ lunar ~i 0 com-

prasa tinuta tirnp de 4 ore ps pancreas. ' .

RiI,Claclnll.e de ctceare se pot oferi diabeticilor drept zarzavatul de regim eel mal bun. Si'nt muiate bins in apasl spalate, asemanator satatei de andiva, pentru a rnai taia dill gustul arnarui. D.e alttsl, ceaiul din 110ri l?i tulpml de cicoars 58 toloseste cu succes 51 to caz de cbezltate. Se beau zilnic 2 cssf din aceasta infuzie.

. Sueul preset din oastravetli prcaspetl scads continotul zaharului din singe 1?i este

de aceea foarte indicat, . . ,

Radiicina-neag:ra este :jll ea 0 leguma dlatetica excelenta, asernanatoare sparanghelulul. Dato{ita .t;orl\inulului scazut de hidra~,i de carbon, atlt sparanghelul dt ~i radacina-neagra slnt 0 mncare toarte buna pentru diabetici. Pot f ofer'ite C;U qraslme 91 pesrnet de pijne alba tara. ca sa daunezs bolnavului. Radacina-neagra sste cultivata In gradlnl pentru a fi folosita la gatit ~i ,nu este identica eu cea care creste salbatlc,

numita 9l tal3neaSa sau larba-lui-Tatin, .

~i prazul verde este excelent psntru diabetici. Taiat rnarunt pina la capetele trunzslor, 131 se pune zllnie la eina pe pllne :;;1 S6 maninca, 9i ~a prlnz se rscornanda selata de praz. .

o bautura Ioarte gustoasa sl sanatoasa: Peste 500 grame. de praz HIJat pina la virfurile verzi sa toarna O,7l1tri de vin alb sec ~i S8 lasa 24 de ore acopsrlt. Se filtreaza sl lichidul 59 toarna in sticle. Sa, bea dlmineata ~i ssara cTte 0 gura. Resturile pot fi

puss, pe pilne ~i mTncate. . '

Un medic practlcian din Austria superioara a ajutat 0 diabetica prln urrnatoaraa reteta: Se zdrobesc 3 cllp~ini merl de uaturel, ec introduc Ifltr}:> 6ti'cla de 1 lltru care se umple apol cu rachlu de sscara !?i ee lasa sa stea 10-14 zlle. In fiecare zi inainte de mlcyl dejwn se ia .~ lingurlta pllna din acest macerat.

In aprilie 1977 am primit un tel910n de ~a 0 doamna din Viena care mi-a POV€lstit CEt este de 30 de ani bolnavifl de diabet.. M-a rugat s-o ajut, I-.am indicat pr::Jcedeele de mai sus eu diverse plallte. S-a luat exact dupe. sfaturile mele din t:lro~ura. La Inceputul 'lui august mi-a comunicat buc'Uroasa ca c:in analizele medicale au rezultat valori normale de 1;atlar. La st!r~itiJl lui septembrie 1977 am ~inut a prelegere in parohia Hasenleiten din Viena. In timpul discursl,l!ui, aceasta. doamna a cerut sa vQrbeasca ?i a relatat: l.Am rost3"0 de ani bblnaV8 de diabst. Am urmat sfaturile doamnei Treber'! :?i am acutn din august nivel normal de zahar." A fost aplaudata furtunos de public.

o 'cuno~tirlra din G:undelflngen!Bavaria serle: "Un cunoscut apropiat a fost bolnav de diabel ani de-a ·r1ndul ~i avea ziinlc navois de injecfii. AClJm a reu!?t cu ajutorul caaiurl'lor ;>i plantelor din bmt;lura dumneaV'oastra ca zaharul $5-i Gc~diL Se afla, binefnteles, sub control medical curent. Doctorul a fast rnirat de scaderea zaharului."

Un inginer din Viena avea valoarea zahiirului in singe de 280. A urmat sfaturlle Indi.cate in. "Farm ada Domnulul'" .. La un control medicai ulterior s-a constatat ea za.Mrul 9i scazut ~a 1 30.

. fntrebuiniarea tuturor acestor plante de leac ca 9i a legumelor dietetice este tncununata d8sucees fire~e doar in caml in care se traie~te exact dupa regimul alimentar diabetic prescris.

:OURERIILE DUPA AMFlUTAH5 (dureri la picioru)-fantoma)

La muittimp dupa amputari, uneori ani de-a rindul, spar fenomene-fantQma extrem de dureroase. ExperionlQ ornt5 ca aplicarsa co,mprasalor cu tataneasa (a sa vedea

96

,,'Moduri de folosire" la 'articolul despre tatanl3aSa, pag. 61) adue alinare, iar durerile pier trsptat,

. Efect ~xeelent are ~i esen~a,de ceapa .. care se cumpara· din farmaciil.e homeopatiee sau din rnaqazinele speeiallzate in al.m~nte naturale bogate In vitamins, dar se poate prepara L1!';l0r sl in casa. Cepele taiate rotocoala ss lntrcduc intr-o sticla pfna la glt, !;A tr.~rna daasupra rachlu de s:ecar1:i. de 38-40%, sa lasa sa eteo 1 0 ~ile in aeare sau la lac calduros, apoi se traqs Tn sticle. GLI 8CBst prsparat se unge apoi bcntul amputat.

De mare ajutor este ceaiul din raoacini de st'fnjenel (iris) care se scot din pamnnt In octorrbrle, se spala eu 0 perie ~i se usuca prin attmare. Radacinile uscate se rnaGina pi'na devin 0 pulbere, eel mar bine eu ajutorul unei rlii'nlle liz ale de ti'srit cafe a, mac sau pesmet. 1/2 lingurr~a din acest praf se lasa peste noapts la maceratlrt 1/4 litru de ,apa; sa beau in Umpul zilei 1-2 cesti, ih fngh~ituri mici.

Cioturile .amputets ar trebui imbaiate de 3 ori pe saptamina in bai de cimbru (prima baie poate fi fncaJzlta inca de 2 ori). Sa pune 1 pumn plin de cimbru la 1 baia, !?i pernele cu eirnbru fjli pedicuf,a pUS8 peste noapte ca niste comorsse ar fi de re-c?m~nd,":t. Cite 100-150 gra_ms din plantels numite sint lntrocuss intr-o perna din pnza de In.

EDEMELE sau UMFLATURILE

dlin cauza re~inerii de lichid in tesuturt

Se lau 2 lingurite pline de radacini maruntite de osul-lspurelul la 1 ceases cu apa ~i se la_:;,a peste [Ioapte ~a rece, A doua,zi dimlneala~ rnaceratul S8 ~nealz~9-t~ user ~i S6 filtreaza .. Aceast,a ceasca SOl bea repartizata 1/2 ora mainte ~r1/2 ora dupa rnlci.l dejun,

o a. ,:loua.posibflitate de a lace edemele sa se retraga s:e realizeaza prin seoarta trunchfulul de socsau a crengilor de soc. La i ceasca se ia 1 lingurita rasa de g,coa'1a de soc (intrucft cantitEi!nle mal marl d'eel.mseaza dlaree sau varsaturl, trebule dozat foarte slab] ~i se lasa peste noapte la rsce la macerat. Aceasta ceases' cu scoarta de soc macarata poate fi subtiata eu inca 112 ceasca ell apa. 8e bea crt@ 1/2 ceasca user illcal.zita dupe fiecars din cele 3 mese prirolpale.

EMFIZEMUL PULMONAR

Un.,e,Tlfizem pulmonar setorrnaaza, ca ili astmul cardiac ~i bollle gl,andei tirolda, in rnajoritatea cazurilor din cauza unui fieat dersglat sl sle sint lnsotite de insuficienta respirator:ie. Presiunea ,asoendsnta a ficatului eontribuie la umflarea, ded marirea bronhuil.or, a plamrnilor '?i a jllin,i. Presiune~ P'l:!flT1c(r1tlllti:! a ficatului asupra tiroidel SGIlslbile declan~eaza modificari pato[ogcee.lntr-un asemenea Cal sa bea diminea~a 1 08H1?ea eu ceai de pedicu!ii, S8 apllea in timpul zifei 4 ore la rind camp,rese ,cu ierburi suedez,e (a se v-sdsa "Maduri de folostrs", la articolul,Jerbur~le .suedeze"), iax ill timpul nOpfii comprese cu aburi de coada~calultJL Se puns 1 pumn plin de goada-calului tntr-o slta deasupra vapo:rilor de apa, pina se Tnfierbinta !?I 58 moaie. Invelite intr-o pinza d\3 in, plantele se aplica apol pe zona fieatului balnav. Este trasa astfel pr'esiunea ficatulu] ~i treptat ineeteaza ~r nelini~tltoar8a insuficientiS respirator[El_

ERIZIPElUL

F~unml€l proaspste de podbal smt ,spaJate, zdrobite 91 frecate pe unfLind de 16mn cu sueitoru~ de ta~ei pina iese un terci de frunze care ll€1 apHca pe portiunile inflamate

unde s-a locallzat 8fizipelul. Din trunze S8 poate prepara i'nsa 1?i 0 infuzis (S8 tale fnlnzsle marunt, ,se oparesc eu apa cbcotita, se lasa sa stsa putin) !iii folosi ca 0 cornpress, dupa ee S8 racests. Tot la fel se pot Intr~bu[nt::: ?i frunzele de va~z,a., spala:,e ~i zorobite. Ele inlatura orlcs iruflamatie provocata de'em:lpeL Foarte emohent :;;1 benefic este etectul sucului frunzelor carnoase die urechelnila (Sernpervivum taetorum). Trecindu-Ie prin storcatorul electric de LJlZ casnle, -BE obtine un sue cu, ~ar~ $08 ung user port unile inflamate sau S9 !a~e ?e-:e. lungul c1teva Irunze de uree~elmfa ~i se pun pe 0 farttrie, eu partea zemcesa In sus. ~~ sueul care ~e p:el!n,:]e din s'Uer~fe~ele sectonats se ling zonela afectate de erlzlpal. Intern, se iau dirnlnaata, 1/2 ora inalnta de micul deiun, 1 ceases cu lntuzle de, ventrilica, lar pe oarcu-sul zilel, incetul ,eu i'ncetul, 3-4 osstl cu ceal de urzlcl, pina ce controlul medical constata dlsparljla erizi:J€JluluL

FIMOZA

Dupa dr. Dirk Arntzen, medic la Berl.in, exist!§. 0 metoda de a :rata fi"!Dza la copii GU ajU'toruI bailor, Se lau 10-20 mililitri de solutle 1 0% de sulfat de potastu (preterabll sa fie prcaspat prsparata de catre tarrnaclst) pentru 0 baie calca de copil, deei de GGa. 50-70 litri, sl 58 trage usor i.na::JOi preputul, Se fae 1-,2 bal ps saptamhi Adesea se vad rezultatele deja dupa 4 bal; dar mal rnult de 10 bai nu-si au rostul, Virsta favarablla pal'e a f intre 4 ~i 7 ani, Tnsa bail", mai p~t fi facute 9hiar ~i I~aietilor de 10 ani. Mul;i baie1i au scapat asttel de operape, La batnt:1i. aceasta metoda n~ mal este eficisnta, din pacate. ~i baile de nalba dau perform.ante _bune. Pentru 1 bale' de -c?pll - 1 pumn plfn de nalbe, lasate peste noapte numa In apa la macerat; psntruadultl ~ cca, 100 grams pentru 1 bale de yezut.

FISTULELE

Se ia intern de 3 ori pe zl 91te 1 lingurita, in cazuri deosebit de gr~v~ elts 1 l!ng\J~a de bitter suedez In infuzie neinduleita cs musete. Extern, se fae spalarl cu 0 rnfuzI8 calduta de sllnle, coada-calulul fjilinarila' (gura-Ieulul-de-clrnp gal?ena) in parti sgale, dupa spalars se tamponeaza GlI bitter sueoez sau S8 Clp!IGi:I IU{';GlI U vi:lLa umezlta cu aceste pieaturi. Sa se taca bai, de sezut cu coada-ealulul, jar pe tlmpul noptii sa se puna comprese cu aburl de eeada-calulul (a $08 vedea "Moduri de fole-sire" la s;L1bcapitolul "Coada-cslului").

o femaie din Bavaria, In virsta de 51 de ani, a suferit timp de 28. de ani de p tistula faciala la osul molar, 1mi relateaza: ,;Nu pot sa descriu eft am tras in aC8~tJ 28 de ani! Am fost sfatulta sa me. operez, ceea GS Tnsa n-am faeut, caei protesorul ave<:- dubll ~n privin\a reu9itei. Am gasi! alinare a8ia 101 un tamaduitor, care _m-a. ~reeut pe alimentaile v€lgetariana cu fructe erude 9i1 pe mi9cari de gimllBstlca re?plratone - nu m-am _yndecat Insa. Pr1mavara am luat din natura primele urziei, proaspete ~1 am fncepyt sa beau zlln:c 3 cesti eu ceai de urzjci de fieeare data cu 1 lingurita de bitter suedez. Dupa exact 14 ziie. fistula mea faeial~ S-8 vindecat ~i n-am mai avut niel 0 durers. A fast pentru mine 9'i toti cei ce rna eunosc ea un miracol."

FORMAREA GU~EI

Gargara frecventa cu frunze talate marlInt de buberic (ia~ba-neaor,§) R:l.l rip. , dragaica facs sa dispara gu~a. crescuta fie in interior, fie Tn eKterior. Bubr-icJI se

97

9S

gase~te a rnaluri de pirate, in santuri dE! padurs ~i printre tufi9urile care lin umezeala, Are lIori marc-roseate fara stralucire ~i lrunze verda-lnchis, lunguiete, cu virl ascutlt. Acestea au acalasl rnlros putarnic ca ~~ frunzele de 50G; deci nu se pot conkndCj, datorita acestui miros, cu o alIa plaAt&l. In limp ce la bubefic se colectsaza nurnai frunzels, cu care se face garga[.a adTnca, far a a se bea din lichld, dragaica se toloseste intreag8, cu nori cu tot; sa faee ,gargara adinca ~i se bea din dnd in dnd ciig 0 gura. 0 clIno!jltinla din Viena a d\\patat fn'februarie 1979 0 gu~a destuJ de vizibiia, Se ternaa de operatiesi, 13 statul rneu, a inceput sa taca gargara prrnavsra, cind s-au ivit In natura prime Ie dragait:e. Dragaica se oparsste si ihfuzia se toloseste calda psntru 0 gargara acljnca. Feridta, rni-a povestit dupa un~ an ca sdtul ei ~ adusese mereu drsga[ca proaspaia: inca de la inceput sirntlsa ea gu~a j se micsora trsptat, pina ce a dlsparut de tot.

GUTURAIUL D'E FiN

Cum urzlcile ajuta Tn toate alergiile ~i cum la guturaiul de fih ssts vorca de 0 alergje,el va t1 f;'leut sa dispara intr-un tirrjp relativ scurr, otncu-se ceai de urzici, 3-4 cesti pe zi, eu eite 3 lingu"i~e de bit1er suedez care se dilLleaza cu ceaiul.

HEMANGIOMUL

Frunzele eedrulul sau ale ehtpareeulul sint spalate, talata marunt sl se t.rnple cu ele 0 sticla pinS. la gft; ss toarna rachiu de seeara de 38-40%: S6 puna sa stea 1 0 zile in scare sau in apropleraa rnaslnll de gati1. Cu acsasta t1nctura se tarnponeaza hemangiomul de mal rnulte orl pe zi,

$i frunzele carnoase de urechelnila (SemperviVU'm tectcrum) - nurnita.si iarbaeiutei, urechiusa, varzisoara - ~aia1te de-a lungul ~] daspicate contribuie la disparltia trsptata a hemangiomului, daca·acesta este uns cu seva ce iese din ele.

Seva tulpmuor camoasa de filimica, stoars€, prln storcatorul electnc de uz casruc, ajuta de asemenea la inlaturarea hemangiomului. B'itterul suedez tolosit de mai rnutte orl duee ~i ella di:Sparitia acsstsi rebele baH de plele.

Sucurile ~i tlncturlle mentionate'sfnt de mare ajutor ~i pentru a fndepartaalunitele, semnele djn nai?-tere, dereglarile de pigment, keratoz.a $,enil;i (petele de ibiitrinele), z.onele albe de piele biine deliimitate, precum s;i negii.

Un baieteldedoua luni avea pe piept un h.emangi:Jm mare e11 0 jumatate de linte care trebula lrldepartat prin operatie. Mama lui, ingrijorata. se temea de com:Jricatii la opera1iaosllg<lruluL A fnceput sa tamponeze Iccul d~ mai mu!te orr pe zi GU bitter sLledez. In eba. 6 saptamini, hemangiomul a disparut.

HEMOFILIA

In acea5ta boa.la, slava Domnului rara, dau rezultate urmatoarele plante: ventriHcB, creti~oaraJ, traista-ciobanului, cOClda-~oricelului ~i c:oada-calului - ameslecaie III parj:i 9g<,J9. Trebuie b§utEl zHn1c minimum 4 c:e~ti, impi'irjite pe durata mtregii zile. Este necesara 1_1ingurtta (cu vhi) de plante la 1/4litru de apa; se opare~te ~i se lasa 1 mrnut in repaos. In plus, sefae 14 zile ba.i de r;;ezut eu aceste plante; se folosesc1 00 grams de p~ante pentru fieeare ba~e !?i se lase. peste noapte fry apa ,eee; a dOU8i zi se incalze!?te ~i se toama lntr-o apa de baie de:;;ezut de temperatura potrivita; durata baiil - 20 minute. Apa de baie 5e mOli poate turna de 2 ori fnapoi peste plante ~i. dadi se rein cal,z8:;>ie , S8 poate folosi pen1ru Jnca doua bai de:;>8ZUt.

HISTEHOPTOZA (PROLAPS'UIL UTERIN)

Sa beau pe parcursul zilsi 4 cesti eu esal de cretlsoara, inghijH:uri§, cu inghiptura, Se pune 1 lingurila (cu virf)__de plante la1/4 ~itru de, apa, 59 opsreste .~~ se lasa sa S10ia putin. Se umple 0 sticla pina la Qlt cu tratsta-clcbanulul taiata marunt de la tl;lpina plna la tlorl, se toarna deasupra rachiu de 38-40%, apoi sepune sa stea 10 zlle in scars saU ill apropierea rnaslnll de gaiiL Cu aceaeta esenta sa unge de eltsva ori ps zi partes st1'ngi:i a burtii, U!O 1<:1 vdi:Jili in sus, 11'1 acelayi limp, se tao 3 .bai de sezut cu coada-sorleelulul pe ~aptamlna: 88 las3. peste noapte 100 grame de coada~oric:elui!)i in apa rece: sa I'ndilza.:;;te a doua zi ~i se face 00 baie de sezut lunga de 20 minute, Apa de baie 58 mai toarna de 2 ori inapoi peste plsnte, astfe-I inclt din apa pentru obaia se pottaco trei.

INAPETENjA .LA COPII

a mama tfnara se plingea ca baietelul e,i Tn vi'rsta de 2 ani suuera de !ipsa cronies de pofta de mmQare, este morocanos, obbsil, de abla II pop scoate la plimbare si are csarcane nsqre ad~nci SJb ochi, Sltustia S"3 scbimbat rapid end 9i-8 Mgat copful, la statul meu, 'intr"o bale completa de clrnbru, alcatutta din 50 grame de plants (se lasa peste noapte ~n apa, durata baii; 20 minute, inima In afara apsl, apa baii se toarna in poua aerl inapoi peste plants. in total setac.a bal din cantltataa respectiva de plants). In afara. de acaasta, copilul a primit z.ilnie 1 ceasca cu ceai de urziel, bind fngh~itura cu Tnghititurili, Mama sa mi-" rovf';rltit rlir"lli riA bucurla ca baiatul ei nu rnai era de recunoscut. Aciij]atat PQta de rnlncare, are chef sa lasa la ]oaca ~i ta plimbare 9i este arnuzant cum rnicutul Ii amlnteste zllnlc manel de ceaiul lui de urztcl .. Ii spune rnucallt ca trebule sa. ia .rnereu dear 0 inghititllral"

INCONTINENTA U:RIINARA

Citi oarneru sLI!fera· mai ale's in zilele ploloass SCliIJ la coborirea de pe murtte de faptul ca nu-si mai P0t tine urjna ca lumeal lnaceasta problema ajuh'i mal ales ballecalde desezut ell! cceda-sorlcelulul ~i coada-calulut; 100 grame de plante pentru fiecare bale (a 5e vedes. .[Sa! de :?9zut" la "ParteCl generala") .. Tn afara de aceasta,se beau ziln~c 4 c8sti eli ceaide creUsoara sl se ftea::a regiunea vezicala CU esenta de trais,taciobam_;lu'ieara ~nvioree.z.a muscuiatura dir.sp.re exterior. GasEti la artieolul "Traista-ciobanlJluilt moduJ cum se prepara aeea,sta esenta. Simultan se recomanda. lnsa~i bai de ~ezut cu traista-ciobanuluf, Se folosesc toOt 106 grams de plante p"entru fisears baie.

BEiile de ~ezut cu s"re de buCi:jti:i.rie ajuta intr-un mod uni:. Intr-·o epa de baie de temperatura moderata se introduce sare de bucatarie r;;1 S9 repeta bails sea-a de seara pilla Ce dispare lncontinenta urinara.

INFLAMATIILE PURULENiE .ALE PATULUI UNGHIILOR - UNGHIILE friabile Sa!1J ~ccidentane

in cawl unei inilama~il a patului unghiei se lasa 50 grame de nalba sa stEla peste 11UdptfoJ IfI<:lpia 1r;(.;Iol 1<1 TTI<.1r.;Olldl; fllcjr.lt;;J Ut; ;;. :rrl~'!de 1<':1 culcar'8, se rae bai fncalzte de picioare sau de m~ni, cu 0 durata de 20 m~nute. Aceasta apa de baie poate, I§.sata la rece, sa fie folosita de 2"-3 orf. tn afara de aceasta, 58 unge allfis de ~ilimica pest-8 patul de unghie lnflamat ~1 se pun deasupra comprese cu ierbur'i suedeze_

99

iOO

Unghiile friabile (easanteJ sau aceidentate si'nt unse Cl!J sue de ceapa sau de plclerul-cncosuluj, Ceapa satai~.tn ?o';Ja; c~ Jumatafi~e de esapa se freaea unqhllls de mal rnulte on. Se poate folosl msa 91 csapa stoarsa. SIUGul plnlorulul-eccesulut, car~ crsste la_ margini ~e .paduri lili c'im p'ii , ':;8 utilizeaza3i el cu succes, Sa despica tulpma rotullda, grosuta ~I se ung unghille In repetate nnduri cu ssva obnnuta, Cu ° singura ungere nu se realizeaza insa nimic, ea trebuie repstata timp rnai fndelungat.

LACRIMAREA

Pentru a scapa de aceasta stars extrern de nsplacuta, 'S€! amestsca 10 grams de sllur, 10 grame de. od 0.1 e:an,. ; 5 grame de cuililorit.i (nu!,l1ita 9i albeata, cersn1el, cerculet), to grame de f~orl de hh~c;. 10 gra!f1e ~e creti~.oara. 20 grams de mu!?elel si 10 gra~.e de ~lran1 (ruta). L~ 1/2. "tru de ~pa s~ tau 15 g:af'!:le de pla.n~e, se lasa pe timpul naptll la macerat 108 rece, lar a doua ZI carrrtatea se Jncalze~te pma la punctul de fierbsre. Se amesteca, S9 lau plantele de ps foc 91 5@ lasa sa stea (3 minute. Clnd se [ace.~e putin, _se curu~da 0 bUC~!ica de. pinza in lichid ~i S9 pune calda pe ochii Inchl!?'. Ac,:asta c;.pe~a!le se_ r~peta ~e m~1 multe ~rt timp de 1/2 ora. Sa acopera apai eu a bucata de pmza uscata 9~ sa sta putln cu ochll In rspaos.

LEZIUNILE.coLoANEI VER:TEBRALE

Aiel ajuta sxtracrdlnar alifia de drag.aica; acsasta se prspara exact la fel ca alma de ftlimlea (81 sa vedea a rtlcolu I dsspre filimica). Alifia 5El unge de jas pina sus de-a lungul ~imi splnar]. lrnportants mal sint sl frecti~le cu a.santa de ccada-sortcelunn si radacinl de tataneasa (8 se vedea "Tinctura - esenla'~ de Ii.. "Parte a genel"8la.") si con-

comitent b!illecomplet,e de cimbru .~ii eeada-eortcelutul, '

MEINORAGIILE (IHEMORAGIILE MENSTRUALE)

Tn caz de rnenstruatle foarte abundsnta se baa dimineata, pe stornacul gal, 112 ora inalnte de micul dejun, 1 eea;,;ca eu lnfuzle din urmatoarels plante bine amestecate: 25 grame de flori de arnica, 50 grame de radaclna de adolean, 25 grame de rnuschiislandez,. 25 grams de rOinita. 25 grams de coeda-sorlcelulu] l?i 25 grame de salvie. 1 lirlguri1a cu virf la 1/4litru de apa: se opareste: repaos - 3 minute. Ceaiul trebuie baut 'in continuers :;;'i aturlci crnd mensrruaiia s-a normalizat. Aceste plante dau organrsmului '0 senza~e pla'cuta pornind din zona p8~vian'a. rmpiedica aparitia indispozitiilor die menopauza. jar efectul plante lor dureaza ani in ~ir. eu ani in mmi3., a femeie m-a rugat sa-i daLl aceasja relata. Avea menstruafii foarte abundente ~i fiiCusefara rezultat doua interven~i in clinica fratelui ei, care era gin,ecolog. Ceaiul a ajutat-o 18 fel de repede ca ~i pe mine cind am avut in urma tlfosului hemmagil ee nu puteau fi potolits cu nlmiG. Medicul cLi car's ma tratam a fostatunei de parere sa incerdi.m cu plantele medicinals, Astfel a Gijum; 1[1 mTInil.e mele aceasta _I"eteta minunata. ,Am suferit peste un an ~i jumatate de menstruatii eEl durau 14 zile .!ili ehiar mai mult In exact 4 saptamin; plantele m-au ajutat. norma~izfndu-mi ciclul. Am bad aesst ceai cinei ani tar~ intrerupere.

IMIROSUL GURU ~i LlMBA SABU'RALA (INCARGATA) .

Ml~osul gurli mJ este neplikut numai pentru eel afectat, ci ~I pemrLi cel din j~rul sau. Trebuie i'n primul rind stabilit medical de unde provine. EI poate avea Gauze

101

diverse: dlntll s.tricati cars trebuie tratatl, abcesele lin cavitatea bucala, amigdalitele, secretiile mueoase! nazale, dar sl stomacul prost eu insU!ficient acid gastri.c sau constlpetla. La ultima rnentionata se puns mal ales problema realizarii unel diqestli regulate.

In cazul abcsselor din cavitate a bucala seface gargara cu ceai cald de dragaica.

In cel al amigdalitelor, cu ceai de salvie, tot ceaiul caldu1 de salvis ajuta ~i la eliminares sseretiei rnucoasei nazals. Des80ri slnt de totes In cornbateraa m[rosului gurii clteva plcaturi de ulei de lenupar care, turnate Intr-un pahar CLI apa calduta, sint luats ineet, In Inghitituri mici. $i mestecarea sernintelor de rnarar poate fndeparta rmrosu: greu. Oaca el sste provoeat de tulburarl in cavltatea bucala, ajuta a gargara repetata cu 30-40 plcaturi de tlnetura de srnlrna diluata in apa caldu\a.

Ceaiul de pelin este un mijloc sxcelent pentru a combats limb a foarte incarca~a 9i mirosul neplacut al gurii. Parerea larg raspfndita: IPelimJI este sanatos ~I nu poate dauna nic~odata" nu este delco corscta. Trebule procedat cu ecoriornie in eazul peli.nului. Astfel, la 1 cea?ca cu apa se ia doar 1f2lingur~a de pelln,

NEFRITA ~i PIONEFRITA.

In aceste bali nu se recornanda nurnal cealul dli! matas.ea-porumbului, rnacrlsuliepurelui cules prcaspat, l!rzica-moarta-galbena sau alba ~i b§Ji de !?ezul cu coadacalului, cl se bea ~i lapte de troscot (3-4 cesf pe zf). care are un efect ulrriltor. Troscotul - 1 lingurita cu vir!' la 1 ceases - esta oparit cu lapte In clocot 9i baut foarte cald, In inghitituri mici.

NEVRALGIILE FACIALE

Fiorile euless Tn soare ale mu~etel.u:lui, lum'inaricii', eozit-serlcelulul ~I cimbrului se introcuc pe dt posi'bil proaspete sau user uscats Ttw-un saculel de plnza sl se aplica direct pe zcnele afectate de nevralgia faclala. Se tolosssc plantele euless in scare, intrudt prln ac!iunea soarelui :;;i-au c;:!ez\(oltat mai putemic ul~turile volatile care stirn.esc stectul euratlv po ziti v .. 1n plus, sa beau din plantele mennonate 4 cel/tl zfntc, ingh~itura cu mgl1ilitura. (Se oparesc. se lasa sa stea putin.) Daca apar durari spastloe, se spala. fata eu illfuzi'e calda de urzlcl, se trlctloneaza 91 ss puma pe ea u~ saGwlet de pinza urnplut cu pedieu!a taiata marunt Aplicarea compreselor facute cu bitter suedez (a sa vedea la pag. 75) trebule sa aiba lac neaparat in pat. 9i administrarea intern a a acestor pfcaturi - de 3 ori pe zi cite 1 lingurij1i -, diluate in an:18stecul de ceaiuri susmen!ionat. aduce alinare bolnavl.Jlui.

NISII?UL LA RINIICHI ~i LA VEZICA ~i CALCULUL RENAL

EsenTa de urzici ihtrebuin!ata In ilomeopatie, pe care 0 recomand eu cea mal m<\fe caloura, trebuie inghi!ita diluata. Aceosta esen1a se gase!ilte ill tarmacji, I'n magazine specializate in a.limente naturals bogate in vitamine ~i In drogllerii. Esen!a este tnsatita de irdcatii despre modul de 1'ntrebui:ntare.

Gum s-a men1ionat In articolul despre coada-calului, baile de !j>e·zut cu coa.dacalului, simultarn cu CafS sa bea ceai de coada-calului, inlatura ioarte rapid Ilisipul la rinichl i?i cella vezica (::::micii calculi ve.zicalil. precum 9i piatra (=calculul) la r~nichi. .

fn vechile ealji despre plantele medicinale sta seris ca palaria-cU'cului (numita in Ilmbaj popular ~i pliscul-cucoarei S8.U priboi), precum ~i viore8JLla-cu-mims-placut sau

102

strugurii-ursului indeparteaza caiculel renal intr-tJn mod rapidsi cert, Con!inutuI inalt de substante tanarrte al strLJgurilor·ursului nu est€! Intotdsauna bine suportat de catre unii oarnanl, Survin atunci '1arsaturi, gre,ur,j, preclJm :;;i ilpsa poftei de mlncare. Din aceasta cauza se por recpmanda In Ipoul strugurlloHJl'sului 9i frunze de par cu pere zemoase, de must, care cOllstitl!liei'n aeest caz un rnloeu1tor perfect.

Turlta-mara cu flori galbene, oar-€l creste peJjnga drumurile forestiere, la liziere, pe pante, dar si lfJ riRoare, terenorl nemJltlvate ~i malud pJetroase. de rUu, ale carel tlori - asemanatoare unul spid gafbei-m-::!.uriu - S9 ga'sese din ·iunis pfn1§. tn septembris, da un ceai e:xcrilent Gontm- ri~sjpplui -:;;1 pletrei 'Ia rlhichi, ea :;;1 contra'afe·dj:iuniJor legate de calculul biHar. 'Nu aegeaba se nurme!fte aceasta pJ1Jnm in popor "Heil a~ler Welt" (;;;;; leacul ~ntregii luml) sau "Konig) alter Kra~ter" (=reg,818 tu:tLJror I'llar:ltelor). Un ames-tee a cite 20 grame de turila~n1<lre, ,osul.iepurel·ui, traista-ciobial'lului 1Ii trunze de m-e:steacan lilregistreazii pertorrnanteexcelerrts; Firefjte ca plantele ss mfuzeaza doar 91 se lasa apoi sa stea 1 minut.

PANAR,ITIUl (SUGELUL)

S.l'! rS,DQ[lJa{lda. de mal mL..llte ori pe zi bai fierpJnti de rnusetel, durata ba,ii - cite H2 ora. Imediat qup~,aceeai 'trebule pus un banda] c;le rut, 5Ut:J care se unge eu 0 all~e pentru abcese. -"Usturai fiert in lapte si se scalds mina 1/.2 me in acsst lichid", spune un vschi l€lac babesc, Daci.i degetulface purol, sa puns 0 cornprasa cu tercl de semlnte de in. Daca etunci abcesul se desehnde, sa se facEt la deget a baie cu ceal de rnusetel, La urrna se pun compress cu ulsl de sunatoare.

'Un al doilea leac'vechi de .casa se ob~ne amesteclnd in partl egale patrunjel-decimp, "alba-mare (nalba-all5ii)" radtici'ni de feriga ~i ·fleri de soc. Se pun 15 grame de plante la 1/2 litru de vin alb, se lasa sa stea pest~ noapte Tn .apa rece, lar a dou.a z; cantitatea S8 incalze~te pina ajunge la puncWl de flerbere. Se introduce deQ6tui tll!ie de 2 ore in vlnul ca1dul de' plante, S9 razule n!!?te praf de la a creta, acest praf se aphoa loca'i ~I se Isaga dleasupra 0 bucafidi de pinza.

PA.RKINSONISMUL (Boala lui Parkinson)

Frunzele proaspete de rnacri?ull.iejJtlrelui, COlle aeopera· asemen~a unui Gov?r !ntins solul padurilor [Joasire de foloase ~i conifers, sint spalate 91 presate pnn storcatorul electric de uz casnic. Se iau cdin ora Tn or,a 3-5 picaturi diluate in ceai de ceada-~oriceluluiJ din Gam se .~Kepadi 4-5 c99ti ,j:>e z1. Se. fo'Ioss9te 1 Ii~g~rita (cu v~rf) de flori de coada-s0rieellJlui peliltru fiecare c-easc8., Se0f'lare~te, se lasa sa stea pUfln. Dlluarea picaturil0r de macrisuHepur,elui trebl.lie sa aiba lac intr-o camitate de caai de ce.l putin trei orj mal m?rs. Tn aGelalill timp se· 1rlqioneaza ~Ira spln1irll cu s~Gul d~ macrisul-iepurelui proaspat obtililut. dar aJter.lilativ 9i cu tinctura de coada-9oricelLJluL Florile'de coada-90rlcelului culese Vn soare se lasa la macerat i~ ~achiu ~9 _s~caTa sau de fructe de 38-40%.;?i S8 pun 1"" z.il,e la saare. Pe parcursul ZIIElI se ap1lca tlmp de.4 orr fJ8 regiune,! ocCipitala compreSS' Cl.l bitter suedez (a ~"e vedea artlcolul "lerbun1e suedeze", pag. 7,4), cu care se pO!'!-te umbia prin loculnta ..

Dace PEl' Ifnga mi~carile de tremur sLH"iir}e 9r 0 O<lrecare rigi~itate a me':llb!~lor, se efectueaza bai complete de- cimbru din 21)0 grame de plante, Dm apa unel bal se pot face, prin refncalz1re ~i refolosire, in total 3 bai (a se vedea "Bai complete" la "Partea generala", pag. 8}_

103

PSORIAZISUL

Din toate colturlle Austrlel ;;i Gsrrnanlel yin sa ceara alutor oameni sufermd. de paoriazlsul considerat din punct de vadere medical drept incurabil. Noi rnsa, eel care credern in plantele medicinals' din farrnacla Domnului, filtim ea Dumnez.eu ne aduce ajutor prin abunoenta plantelor de padure si cirnple asternute la plcloarels noastre,

Exista diferite tipuri ale acestei bali chinuitoare: asa-numltul psortazts rosu, care se manltssta prln pete toarte rQ~ii, blne delimitate, un a:ltul, la care plelea parca ar fi acoperlta cu solzl de peste !lli al treilea cu 0 pie_le perqamantata, crapata., groasa, ale carel crapa:tur[ sa adlneesc seara, se desfao sl prielnulesc omului chlnuri mart La acestea se adauga ni~te mtncarimi foarte puternlce, ceea ce rnseamna a lrnpovarare nervoasa grea psntru fiscars bolnav, Piele.a produce !?i lildeparteaza zilnie 0 mara cantltate de coji, la orice rnlscare aeestea curg pa jos ..

Cu ani in urma am afla± despre 0 femeis de 38 de ani, a carel piele era de la git in. jos crapata ~i pergame[ltata, care f~[ plerduse parul de pe cap ?i tracuse prin nlsts suferinte interminabile. In spital, chinurile i 56 dornollsera putln prin faptul ca rusess bagata pina lag1t intr-un sac de nailon. Astfel. pletea i S6 mai mul,a Pl4ln Win transplrstle 9i durerile sa mal diminuau, De schimbat, Insa, nu .se putea sehimba nimic in rnaladia ei. Atunci am reallzat di nurnal plantels depu:rative, dazirrtoxlcants pot vlndsca o asemenea boala, Cihd a toloslt caaiul alcatult de l11ine ~i a t1nut regimul alimentar corespunzator, succesul a venit rntr-o jurnatate de an. In acest scurt rastirnp parul i-a crescut din nou, iar pielea a rsdsvenlt neteda fil·i fara pete. Da-atunci am ajutat multe psrsoane bolnavs de psorlazis.

Boela ia nastsrs din cauza un!'] dereglari a fUnqiolla.rii ficatului. Trebuie deci ca pe Iinga utilizarea plantslor, sa se tina fili 0 d.ieta strtcta pentruficat: Sa se evite rnezelurile (in afara calor de regim}, drnatii, a~umaturile. carnea de pore ca 91 supale lor, apcl toate felurile de aeriturl, ca otetul, rnustul, vim.JI, I:amiile, portocalele, grapefruiturile, fructele de padure sl' sucurile lor, 9~ coacazele neqre stnt lncluse aiel, merele crude, cateaua naturala, cioeolata, cacao a sl rnierea de albine, cad aeeasta din urrna formeaza. actzi ps care ficatul bolnav nu-l soporta. De evitat sint, de a59msnea, toatre Upurile de pe9te de conserva, pe1;rtel.e a~lImat, carnea de! eonserva, fructele unicarpelare (paslaile) ea maz.area,. fasolea ~l lintea.~i oriee fel de al:oooi. Permise sinn minearLlrile cu lapta, laptale 9i prodwsele lactate, salatels acr~te eu iaurt, carnea u~oara ca ·oea de vltel, ae pasare, eea fiarta de vaca, p€l~tele proaspa:t sau congelat, legumela 'u~oare 9i zillflic mult compot de .mere ea inlocuitor al rruc:telor pmaspete.

10 grams de scoarta de stejar 30 grams de scoarta de saleie 40 grame de barba-popii

20 grame de fumariea

20 grams de coaja de nuca 30 9 rame d 8 rbstopasca 50 grame de urzici

30 grams de vsntrllica 30 grame de ifJlirnica

20 grame de coada-90ricelului

Amestec de ceaiuri

Se amesteca bine toate plantele, S8 ia 1 lingurl!a CU virf pentru 11. ce'a~ca, se opare~te ~i se l<lIsa sa atea 3 minute. Ar fi billa sa se fo!oseasca. pe cit este posibil plante proaspete. mn .8cest eeai se beau pe pareursul zilei i 1/2-2 I~tri, rnghititura cu inghititura. ·Fie~· care ingih qltura este asimll at§. imediat de, organism 9i preluerata.

104

Pielea trebuie u~s~ de 2 orl pe zj cu ?Srnz~. Dat:a este verba de un psorlazls cu cruste care aoopera Intregul corp, atunci sestoarce p~in storcatorul electric de uz casryic rostopasca, proaspata, bine spaJat~i ~i se prepara prln frecare 0 aliife in pro, P?r!la fie 50 gr~me de osiliz<'i la 5 grams de rostopasca. Pomada se pastraaza la frig;lder In acelasi mod s-ar putea tolosl pentru pTe~atjrea aHfiai sucul de nalba proaspst stars.

in afara de aceasta, se recornanda Il:;)o3i cu adam; de infuzie de palaria.cucului (prlbo,I)" La alinarea mfncarlmilor sf la insanatosrfe contrlbule si baile complete de nalba !?i _coad:_a-calului (plantele S9 arnesteca Tn 'pa'1i egal,e, fill S8 pun peste noapte la maosrat In apa rece - 200 grame penm, 1 bale, durata baii; 20 minute, inima In afara apel). - Taate aceste precedes ajllta si in neurodermita.

Doi capii dintr-o fa.milie S8 imbolnavisera ae psorlazls, Fetita de i 2 ani avea psoriazis de la 2 anl, ba.i.atul de! aproximatlv trei sterturt de an. Parrritil au incercat totul, aLI fast cu fata la nenumara!i doctori, ~i in IElvetia, f,ara sa fi reusit a ameliorare a starll ei, Cu ajut.?rul.plantelor p~ carecopiille-au caut~t au multa bucurle in timpul verii, au putut fi scapati ds, acsasta boala. Mama a povesut ca tsta are acum a piele nsteda ca un ltebelu!1' Continua sa bea ceaiul. in cantlta-ti rnlcl.

I~tr-un ait caz, psorlaztsul rosu a desflqurat intueaga fata a una! fetile de 12 ani sufermd_ de ace~sta boala de pe 181 2 ani. Parinlil disparati InceroaserSi ~i ei totul pent~u ascapa c~pllul de. bcala. D";Ipa 0 rntre~uintar!e_ de 4 luni a reiatei male pentru psorlazls, am revazut copilul eu Q piele normala pa fata.

l? ~oamrla ~in~r-o localltate dln Austria superloara avea corpul acoperit pe multe portiurn cu. psonazts rosu. La sfatul meu, a urmat Dele explicate mal sus sl un rszultat s-a vazut deja dupa 4- saptamini. Trsptat, petele ra!?ii au dlsparut cornplet, - Un caz asernanator [a un rnorar din apropiere de Mainz:: Aplicarea procedeUlui de mal sus a facLJt ca psorlazlsul rosu sa dlspara In scurt timp.

o calugari\a care.se chinulse 30 de ani cu psoriazis a inceput in primele zile ale lui octornbrle cura de oeai fnsotita de diete. De Craciun rni-a cornurucat ca boala i-a. trecut

de tot. •

In oclombrie 1972 am aflat os. 0 femeie tinara" mama..-a--trei copii, suferea de aceasta boalEl. cumplrtEl.. Se imbolnavise dupa un icter 9i am presupus ca boala ei fusess provocata de' 0 dareglare funCj:ionala a ficatului. TInara femeie era absolut peste tot acoperit1i eu crusts. Nrci pielsa Gapulu~ IU!J fusese crulata. Parul j swa tot rarft, pina la urma a tTebult chlar sa poarte peruca, pentrU' a pute'a sa ap8lra printre aameni. [La fieoe mi:~care cadea pe jos a ploaie de ma~reata ~j de cruste. Seara, plelea'1'ncepea sa lucreza <;li se form au crapaturl aruncl. Femeia, care de obioei 'avea de cusut pentru copii ptna 11iJ mlezul nop~i, iar ziua I~i ajuta sOlul in. munca sa de tap~er, de abia mai avea fartainajnte de Dulcare pentru <;l se unge cu ulei, 'a. se i'nveli rntr-un cearl?at !iii a sa baga in pat. In c1teva tinduri a petrecut mai multe saptamini un spital. Singura aiinar~ gasita acolo a fast aceea ce: pielsa i S9 muia p:rin ·transpiratie, atune! dnd era bagata intr-un sac de nailon legat la git Plantele depurativein combiflalie cu regimu~ alimentar indicat au reu9it 9i in acest caz 0 vindecare eompleta dupa ojumatate de an. De la inceputul lui decembrie i-au trecut oriee epuizare 9i oboseala. Inainte de sarbatoarea de Pa!?ti din anul urmator, pielea n era iara9i netsda, parulli crescuse din nou normal ~i

frumas. .

o scr~soare din MOnchen: "in septembrie1977 v-am ceM sfatLJI in legatura cu fiul nostru Martin care avea atunci13 ani. Diagnosticul medicilor: neurodermita. nmp de 13 ani am fast cu el de la un medic pediatru la altul, de la q clinica dermato~ogica la alta, de la un tamaduil:or la altul,- tara rezultat. Medicii prescriau tot mereu cortizonul. !La 7 ani a fast doua luni la Davos. DoGtorul de-acala ne-a explical ca baiatul nostru avaa aceasta boala. din na$tere, ca nu exista vindecare i?i ca la fieeare puseu trebuia

105

raspuns cu cortlzon. Ceea ee s-a int"fmplat Tn saptaminile !?i anii de dupa aceasta sedsre la cLra a fast cumplit. Puseuri de temperatura pe banda rulanta, tecate- de purol de pa lalpi pfna la glezne, purol in palme, rani daschlse pe nuca genur:lchiului, pe Jobul urechil, gft sl fata. Cele mai rele dintre toats erau rnlrtcarirnlle perrnanenta si ganglionii irghin,ali marl Cit UI1 ou de porurnblta, care taceau ca orlce pas sa-~ fie insotlt de dureri. In septeiilbrie1972, starea i S;-Ci. fnrauta1it atit de rnult, [odt a trebult sa-l i~~ ternarn in spitalul din Schwabing. Medici! vorbeeu de Q septicemls cutanats. Dupa un tratarnent ntenslv cu cortizon a facut apendic'ita CLl purol, Medicul ns-a spus 'atunci: <;<Sa fiti fericiti ca a fast apendicele, al1i copii capata ulcer gastriC': dupa un assmsnsa tratament.s Din teste rezultase ca Martin era de curind alsrgic la toate ierburile, bulbii, peril, ciupercile 9i tipurile de polen. Din f.ebruarie 1973 pina In iulie 1:978 a tost des ensibilizat (adica S-8, Incercat Inlaturarea sensib~litatii lui fata de ele): InsB. tot nu S-3 obtinut nicl 0 ameiiorare. Din septembrie 1977, Martin bea, la sfatul dumneavoastra bun, 11/2 lltru pe zi din ceaiul contra psoriazlsului dsspre care scrletl in brosura dumneavcastra, La ,nceput CI baut ceaiul foarte reoalcitrant, ceea ce nu ne-a rnirat: doar incerc,,!se deja atitaa ih van! Pur sl slmplu nu mai avea spsrants. Prima sa constatare: ",-eMami, fac foarte mult pipi b> Dupa 14 zila am lntrat dimineatEi in cam. era GO.Jpi[lof ca sa-l trezesc ~r mi-a spus: ,,<Maml, nici nu ri-am bagat bine iii pat; sl am si adormm ",. Mersul la culcara erapentru Martin - se poate spune de cind '9ra sugar .,' un cosrnar: minca~imi ~i scarplnari, nu putea sa adoama, state-a treaz ore in <;lir, obiar jumat.§ti de nopp. Incepind cu acest prim adorrnt usor, Martin a lost eonvlns ca cealul n face bins ~i s-a straduit zilnic sa":;;i go~easca sticla, Starea pielii a inceput sa He arnelioreze in mod substantial. lei ~i colo se mai scarpina, dar n-a mal akms la nlol 0 ~nfectie de.eind baa cealel, Una0ri nici flU putsm concepe acest jucru Din'lanuarie 1978 este ·fara pansamente :;;1 nanu~j de burnbac, Martin este Oleum ill clasa a IX-a a unui liceu de fllologie modern it Anul scolar 1977/78 a fast pentru el primulin care n-a zacut bolnav saptamTnl !ili lunf in slr. Nu va putetl imagina cum a infloritin acest an! Din ssptembne 19?~ p.art.icipa iara:;;i', dupa 0 Tntrefupere de c.irca pS.tru ~mi, la ore,le de sport ~i ~ste fenclt. In lulle s-a incheiat procesui de desensibilizare, Medicii de la, spitOlI n-au nici a

explicafie PElntru ameliorarea stari; pie Iii sale." .

_ In vara lui 1979 a fast la mine un med~c din R.F.'(~., speGiaiist inli.Joll ]nterne, C."-I fiui sau de 21 de ani, Gare sl'lfera de nelilrodermit.a de la nastl3r8. TInarul trecuse Tn totj ace~i ani prin ni!?te ch1nuri curnpHte. Cind a Tnceput sa fb10seasca plantele medicinals p~(_Iaspere a avut ni~te reaqii purt:ernice, ca nas inflJlndat, presiune In zona capului. Balle de coada-caiulul ;;ru fost bine suportate, eele eu priboi mai putin bins, desi e:le infiuenfau pieleam mod favorabil. Contr.a uscaciul'lii pielii s-a folosit al[fla de Hametum cu un amestec ~e ~uc presat.de l1al~a, eeea ce a avut un eiect benefic. ~i in acest caz se remarca periodiC a amellorara. In pnmul rind, convinger'ea ca se va vindeca s-a transmis !?i paeientului. La mfjlocullui octarrbrie 1979 ~i-a reluat studiile Iuridice.

REZUL TATELE ~COLARE SLASE. <Ia copii)

o mama_mi-a povBst:it disper~ta oa baia;ul €Ii de 12 ani este total lipsit de interes pentru ~coa~a; cadrele dldactlce I·au COmUllicat la 0 sed[ntta cu perintii ca ba~atul nu mai 1ille deloc pasulla ir]v~taturEi ~1 ca nu rnai ~iu ce sa ss'faea cu el,' Capilul, mainte ra..reari boin",v !iiI bun .sportiv, 13ra aeum palid ~i avea cearcane adfncl sub Ql;;hi; dupa parere~ mea, tre~ula sa fie bolnav. Am sfatu~-o sa-i dea zilnic 2 ce~ti au ceai proaspat de ~rzlci eu :2 ~In!i!urlte ~e bitter suedez .. In SGurtul interval de 6 sap"\amini pina,,18 urmatoarea .j>edmta eu parln111,au survenll surprize pentru tlDate partile, pentru profesori, pentru parinli ~i in final chiar pentru cop!!. In aceasta perlcaga, scurta,

1 D13

olaslflcarea sa In sus S-i3! accslerat tel' salturl: Unde-avusese lnalnts nate de 4_ 8i 5, au aparut acum note de 2,:;;~ t.* Rezultatele ~ea:lare bl\uSG ameliorate au stlrnulat copiiul la rea!izari tot mal bune la ~Goal<'i;

Gauzel9 nereu$ltelQr $,oolare filW trebule sa fie Tntotdeauna numai lenevia copllulul, ci rezulta~ele slabepQtfil'lese~r~ g(lnefat8 de cre~tere sau de dereqlarl orqenlce, dupa cum arata acest Cat. Cele mal slmpls plante au EijL:Jtat tearte rapid!

SCLEROZA iN pLAcl (S£l.EROZA MULTIPLA.)

9i psntru aceasta boala eonsiGlerata irrlturatiila poate 8;1(istaajUi:or din tarmacla Dornnulul, Este ad eva rat oa se prmgreseaza td0ar pas cu pas, insa rTIU trebula sa 581 renun!e psmru nlrnlc Tn Itll'Fl.e :;;i nlcl sa se ~iarda 8"edinta $ii Increderea Tn plantsle rnedlclnale, un dar al Creat'onAui nosfru ca1re 0mel'1ire'a 60Inav8,. Atrag inca, 0 data atentia asupra faptulLJi ca intr.o boala ant de grava er trebul foiosite -pe 0'11 pcslo] plante p~oaspete_ Pentru provlzia deiarna lnsa, ale S8 _JSuci'i,.

Tralsta-elobanulul S8 spala, S8 tale marent, se punelntr-o stid;§. prna la gft ~j se tcarha deasupra rachlu de secara sau de frocts de 38-40%.. Apol S8 lasa to zlls in scare sau in apropiersa ma~inn de gatit Cu-aceasta esenliLse frielioneaza de 2-3 or! pe zi portlunile rnusculere bol:rave. lntern, S8 adrninistreaza ;;dlnic 4 C89t1 cu ceat de crelh;;oara ?i 2 cesti cu qeal de salvia, luats jngh~i:ura cu ingllititura pe pareursul intregii zile, Frunzele proaspste de ma:cri~ul~iepllrelui se spala~1 58 preseaza In stare urneda prln .storcatorul electric de !J.Z casnlc, Se lau zi~nic" 6 are ccnsecutiv, din ceas in cees, i:S-tJ pioaturi diluate In ceai. un etect ravorabj II au $1 f,riqionarile CW ulei tie sunatears de mlJ~elelli,li de clrnbru. Peste flori!e euless in soars, puse separat dupa soi tn e1teo sticla, se toama JUlei de masHne presate ~a rscs (uleiul trebuie sa stea deasilpra florilor) sl se lasa i'O lila la scare sau la IDe caldDJros~

Fiorile .culese tn scare. ale sunatcarel, musetelului -~i co;;z:ii~oricel:ului se lasa la macerat exact 8?a ca traista-ciobanuiul. Su aceste esents se friqioneaza ~ura spina"ii, inche~eturHe ~i ~oldurile. Se recomanqa 9i 0 frectie cu radacini. de tatan.easa sp_alate, perjate, maruntite 9i puse la macerat c::u rachiu de 40%. Dace rezulta 0 a.nchi!oza parnita de i<l ~irOl spins-rii, atuner se aplioa faina de tatane.asa sub formS. de compresa calda cu terd pe regi,unea saorala., Faina de tataneasa este amestecata ell apa pTna se formeaza un terei; ca acepta sa poat§ fi uns mal ul?or pe bucati de :Jinz8, se adalJga dteva pica.turi de ulei_ In plus., se bea diminea;a $i seara crte 1 cea!?ca cu c:eai de coada-sorie,elullui, S<J jau 3 11ngLtri de bitter suede;;z: diluate Tn Geai de plante, iar aceasta ratle se oon-suma ihcetul cu fneetul, repartizata pe parcursul fntreg~i ziie. Sint indicate $i· comprese]e euierburi suedezEl pe regiunea occipital a, puse mai des ~r tin ute cite 4 ore.

, Nu ireblJie uitate baile de sezut cu virfuri de molid,s'Unatoar:e, musetel,salvie, coada-50riceluluii, cimbru si 'Goada,-calului,fiilldca toate aceste plante' a'u urn efect b!Jn Tn 'paraliziL 8e calcule~za 100 grame de plante pellitru 1 baie. Se lesa peste noapte in apa rece, se Tnc§Jze?'te, towl a doua zi ~, sa toarna, in apa. tie baie, Apa de baie trebuie sa acopere rinichii, durata bai.i - 20 minute, sa se transpire pe I.:Jrina '1 ,ora In pal. Aceasta apa. de. baie mai poate fi folosita de 2 mi, tumlndu-se inapoj peste plante:;; fncalzindu-s8.ln timpul unei saptamfni ar Imb-ui uti.lizata 0 stngura specie de plante. Deosebit de indicate ar Ii b.aile compl:ete de Gimbru, care aqionea;o;a aSlJpra m!.l~chilor ~[ a 1esutuJilQr, dar nicj bil'iile complete de ur;zici. cU klgtjrea s"lngvina miraeuloasa pecare 0 stknesc, nu sTnt de neglijat Se tolosesc 200 grame -pelltru 1 baie; sint pre::gati!e exac:t la f~1 ca .bail~ ds~ ~ezlJti~i aid 5e8ome rntmbuinta de 3 ori la rlhd aceea~1 apa de bam. Imma t.rebule sa stea mafara apsi.

~., este 1r1 AL!~C"Lil nota maxlmJ, cchi..,.al~nd r:u 10 de ra flOI {n,. tr.).

o experienta nouasl buna 0 reorezlnta ccmpresele cu frunze de brinca-ursulul (Heracleum sphondyllurn), puss pe tot corpul. Frunzele de br'nca-ursulul (rnumlta In popor ~r crucea-pamlhtu!ui, talpa-ursulul SHU urechea-porculol - este considerata Gel mai bun nutret psntruispurl) se spala, S8 zdrobesc pe un fund de lemn cu un sueitor de taile1 ~r S6 presara pe 0 pinza Tn care este invelit bolnavul, ca're va fi apoi i'mpachetat cu un prosop de baie pentru mentlnsrea caJdurii ,~i lasat asa a noapte intre8ga. Daca se rernarca a nelinlste Sal) 0 indispozilie fn locurile deosebit de sensibile, atuncl bolnavul este dezvalit. De objcei fnsa, el sirnta actlunea fortelor tamaduitoare care pornesc de la frunzele de brfnr:1'l."IJmllllli $i adoarme bins_ Foarte des survlna 0 amellorare vlzibila, Vreau sa atrac atentia l?i asupra unei schimbari in hrana in cazul sclerozei multiple, care da sl sa rezultate remarcabile.

o _rete,ta de leae deoseblta a acestel bali considerate lr.ourablle ar f~ lapteJe de iape .. Intrucit cresterea caller fncepe sa fie, astazi drn nou la rroda, ar fi posibila procurare a unui asemsnea lapte, 0 cuno9tifll.3 mi-a scris di citise cu ani ln urma eEl un cloban batrin' ajutase sa se vindecs ell laptele de iapa un sir de bolnavl considsra]] in-

curablh. .

Tn corrtinuare, rstatarea unal bolnave de scleroza lUultipHi, cu afccrliuni mueoulare: ~i pelvjene~ "Sfaturile cumneavoastrs de a fnctiona spatela seara c'U esenta de coada-soricelulul, iar plcioarele dimlneata ~i saara cu esanta de tralsta-clobanului 'si de a pune comprese cu larburi suedeze peregiunea pelviana Je,-am urrnat zilnic. B'e,au, 99 asemenea, ceal de pufulita cU bitter suedez, clrnlneata, pe stomacul gol, 0 iLimata~e de ora inainte de micul dejun, Dupa eproximanv panu lunl pot sa spun ca staturile durnneavoastra sint toarte buns si fratarnertul ell plants medicinals a inoeput sa-sl faGa etectul. Spasmela cumplite din picioare cedeaza treptat ~i nu msl sint atfit de dureroase, Slnl anurnlte zile c1hd pot deja 8~ rae ell-Iva pasl prn locumta, taras.3 rna fin de mobile !,If pereti, Vezica funclioneaza iarasi normal. Cielul imi vine la3-5 saptarnini, dar nu rnai dursaza declt 3-5 zile. Este ° realizare pentru mine, chlar dadi e una mica, Scleroza multipla este a boaia roarto indaratnica si are rnulte fenomene secundare.

- Beau bitterul sueosz ziinic Tn cantitaf rnioi, pus III ceal de urzicl, de ccaca-eorlcelulul ~i de cre~~oara. Am faGut8Xperien~e bune :;;i cu mstopasca. Sub ochi'ul sting aI/earn de ani de ;;:[113 0 crusta groasa, care ~nDepuse GU timpul sa. tot creasca. mspre ochl. Am folosit tot felul de medicamente prescrise de doctor, dar nici unul nu m-a ajutat. Am Tncefcat atunei cu suctj.l ja ~0stopasca (ro5tspasca pusa la llacerat 10 zlle in rachiu d@ secara}. AC,um cfustaapl'Qape ca a di'sparut. Ma bueur an de mult de cel mai mic SllQCe~Carema strmuleaza sa continui 2'i1'nic. Perutru iama, ml-am facut 0 provizie bogata de plante ...

In lagatudi eu discurlleintervertebrale am citlt intr-a carte de medicine a parintilor mel ea €1ste indicat sa S9 rada bulbi de bujori 8i sa se face. baie GU infuzJa'iar. Se p'are ca bujor~i sint buni pentm caloana v~i1l1Jbrala "I pentr'U creier. Am facut deci daUB bat Am pus 18 macerat bulbi de buior in raehiu de secara :;;1 am turnat !;li di:naceasta esenta in infuzia Tn care n-am fmbaiat 20. minute, In ziua urmatoare nu mai aveam nrci o durere de discopatie. Au trecut de-atunei 3 sapti§mirii 9i durerile nu s-au repetat."

la () prelr:gere tlnutta ::J6 mine in Rendsburg/R.F.G. se suje a doamna pe podium liii poveste:;;tte oa acum .tref ani era fnea 'in scaun cw mtjle. Urmfnd toale indiClatiile din "Farmacia Domnu~ui", st8ifea i s-a amelioratata de vizibil."inc1'l: poate sa mearg~ iara~i normal :;;i se srmte un om sanatos. N-a avutcum sa culeag-~ plamele proaspete din natura, oi le-a Gumparat Tn stare uscata, Admiratia pentru efortul depus, de ea 9i pehtru voirrta de a nu Ii c9dat a facut sa izbucneao:c5.1'n so.lo ropele de eplau.ze.

Mongolaizii S8U copii]j paraliza~i 'CU ,spasme". respeativ handic::apa1i sint tratati cu acelea~i plante pe care Ie gasiti aiel in tratamenfUl topid] sUDstantel bsoase 9i al scierozei mult[ple. N-am destule euvinte ca sa recomand frecti11e cil esentele mentionate ~i mai ales baile de plante daJatoare de via1a. Tn multe cawrl, cauza

107

188

pamJizi.,i ow spasrne la copii re.zida Tn ccrnpcrtarea rnamai i'r timpul sarcinll, P·elfnga tigari, alcool, droqurl, sl.cafeaua natl!.JraHi ar trebul ev~ata. Fn aceasta perlcads. $1 coplil cu tulburar] de vorblre ar trebui supu9'i aoestui tratament. Important este In taate csla patru cazurl sa sa aplioe compress cu iarburl suedezs (8 sa vedsa artioolul 1,l.erburile suedaze") pe rsqiunaa act:ip~tala.

SOMNUL. NELlNI!?TIT (Ia cop.ii)

eiJid caprii se agita Tn tlrnpul somnului, rasu:cindu·se din_tr-o parte ln alta fara a gasi llniste, ajuta imediat, in masura in care Im:ul culcusulul nu sa afla .sub influenta ra· dia~ilor, 0 baie eu flori de tel Se urnple 0 galeata ceva mai mare eu tlori de tl:li pinS. 103 jumii.1:ate ~i se lasa sa se moaie peste noapte Un apE! reee, A doua zi, sa irnca!z99te 9i se toarna Tn apa de baie; durata bali - 2Q minute. Aceasia baie cuflorl de tei sa maij poate rolosl de 2 ori dac-a sa reUncalZ:8~tEl. F~orilEl de I.ei ar trebui culese in soars, dadi

acest lucru este pcslbll, •

SUG;HITUL

Un ceai neindulci:tdln s~mrnle de ma~ar e(>ts un leac pl~cut':?i prompt Ih sugh[t. 1 lingura de sarnlnts de marar la f/4 l~thJ c::ie apa; se o~are~~e; repa6s - ~ minute.

TOPIREA SUBS1ANTEI OSOASE

"

Samtnla pu!verizata sau mac~nata_ a schindufului da rezultats buns in caz de tapirs a substantei osoase, lafel ;;i In caz de u.mflaturl la os sau os~e_omielita {inflama,iamaduvei psoas'e). Se beau zilnic 2 cesti cu eeal de coada..soricelulul, repartizata in 4 portii. In doua iumata~ de cesti sa pune de fiecare data 1f21ingur~ta de ssminte de schinduf. Sai complete de coada-sorlce'uhn din 200 grams de plante, durata baH -20 minute, lnima In afars ape] (apa de baie, re1'nealzita, mai poatsf utilizaUi. de 2 orl): a ssfolosl 0 data pe luna. In afara de acsasta, trupul sa unge zi'nic au esen1a de coada-soricelolul, Se urnple D sticla. cu flori euless ill soars, se toama peste florl rachlu de 38-40% ~i se lasa sa stsa 10 zile la soare,

TRANSPIRATIA NOCTURNA

Ca Isac de casa contra transpira!iei nocturne se folose:}te din vremuri indspartate mult apreciata salvie. Ea esta oparita9'i baHta dimineala, pe stomacu.l gol, 0 perioad@i mai lunge. de ttmp. Va extrage din· organism acele substan1e care dec[an~eaza transpiralia rn trmpul noPtii. in vechlle diifi despre plante meaicinale se gase~te ca leae babesc eficient Impotrlva a~stei indispoiitii urmatoarea compoz~i9 de plante: c1le20 grams de sal,vie, creti~oara~i coada·r;alului. Se oparesc, se lasa s1l1' stea Putin ~i se baa 0 perioad§. mal ~unga 1 ceayGa din acest amest'ec deceaiuri fnainte de micul dejun. P~antele rurtif1l>a lrlLregu! organism :;;i i'nlatura astlel transplra~ia. nocturne.

Cind am fost pentru ultima oara ~a cura la balle' Kneipp, m·a abordat Q d:J.amna batr~na, spun1't1du·mi crt'sufera din qa.uza ttar;]spil'atiei nocturne 9i rntrebindu-mace po:atefaC9; I-amindicat ceai!]1 de salvie, i C€a~ca seara, Lnainte de culcam Dupa clleva zil,e am intnnit·o la plimbare, Nu·i vanes: sa creadia GUnl de scapase de aceasta

109

transpiratie nocturna dupa ce bSiuse dear <1 C89ti cu ceai desalvlel "Am Tnsa irnpresia", l-am spus rizind, "ea trebuie totusl sa credeti caplantele ajuta rapid!"

TREMURUl MEMBRELOR

Pentru aceasta bcala sa pun 50 qrarne de sunatoare, 20 grame de poroinic (untul-vacll], 20 qrarne.de elubotlea-cueululsl 10 gmrne·de boabe de ienup.a.i', cu raehlu de secara sau de tructe de 38-40% 14 zile In soars sau ln apropierea masinii de gatit. Sa iau din ora-n or.a 15·20 picaturi pIJS~ ln ceaiul de plante ee urrneaza, din cars Ole beau zllnic :3 cestl (ia 1 ceasca - 1. lingurita cu virf}. Cornpozjna ceaiulu~ ests; trunze de frasin, fl.ori de sunatoare, c~oada-soriceluJui, salvle ~i 'coada-calului clte 20 grams - totul sa arnesteca blna. tn afar§, :]e acsasta, se fac bai de sezut eu virfurt proaspete de molld, sunatoare, coada-scricelului sau ctmbru - pentru 1, bale de sezut se iau 100 grame de plants. intruci1 actiunaa sxterna a plantelor aecelereaza reusita, S9 tao 3 bai de sezut la 14 zile (a SE vedea "B~I de sezut la "Parlee generaJa").

VIERMII

Dintotgeauna, sernlntele de dovleac au fast considerate de mare, ajutor contra vterrnllor. In caz de oxlurl 113. copli, ss dau zilnjc 10·15, iar I a acultl 20-30 seminte de davle.ac decojite. pe care cojila (piel~a) fina, subfire trebuie sa ramtna neaparat ~rGare trebuie mestecate fuarta bine. Dupa aproximativ 1 ora se la 1 lingurita de ulei de ~lch $[ pentru 0 cura contra teniei se recornanda cu caJdura semintele de dovleac, La 0 dietii ssvera se rnesteca bine ln 4 p0riii 80·1 OOsemirite de dovleac dscojte (cojita fina, adlca pfe'ita, [amlnel) 91 dupa 1 ora se ia 1,12 lingura de ulei de rich Dadiar trebui, Tn caz de o prima nereuslta, sa se fneerce TnoJa 0 data acseasl cura, nuapar fenomene secuncare daunatoare. Contra llmbrlcllor ajuta leacul babesc eu morcovi ~i sfecla. ro~ie,. Nu nurnal sucul crud de varza-acrf poaie duee la ellrrmsrea llmbricllor, cl si

consumul_ hr!.::anu.lui i?i..a:t cel?ei. {)i ~sJ.!.Lro{uyj_ert tn lspte aducs un ajutor rapid, ,

·ZONA ZOSTER

. Sucul emolient a~ urechelnlle:1 (Serrrpsrvlvumtectorum) mlatura toarts rapid curerile adihd provocats de zona zoster, Se despica taind de·a lungul 4·5 din frunzels camoass ~i se pun pe 0 tarfurie. Seva care iese la suprafata se unge de ci'teva orl pe zi, pe locurile sL!ferinde, Sucul poate fl stors din frunze l?i CU ajutorul storcilitp ru lui electric de uz casruc. Bolrtavul slrnte deja dupa prima ung·ere af.ectwl benefic. Untr·ocarte vache despre plante medicinale se gase~te urmatoECrea reteta:

Se pun fntr·un lit~u de apa reoe 4 lingurl de plante bine amestecate, salasa 'pe foe pi["1a aproape de fierbere; se ia de pe foe 5i sa lasa sa stea 3 minute. eu infui:ia ciildu!a se tampan~aza locurile balnave de mai tnulte ori' pe parcursul zilei. Res· turrle plantelor se aplid.'i peste noapte, usor incalzite si puse Intr·o bucatica de pima pe locutiiH afectate de zona zoster.

25 grame de seoat1a de stejar 10 grams de ereJi~oara

20 grame de ovaz

10 grame de mU$etel .25 grame de.salvie

10 grame dE'! sllifina·alba (krior-mare)

HO

GA~GERIJL GA:NGUIDNIILOIA LlMFATICI

.Se l;JmpJe 0 seida.. plrOJa ~a git eu maglHra.n din ultima reGo.lta, se toarna ulei de masHne !iii S9 lasa sa stea 1,0 zile i'rt so are sau in aproplarea ma9inii de gatit. Se ung gangJliv.lJllli aelnavl Gill ar~est ulei de ma·ghi~a:n~ precern 5i cu aillie de fillmica· sau ulel de sl.matoa~e (a se vedea anieelele ~iTlr.ntGaLl 1?i "Sut'latoarsct'}.

ftullizele r;l~0a.s@e~e He patlagii1<i-lata sau pmlagil1l,~-ln·gusdi., de brusture (numit ~i c<ilptglarl, frl:Jnz~le sa,le ma~~ ca €I [;lSJ.a~ie sa g'asesG pe pante de p1ra~e si marginl ~~e~~~~ pa~wr€l}., ,dragai~a: pt6aspata saw tulpinile~i fr·unze!~ prQa$pete de flhmlca $11'11 spal~te ~I z;Clr()blte pe wi'! fl!lnd de lernn au sucltorul de lai\el. Frunzels trabuie zcl~0l3itre cit sfnt l:J'rneEl~, I'lerotr.u ea apa ajuta ca seva sa fj,e extrasa dln frunze, Apei S9 a:~)1C:8 al1srr:latw te~€lurile de 1~l1nze pe gangllonii 1imfatlci afectati. Bolna\lul rnsl!.l~i va sfJiT1ti eel mai t'lirr:m care te~€i dEl f'fwl'1ze are etect mar benefic,

gaG~ [l['lera!ila a avut deja IGc~ se pet puns pe Ifnga 1erc1ul de frunze proaspets si compreaa de 4 €lr~ cu bitter suedez- .S9 pot face' il,i friqloni:lrl cu el -, preourn ~I ccmprese cu abur~ de coada"cillului, sil[1d cite gore 1n pat .(a se vedaa psntru ambale aornpresa l1Partea @el'lsraraJ"l. lriltsm·t~el:;)ule sa se la neaparat, Tn inghrtttur~ mid pe parcurswl zilei, ~ 1 f2-2litri (;Ie .eeai Clintt-ul'1 ?meste(1; obtinut din ?OO grams de filimica, 100 grame ije coaCia-calului, H1Q §rcIrne' d~ coada-soi'icelului ~j 100 grams de urztcl - 1 Hr:Jgu~ira Gill VIE! la ~14 ~itlil!.l ale 8pa[ t::ele3 I1ng.wri de bitter suedez indicate 91 Un tratarnentsls 0slor.ialfe ~gli cancerease ,"oar trebui neglija~e nlol In cazul de faia.

la boljle maligne ale !iJangI10r:1i1or limf.alic'i S8 ajunge foarte frecvent la umflaturl inUirlte de bra,*e ~i de !picioa~e, [a 8J!jl3-IlLJmiilll elefanrlazls. Bratele sau plcloarela ince~. sa se~r.n_fle ~uteffllli:, c!y8viril inss .. nsioile ~i tari, b?l~avul are. impresia ca membrele sufarlnde attil'I'IEI de t~Ujl}!l saw asemensa unor bUG"'!1 de lernn, In acest caz sa pot epliea teate olilfn)'lTesele' ow te~cr (;113 fnwnze enumerate mai sus, Inc~pfnd de la gangl1- Qnj, da( te].cil;.ll I'lpatl"l .sa aCC'lper:e. ~i PQt;iu~le umflat:e~ Unioe 31m ins§. In aceasta situa1ie frElrizels 0S br.il1ca-ursulul, a planta umbeJifera vivace, l'l!1mrra. in papor :;;i crLJcea-pilrnfr:JtLJ]tI(, talpadJrswlui saw I.!lr,echea-porcuIUli, care este rasptndita pe cfmpti, grohott!?L:Jri, pa~LJmi, razoare LJn:lElde ::;i prin cringuri umbroase ::;i Gam straluc8?te Cli florile ei albj(';1c'l.8s8, IlIl'lB®ri f0Z rjleschis .. Planta domina, cu frunzele sale cu cinei sau mai mylti :;;:imti :;;i asemal1at@8re ~m.®r ;gh.eaf~, l'lnorlabe restLJI. vegeta}i~i de. pe Gimpii ~i pa=jiLlnl. Frtc!r;)zele Sflill fGa~e 8l:.1nesmrts ~I c;a nutret excelent pentru lepurl. ll'iptarea.sa mea mi-a povestJt 88 va[:if~ liiii cauUi totceauna tn nnul proaspat inti! .flcsste frunze mari.F.runz.ele S6 ,Cl.!IlsQJ fr'1 car1ttt~i mai mari, Sfl spala, se zdrobesG In stare umeda, S6 ap'lidi. looal peste r'1@8.pte sf se lea§jil. bim:o. Adue bolnavului ca printr-o mimme u~urarea in stareas8lipst~a de speran!e.

9i nalba, l§.sa1a sa: {)s meale peste. li1~aJ!lte 'm apa recs, aduce alinare prin intermediul ba.ilor. Acestea C®t'iltritil""ie la rst[agerea treptata OJ. umfl§.turilof bratelor ~i pi. .cioareior. Plina de promisiuni este ~i unge~ea acestor urnflaturi tumefiate cu sue proaspat de macri:!/iu)-i,epurelui fa se'vedea .!Macri~ul-igpurelui'l

CANCERUL INTESTUillELOR

1 lingurita rasa de radacini de oblig,eana estelasata peste noapte cu 1/4 litru de apa rede, dimiFlsaf"' se fr:1€al:ile~te ~i.se stroooar.a'. Din aoest lichid S9 ia c:i'te 1 Tnghitftur§ ch~ar Tnaillte ~~ nmediat d~pa fiecar.e masa - a.dica 61ngnitH:LJr[ pe zi, nu mai muit!

111

. i~~.a~r~, d~ aCe~~*, 1;la.te~ nSF~~ary~m~t9rul :ar;nt:tstec d~~e,~uri: 3POgr,am~ .cla fU~,ch 1 ~o.,g,f<!O.:\a9-~.5:q!dJl~~,Qn~etl!.!,",1 '~J .109 gram~ de un:,rcr (ame,st~fcaf~'J.bine). tSe 13 .~6,.sml wenttu~r~p~ran:a ~.alului 1 lingur~a eu Viii la 1/:4 lltru de.apa, Ra~ia pentru,o Zl este qe ~1/2'-2h!.n de Infl!zl~:Bolnavul bea exact aup_a cess la liaea.re sfart de era sau odC).ta la ,2U"minute. cite.. tJ~gl;li*lM~; Jnacest mdd, .ce.aIulsste bin~ acceptat ~e~ eijtf~ S~r;l"!1;~G.E;Xp'er!en!aarata-ca da'l:drfta aCBstUi osal iriap~tenta bblnaYLJhii este

'In'~Wr:f:}ta l"iilP')d. .

Mai d~p?,rte,(e'5qf;l6t~:\1l0 ralla.zilnicadece;o;i dte 1/2ceas,ca dimii"Jsata, la prinz: 5i se~ar.af!:Jalrrtede'fie6are masa: Ole adau·ga p1'tti 1 lingura de bitter sue'dez ~i sa bea ·o;jceastaGaritita1:e de'fieear~;data pe j:umatat~, rnghilitui"'a.GlI fngh~~urii, 1.j2.ori\l1na[nt8 51 ·1/2 ora dupa flecare IT!~sa: pac:a.)jol~J~~LI Q~ suporta ~rititateE\ ~'biner !!uedez. adaosurse posts reduee laelte 1 Iing-urita,de'bitter suedez,

C.":alultrequi~~pMtrat ·qaldlrrt~-~R tar.mos. ih9far~ qe aceasta, Be pun eempreee eu 'I~rburl sUj'lde,ze J'l8 telt ;apdomen l_JI. ·In -aqest ~Cbp, ee ia,:C) ·bucata mare de ve,ta ~~re~e ume:ze~ts did 'Ploat!Jri; e<j $~ it)t1naeJri"Strat,suoi1te ':)f?ste buria. ·~i ~Qmpr~sele I cu aDl,lrl. deSj)al:!a-c;aluluU;I~ute.aza dUra me. DEU!CSea trebuie apHeatec'lbS'e poafe :(!If:(!es, E!veFitual cite·2 ore Qimi~;aj~~=ji.i dupa"a~aza in pat ·~i apoi pests noapte (a se

vedea pentr.wam~eie eempresa dPa.rtea generala'1- . .

La 1oo;tombne 1979 a ",.,nitla min~ dln Rambura aup1ul HelmUt-'SiB.ett~ E. naomi m.ultumeasya 'pentru ajutotul pfrmn: prin brd=iu'ra mea I.San~tate - din' farr:iiacia qdmnului" Qbamnei Berta E., 'In viri3ta aGum'd~ ·53 dg·a.'ili, i s:'arormaf dur:ia>.b cadere ·pe scara. a tumoarepelviima, fnsotrta· de dureri putsrnlos, in ianua~e f97? a fast: sl:Jpusa intr-c G~in~ca hsmburqheza unsl operapl, al care~ diagnostic a sunarr ass: lUffi9ar.e 'jrrops;ral?.ila din ,c&,uza·excresceotelor maril DLJpa "1 saptamini de spltal 51 o ~a;p¢r.s tdtal~@ :p2i'rului, afo~t e~ern~tarn lsbruafilil. ian. Inac;el momerit,dcfammi B. ~tia:'q.eja ·oa\;(i~fe bo[nava de can car. In noiembrie·1978., bolnava s-a lritematd~n nOLI in ·aGe[a.~i·'sp:ita! pentr\-l tratam·eht. De. data, acsasta s-a e:fedLiat 0 taietura abdomlrtala ps partea, dr!,!al?ta .. Iara~i a Iost tratata 9apt:e saptam1'ni insp1tal. La un tratamern ulterior, in februarle 19Y9, s·a constatat in partsa ~tlng~~b.damin:ala superloara 8 tumoars 'Chistlta mare crt un cap ds copll, La .20 maltie 1979~ remeJa·a f6it clpe'rata (lin ndu. ~~?ic~I'5"S1U ?9ns1ata~, fWa, nld L1r1 dubil_l!.lliletastaz~ .. P~ci~r.ita afO's!: hr'ahlIa <lirtifibia! tirnp ~e 5 :;#:'iptamirii,d~ ~ri'IJ"s:a il'}r.egl$lrat nlci _o~ameliQrar·e astarii ei. Ctiiar 51 hrana

,pasata )3ra v~ts~ta;cilQRa·scurt~tifji~. . ,

)naef!l~S!~ pefr6i':id~,_medieii i:?,1;J comLlnica~ so11;Jluica situ8:~asoliei safe era f.§ra scapare. Scaaerea rap-Ida a§r8utatll de Ie 891a 62 kl~ogfl3,me era ~i ea conc~udenta. tn ";;tcest 'mOf'n§l[lt, .pomfl.ul E. 'a primlt. ~8d0U bro~ura mea "Sanatate diA farmacfa Dq~J):l:lrtll". 9~"a~!acurro~ urgent de cil;!ya [itri ae bitt¢r su.ed,ez, de 6e'",1 de fillmiGa, de ,!lCZlc:<;l,-,/?i "ds_¢:o.ad~"rqricell!J~i: . ~a ~i de' r~§.gilii. dfl ?,bllg~a,na. dinir-Q fa rf!1Mie· ~'cil!}burghez:a, Gu Hcorctul ms,dlcilor Cl'lre 0 tr-atau 'In sp'ltaluJ dm Hamburg, _b~tterul suea,ez pfost apHc<!t sub.iQr;ITli,i de:co(ll~mse pe intr€gul'abdomsn, ,a:;;a cum es1e de::;"ri::;; rm b.r0~Ura. Doamna B~'bt-ceaitirilt:rLfej5lallte ~oe~e 6 tnghittturi

de fi9al dinradac[ni de obligeana. ,.

In ,c!.ecur.sul a 48 de ore·' dupe. foJ:osJrea: cLirentili a cslar de mai sus, a sLlNel'lit 0 scllimbare In bins: pEh::arE1 h-G mai spera· nimerii !iii Gare aSurpriri·s eKtraordinar fntregu.1 corp mediGal ~i p~'to1j.ceiimtJlicati. Dupal0 zile, Ie 24 aprilie 1979; pacienta afost externata perrtru afi tratata in qontilluare'. ambulatoriu., fiintl consider:atJide medici tntr-o "starea~ sa.nat~Vi r~lat[v bunaJi• Doanina E. a fost insa, dLJpasxtf)rnare at1l. de slabita, inCittimp.d~ c1'tevi:i'saptamfrii a trebuf[ si3. stea la pat. Tratam·erituI iltoterapeutlC a fost c~mtinL1q;t GLl ·con~tlinE;i6zita:t8. Stareagi:>nerala i s.a imbunatEl1[t din saptam1na in sapta:iT1fna. Pofta ei de mmca(e pl1t8.a fi din !lOU consjderata dr9pt bu.Jna, iar cl'esterea Yngreutate pra.gresa eontinuL!". Domnul Helmut E. a relahrt mai ftrziu'1ntr-a scrijsoa'~e din a august 1979 013: acest ,miracolli's-a infa,ptult doar de catre milia binec.uvintata: a

·rool-t~. ..

11:2

Domnului. Multi dintre prietenii, cunoscutii 9i rudele lor au devenit prietenii plantelor medicinale din cauza acestei fntrmplari. Helmut E. scrie in final, printre altsle: .Sotia mea ljii cu mine autorizarn in mod expres publicarea <<cazului nostru», pentru a reda a~tfel speranta oamenilor care cauta ajutor."

CANCERUL LARINGELUI

Pentru aceasta boala este nevoie rnai ales de nalbe proaspete. Nalba 1'l)i.i pierde prin uscare 0 treime a tortei ei curative. Sa fie deci neaparat proaspete plantele care SE: lasa peste noapte In apa rece. Sint necesare zilnic 4 cesti cu ceai pentru baut si 6 cesti pentru clatit sau gargarc::i, adica in total 21/2 litri. Se calculaaza 1 lingurita (cu vfrf) de plante la 1 ceasca. Se pun plante!e seara In apa reee 9i se lasa sa stea pina in dirnineata urrnatoare, apoi totul se Incalzesta, se filtreaza :;;i eeaiul se pastreaza intr-un term s clatit eu apa fierbinte sau se Incalzests de fiecare data in bain-marie. 4 cestl cu cect, , 'nt baute inghijitura cu inghititura, 6 cesti sint lntrebuintate pentru gargara ~i clatin-.

Aceste 10 cesti fac ea boala rnaliqna sxistenta a laringelui sa se ratraqa curind, chiar 9i atunei dnd ea se aM deja in ultimul stadiu. Resturile de plante de dupa prepararea zllnlca a cealului se lasa in ibric 9i se lncalzesc seara eu putina apa. Plantele se arnesteca cu faina de ora (care se poate procura de la rnorl sau de la magazinele specializate in alimente naturale bogate In vitamine) 9i se incalzesc din nou. Terciul cald este Intins pe 0 bucata de pinza cu care se InUl90ara zona laringelui. Se mai leaga separat deasupra si 0 bucata calda de pinza. Dupa prima compress, bolnavul simte deja 0 usurare, iar adesea TI revine in a patra sau a cincea zi vocea pierduta.

Acelasi tratament ca in cazul cancerulul laringian se apnea in cancerul esofagului.

Pe linga compresele Gaida cu terci de orz se pan noaptea si comprese cu aburi de ceaea-catului (a se vedea pentru compresele cu aburi .Partsa generaJa" si .Coadacalului") :;;i se face gargara adlnca tolosind dragaica proaspata (a se eiti :;;i "Cancerul limbii").

CANCERUL LlMBII

, DMqaica proaspata 9i maruntita este operita 9i lasata in seurt repaos. Se calculeaza 6-8 cesti pe zi, pentru 1 ceasca se tolosesta 1 lingurita cu virf. Se clateete si se face gargara pe tot parcursul zilei cit se poate de adinc, dupa care eeaiul este scuipat. In intervalele dintre 2 gargare se bea din cind in cind cite 1 inghilitura de ceai. j)mflaturiie se retrag rapid, durerile cedeaza adesea inca din ziua a patra sau a cincea. In majoritatee cazurilor nu mai slnt necesare razele. Prin gargara, clatit si baut de ceai de dragaica, pacientul se va simli lntr-un limp surprinzator de seurt eliberat de orice

atscpune. .

CANCERUL OASELOR

Se beau zilnic 4 cesti cu ceai de coada-soricelului, intruclt acsasta plants are un efeet favorabil asupra rnaduvei osoase mai ales prin actiunea sa hernatopoetica. La aceasta se adauqa 2 cesti cu ceai de filimici si 2 cesti cu ceai de urzici ca mijloc depurativ (plantele sa fie pe cit posibll proaspetel). La .1/4 litru de apa ~e intrebuinteaza 1 lingurita (cu virf) de plante. Se adauga la 1 ceasca cu ceai 1 lingura ge bitter suedez si se bea 1i2 ora Inainta 9i 1/2 ora dupa fiecare rnasa cite 1/2 ceasca. In acelasi timp, se fac de mai multe ori pe zi freqii cu tinctura de coada-sorlcelulul (a

113

se vedea "Maduri de folostre" la .Coada-soricelului"). tinctura de tataneasa (a 58 vedea .Mocur! de folosire" la .Tataneasa'') si bitter suedez.

Daca s-a eonstatat totusi 0 tumoare la as, atunei se urrnsaza tratamentul de la .turnori maligne". Daca durerile de oase provin de la metastaze, trebuie tratat fiecare lac de un de porn esc metastazele.

CANCERUL ORGANELOR PELVIENE (GENITALE) - bolile canceroase ale ovarelor ~i ale uterului

Se prepatesc zilnic 11/2-2 litri de ceai dintr-un amestee de plante din 300 grame de fiJirnica sl 300 grame de coada-sorlcetulul. Pentru aceasta sint neeesare 6-8 linqurite (cu virf) de plante. Hatia de ceai se bea incetul cu incetul, pe parcursul zilei. 3 linguri de b!tter suedez sint diluate cu ceai si luate In portii repartizate inainte 9i dupa fiecare masa.

In plus, se fac saptarninal bai de sezut cu coada-sorlcelulul (a se vedea "Mod uri de folosire" la .Coaca-soricelului"). Apa de baie de la prima baie de sezut este turnata fnapoi peste plante sl, relnealzita, mai poate fi tolosita de 2 ori, Baile de sezut cu coada-soricejuhn pot fi facute insa 9i zilnie oaca bolnava Ie suporta. In caz de crize dureroase ar trebui aplicate in plus comprese cu aburi de coada-calului si compre-

se cu bitter suedez (a se citi descrierea lor la .Tumori"). '

. lata 0 serisoare din partea unei femei din R./R.F.G., din 4 februarie 1980: "Simt nevola sa va scriu 9i sa v~ rnultomesc. Din decembrie 1978 am zacut patru luni la pat qu doua vertebre r.upte. In acest interval v-am putut studia brosura pe fnderete. In februarie 1979, cumnata mea a fost trlrnisa acasa din spital ca fiind fara sperante, caci avea cancer la organele genitale. Medicii i-au spus fratelui meu ca sotia lui ar mai putea trai vreo patru saptamini 9i ca nimic n-o mai putea ajuta, Nu mai era in stare nici sa rrianlncs, iar In camera plutea un miros de putretactis. Atunci a Incercat cu plantele, conform brcsurli curnneavoastra. A baut zilnic 21/2 litri dintr-un amestec de plants, 9i anume ccada-scrlcelutul, urzlca ~i filimica, iar oimineata, la prinz si seara dllua cite 1 lingura de bitter suedez intr-o eea99a cu ceal. $i-a pus 9i comprese cu ierburi suedeze pe zona organelor genitale. In scurt timp l-a revenit apetitul, asa ca a putut minoa din nou, iar mirosul de putrefactie a disparut. Au fost eliminate din vagin niste bucati mari, negre, de care s-a speriat la fneeput foarte tare. Dar asta a fost de fapt curatiraa. Astazi 19i vede din nou de gospodarie, gate9te si merge la plimbare. 1'JIedbJi ei curarrt, care a primit raportul spitalului, n-a mai pomenit niciooata asa ceva. Noi fnsa stirn ca sint minunile din farmacia Domnului."

CAN'CERUL PANCREASULUI

Aiei se aplica acelasi tratament ca la .Cancerul intestinelor" (a se vedea la pag. 112).

CANCEAUL PIELII

Daca este vorba des pre a boala maligna Inca inchisa a pielii, atunci locul afectat este tamponat de mai multe ori pe zi cu seva galben-portocalie de rostopasca, Oamenilor care n-au posibilitatea sa-9i ia din gradina sau din natura frunze si tulpini proaspete Ie recomand plantarea rostopascal intr-un ghiveci. Daca boala este deja 0 rana deechlsa, necrezata, cu secretle rau mirositoare, se fac spalari si imbaieri

114

alternative cu infuzie calduta de coada-calului si cu ceai de nalba obtinut In extract rece. Marginile ranilor sint rnai intil unse cu suc de rostcpasca sl, cind acssta a intrat fn piele, cu alifie de filimica (a se vedea articolul "Filimica"). Frunzele de patlaginalata ~i de paflagina-ingusta7spalate, zdrobita 9i frecate pina se tormsaza un terei de frunze, se pun direct in rana deschisa, Daca bolnavul nu suporta la inceput acest terci de frunze din cauza presiunii sau a tractiuns puternice, terciul este dat deoparte; se spala locul din nou si se Incearca iara~i aplicarea terciului de frunze, pina ce bolnavul ii simte efectul binefacator. Se pot pune sl peste noapte cEmp~e cu infuzie de coada-calului sl nalba. Intern, trebuie luate pentru curatirea smgelui zilnie 4 cesti eu ceai de urzica, ventrilica, fllimiea !iii coada-=!,oricelului, amesteeate in parti egale. Se folose9te-1-lingarita-etlvirfaiii-a"cest arnsstec pentru 1/4 litru de apa. Plantele se oparesc si se lasa sa.stsa putin.

Se intimpla uneori dupa indepartarea prin operatie a unor alunile sau a unor mici noduli tari pe piele sa se formezs boli de piele deschlse, purulente 9i umede, care au earacter malign. Aici se aplica' acela9i tratament ca la ranile deschise, necrozate, cu secretii rau mirositoare pe care le-arn rnentionat rnai sus. Daca supratetels deschise sint raspindite pe tot trupul, atunei se fae bai com lete cu coada-calnlul si nalba. Bolnavul este infasurat pes e noa te intr-Lrh earsaf pe care s-:apresarat 1erei Cle frunze de patlaghia-Iata~ gatlagina-iQgusta. -Se Inmultesc bolile maligne de plelecu pete blne delimitate, Tnchise 1"3 culoare~ana1~!.ej.lIlOlcrusJe; ele pot fi unse cu sue proaspat de driQaica._(a se vedea "Maduri de folosire" la .Draqaica") de-mal multe ori pe zi, cu Sl:rcCes. Sucul, turnat in sticlute, poate 'fi pastrat la frigider.

o mama tiniira, de 30 de ani, a tost operata de 0 alunita care i-a crescut brusc in apropierea zonei axilare. S-a constatat ca era canceroasa. Au fost necesare patru operatil greJe, caci erau prinsi 9iganglionii limfatiei. Taieturfe adinci ale operatiilor de la subsuoara erau deschise 9f infiamate. Tinara femeie era incapablla sa se ocupe de casa ~i de copii 9i era disperata, A fost solicitat ajutorul unei surori de caritate. Compresele cu terci de frunze de patlagina-ingusta sl I{lta_ (a se cauta reteta prepararii Ja "Moduri de folosire" de la "Patlagina"Cspalaturile cu infuzle caJdura de nalba ljii coada-calului, baile complete de cimbru din 200 grame de cimbru si ceaiul din 300 grame de filimici, cite 100 grame de coada-sorlcelulul !iii urzici (la 1/4 litru de apa se ia 1 lingurita cu viii din acest arnestec de plants), 9i anume 1 litru baut zilnic in inghitituri mid repartizate pe parcursul intregii zile - au adus un ajutor rapid. Dupa exact 0 luna ranile erau vindecate :;;i tinara femeie a putut sa-~j vada iarasi singura de qospodarle. Acestea sint minunile din "farmacia Domnului!"

CANCERUL PLAM1NULUI

Se beau zilnic in i"nghitituri mici 4 cesti cu ceai de coada-sorlcelulul 9i in plus cite 1 ceases, cu ceai de coada-calului dimineata, pe stomacul gol9i seara, 1/2 ora inamte de clna, In timpul zilei se rnssteca radacini de obl)geana. Lichidul se fnghite cu putin ceai de coada-soricelului 9i rama9itele se scuipa, In eaz de crize de durere se apnea peste noapte comprese cu aburi de coada-caluhri, iar peste zi timp de 4 are COOlprese cu ierburi suedeze (a se vedea pentru ambele comprese .Partsa generala") pe regiunea purnonara, eventual 9i pe spate.

CANCERUL RINICHIULUI

In acest caz se ia un ceai de plante recomandat de medicul elvetian, preotul Kunzle, pentru scleroza renala: splinula-de-padure, dragaica, urzica-moarta-alba

si galbena, in parti ega\e, 4 csstl pe zi, baute incetul cu fncetul. Cfte 1 lingurita de bi~ter suedez se adauga in 3 dintre cesti. Sint indicate balle de sezut cu ceada-calulul; 100 grame de plante pentr~ ,1 baie se las~ in timpul n~P.tii la mui~t in apa rece, a ?oua zi lichidul incalzit se toarna In apa de bale, durata ball - 20 minute, apa de bale se toarna inapoi peste plante, astfe! inclt dintr-o baie de' sezut se pot face trei. Peste noapte comprese cu aburi de coada-calului, peste zi timp de 4 ore compre~e cu ierburi suedeze pe rinichi (a se vedea pentru ambele comprese "Partea. generala"). 0 psrtorrnanta surpr~zato~re 0 realizeaza laptele ~e troscot, 3.-4 casti pe ~z1. Peste troscot - 1 lingunta cu Vlrf la 1 ceases - se toarna lapte clocotit, se lasa sa stea 1/2 minut, se bea cald, Tn Inghitituri mici.

CANCERUL SiNULUI

Tratamentul intervine dupa 0 operatie, Se ung clcatricele pfna la subsuoara cu. alifie de filimica (a se vedea pentru prepararea alifiei articolul des pre Iilimlca). Rama:?ite1e de la prepararea alifiei pO.t fi apli_:ate local de 4:.5 ori;}n prealabil, ele s.e incaJz.ese putin. Ele singure fac ca pielaa sa se netezeasca 91 sa capete 0 culoare norrnala. Ungerea cu alifie de fi1imica duce la dispartltla te~siunilorput~rnice Gar.e .rezulta dupa 0 astfel de operatie ~i rat:!_iaza pi~~ in brale. Da?a ~u sufent !?I ganglionll .limtatici, se pune terci eu frunze de pat.lagma-In~usta sau lata (a_ ~e vedea "Modun de folosire" la "Patlagina-Ingusta") de mal rnulte on 91 se procedeaza In rest asa cum este deserts la .Cancerul ganglionilor llmtatici". . . . • ..

In atara de acestea este indicat un amestec de ceaiun din 300 grame de fihmlcl, 100 grame de coada-s'oricelului si 100 grame de urzici - toate bins amestecate. De aici se foloseste pentru preqatirea 'ceaiului 1 lingurita cu virf la 1/4 I!tru Ad: apa .. Ca r~ti~ ~ilnica se prepara -21i2-~ ~jld~e ~ se be~p~ parcursul 2.llel In In ~Itltun mI.CI.

In plu5.....§e...scQate}Hn ceasta n'?0iezilnica~a .la n 91 se~ra InaIDie.-d_efie-

l-ear~ masa 1/2 ceasca, sEUoar a In ea . I~ra de ~er su~de~1 ~e bea ace~ cantifateeUfrratafe de fiecare data 1/2 ora !namte 91 1/2 ora du a fiecare masa, In

·ingh·lurimicl. '--..__ - _- ~.".. .

-"::'_o ca apar dureri ar trebui puse mai des comprese cu lerburl suedeze ~ICOoe.... rA prese cu abur]; dep_~ada-~al.u L(~ se v~dea ,,~rtea gener~la"'pentr~ ~mbele co~l 'pfe~er:-iOate tratamentele In91rate stnt Indlc~te 9' In caz~1 une1f101 formar~ de n?duh.

Intruclt sinii si organele genitale sint s~nnslegate lntrs cle, ar trebui luat In "considerare si efectuat si tratamentul care se gase9te la "Cancerul organelor pelvl~ne :

o femeie tinara'imi relateaza: "La doua saptarninl dupa nasterea ccpilului _a~ capatat niste intarituri in sin_ 9i o_inflan:'alie a sfircu~ilor, insotite de tempe:at~ra.91 dureri puternice. 0 cornpresa cu ierburi suedeze a faeut ~ peste .noapte sa-mi. dispara tot raul. Sin! taranca. Intr-o~i am ~bserv_at :;;1 la una dintre va~lle .noastr~ ? intlamatie si intarituri in uger. M-am glndlt ca daca brtterul suedez aJuta ant de .ulmitor de rep'ede la oameni, atunci asta arfi posibil si la un animal. ~n:! incerca! acslasl trat~ment si am fost plaGut surprinsa cind am avut un succes asemanator dupa scurt tirnp.

CANCERUL STOMACULUI

fntr-un asemenea caz se pun pe stomac pe parcursul zilei comprese cu ier~uri suedeze timp de 4 ore; daca b.ol~a~l_est~.In ~t~r~, ar fi bmeca aceste 4 o~e sa-Iepetreaca in afara patului. Num81 sa ~Iba ,9nja sa-I fie compr.esele aco~en!e calduros.~ ca sa nu se ereeze 0 senzatie de frlg din cauza evaporaru. Se pun In tlmpul nopt" comprese cu aburi de coad'a-calului, iar daca se ivesc dureri mari, se aplica aceste

115

116

eompresecu abur] =;;idimihsata ~i i;lup.8-amieza (:;fte 2 ore l'n pat (a se- vedea pentru arnbele.comprese .Partea genera,la").1n plus lata de aceste compress trebuie sa s~s bea incetul cu incetl:ll 11/2-@ litri de ceai, pe cit posibil din urzici !?l fillmici proaspete, amestscate in partl, £1gale. tncaneerul gastrfc IncJpient Ejuta sueul proaspat stars al mattil:,;u~ui-iepurellJi I 3c5 pjcaturi la flecare ora, baLrte in cealul recornandat.

Din sr;;risQ_art!-<:I, uqui partlclparit la razbol, datatiaTune 1979: IPUP~ ii1toarcerea mea din prlzenierat ln 19.47,am avut cancer la stomac. DOG:mii rn-au trlrnls acasa din spital considenndu·ma incurabil. Silit de fmpre/urari, rn-arn indreptat catr~ natura rnarelui nostru 'Great,"f ~i ml-am cautat plantsle corespunzatoara; urztca, piipadia, ccada~QricelullJ1i ~ipatlagina, dln al caror sue am luat 0 data pe ora cite 1 inghi1:itura. Dupe. num'al citeva (!ire am remarcat ca-ml era mult rnai bine, mal ales dirl stomacul pastra in sfi'r:;;it putinul pe care-l mal putearn minca, A fost salvarea mea. De-atunci rn-arn 0CUpat serlos de plantele rnedlclnala care-rnl devenlsera mit de dragi ~i am avut cu e;le ni~to reu.';;ite de vlndecare rnlnunate. Caci Creererul nostru i'l pus puteri tamSiduitoare enormeln natura SA_

Acum vetl int8leg~ GEl ma sjrnt deosebit de legat de fieoare om cafe impllneste prln plantele m'adidnale porunca dragostei fata de aproapsle sau 9i traie9te miraool peste rniracol, De acesa sa nu va lasati in nici un eaz desGurajata de ataeuri, care de fapt sTnt procusa numai de forte obscure. Marile bucuril legate de vindedkile prln plante se ridldi. csrt peste.toate nea]LinsurHe ornenesti care stirnesc astlel ds-qreutatll"

CANCERUL TESTICULELOH

Se fntrmpla din pacate tot mal frscvent oa pe I'lllga barbatli adulil sa fie lovi!! de aceasta . boala mallgna sl baistll de vinita scolara sau tlneril, Poat€ contribuie la aceastai';Qala cata5trofal~ moca parjtakinilor 'foarte sttimti la tlneratul din zlua de azl, Adesea.apar ceocata, lasapttamTni fntregi dupa operape, d~re"i iriso~te de Llmflaturi In alte lceurl, ell toate acestsa, fratarnentultrebule fatui fara intrerupere p6 locul de unde a pomit boala, deci in reglunea testicUilelor_ Se aplf.ca acelasi tratamont co In cazul "Cancerulul gangllonilor llrntatlcl" (a se vedea la p3g. 1: 11),

CANCERUL TIROIDEI

Sa face gargara toarts adinca alternativ cu ceal de dragalca I?i de na·lba. Cu aceleasi plants proaspete sa pun .compress pe timp-uI noptii. Plantele proa.spete S8 spala,se .zdrobesc pe un fund de lemn cu ajutbrul unwi sucitor de taital plna se formeaza un tercl,se aplic8; IQcal ~I se Isaga. La plantels uscate, resturile.de la caai.wl pentrl.l gargara si'nt Incalzite cu pu!lna epa, sint fretate eu 'faina de or1.: I:care sa gase?te Ie mori -sa,u mag1lZin~ i'lpeciailzats in aiiments natur?le bogats in vtamillle}, sTnt intrn3~ pe a buc;ata de pinza, apHcate local 9i legate. Pe parcursul zile:i sa pun vreme de 2. ore comprese cu aburi de coada-c:alullJj (se sta In .acest timp fn pat) 9i de 4 orecomprese tal ierbUTi s,l!Jedeze (a sa veQea pentru ambela comprese "Partea gen~ral9").

. In mara de aceate<1, trebule 5a sa COrl5Uml'l ~ilnic. 111(;!:!lul r.:u Iu(;!;!lul, i 1 fz-2 lild de Geal dintr-un C:1mestec de plant9 clDmpu:;; din filinnidi, coada·~Qricelului ~i urzicii in parp et)'als (1 lingllr~a, eu vfrf iq 1/4 Ittru de apa!). Din rafia zilnit:a de Geai se scoatede .3 orl cite 1/2 ce,8?ca, se toama In sa efts 1.lirtguri~ilt de bitter suedez ~i sa baa de fie· care :data 1/2 cea.;ma repartjzata 1/2 ora lInalnte ~i 1/2 ora dupa fiecare masa.

117

CIROZA HEPATICA ~i CANCERUL FICATUlUI

2' cestl cu lnfuzle de pedi'cuia~ una baut~ 'dimlneata, pEl_, stornacul gal Ili cealalta seara, 1/2. 018 ihainte de cina, afut.a atlt In caz .deciroza hepatica:, a:1t 91 de boala rnaligna a ficatulul. Insufidenta respratorls care survlne la acests ,dOU8.boli este astfsl slil'ilir'lat.a Qihtr-un tOG. La 1/4, litrudeapa se puns 1 IInguri\a de plants', In p'us: sa iau 6 lngh~iturl deceai de radacini de obligeana (a S9 cauta la artlcolul despre obligeana) '9i 2-3 csstl cu ceai de urzlcl. Ar trebul sa fie puse pe reqiunsaflcatulul, pe parcursul zilei tirnp de: 4- are, eompresecu bitter suedez, iar compresele eu aburl de coadacalului' (a se vedea pentru ambels compress .Partea generala") sa fie aplicata pe cit P9s1qrl dlrnlneatasl dupa-amiaza dlt!;) z.cre, stind in pat, oa ~i in tirnpul naPlii.

Toate eornpresele trebuie acopeiite OJ bl1diti caloede plnz8., ea sanu se produca e senzatle de frig din cauza evaporsril:

lE.UCEMIA

Ames,tec de ceaiurl: 20 grams deventrilica 25 grame de dragaica

25 grams de coada-sorlcelolul 20 grame de pe1ih

30 grame de mladite de soc

30 grame de' filimica.

30 grame de rostopasca 30 grams ,de urzicii

15 grams de sunatoara

i 5 grame de radlklni de papadle 25 grame de barba-popii

Din acest amestec de plante se la 1 lingur~a I?u vi'rf 10i1/411tru de apa. Tn tlmpul unel <"lie 1'l9 b$8U rnlnirnurn .2 litri de ceal In inghipluri mioi. De mare lrnportanta ar ~ ca plantete sa ile luats proaspete din natura, rnacar citeva din cale enumerate. lntruelt In leucemia cauza aparltlel bolii trebuie cautata in majoritatea cazurllor in sP.!l!1a, mal trebuie baute ~i 6 rnghitituri de ceal din radaeina de obligeanit 1 linguri\a rasa de J:?_dactl1a de, o.I:lliQ!l.?na __§e lasa peste ncapte in 1/4 litru de apa rece, ~dimlheara s~e. , -radlIze9ts sl se :streitOara. Se 18 inalnte ~i dupa fiecare masa tlt:lf 1·iligh·titura. 3 lin- ;i gurl!e (S9 pot admlnistta pihil la-:-3 Jrngori) de. bltt.!KJl_uedez_sint dlluate Tn 3 cestl cu ce~i de eJa.n_te. Aceasl~ .cantifate -se 5e~ distrib~a de fiec~re da!i!JJ3,ora ina_lnte ~i 11 . ora cupa Ilecare rnasa. Se recomanda-compresele cu lerburl ·suedeze. limp 'deore, pe regiunea fic-atu'lui l1'i a splinai, pre-cum Iii eompresete ou abur] de ooadacalului (a ss vedeapsntru amoele-cornpress .Partsa generals"). Ar lrebui evitate toate allrnentele acide, ca portocalele, lamTIie, grapefrulturile, sucurils cje tructs sl fructele acrl$oate, crude, la fel :;>1 mincarurile loarte sarate~1 puternic condlmentate, mezelurlle

:;;i camea grasa. Compotul de mere poate fi consumat rn arice cantitate.

La -rnceputul lui noiembrie 1978 aU venit la mine ni~te parin\i disper.?ti i'nseli~ de un baiat de 6 ahi: Peter W. din N,/R.F.G_ avea leucemfs In ultimul stadl~. In-cepusein mal 1978 cU febra ~i dureri in picieare. Irifn.!cft stare a lui nu se imbuMta!ea, Peter a intrat la inceputul lUI iulie 1978 pentru 11 saphlml'ni In spital la Mannheim. NiCi dupa extemare nu s-a conslatat niGj 0 ameliorare.Cina I-am vazut pentru prima data" Peter nu mal avea par, era foane'.palid, obosit!,>ifara apetit. Avea cearcane negre adinci sub ochi,

- se vedse, peel ea era,foarte gray bolr:lav, CopilLJI s·a lnviorat imediat dup'a prim"!Jtille_;_ ~~frl"-'de dmbru (a S8 vedea "Maduri d,e falosi"e" laIiCimbru") pe care i-a'u facu~-Op1frln!it-ra-gRillil meu. Apa de baie, turhata lnapoi peste plante, a mal lost fndilzita de db\.Ja ari, ali'a cs. s-au putut face trei bal. Apoi a baut ceaiul de plante susmentienat. Copllul, de~i era atit de mlcut, i~i lua la fiecare sfert de era ingh~itura de ceai, uitfndu-se exact la

,) 118 'tV

oeas: $[ 121 masa se tine'a de regimul dietetic prsscris La stir!,>itul lui l10iembrie 1978, parintiJ s-au dus cucopi'ul la .spitalul din Manl'lheim pentru analizsle de slnge;~ Profesorului i 'S-8 parut un mister, rezultatulanalizelor fiind mult inl;lUl1atatit. La mijlocul lui decsrnbrle parul l-a cresout din 110U des ~i Peter s-a dus rara~i cu pariri~ii Ia anal ize , Constatarea a fest; "HEllnogramJ' esta mal puna decit caa normals.' Medicii IlU sfiau cum sa, sxpllce incredlbllul, inimaginabilul. In april I,., 1979, Peter a venit CLl paril1til in sala.dlrt Traunstein/Bavarla superioara, pentru a aslsta la pr:elegerea mea ca un ccpf perfect sanstos. Erau prezenti cca 1800 de oaman', Propof1i6nale au fust ~i aplauaels, 81nq l-am prezerrtat pa Pater publlculul 91 am relatat povestea suferlntel sale. $1 la 5tir~ltul lui octombrle 1979, pEirilitii lui au venit cu eI 101 p(eleger9~ ~nuta de mlne1'n sala-Jahn din Pf~rzheim, la care au particlpat 2200 de persoaris. $1 alei am putut arata publlcului un cop] pornplst sa,natqs. Peter rnai baa ou s1'rg, dupa. Gum ml-a scris ih 1979 de Crac_iur1,.c'e.aiLJLde plarite, mama sa ii pune tot rnereu cataplasme eu ierburi suedeze pe spllna ~i gn;n lira I frle~oneaz.a'il?jcu ulst de maghiran (ganglionil de lagit fusesera !?I el 'in suferinta). Mi-a desenat pe 0 foa e de hirtie cu cralcane colo,atejilirriica, urzlca sl.ccaoa-sorlcelulu' 51 a scrls dedesubt: IIS,alvatoriLri1eil" •. C8e8 l;!:I gasesc-absolut utilC: Pariniii Ii' rna' due ~i acurn din dnd in cind la control medical, de!?i Petereste un baiat sana:tos.

Consider controlul medical extrem de lrnportsntl $i coptinuarea consum1kH ceaiul!'Ii de plante ~I a aplicarii cflmp.r~~elo[ 0 socotesc buna. II fere~te pe cel care a test odat'& bolnav d~ carwer de Q_ey_eAt<J<l,f"uevenlr.:e a bolji.

TUMOR.ILE

PreotUlI Kneipp atrage~ atentla in scrisJile sale ca minunata coada-calulul 'face s~. sta.gneze liecare tumpare 0enigna sau m.allgna ,~i o dlzolva Incatul cu Jncetul, M-am putut oonvingesif'lguri:i de acest lucru, De ce ,sint alit de putin luata in considerare scrisrile lui Knelpp? Cftoi oamsni bolnavl ps rnearte Ii S6 ·poats, ofsrt asttel 0 :;;ansa de viata ~i de cila suferrntii. pot fi crutati cei apropiatllorl

CercetMle male au dovedit ea m tQate tumorilecompresele ou aburi de c08dacalu:!ul sinr~e eel mai b~Jn ajutor. Se fau 2 m~ni R!!_n!L2!.J cQ~a~a:£_~1llYL se_PU[1 planta,le Irtr-o sits. ~ ae ati'rna pe.ste 0 oali'. SlI dpa- in cloeot (S8 poate folosl !ill 0 oala de gatit sub presiune - 0 oala-minune). Coada.~Galului aburftii, mL.iata i/li fierbinte se pune. fntr-o pinz8 ~i se aplica.~calo unde se alia 1'umoarea, umflatupi, abcesul, chistul, adleno'rilul, melanomul, tUlmoal'ea papHa.di sau hematomul. In caz de boll foarte gravese Incepe !ndf de. dimiC1eala ,cu, apllcarea compresei'fn pat !§i sa lasa 2 oeasuri pe lacul bolnav. Dupacamiru}i'se repsla punarea Gompresej t mp de 2. are In pat, i:sr peste noapte ea es.ta rnnoita. Bolnavul trebJle sa traf"1spire ~i.sa s~ea 101 cald] Acss&:;;i .coada-calului poate fi lntrebui'nlata. de 3-4 0[1. ~ prinz. se apllCJi timp de 4 ore 0 compresa cu ier9uri sUGdezl!i. Loeul trebuie Uh8 mai intfi IOU un1ur.a de pore sau allfle de· filim'ica, apol sa apliea 0 vats. umezita. 0U bitter suedez, sa puns deaslllpra 0 vata useata pentru i~olatra termiCa, seac-operacu a folie de material plasUc ili ss IEJ~ga elll 0 buc~ta de pinza eu aceasta comprasa, bDln~UI poate sa umble yri~ c~sa sau .~a ~ada. Dupa scoaterea compressl se' pudreaza prelea, pentru a Impl6dlea apartt,la mincarimilor.

in caz de tum:or[, apcese sau llrriMturi, care sinl plasate €xiem, pe' epiderma, se pune te'rc,lul proaspiH cu _fruoze de pat.@..Qina-in.9Ll1s.tasau lata ~i b_rinca-ursului (a se vedes. "Cancerul ganglionilor l.imfEi:tlci"):- Urmind tratam antu I In lilOd reyuh:ll' ~i ::;ontrnuuJ poate sLiNeni inca din a olnesa zi 0 amellorare !§I dupa 10-14 zils un rezultat dintre eele mai bune, Sueul proaspat al macrl~ului-iepure"ui (se' spalih'tunzele !?i sa trec

119

, .

In st,ar~ Un;eda prin storcatorul electric de uz casnle] 'atinge'~i e,1 prin u,ngerea locurllor bo~n'ave p-e.i1ormante 'Dupe.

Ilritem,se ['lresc['iu dnminea1a, 1/2 ora inalnte di;! rnicul dejun ~j saara, 1/2 ora inainte dB cina, cite 1 cea~~ca eu ce.ai de Qoada~caJului,ia:r pe parcursul zilei i 1/2"2 litrl de ceaJ dirtr-un .C1mestec clS": plante dl~ ~OQ .grame:- _oe J!llmica, 100 grame de< ,~o}~d~: lOIorJcelului \fl 1 00 gr~m~ de u~l!;a (toaTe blne ameSlecate). Tn acest cs.al se ,;II1~e~tffeal daca ests pcslbll, ce~6"Ofi-pe zi (de fiecare data la un interval det Gl~<JS) mtr-o 'Qana 3"5~aturi de sue _g_e_l1lacrj~uJ~ie'p~Lu,j_

G femeie din Bavaria sene: "V~am sorle de' ,curdnd 011 Yeoinul nostru, un barbat de 48 de an}, lata a patru capil, a tJsttrimrs acasa din spjjaJ foarts gray bolnav sl dlsperat, avmq 0 tumcerela cap ~i fencmsne de' palr,aUzie. 0 jumatate ~ fetei era deja. paraliza.ta !?J dill cauza paraliziel ochiul din acsa parts statea ccrnplet inchis. Medtcri au spus ca nu va mal deschide acel m;hi niciodata, Va puteti imagina ce Ins-am mira! si bucurat clnd, la r,llltine zile dupa ce a irceput sa Tntrebu[ntez:e conform sfaturjlnr uurrinaavoastra plante din <.J~rmacEa Domnululs-, ochlul i s-a desChis din nou I?i omului ~ merge iarasi maj blne. Cind medicul Iarnlllel a venit 53-1 vlzlteze si a vazLd aohiul deschis sl stareaeviderit amellcrata, C1 tre_bLlit sa la Ibc pe un soaeri de atita ulmfn •. A fast de parere cll asa ceva nu s-a rna! tntrmplat pina acum nieledata!"

DOlllhu~Joachlrn M. din B . ./AIlgau sa adreseaza la 25 iunie 1979 In sorts redactiei unui zi3rgermari: "Aefsritor la atacurils din presa germana Fmpotriva doarnnal Ma'ria Trebsrt si a orosuni sale «Sanatate din farmacla Domnulub,. doresc s<,\ va relatez cazul cq,ilului rneu: Daniela, nascuta pa 4 august 1973, <'I fest ingrijit~ d9 noi cit 00 poate de blne, dusa la toate examsnele medicale preventive, chlar ~;i 181 eels mai rnici simptome .de boaJEhnergeam rmediat eu 88 la dcctorsi totusi nlel un medic n-a putut recunoaste din timp ameninfarea de moarte care p.ana asupra copilului nostrLJ, 01 abla 'Clnd a fast prea tirziu, Abta la 1hceputul lui august 1978 s-a dascoperit. Feli~a noastra/fusese foarts vloale pina atunci. Bruse a fnceput s,a decada de la 0 zl 113 alta, a devenit tot mai apatlca :jii vernic toerteoboslta Dupa loi consultatll meclcale, la cgre l'1u s-a putut stabill nici un diagnostic precis, am Internat-o pe fjjoC!. noastr;rintr·o ctiniea de copil de ling,a Augsburg.

Dupa exari1inarl de. Z]le intregi Care suprasoljcitau f0ria fizica a copi'lului, ni s-a cornur'licCllca feti1a noastra este bolnava de 0 1umoare InN::urabllil careis nu 1 sa pute .. veni de hac cu mqlo,,~ceie de azi. ~ansa de tns§n1ii.tOi'~jre a fost cotata la 2,5 procente, pentru8 nl.! nespulberGl total speran!8. S-atrecLilt apoi' la injeqii cu eortizon, ca sa Se mic~oreze tumoarea I'ntr-a1111'l1oit:;;8 d6vin~LeventuOlI sperabilii

La In:e~l!Jtul lui septemb(ie 1978 s-a facut 0 fncercare de operare, Gare a trebuit incneiata in stadlul Inciprent,. fntrucit C9Pliul nostru risca sa-:;:i pfaroa tot srngele, in ¢luda tuturoi' t1'ansfuzii!o(. Tumoarea se extinsese tr toata. regiul!1ea abdomlnala, napiidi~e! compl~ orgE)l 1!:!le, eels mal importarite ca f1catull v~zicula biliara" splina ;>i rinichii, str.anguiase aorta ~I arterele femurale, csea ce ne expliea. de ce feti!fI nu mai putaa fugi. Abia acOrn a 'inceput cu adevarat perioadade chin pemru coprl, I 5e face au mereu ra;!:e ~i Injectif cu cortlzor1. Nu va pute1i imaglna ce a fnsemnat asta pentru noi, parrntij_ Am stat In total sapte.saptamini zi oezl la patul copilului nos1ru in Augsburg, iar in prezenta sa trebiJla S8. fidem ~i sa fim veseli. Nl.mai aeest lucru .~i solrcita deja puteri suflets?ti imense. In acela~i tlmp trsbLJia sa privim cum fetjra noastra devenea pe zi c:e trecea m;;i pUiintica 1;'i decaciea tot mai vizibiL Din cauze razelor ~i inJeoiiilm cu qprtf?(ln nu mqi putea sa m',1;1I1!noe apro;::tpe nlmic. 0 ffiaptacmina dU!-J'8. operafle s-a i'mbolriavit de icter"care s-a tot agravat. L~ Tnceput, doatoni au erezut di a fost cauzat de transfuziile de singe-.

Dupa ·arfs examinari repe:tOlrte ce dur8u ore rn :j1[r a fost clar coa tumoarea blocase sCLlrgerea fierii~ S-B, prop.us 0 noua opera~~e pentru a provoca D5curgere artiflciala, a fieri I. l.a intrebarea mea daca aceasta operat1e .era nS.Bparat n9cesara, Tn loc de

120

raspuns ml s-a pus 0 alta intreoare. - d<lc~- voiam sa lias c()pi~ul sa rnoara ajn c~l,iz:a nefunation~rii flcatuluf. Arfi fost 0 lncercare la care copilul meu probabi~ ca n-ar fi supravletui1:. SEa intimplat ea exact in acea perioada sala de operatiesa fie i'tl renovara. Medicul Gam 0 trata 'a fostde parers ca, dssi operate era urgsnta, se puteau astepta eele zece zile pina OS sala de opera!ie va functlona iara~i normal, lntruclt acolo ax~stau

cand~iile optlme, _ - . - - __ ~,_ _ " _. • __ _ ,

La in.sistentele rnele no-am putut ILJa_ fetlta aoasa pantru zsce zila, caci In ace,st'tlm,p nose pUtea fa'ca nlmfo in plus pentru ea in spltal, Asta a -fG.lst la sfj'~~itul lui septembn€l, 1978, De-abia-asteptasem acest moment. Printr-o. cunc:.9ti~ta a,uzisem !n~re timp doe doarnna Maria Treben carela apol i-am telefonat. M-a sfabJrt la telaton sa 18U plantela descrlse In brosura «Sanatate din farmacia Dornnului», la «Tumori rnaliqna», In disperarea noastll't:i nu mal stiarn ce sa ns facem, iardupa parsrea noastra nu put~a~ 1'nrautati astisl nimlo ci dear imburl:&ati. Dupe. cum am aflat ulterior, copilulu nostru I se dad'use sansa d~ supravietulre nU mar mult dec1l pin§. If.I Cra.ciun, Doarnna Treben ne-aspua I.a~telefon ca dup5 einc] zilo ar trcbul dq Burl/inn 0 ameliorate. Mare~ rnlnune

s~a intfmplat. _ . . • ~ ~~ . _ '.. ,

In a cincea noapte, copnn nostru a nceput sa pITnga, dS91 pina cu pupn Instnte

tipase inca toarte tare de durere. Oeodata am dsvenlt o~f!1enii ce;'i mal leric'tl. Ce s~ int1mplase? Sing'sle, care nu mal ajungea Tn venela de la plC:loare d.ln. csuza stra~gularll vaselor sanqvlne, a alune iElra:;>l acolo, decl;an!jllnd 0 senza!le de pJCiOare amoi1lte. Am avut aStiel confirm area ea plantele metficinalei'ncepliserasa.dea rezultat. La scurt timp lnante de terrnenul fixat pentru operalie am observat 0_ disparilie t.reptatii'i a icterului drept care am ccntrarnandat cpsratia, lntrs limp, copilul nostru 1~1 plerduse Insa totparu[ din cauza injeclillor. Putin inalnts de Gr~iun~1 din 1978 am f?st larasl I~ un control in Augsburg, la care profesorul, a eapaeuate Ln aoest dorneniu, n-a mal constatat nici o tumoare. Pe baza radlografiilor a-au rnai constatat numai pete de calcifieC6, ceea.ce ne-a dat ocazla unor not sperants. Totuls-alntirnplat Tn tea. noua sapt~mrnL Copllul nostru se .simte (?tna in zl~a de azi f~rte blne, es~e iar8.Sl! I~ tel ca inainte sJ am putut, datortta slatulul doarnnel Treben, sa-I avem hnga nOI pma aourn dejacu '0 jumatate de an maimult ded!: estlmasera medicii. . "

As don .sa subHniez fJ1rtul <;i!l rln~mn~ TrAhBn H ~jutat ~n mod dezmteresat eu atilt mal mir,at si'nt ca doamna Treben esIe atacata aeum Tn presa german~i AC9sta este motivul pentru c,are v-am ElVOcflt cazul nostru. - Pentru a puna totu~. pe hlrt~e, ar tmbui sa sr::riu un int(sg roman. Afl,dorl sa-mi exprimi'nca 0 data recuno~tlnta fa1a de doemna Treban pentru ajutorul sau.-aJtruist. Pentru familia mea s·a, petrecu± un mare miracol."

Relmarea suna toarte prorritator !?i se putea crade ca aiei n-ar m~i putea $urv_e'lli c~mpl!Cil1ii.. Tumoar78, care I~v~da~e toate' or~anel.~ vitale, ~mentr1ilnd ~stfel vlat~ mlcu~ell Danlelq, se dl,zolvase ~I dlsparuse cu ramlfica~f c~ tot ,!?I totll~I, ~C?PIL1l. "! mUrit dupa vreo jumatate de art Din pacets, n-am aflat acea~ta~veste de.la pannl1. Cllntr-ull moOd foarte ainic, printr-un reporter german, oare S-8 all~t Intr -un chip nu foarte fru~os murmurului general din presa,germana Tmp9!riV8 mea, Gum de s-a ajuns totU~1 la acest stlrsit aeum neasteptat dupa schimbarea 111 bine survenita tn stare a ba ii mortals a tnicut€!'Daniela? Tat~1 ei ml-ascris odata dupacca. 0 jl.lrnatate de an ca fetta laouse brusc febra; mi~a mal scris atunel ca. dupa rezultateleiavbrabil,e :E\le 8nalizelor med~cale fncetasera trliltamentul eu p~ante, ".caei nu S8 poate 10l1a Un copi1 atft de mic sa bea r::p.ai de plante"_ Nu, as.ta nU SIS poats. p.arintH ar fl putut reu~i Tnsa eu int~ligen~a ~i tact sa convlhga ·copilul sa beq ceaiurire de. plante. 8081a era mortal§., m_edd ncau. putut ajuta. Piantele din farmacia Domnului ,au fost eele care adusesera ajutor. At fl aju,tat G.U siguranj"ii ~I tnar departe. Citi1i, \.fa rag, la "Leucemie" re1atarea despre mieutul Paler W.

121

Sfatimportant

- <?:anti'tatea mare de .c,eai indioata ar irebui respe(:;tata la orlce boaJa mal:igna~ Oantitataa care: bQ/navull,ll I sa pare mars-poate fi brruiti;! cu usurlnta luindu-sa rnereu la Ne,~are~'t5.20 mjn?te~ t:ft~ 1. in<~hit~t!,Jra'. frai~teQa stornacut s~ prim~asp3 urmaioiOlrea tnghllltur<;,f ~a; dl~alnte e~_e. t:llgerat~. O~-ea balnavlIl, n~ ma,l are poffa _ ds mi!lCi'ire', ?-oo~st:a rI3Vlne,l3~[md d~R~.?e a meeput_s.~ bea ceal. 91 dlge~tIa ilTIc~J'le sa fLJnefl\J!1ez~ r;]Qrm~L SOl1slper G8. fdarte rmpl))rtante balle complete de etmbru In cazul bolnavllor lips]li d~Ja .€Ie' otioeylaga, mal cu saarna atuncl {lInd J9 crests. si fsbra, B-(;)lnavtJl slrnte 0 rEwigorare surprlnzateare in .starea sanata~i:,dadl nu ohiiilr· 0 schimbareradfcala; In cazul rnultor ,£oli de cancer incl1rab.ile 61': i'ilti'mpl,a sa .ap?lra deodata, '0 _puternidi retenlle de apa. Sa intr-erupe atuncl oonsumul cantltafii de csal indicate si se beau in _schimb 5 zije exclus,iv5-6, pe?tLcu cesl de coada-catuhn, Tn inghit1turi mfp;i repartlzate pe parc~rs~I,zllei. ~~ca in~~retenIia de apa ~e retr~ge I~zjua a 1rei_asau a p:atra1se requr§!E!, Hara9i lEt pnma oan~ltate de caal, Daca dupa un [imp spar- din nou re,1lnen de apa se apel'eaza lar la ceaiul de coada-c~lului. Ceq mal imporE!;lnta e~igerita in teats aceets- boll este c:of.l~rolul medical regula1. Nurnal rnedicul peate recunoaste starea

exacta _8 ~an'atMiI'i '

FERMENTAREA LACTICA

Nu vreeu ~~ scap ocazia de, C1 prezenta ctitorllor urrnatoarea propunere excelenta a doarnnei Eike Bre1!sclinei"der, din Erkrath/R.F.G., din 8 aprllie 1Q80: .,intrucj:t sfaturlle d,umn'eavo13stra: r"e~au ;1jLJtat atit de. des si de bins :;;1 am putut statui sl ajuta sl v8.cinij yre(:Jl;J. m~1 intU.sa Ij~ f1}u~l.Imesc din IRima :;~ a~ ttansmis cunor;;trn!9Ie' dumn"iavQal':;tr~ Illtr-un mod atil: de pe IntelsSlll tuturor. _

~ Am PSilTiit astazl brosura dumneavoasts,s ",Nrnd:sarb" 9i clteso Ficica si'nteti ds parere ca plantele- medlQlna_lear trebul :pastrate- prin congelare. - 111 conqelator se schil11~;)j de exemplu cOrJ!jn!It'ul c;Je zahar; mllfti metrici natut[~ti Inter-zic paclerlt"or lor bolna¥1 qs ql.ncer alimsl'1t'ale Gongelate, 89a c;;a nu consider fecomandabilsa se rr:'-Csfce a~es! lui:;r~,cw"pl;'Wele'medicinare, Am ri)sao alta·propur1ere: a conserva 91 q p.un~ la termeflt~t cw -ac~d lacUc, 'a~a ca la vprza, fasole" sfecla rosle, castravetl ac!i. $tlu bins ca se p,oafe, fiindc8. 0, cuno9tinta a mcarcat deja qu papadiile, U'riicHe, ~'i fruntels de tellha Vreau.sa fac: anul ecesta astlel de murari prin term-E1ntare,l~dit:a din toate plantele m:~dicjnale proaspete cars,mi sWit lafndemini3;; chier jeri am h.lat. din gradina noa_stra prellicrata biologicefle U,1 Dorcan de c"-lseri(?ori, flori de papadie si rad~cirni de papMiEi 4i, Ie-am pus lafermentat Este eit sa poate de simplu: Srnt necesare borcane care se fnchid repede ermerjc, avjnd deschizatura pe Git poslbil atit de larqlIl, [neit mai tlrzfu sa se poat,lscoate u~or r.ontil'lutul cO Q IingLina; bowane nu p,ea mari, cael dupa pFimaqeschidere nu mai ~n atit de muft iilnp (Ia frlgiderc'4. 3"4 s,l'i.ptamfni). Plan,tele curate, taiate marunt ~sint irltr0QUS8 in acesta bor-cane ~i sTnt apasate pentru a Ie Yill:les.a -dt se poate detere (ca ~ varza acral. Apoi S8 introduoe in fiecare bord'J.n 1 ringur'~a de z.er pfG.laSpat sau de:mama de varza aer&, facute bine1'hteles fn casa, nu de conservEi. 9i se umple eu <l:pa, ~9a ea sa nu mal 'fie aar p:rintre plant&. Totul trebuie ,sa ajunga doar pil1a la CG,flc. Q_ csnfimetrl sub buza borcanulul, pentru ca va fertn13l1ta. Apoi s:e ~a's.a 2. 2;Jle la loc cald pina heepe s.a fermenteze:

At9t:1iie sa rill dea f'lB;-afara; este nacl;lsara (I farfuriQara dedesubt - !ili dupEu:;els 2 ziJe, la pivni!a, PrbcMul 'Be fermentati€l este tncheiat dupe _5·6 saptaminL Cum produ_se.ls fenTient'ate lactio sfht deoseblt de Indicate persoanejor bolnave de canoer, 5i plantele

medicinale pastrateasifel· ar trebui sa fie de ajlJto(." .

122

Abcesa 1 i, 17,24,53, 119

- ale cavit~tii bucale 56.102

- ale coapsel 30

~ cenrsre 56 accese:

- de lstene 58,72

- denebunle 20

aclduate gastrlc~ 38 acnee 3,5,40,88- activit ate:

- bildar1l.39

- cardiaca 19.73

- hepa:[c1l 39,64

- Inteslinalll 22-

- renal!l22

adenom 119 agitat[e7'3

alcool (Interdlctls strict:i) 82 al,;,rgi~ E6,09

~facialfl11

alun~e EO,99,11 S arnsnores 33 amigdaltll.11,19,56,102 amnezls 19

anasarca 48.69 anchilozil 20

anemia 24,64,66,84 anghinili64

- pectorala 22,86 anxtetata 73 apoplexie 14.16,60,9,9 • atac de 55.88

. metode protilactlca 89 arsuril0;24,28.59,84

- de soare 58

- la stornac (plrozls) 22,32

artancsclsroza 19,31,71.72 arterM 1>6

artrita (gu!l1)t(J,16,17,36,39,44,

48".60,51),71,79,B9 al1r02::189

atrons rnusculera 14,24,62 •. 63,90 auz slab 34,78,81

avert 13.24,90

B~lona[E 31,33,55 . intestinala. 36

- stornacatll.-22,36 Mlaturll 53,67,80,84 b~ti8 14,S4 bil~iiElIl\79

boli (afec\iunl, maladil):

- ale aparatu~ul dlgesHv.60

. ale ~ara\ului raspsatnr 14.~1

INDEX ALFA.BITIC

• <II!! ~~ului oalorate rl'lcelii 90 - ale oro nhf lor 4";'

- ale caner urlnare44.65,69

- ale turnatorilor 47

• ale gingiel35

- ale glanclelor 42

- ale Isringelul35

• ale rnaduvel csnase 22 · 010 m~duvci "pinOnl 55

• ale TIll uschlulul c8rdiao 24

• ale org;'tnelOr pe~lJjene

(g~n,ft.ale} 23,33.44,56,69 • ale pane reasulel !'l4

- ale sing-slu! 66

- ale uterulul (uterine) 26

- artlcuare (ale lIlcheieturi~or)

24,<14,77

• blllara (ale vez.ieulei biilare)39, ';;3.66,80

- cardlaca (de inimt:l) 16,73,86, 91

· cardlovasculare 32

- circulatorj (alecircul<;l\iei ;;ingeluQ 91

• cutanate (de piele) 25,26,27,31,53,71

- cronice 31,32,70,71

- de astm47

- bronslc 14,41,42;46

- cardiac B1.97

- pulrnonar 41.42

-de g1l3&,56

- de gU\l1!! (ale glal1d&1 tiroide)

25,26,9] -de ocl1122

- de prostate 49

- gastrice (de stornac) 60.62

• gastro-Intestinale 29

- hspatice (<le· neal) 29,39,42, 53,64,65,66,71,80

- intestinale 56

- maligne (canceroase) 29,80,

83,122

• musculare (ale mu~chllor) 24,62

- nervoaaa (dB nervi) 1·3,26,5i'!

- putmonare (de pillmini) 46,47,

66

- ren ale (de rl n lch"l) 17,26,53, 56,64,65.69.80

- specifics ternelcr 24,69

- splanlca (de splini'i)

39,64,66.71

- vezicals (ale vazicf urinare) 17,42,56,64

brQn~ita·, 1,42,46,47,60,71 - cronlca 14,"19;46

Cal cui (pl::ilrii) 17,42,48 - bil~r 39,91,103

-r9:laI18.,102

-vezfcal16,18,102

cancer;

·01 ""or"9u1u] i 13 - al ficstulul 11 B

_ al ganglionllor IImfaticT 111 - al glanoei tiroloe 1'7

- Ell glElJ1deliJr 42

- al lntestinetor 37,80,81,111

- al larin_geluI12,27,113

- ililil11bii 26,113

- ill oaselor 113

- 81 organelor pelvlene 21,114

- al ovarslor 114

- al panersasunn 114

- al pieUi 26,29,5;3,54,114

- al plarnlnulul 22,37,115

- al prosratei 50

- all rinicl1iului 11 5

JWn uJu~2e,..u.a_

_ al stornaculul 32.58.116 • al tesnc ulelor 117

- al uterulul114

- al \1ez.icii urinare 50

- m~loG p(o~lacUc contra 111,74

catar vezlcai 48 cataracta sa.sz c:J.derea parulul 35 carcii cu strat cornos 18 cenacnle 313

chlst 119

c lcatrice 75,84

- de ps urrna operanel 29

- dll pe urrna rMiior (semflele

rliinilor) 75,84

elcfu (mon"trua~c) 13,22.23,33, 62,69.73.83,101

- in plJbertate 23,.62

- nersQulat 21.58,73

ciroztl hepali ca 44,64.,118 ciumtl El4

circe! 45

- Is picior 45 clor~l'i 25,36,66' eojl35

(;ollc~:

-apenoi(;u'at~ 93

- renala 44,48,79

colic 31 ,36,80,82

-Iasugari 9i copili rnlci 33,58

colita.da putrefaqie 35 cornsdoane 25

concernratia col!'!-!>terQlulur !in

slng8) 70

ccnqaslle cerabrala 22,73- CO nj II [lctivltl'i 3.3

cOflS1jp-il~e 31,35,44,82,93,102 connrzii 14,29,50

ccpll:

- baln~vlcio!?i, dsblli 14,2.4,4-

- cu tulbur;a~1 de vorblre 1 09

- handicapail iDS

- niongo'o~1108

- p,naliza!i, cu spasrne 108

cord man! 54 cores 2S coxartroza.as cramps:

- abdominale14,3J

- menstruate 14

- rnuseuiare 45

- stomacaJe·14,22,29,66,82

crapanr! ale pielll 42 crestersa pilrului:

- sxceswa 54

- frumo!l:.l<'l 94

crispare 13,76 crtza:

- biliars 19,78

- de epilepsle , 4,78

.- hepatic.e 1 9 crusta 115

- in nas 30,82

-Ja achi 108

cura capuranva 16,30,31,67 curatlraa:

- 'flcatultJi 35.53

- stngelui (depuratie) 16,19.22,

.2829,32,35.39,53;55,65;69, 7G71,80,11:3

- stomaculul 35,36

:Debil1l81Q- nerve a sl:l 71 decep\i~57 deform~rl44,76,77 degerihuri28,35,37,72 depresiune 114,20,31,58,83 deregilln:

• ale ricatulur 104 - ale rinichilor 20

- de pigment 9>1

- glandulare :36,55

ds·zlipi're de retina 53,79 dS1j'osanl(rSlragerea gingi9i) 56, 94

t23

124

. ·t'U olaoet zanarat 24,35,39,72,8lJ.eJ

claree 30,31 ,33;38;56.58,75 dlJatarea:

- mtsstinelor &1

- stomac:ului 64-

din!i:

- rnoblll 55,94

-strtcatl 102

crscopane 1!.l,20.60,108 dizentsrie 73

durer];

- abdomina le (de burt,ti) 33;58

- BJe or-g'anelor pelvisne 14

- ale tesnculelor 44

- artlcutare 71

-artrltlca 17,60,71

- biliare 82

- cardiace incipiente 86

- de cap·16,65,6I',76,3D

- de din!i 33,82

- de oiscopatle 20

- de och~ 22,3~

• de prostata 49',51 - de spate 22,S8

-ca stornac 19,3.3,1;18

• U'" lui f~lu179,El2

• de urechl .47.33

• dupa amputsra (Iii piciorul-

rantorns) eO,96 _. in ceata 60

· la inghijit 82 -Iaoase 60

- rnanstruale 69

~ nevralglce 17

-Iaaialec 13

- postnatal€! 83

• renal e 44.48.79

- reurnatiee 1f ,22,60,71,84

- spastics 17,83

- vezieale 50

Echlmoza (vinataie) 77,78,84 eczema 2913~3.9A115:J.!6[;,07170

-ta cap (Ia sugarl) 35 edeme 48,97

amflzsrn 'Pulrnonanl.14.64,97 entorsil.10,14.6D

- a glez.nei SO

epldidimrt~ 33 epllepsla10.14,::::<l,25,72,7B,B3 epuizare 33.66 erizijpe146,83,97

eruptii cutanate "8,32,33.3:>,39, 41,69,82

escara 29,.45

exoresc silte al e carnjl 83 expulzare (mal u!?oarll} a placentei 83

e)(f:raOjie dentarll (dupll 0) 24

FaIlngita 46,506,64 febri'l10,24;S<l,34,B3

• din cauza laziunilor 24,3;3 fica! martt (umflat) 83 flmoza9a

fis:ulili 18,19.28,84,98

- faciaia (p@ obraz) 67,98 fleb~a 11,28,30,4 7;80

flux diuretic 13

focar d\3 pumi:

- inurec he 80

-I,. ·din!f (abr;"" daruar) 56

Ionnarea;

- de oalcul (fonna!le. rltiazicll) 17, 42,48

- de. noduli 116

-gu!jei98

fo!tlficare~ !ibrelor uterine 24 froctur1l 11,60

turuncuJe 25

G~strit~ 11 ,sa gaz~82 genu!1chl:

• in)epenit 80 -umfl<lt ElO gin'gtvita 19,35,56 glaucom 92 ,gre-ala 22,83

gripfi (masurl profilaGt(ce) 79 gUI ural 34,,79

-de l1n 66.99

Hemangiom 29,80,99 hemaiorn 29,58,60. i 19 nernatopoeza 22,53.-65 hem aluri 8 2-9

,"e~10jilie 99

hemorapil 17,18,52

-duplli nastere (metJoragif postpartum) 73

- intsstlnala 56,62,73,81

- mensrruals (menmagl~ 82,73,

101

- nazsle 19,22.62.73

- pulmonate 19.22,73

- renate.62

- stornacale 19,22,60,62

- uteri lie neregulate

(metroragii) 19,62

Obezitate 24,94,96 - de varsat 82 seboree 80
- la venirea laptelui 83 limbi'!: oboseala 34,66,67 secarea secratiai lacrimale 11
nernorocl , 8,19,22,34,44,53,62, _ purulente ale patului - basici pe 82 ochi; Racordare la rinichi artificial 57,59 secretii abundente:
80,83 unghiilor 18,100 _ sabu rata ~nci'!rcati'!) 101 - injecta~i 82 rahitisrn 35 - aleaparatulul respirator 41 ,66
hemostazi'! 17,19,22,73 insecta (prod usa contra) 35 !imbriei 31,110 - slab~i 36 racsala 14,22,66,79 - ale bronhiilor 14
hepatitl!. 39,44 insomnia 15,16,24,31,33,58,69, lipsa chetului de rnunca 73 - suprasolicitatl 53,79 r~celi vezicale 17,59 - ale mucoasei nazare 102
hernie 24 lumbago 58,64,67 ocluzie Intesti nala 75 rligu!?ealll 11,41,46,47 - intestinale 36
- inghi~ala 24,63 84
insuficien!a: lupus 18 ostelta (puroi ta os) 60 rani: - pulrnonare 11 ,31
hidropizie 16,18,25,29,31,36,66, - cardiaca 86 luxa~ie 10,60 osteoporoza 17,18,22,30,35 - care n u se vmdeca 1 8 - stomacale 33,36,66,70
82 _ respiratorie 10,44,46,73,97 oxiuri 110 - care se vindeca greu 31 semne din nastere 29,80,99
hipertensiune arteriala intoxica\ie cu came 75 Man;i (idei fixe) 20 - de pe urrna unel arsuri 84 senzatie de apasare (Ia cap) 31
31,45,62,73
hipertrofia prostatei 49 irigare: m1ltrea\li 19 Paloare41 - de pe urma unei lovituri 58 sinuzita34
- renal a 57,69 melancolie 71,83 palpitalii 73 - de pe urma unci opsratli 29 -frontala 76
hlpometabolism (metabolism - sangvina 60,66 melanom 119 panaritiu (sugel) 103 - deschise 42,45 ... 58,81,114 - purulenta 76
scazot) 36 isterie 25,58,7.2 meningitfl 79 paralizie 13,14,47,76,80,83,88, - de tot felul11 ,24,25,29,30,42, singe:
htpotenslune arteriala 62,73
hipotonle (Ienevie): tstovire 79 menopauzll (indispozi~ii de) 21, 120 60,64 -fluid39
- lntastinala 36 22,23,62,73,101 - a corzilor vocate 26 - dureroase 28,33 - lngroi?at 35,39
inghetarea d~eritelor pllr1i ale metastaza 112,114 - a membrelor 34,60 -Ia cap 79 - prost 41
- stoma calli 35 corpului 72,84 micQza (ciuperca): - a vezicii urinare 69 -Ia mini'! 81 singerarea:
leter 32,35,39,53,71,75,83,120, ingrijirea: - in zona, vaginalll- 29 paraplegia 60 - necrozate 1 7,84,114 - gingiai 19,56
_ (cosrneuca a) tenului 33 - la picior 29,30 paratifos 29 - pe bonturile rarnase dupa - retinei 53,79
121 -Ia unghil67
- mtecnos 28,29 - pi'!rului 33,94 parkinsonism (boala lui amputare42 sini umtlali 62
inapeten!a (Iipsa pottei de intllrirea: migren1l16,22 Parkinson) 33,103 - prin impuscara 84 slabiciune:
_ facult1\lii vizuale (vedmii) 29, miom22 patlrna: - purulente 24,30,83 - a organelor digestive 36
mlncare) 22,35,36 mtrosul gurii 101
-Ia copii 100 53,54 - betiei 14 - singerinde 62 - generaI1l19,55,79
- memoriei 31,71,80,82 milni: - fumatului 36 - vechi 18,83,84 - rnuseulara sl articulara 24
incontinen!1\ urlnara 19,21,48,58, lnlepaturi 24,53 - inghelate 84 paducht de oap 35 - vlndecarl de 28,42,58,84 - oameni slabi 36
100 - reci 37
infarct miocardic 91 - de insecte 56,77 - umflate 11 pecingine 18 relaxarea: sornn nelinlstit 58,109
inlec!ii bacteriene 29,66 _ de vlespe 42,77 mincllrimi: pete: - organelor pelviene somnambulism 58
;nllamalii: -lainim1l86 - ale pielii 18,39,67,70,78 - pe cornee 53,82 (genitale) 24 spasm 55,72,83,
- ale oazlnetului renal 18 Junghiuri intercostale 25 - vaginale 22 - pe piele 29,67,80,99,115 - stineterului 63 - al organelor genitale 14
_ ale bursei sinoviale 19,46,79 moiese all!. 73 picioare: - intestinal 81 - vascular 22
- ale cavitatii oucate 56,64 Keratoza sen iii'! (pete de rnuscatura 42,84 - care transpira 19,35 retentie: - vezical45
- ale cauor unnare 65 batr1nele) 29,99 - de cline 42,84 - ing helate 84 - de apa 122 stan:
- ale colonului 29,30 - de sarpe 42 - ranite de prea mult urnblat 1.0 - in pericard 18 - de epuizare 33,66
- ale faringelui 56 Lapsus 71 mucozltatl 36,55 - reel 37 - in pleura 18 - emotionate 57
- ale ganglionilor 29,39,58 laringita 11,12,35,46 - umflate 11 ,46 - urlnara 25,65,69 - melancoliee 71
- limfatici 59 Nas inghelat 72 pionetrita (puroi la rinichij 18,26, retina poroasa 79 - sottetestl 57
- ale g1tului 64 iacnmare 22,101
tauzls 83 nBfritll 32,48,69,102 102 reumatism 14,16,17,22,32,39,44, - stresante 57
- ale maouvei osoase nelini!ile lntartoara 22,31 plagi usturatoarat 0 48,58,60,64,66,71,79,84 stenoza mitrata 66
(osteomielltll) 109 lepra 13
le!?in 83 nervozitate 71 pleurezle 46,60 - articular 34,60,71 sterilitate 73
- ale sfircurilor 116 leucemie 53,65,118 neurodermitl:l105,106 pneumonle 14,76 rezultate scolare slabe 1 06 stirnularea circulatiei singelui 28,
- ale miocardului 16 leucoree (scurgeri, poala nevralgie 17,34 polipi 19 rofii (coji) 35 80
- ale mueoasei bucale 19,64 - facial~ 13,102 predispozitie la raceli 66 ruptura muscutara 29 stornatita ulceroasa 19,35,64
_ ale mucoaselor 11 ,33 aiM) 19,21,23,35,83 - a trigemenului 58 prolaps: sue gastric 38,39,102
- ale ocnhor 33 leziuni 24,60,71
_ ale organelor pelviene 24 _ ale coloanei vertebrale 101 nevrita 22,67 - intestinal 63 SarciM83 sugh~ 109
- ale lesuturilor 46 nevroza58 - uterin (htsteroptozal 21,24,63, scabie (rite) 29,35 supl'lrM33
- ale ovarelor 21 nlslp: 100 scaun 22,93 supraponderali 48
- ale plelii picioarelor 60 ,--cerebrale 81
_ de pe urma razboiului 45 .ta rinichI17,18,25,44,65,102 prurit senil (mincartmi de schilodlra 76 suprasolicitare intelectuala 71
- ale prostatei 48 _ de pe urma unui accident 45 _ lavezlca (ln calle urinare) 17, batrinele) 70 sciatica 58,66,67 supuratii:
- ale traiectului stomacal !;li 18,25,65,71,102
intestinal 22 - nervoase 58 psorlazis 104 sclaroza: - purulente 24,81
_ articulare 60 - postnatale 24 noduli 27,43 _. rosu 104 - in placi (multipl1l:) 14,24,107 - maxilare 82
_ cu supuratii purulente 81 - ulceroase ale slnului 28 - namoroldali 18 pustule 29,83 - renal1l: 26,57,69,115 surescttare nervoasa 14
- de tot felu\ 33 _ ulceroase canceroase 1O - mid i?i tari pe piele 115 - de ciuma84 scrofuloz1l32,35,64,69 surmenaj 60 125 126

surzanle 81 ,83

soc a1ecltv 57

TaJeturi 24,42,75,84 ten:

- 8Spru 58

· ofillt~5 tenia 83,110 tifosi 3, 73,75

topirea eubatarrpai osoase 1 'D·!) transplrstie nccturna 55,' 09 trarnorul rnambreior 55,84,' 1 0 trornboza 43,60

tuberculi intastlnali 37 toberculoza plJlmonara 19,31,41,

46,B3

tulburlir'i;

· ale ci,·cl.dalrei singelui 22.73

· ale inga!iei sanqvlna 60,66 - aJesis\emuluij limfalic 25

· eardiaca 31 ,73

- de rnetabollsrn 39,72

- de vedere 18,73

• de vorbrre 58,79.109 - digestive 32.35,64,69

- hepatica 22,32

- normonale 72

- inteslinaia 37,55,7()

· in ritmul activita!ii cerdiace 73 - rnenstruale 23,33,69

- riervcaee de tot felu] 1 S

- renais 1 8,20

- stomacale 37

turnetiert

- ata tastlculelor 44

-Ia g;leme 60

- 101 incheieturile miinilor 60

- (reumatlcej ale rnuschilor 50

lumoare lUI -Ia cap 120

- la 0 rgar! ele pel~i ene 112

-Ia splin1'i 66

-Ia tesutul conjunctival

'fiO:lIUlui 44

- maligna 19,27.30,42,53,68, i 20

- papilara 119

tuse 11 ,41.46,47

- convuisva 14,41

Tiuit in urechl80

Ulcer:

- duodenal 38

• gastric (stomacal) 14,29,60,

61,56

- intestinal 11,66

- soronnos 46

- varlcos 11,18,213,30,42,43,60

ulceralii 69

• ale gamba! 54

- c[Jncemase 10,18,26,27,29, 3Q,32

- punnente 2:9

llmfl~turi14, 1 9,29,60,77,83,119 - ale genunohiului 00

- din ceuza n;i!inerii de I1chid in

!8sutud 97

• inlarite ale tlratelOr sau ale piGiOarelor'(elelanliaz!s) 111

-la0535,109 .

-vinete35

unghii:

• accident ale 100

- fr'iabile (casaate) 10'0

- purulerne 18,35,100

usc\1ci unea:

- gi'.Iejului, gurU !Ii nasulul 12

- guni 11

- ochllor 12

Varloo 28,60,64,69 varicela 83

varsat 82

vfirs:iturl 75

- cu singe 17 vedere slab!! 53

vertij (amefealil) 22,31,71 ,72,79,

110.82,83

veruca (neg!, 29,53,80,B3,98 I'ielmi intestinali 29.31 ,32,82,11 Q viroz~ 29,66

vijiit in urechi 53,i3,aO.83

Zona zoster 110

zone albe de piele delimitate 99

::;iIre-le tlp~rilg aldln S9 refera la prezernarile detaliate de la cophololc "Sfrrluri pontru diferile boll' ~i 'staturi penlru boli de naluri:! cancaroasa-I

127

PLAN$A III

Tat§ineasa (Symphytum offioinal.)

U.rzica

(Urtica dloica)

Glubotica~cucului (PrimuJa officinal is)

Porumbu' (Zeamay.)

Cceda-celulul (Eql.1isetum dfV8nse)

Crsli~oarEl (Alohomilla vulgalis)

PLAN$A IV

Macri~ul·i,epurelul (Oxa/is ecetoselte)

Putuffta-cu-tlort-m lei (Epifobi!1n1 PEuvif!orum)

Urzlca-moarta-qalbena (L;m,ium gaieobdDlon)

Verrtrilica

(Veronica officina/is)

Splinu!.

(Solidago virga-aurea)

Sunatearea

(Hypericum perloratum)

~lflll-'jfl;U::rtiS. \igO ~f1~Q~.!Ir.!U

PLAN:;>A I

P~'h:.g'nlll·IM! rplarmil~T.o mwar'

Turr!B-mlluJ (,i!lgtfm~ i!rIpRrQrlH)

Clmbl'1ll

~ymu.!: sOfpyllum)

n"ft,&<:iob"l,n,u!l"Ii lCrmnlla bLlfi'a-~~norl~'

PLANi?A II

Fillmit::!! (C.'orrdUia Dff"

PJIi_p&:lln

(Tan.txi9~m Q!f'r:.rl~~}

~-d'lo.'U'I!I

/Lyr.lJpodilJm .ckwil~u",)

eru5tJJtl!re

(P .... i!e.o o(fflt/no1iHj

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->