Capitolul VI : NTREPRI NDERI LE MI CI SI MI J LOCI I

VI.1. Diversitatea criteriilor de delimitare a ntreprinderilor mici si

mijlocii

Conceptul de ntreprindere privata mica si mijlocie (IMM) este foarte complex,
cu multe determinari si numeroase implicatii pe planul organizarii si functionarii
ntreprinderilor de acest fel. Complexitatea conceptului este evidentiata si de numarul
apreciabil si diversificat de opinii cu privire la criteriile de delimitare a acestor
ntreprinderi fata de firmele mari. ntruct nu exista un criteriu unic de definire si
de clasificare a IMM, prezentarea mai multor modalitati de abordare a dimensiunilor
lor ne ofera o baza analitica suficient de riguroasa pentru identificarea corecta a
ntreprinderilor care fac parte din categoria IMM.
Desi nu exista o definitie unanim acceptata a IMM, marimea acestora este
interpretata n functie de o serie de elemente comune, specifice unor tari sau grupe de
tari.
n tarile Uniunii Europene se considera drept limite maxime dimensionale ale
IMM numarul de 500 de angajati si participarea unei firme mai mari la detinerea a
nu mai mult de o treime din capital.
n anumite domenii de activitate capitalul fix constituie indicatorul cel mai
relevant, deoarece reprezinta potentialul productiv real al ntreprinderii, chiar si atunci
cnd acest capital este utilizat doar partial din considerente economice. Pe de alta
parte, nu trebuie omis riscul deformarii, prin prisma acestui indicator, a imaginii
ntreprinderilor cu un volum redus al activitatii, dar cu un grad nalt de mecanizare si
de automatizare, deci cu un capital fix performant. Relevanta acestui indicator n cazul
comparatiilor internationale este afectata de raporturile de schimb ntre monedele
nationale, precum si de fluctuatiile monetare.
Indicatorul cifra de afaceri da o imagine mai clara a activitatii ntreprinderii,
fara a fi nsa n conexiune directa cu marimea, datorita faptului ca multe ntreprinderi,
considerate mici si mijlocii n functie de celelalte criterii, pot atinge cifre de afaceri
comparabile cu cele ale ntreprinderilor mari. Si acest indicator, a carui forma de
exprimare este n moneda nationala, suporta influentele acelorasi factori ca si
indicatorul precedent. n S.U.A., cifra de afaceri este utilizata pentru a delimita
ntreprinderile mici (cu o cifra de afaceri sub 2,5 milioane dolari) de cele mari (peste
2,5 milioane dolari), iar n Canada ntreprinderile cu o cifra de afaceri anuala sub 2
milioane dolari sunt incluse n categoria celor mici, cele mijlocii atingnd pana la 20
milioane dolari.
Avnd avantajul de a nu se gasi sub influenta factorilor deformanti amintiti,
numarul de salariati reprezinta indicatorul cel mai frecvent si mai usor de folosit.
n acest sens, UE foloseste limita de 50 de salariati pentru ntreprinderile mici
si cea de 500 pentru ntreprinderile mijlocii. n tarile membre ale Uniunii Europene,
IMM detin circa 45% din totalul fortei de munca angajate si peste 50% din cifra de
afaceri realizata.
n Japonia, definirea IMM se face pe domenii de activitate n functie de
indicatorii: capitalul fix si numarul de angajati.
Clasificarea IMM din S.U.A. se bazeaza, n principal, pe doua criterii: numarul
de salariati si valoarea vnzarilor sau a activelor, distingndu-se sapte categorii
dimensionale de firme.
n tarile dezvoltate, n categoria IMM se disting doua mari grupe:
1. ntreprinderi mici si mijlocii cu autonomie limitata, jucnd rolul de
subcontractanti n cadrul pietelor de oligopol, caracterizate prin existenta unui
nucleu reprezentat de cteva firme mari. n aceste conditii, marile ntreprinderi
sunt direct interesate n mentinerea pe pietele lor a IMM care contribuie la
sporirea competitivitatii produsului final, dovedindu-se mai eficiente n
realizarea unor componente si constituind totodata bariere de intrare pe pietele
respective.
2. ntreprinderi mici si mijlocii cu autonomie deplina care si
elaboreaza propria strategie n cadrul pietelor si sunt caracterizate prin rolul
important al diversitatii sortimentale. n aceste conditii, IMM au de multe ori o
pozitie mai sigura pe anumite piete dect cele mari, ntruct ele se pot adapta
mai usor la cerintele diferitilor consumatori.
n cadrul amplului proces de restructurare a sistemului industrial n tarile
dezvoltate, numarul IMM se mentine ridicat, ntruct, de regula, pe ansamblul
industriei, exista un echilibru ntre unitatile nou nfiintate si cele care si nceteaza
activitatea.
De mentionat este faptul ca nu exista o definitie unanim acceptata a ceea ce
reprezinta o ntreprindere mica sau mijlocie si nici un criteriu simplu si universal
aplicabil pentru a le delimita pe ramuri de activitate. Totodata, reglementarile
legale privind nfiintarea, functionarea si impozitarea ntreprinderilor difera de la o tara
la alta. Astfel, n S.U.A. se considera ca n industria prelucratoare IMM au maximum
1500 de angajati; n Franta, Germania, Italia, 500 de angajati; n Japonia
ntreprinderile cu cel putin 20 de persoane sunt considerate ntreprinderi mici, iar cele
mijlocii au 300 de angajati; n Anglia sunt considerate IMM cele cu 200 de angajati; n
Olanda, Belgia, Danemarca cele cu 70 etc. n mod complementar se utilizeaza si alti
indicatori pentru ncadrarea ntreprinderilor ntr-o categorie sau alta, cum ar fi cifra de
afaceri n Franta, Germania, Belgia, Anglia, Olanda, Italia ( cel putin 400 mii dolari).
Aprecierea ntreprinderilor ca fiind mici si mijlocii pe baza criteriilor
cantitative nu este concludenta, nereflectnd aspecte deosebit de importante, precum
caracterul international al pietei sau un grad ridicat de calificare a personalului etc. De
exemplu, n Frant a, n sectorul serviciilor, un birou de studii cu 400 angajati este
considerat ca o mare societate, n timp ce o ntreprindere cu 1000 angajati supusa
concurentei internationale nu este considerata mare.
Dupa unii autori, comportamentul si, uneori, performantele ntreprinderilor
mijlocii sunt mai apropiate de cele ale ntreprinderilor mari, dect de cele ale
ntreprinderilor mici.
La alegerea dimensiunii ntreprinderii (mica, mijlocie, mare), cu ocazia
nfiintarii sau modificarii acesteia, se au n vedere n primul rnd reglementarile
legale existente cu privire la: forma juridica de organizare; nivelul minim al
capitalului; nivelul impozitului perceput; nivelul dobnzilor pentru mprumuturi
acordate; salarizarea personalului; protectia sociala etc.
Faptul ca IMM sunt dominante ca numar n tarile dezvoltate se datoreaza
ponderii mari pe care o au ntreprinderile individuale (unipersonale sau familiale).
Desi ntreprinderile individuale au avantaje ce decurg din relatia manager-
proprietar, ele prezinta si dezavantaje, mai ales n ceea ce priveste volumul resurselor
financiare disponibile, cu implicatii asupra perspectivelor de dezvoltare, a
mbunatatirii performantelor. Aceasta situatie explica, n parte, frecventa ridicata a
nfiintarii si desfiintarii acestor categorii de ntreprinderi. De exemplu, n Franta,
aproape 10% din numarul total al ntreprinderilor care au pna la 10 salariati se
rennoiesc n fiecare an.
Numarul mare de IMM n structura sistemelor industriale occidentale se
explica si prin faptul ca, pe de o parte acestea nu sunt alternative ale ntreprinderilor
mari, ci au un rol de complementaritate n reglarea cantitatilor oferite pe piata,
asigurndu-se astfel structuri concurentiale care stimuleaza si obliga la eficienta si
progres tehnologic, iar pe de alta parte sunt preferate n domenii sau sectoare de
activitate n care ngustimea pietei si instabilitatea accentuata a cererii nu asigura o
rentabilitate ridicata si pe termen lung a ntreprinderilor de dimensiuni mari.
n Romnia, criteriile de delimitare a IMM sunt de asemenea
diversificate. Se utilizeaza cu precadere numarul de angajati si cifra de afaceri.
n anumite ramuri, n special n conditiile transferului de proprietate a unor
ntreprinderi de stat aflate n dificultate financiara (cifra de afaceri redusa, blocaj
financiar, trimiterea n somaj a personalului etc.), criteriul de delimitare poate fi si
capitalul fix.
n Romnia o mare dezvoltare cunosc microntreprinderile, de regula familiale,
cu numar redus de salariati.
Legea 133/1999 privind stimularea ntreprinzatorilor privati si dezvoltarea
IMM, face urmatoarea clasificare, dupa numarul mediu scriptic de personal:
- pna la 9 salariati microntreprindere,
- ntre 10 si 49 salariati ntreprinderi mici;
- ntre 50 si 249 salariati ntreprinderi mijlocii.

Sunt ncadrate n aceasta categorie si IMM care realizeaza o cifra de afaceri
anuala echivalenta cu pna la 8 milioane euro.

VI.2. Importanta economica si sociala a ntreprinderilor mici si mijlocii

Importanta deosebi ta acordata IMM n majoritatea tarilor dezvoltate se
datoreaza unor solide fundamente economice si sociale. ntreprinderile mici si
mijlocii sunt mult mai receptive la nevoile pietei, mai adaptabile la modificari si
inovatii, raspund mai bine exigentelor consumatorilor, aducnd o mbunatatire
semnificativa mediului concurential.
Fiind un segment economic creator de noi locuri de munca n sectoare de
activitate supuse unor mutatii structurale importante, IMM contribuie la stabilitatea
sociala a zonei respective. IMM au un important rol n asigurarea flexibilitatii
marilor ntreprinderi , n sporirea caracterului concurential al unor piete. n
perioadele de recesiune economica, IMM creeaza mai multe locuri de munca dect
ntreprinderile mari si gestioneaza mai bine forta de munca.
Marile ntreprinderi fractioneaza procesul de productie n vederea
alocarii optime a capitalurilor. Pe aceasta cale si asigura controlul global asupra
ntregului flux de fabricatie prin modernizarea echipamentelor si reorganizarea
fluxurilor de productie. n tarile dezvoltate acestea cedeaza IMM-urilor unele operatii
ale fluxurilor tehnologice, din ratiuni de rentabilizare a executarii lor (n special unele
repere, subansamble sau a unor activitati auxiliare). Astfel, n industria
automobilelor, o parte crescnda a mijloacelor tehnice si financiare ale unor mari
firme este destinata activitatilor din amontele (proiectarea) si avalul (comercializare)
ciclului de fabricatie. Executarea pieselor, reperelor, subansamblelor se face n IMM,
iar asamblarea acestora revine n sarcina ntreprinderilor mari de montaj si finisare a
autovehicolelor care efectueaza investitii importante n automatizarea fluxurilor de
fabricatie.
Cooperarea ntre ntreprinderi se diversifica si se realizeaza pe noi
coordonate n conditiile dezvoltarii IMM. Astfel, unele ntreprinderi care produceau
produse de serie mare si executau prin cooperare seriile mici si fabricatiile de rutina,
n prezent, n vederea sporirii capacitatii de adaptare la cerintele tot mai diversificate
ale beneficiarilor, "cedeaza spre a fi executate prin cooperare seriile mari si
productia de rutina si si asigura fabricarea prin forte proprii a seriilor mici si a
unicatelor. Asistam, astfel, la fragmentarea activitatii ntreprinderii ca urmare a
executarii integrale sau partiale a operatiilor tehnologice n fabricatia pe baza de
cooperare.
ntreprinderile mici si mijlocii gestioneaza mai bine forta de munca,
dovedind mai multa flexibilitate datorita modului specific de organizare si legislatiei
muncii. Se practica cedarea de catre ntreprinderile mari catre IMM a fabricarii unor
repere, subansamble care n acest mod sunt realizate la costuri de productie mai
mici datorita nivelului mai redus al salariilor. n industriile de proces si pe santierele
navale se utilizeaza munca n regie, conform careia IMM furnizeaza personal
muncitor ntreprinderilor mari pentru executarea anumitor lucrari.
Restructurarea ntreprinderilor industriale din tarile dezvoltate releva faptul ca
rolul IMM nu este marginal, deoarece acestea absorb o pondere nsemnata a fortei
de munca, dovedesc un grad ridicat de adaptabilitate, n special n perioada de
criza, faciliteaza att legaturile personale ntre salariati ct si relatiile sociale.
Administrarea IMM de catre proprietari face ca sistemul de luare a
deciziilor sa fie foarte suplu si sa depinda direct de talentul si capacitatile
manageriale ale patronului.
Structura organizatorica a IMM este simpla, usor adaptabila, asigurnd o
mai mare mobilitate n utilizarea fortei de munca, un nivel mai bun de implicare a
acesteia, stimulnd initiativa individuala. Gestiunea personalului este mai putin
costisitoare, existnd posibilitatea ca n perioadele de recesiune sa se reduca salariile,
mentinndu-se numarul locurilor de munca.
Decizia de marire a capitalului n IMM prin apelare la persoane straine
familiei este foarte rara si, cnd aceasta decizie este luata sunt evitati pe ct posibil
partenerii financiari sau bancari, datorita riscului de dependenta. Totusi, partea
capitalului detinut de conducator si familia acestuia este cu att mai mare cu ct
firma este mai mica, sporindu-le vulnerabilitatea. n Franta, de exemplu, partea
capitalului detinut de patronul conducator si familia sa era n anul 1991 de 77% n
ntreprinderi avnd 10-19 salariati, ajungnd la 45% n cazul celor cu 100-499
salariati. n acelasi timp, cca.80% din IMM franceze nu ofera dividende.
Nivelul redus al capitalului IMM, n raport cu cel al ntreprinderilor
mari, explica alegerea acelor domenii de activitate n care raportul capital-
munca este mai mic, barierele de intrare sunt mai reduse, iar rata de crestere este
mai mare dect media pe economie.
Flexibilitatea mare a IMM este legata de dimensiunile lor si implicit de
structura organizatorica, de caracteristicile echipamentelor din dotare. De fapt,
acesta este cel mai important avantaj al IMM, deoarece le confera o capacitate mare
de adaptare la un mediu economic complex, caracterizat prin presiune concurentiala si
prin evolutie tehnologica rapida. Aceasta capacitate de adaptare a ntreprinderilor la
schimbarile exogene ale mediului se numeste "flexibilitate de raspuns ", care le da
posibilitatea mentinerii pe piata, caracteristica mai importanta dect marimea
profitului. Aceasta flexibilitate este un important factor de competitivitate si asigura
IMM o mai buna rezistenta n perioada de criza.
Datorita acestor avantaje pentru societate, n diferite tari se acorda facilitati
speciale n cazul nfiintarii IMM. n SUA, de exemplu, pentru stimularea nfiintarii
IMM, precum si pentru sprijinirea financiara a celor existente, Small Business
Administration acorda mprumuturi directe ntreprinderilor mici si chiar persoanelor
fizice care doresc sa intre n afaceri si garanteaza pna la 30% din suma unui
mprumut bancar. n Japonia, Corporatia pentru finantarea ntreprinderilor mici
acorda mprumuturi pe termen lung pentru modernizare cu dobnzi mici.


VI.3. Evolutia sectorului ntreprinderilor mici si mijlocii n Romnia

n Romnia, primele IMM private s-au organizat, spre deosebire de marea
majoritate a tarilor central europene, dupa anul 1990.
Evolutia IMM a parcurs doua etape:
a) etapa 1990 1995 s-a caracterizat prin:
cresterea accelerata a numarului de ntreprinderi;
facilitati la nfiintare;
existenta pietelor de desfacere;
accesul relativ facil, mai ales informal, la numeroasele resurse din
sectorul de stat;
cresterea spiritului ntreprinzator al populatiei si a oportunitatilor
economice create pe piata interna au facilitat dezvoltarea IMM;
potentialul economic al IMM era modest n comparatie cu tarile din
Europa Centrala si de Est;

b) etapa 1996 2000 s-a caracterizata, prin:
scaderea numarului de IMM care se nfiinteaza anual n raport cu cele
care si nceteaza activitatea;
IMM au un potential economic scazut comparativ cu perioada anterioara;
renuntarea la facilitatile fiscale acordate anterior;
tratamentul nediferentiat al IMM fata de celelalte categorii de agenti
economici.

n structura actuala a economiei, sectorul IMM constituie o prezenta relevanta, cu
contributii deosebite la sustinerea bugetului statului, dar cu situatie si rezultate nca
modeste n comparatie cu sectoarele similare din tarile dezvoltate si daca avem n
vedere potentialul de care dispune Romnia.
Evolutia numarului de IMM a atins cote maxime n perioada 1992 1994,
urmnd un trend descrescator (fig.6.1.).
95.921
137.456
117.078
137.445
65.479
62.089
42.947
41.754
40.630
43.662
0
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000



Fig. 6.1. Evolutia anuala a numarului I MM n Romnia
Sursa: Adevarul Economic nr.29/2001

La nceputul anului 2000, n Romnia erau nmatriculate 800 mii societati
comerciale private (87,3% din totalul societatilor comerciale). La sfrsitul anului 2000
mai functionau efectiv 402 541 firme, din care au nregistrat profit numai 140 637.
Structura IMM n functie de marime indica predominarea microntreprinderilor,
care reprezinta peste 92% din total, exprimnd potentialul economic redus al
ntreprinzatorilor romni, cea mai mare parte nregistrnd si o cifra de afaceri extrem
de scazuta, sub 10.000 $ anual. n ceea ce priveste structura pe domenii de activitate
se constata o mare eterogenitate. Majoritatea firmelor si-au manifestat disponibilitatea
la nfiintare pentru foarte multe tipuri de activitati. Astfel, din totalul agentilor
economici: 91,9% au declarat ca fac comert, 86,6% servicii, 70,5% productie, 73,5%
import etc. O asemenea structura reflecta un mare grad de indecizie economica,
absenta unui plan de afaceri, reflectnd un stadiu incipient de dezvoltare a
fenomenului de maturitate a ntreprinzatorilor. Odata intrate n actiune, IMM s-au
profilat, de regula, pe un anumit domeniu de activitate. Edificatoare din acest punct de
vedere sunt informatiile oferite de Comisia Nationala de Statistica referitoare la

situatia de la finele anului 2000, care indica predominarea IMM n comert si servicii,
reprezentnd mpreuna 89% (fig.6.2.).

Industrie
9%
Alte servicii
18%
Constructii
2%
Comert
71%


Fig.6.2. Repartitia I MM pe sectoare de activitate
Sursa: Adevarul Economic nr. 29 /2001

La sfrsitul anului 2000 sectorul IMM oferea 1,5 milioane locuri de munca,
fiind singurul care a creat astfel de facilitati dupa 1989 n Romnia. Structura
personalului ocupat n IMM pe domenii de activitate este diferita fata de cea
anterioara.
Structura personalului pe domenii de activitate arata ca cea mai mare parte din
forta de munca din sectorul IMM este ocupata n comert si servicii, circa 920 000
persoane (fig.6.3.)
Industrie
11%
Alte servicii
10%
Constructii
5%
Comert
74%


Fig. 6.3. Personalul ocupat n I MM, pe domenii de activitate
Sursa: Revista Adevarul Economic nr. 29 /2001

n etapa actuala, prioritatile si recomandarile de natura sa asigure consolidarea
sectorului IMM, relansarea dezvoltarii sale si implicit a economiei nationale, se
bazeaza pe urmatoarele premise
32
:
IMM constituie sectorul economic cel mai dinamic si profitabil din
Romnia si are cele mai mari perspective de dezvoltare;
dezvoltarea rapida a IMM reprezinta conditia restructurarii, privatizarii si
demonopolizarii de fond a economiei romnesti;
IMM private constituie singurul sector care poate sa creeze locuri de
munca pentru a absorbi personalul disponibilizat din sectorul de stat ca
urmare a restructurarii si modernizarii;
sectorul privat al IMM reprezinta principala sursa de formare a clasei de
mijloc, cu rol decisiv n asigurarea stabilitatii sociale si politice a
Romniei;
IMM private necesita o abordare economico-sociala sensibil diferita de
cea din firmele din sectorul de stat, la baza carora trebuie sa se afle o
strategie si politici specifice.

n perspectiva, dezvoltarea IMM se poate realiza cu mare succes prin
stimularea industriilor mici producatoare de bunuri de serie mica si mijlocie.
Industria mica contribuie tot mai mult la acoperirea necesitatilor economiei
nationale cu materiale de constructii, materii prime, unele ansamble, subansamble si
piese de schimb n cadrul unei cooperari n continua extindere si diversificare cu
ntreprinderile mari.
Unitatile de industrie mica au o serie de avantaje, ca:
realizeaza un volum nsemnat de articole de mase plastice si cauciuc si
valorifica o parte din deseurile rezultate din procesele de productie, din
combinatele si ntreprinderile mari;
executa o gama variata de servicii, accentul punndu-se pe diversificarea
prestarilor de servicii la domiciliu pentru repararea instalatiilor sanitare,
servicii auto, reparatii de mobilier si articole de uz casnic;
desfasoara activitate pentru asimilarea, reproiectarea si diversificarea
productiei , cunoasterea cerintelor si preferintelor populatiei n vederea
satisfacerii n conditii cat mai bune a acestora;
au posibilitatea asimilarii de noi produse, a realizarii unor articole de
constructii de mase plastice, mpletituri de sticla si poliester, a extinderii gamei
de produse obtinute din deseuri de prelucrare de la marea industrie;
sporesc productia si volumul serviciilor, asigura cresterea productivitatii
muncii si a efectelor economice;
diversifica productia bunurilor de consum necesare completarii fondului de
marfuri pentru aprovizionarea populatiei. n acest cadru se are n vedere
dezvoltarea productie de articole casnice si de uz gospodaresc, de mobilier,
produse de panificatie, bauturi racoritoare etc.

32
Ovidiu Nicolescu, - Managementul ntreprinderilor mici si mijlocii concepte, metode, aplicatii, studii de
caz, Editura Economica, Bucuresti, 2001.
Pentru satisfacerea n conditii optime a cerintelor, la nivelul fiecarei localitati
este necesar ca unitatile de industrie mica sa se ramifice astfel nct sa fie ct mai
aproape de
resursele locale ce trebuie valorificate.
n comparatie cu unitatile de interes national, unitatile de industrie mica
au unele particularitati determinate de specificul activitatii desfasurate si de
obiectivele ce le revin n procesul complex al dezvoltarii si modernizarii economiei
n ansamblu, astfel:
anumite gusturi si preferinte n legatura cu obiectele casnice si de uz
gospodaresc si cu unele articole de folosinta ndelungata sunt diferite
pe zone si grupe de localitati. Multi cumparatori s-au obisnuit sa-si
execute la comanda unele obiecte, ca: mobilier, articole de
mbracaminte, produse alimentare si unele servicii la domiciliu precum
si repararea unor obiecte. Rezolvarea unor cerinte de acest gen impune
o anumita organizare a procesului de productie, diferita de cea din
societatile comerciale de interes national, care, de regula, sunt de
dimensiuni mai mari si specializate pe anumite produse sau grupe de
produse, pe care le executa, de regula, n serie;
n industria mica se realizeaza produse din diferite ramuri ale economiei
nationale, multe din acestea regasindu-se n fiecare judet si, uneori,
chiar in aceeasi unitate. Dezvoltarea productiei si problemele pe care le
ridica conducerea, aprovizionarea, desfasurarea productiei si
nzestrarea tehnica a unitatilor fac necesara gasirea unor noi masuri de
organizare a ntreprinderilor;
dimensionarea unitatilor de industrie mica n functie de resursele de
materii prime disponibile n zona, de aria de desfacere a produselor, de
gradul de dotare tehnica, de cheltuielile ocazionate cu aprovizionarea si
desfacerea;
existenta unor implicatii de ordin social n amplasarea, dimensionarea
si specializarea unitatilor de industrie mica face necesara asigurarea
mbinarii judicioase a criteriilor de eficienta economica cu satisfacerea
ct mai deplina a cererilor ntreprinderilor cu care coopereaza si ale
populatiei. Toti acesti factori pledeaza pentru o dimensiune mai redusa
a ntreprinderilor din aceasta categorie.

Pentru a ne apropia si atinge nivelul tarilor dezvoltate este necesara
extinderea micro ntreprinderilor n mediul rural, cerinta determinata de nevoia
sprijinirii micilor producatori agricoli lipsiti nca de avantajele oferite de progresul
tehnico-stiintific. n mediul rural se simte nevoia organizarii unor unitati sau sectii
pentru producerea de instalatii si dotari necesare mini-fermelor avicole, de taurine si
de porcine, destinate gospodariilor individuale, cum ar fi: incubatoare mici, sisteme
de alimentare cu hrana si apa, mori si alte echipamente pentru prepararea furajelor,
realizarea unor produse din gama uneltelor de uz gospodaresc, ca de exemplu: prese
pentru ulei, storcatoare de fructe, scule si dispozitive pentru lucrari de dulgherie si
fierarie etc., nfiintarea unor unitati mixte de morarit-panificatie., a unor mori cu
capacitate mica, cuplate cu echipamente pentru valorificarea fainii si tartelor
rezultate din uium, a unor brutarii familiale pentru producerea unor specialitati de
panificatie, organizarea unor capacitati de marime mica si medie pentru prelucrarea
fructelor si legumelor (mere, struguri, tomate etc.) sub forma de concentrate pentru
sucuri, precum si a unor unitati de desfacere. De asemenea, se simte nevoia
nfiintarii unor unitati mixte de colectare-pregatire a lnii (sortare, spalare, daracire,
toarcere, vopsire), cuplate cu ateliere de tricotat, confectionat etc. Un serviciu foarte
solicitat n mediul rural este elaborarea de proiecte si organizarea activitatii de
constructii pentru locuinte si obiective agrozootehnice mici. Nu este lipsita de
importanta nici organizarea unor ateliere de dulgherie cu minimum de utilaje
necesare n care persoanele particulare sa-si poata executa singure unele lucrari.
Pentru nfiintarea si dezvoltarea unor activitati de mica industrie si prestari de
servicii la sate exista conditii optime, printre care amintim: materii prime agricole din
productia vegetala si animala, materiale de constructii, lemn, piatra, resurse pentru
producerea de caramizi, tigle etc., precum si forta de munca numeroasa. Exista si
spatii insuficient folosite care pot fi amenajate pentru diverse ateliere. Cea mai
importanta resursa, insuficient folosita, este nsa forta de munca rurala care n unele
anotimpuri nu este ocupata. n mediul rural, datorita lipsei unor activitati de mica
industrie si prestari de servicii, numarul specialistilor rezidenti s-a redus foarte mult.
Tinnd cont de faptul ca populatia rurala este mbatrnita, iar tineretul, n mare parte,
are alte ndeletniciri dect agricultura, se impune dezvoltarea unor sectoare
economice specifice de servicii, depozitare, prelucrare si comercializare a produselor
agricole, care sa atraga forta de munca disponibila din mediul rural.
Romnia va beneficia de importante surse externe pentru dezvoltarea
multifunctionala a agriculturii si dezvoltarea complexa a spatiului rural (industrii de
prelucrare, turism, infrastructuri moderne etc.). Prin programele Uniunii Europene
(PHARE , SAPARD) sectorul IMM va cunoaste o mare extindere.

VI.4. Masuri institutionale si legislative de stimulare a dezvoltarii
sectorului ntreprinderilor mici si mijlocii n Romnia

ncurajarea crearii IMM n domenii variate, dar n special n activitatile de
productie si servicii din industrie si agricultura asigura diversificarea economica si
numeroase avantaje de ordin social. Noile ntreprinderi create, ca si IMM care au fost
privatizate sau se afla n curs de privatizare joaca un rol economic important n
structurarea economiei nationale pe principiile pietei concurentiale.
Institutia centrala care are n prezent preocupari majore pentru dezvoltarea
acestui sector este Ministerul pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii si
Cooperatie, organizat n baza Hotarrii Guvernului Romniei nr. 15/2001.
Ministerul pentru IMM si Cooperatie se organizeaza si functioneaza ca organ
de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n
subordonarea Guvernului si are ca scop realizarea Programului de Guvernare n
domeniile dezvoltarii IMM, a sectorului Cooperatist si a Comertului interior. Acest
minister ndeplineste urmatoarele functii:
de strategie, respectiv asigura fundamentarea, elaborarea si aplicarea
strategiei si a programelor de stimulare a nfiintarii si dezvoltarii IMM, a
organizatiilor cooperatiste si armonizarea activitatii de comert intern;
de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si
institutional necesar realizarii obiectivelor si programelor n domeniu;
de administrare, prin care se asigura administrarea fondurilor bugetare si a
surselor extrabugetare, precum si distribuirea acestora;
de reprezentare, prin care se asigura n numele statului romn reprezentarea
pe plan intern si extern n domeniul sau de activitate;
de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea aplicarii si controlul
respectarii reglementarilor n domeniul sau de activitate precum si al
functionarii institutiilor si organismelor care desfasoara activitatea sub
autoritatea sa sau n concordanta cu a sa.

Stimularea dezvoltarii acestui sector are la baza Legea 133/1999 privind
stimularea ntreprinzatorilor privati pentru nfiintarea si dezvoltarea ntreprinderilor
mici si mijlocii care se aplica si ntreprinzatorilor autorizati prin Decretul - Lege nr.
54/1990, precum si asociatiilor familiale.
Preocupari pentru dezvoltare sectorului IMM au toate ministerele, organele de
specialitate ale administratiei publice locale si camerele de comert si industrie.
Acestea elaboreaza politici si asigura masuri si actiuni menite sa contribuie la
protectia ntreprinzatorilor n raport cu statul, sa simplifice procedurile administrative
si sa previna cresterea nejustificata a costurilor.
Pentru dezvoltarea sectorului IMM organismele guvernamentale si
neguvernamentale asigura facilitati de crestere a ponderii acestora n valoarea
contractelor, de achizitii publice de bunuri materiale, lucrari si servicii si
beneficiaza de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri si
garantiile cerute.
Guvernul Romniei si autoritatile publice locale, prin sume alocate de la
bugetele de stat sau bugetele locale, precum si prin programe sustinute de organismele
internationale sau alte surse se preocupa de pregatirea profesionala a managerilor si
angajatilor din IMM.
Agentia Nationala pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii, organism
guvernamental, se preocupa de elaborarea si derularea programelor de dezvoltare a
IMM, prin intermediul organizatiilor sau investitiilor de drept privat. Guvernul
aproba anual programe de ncurajare si stimulare a nfiintarii IMM, prin Agentia
Nationala si cu consultarea Camerelor de comert si industrie, a patronatelor IMM.
Selectarea organizatiilor sau institutiilor de drept privat pentru derularea
programelor se face prin licitatie.
ntreprinderile mici si mijlocii beneficiaza, conform legii, de numeroase
facilitati, economico-financiare si bancare, ca:
scutiri de taxe vamale pentru importurile de masini, instalatii,
echipamente, know-how n vederea dezvoltarii activitatii proprii de
productie si servicii care se achita din fonduri proprii sau credite
obtinute de la banci romnesti sau straine;
nu se impoziteaza cota parte din profitul brut reinvestit de catre IMM;
beneficiaza de reducerea impozitului pe profit de 20%, n cazul n care
creeaza locuri de munca, daca asigura cresterea numarului scriptic cu
cel putin 10% fata de anul precedent;
scutiri de taxe vamale pentru importul de materii prime necesare
fabricarii produselor, n cazul n care aceste produse sunt scutite la
plata taxelor vamale la import;
beneficiaza de reducerea cu 75% a impozitului pe profit obtinut din
productia exportata etc.
Guvernul a nfiintat Fondul national de garantare a creditelor pentru
IMM, cu resedinte n fiecare judet. Acest fond s-a organizat sub forma de societati
comerciale, conform Legii 31/1990. Actiunile fondului pot fi admise la cotarea unei
burse de valori sau pot fi negociate pe o alta piata organizata de valori mobiliare.
Fondul de garantare a creditelor are ca obiect de activitate exclusiv garantarea
creditelor sau a altor instrumente obtinute de IMM de la bancile comerciale sau din
alte surse.
n prezent, stimularea dezvoltarii sectorului IMM este abordata complex, la
nivelul ntregii economii. Astfel, prin Hotarrea Guvernului Romniei, din 9
ianuarie 2001, privind nfiintarea, organizarea si functionarea Departamentului
pentru Relatia cu Investitorii Straini , n subordinea primului ministru, se urmareste
realizarea unei politici unitare de atragere a investitorilor straini cu o valoare de
minim 10 milioane de dolari fiecare. Prin aceasta hotarre se promoveaza mediul
investitional de afaceri din Romnia n mediile de afaceri internationale.
Acest departament si desfasoara activitatea n strnsa colaborare cu
ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu
agenti economici din sectorul public sau privat, cu asociatiile profesionale sau cu
institutii de specialitate guvernamentale si neguvernamentale.
Cea mai relevanta organizatie neguvernamentala nationala, cu rol
important n crearea, dezvoltarea, orientarea si apararea drepturilor IMM este
Consiliul National al ntreprinderilor Private Mici si Mijlocii (C.N.I.P.M.M.R.),
creat n anul 1992.
Conform statutului sau, C.N.I.P.M.M.R. este organizatie reprezentativa
romna cu personalitate juridica, non-profit, neguvemamentala si apolitica.
Organizatia are ca scop:
promovarea si apararea intereselor economice, de productie, comercializare,
financiare, juridice etc. ale IMM private n raporturile acestora cu organele
puterii si ale administratiei de stat, precum si a relatiilor cu alte organe si
organisme din tara si strainatate;
impulsionarea, prin mijloace specifice, a procesului de formare a IMM cu
capital privat autohton si/sau cu participarea ntreprinzatorilor straini n
conditii de profit pentru partenerii de afaceri.
Membru al C.N.I.P.M.M.R. poate fi orice IMM cu capital privat, mixt, strain
si orice persoana fizica cu autorizatie de ntreprinzator particular, din orice domeniu
de activitate, care adera n mod liber la prevederile statutului.
C.N.I.P.M.M.R. are ca obiect de activitate:
initierea si propunerea de proiecte de legi si alte acte normative si conlucrarea
cu sindicatele, patronatul, camerele de comert, alte organizatii profesionale si
cu organe ale administratiei de stat n adoptarea solutiilor ce prezinta interes
pentru IMM;
accelerarea prin mijloacele specifice ale procesului de privatizare si de
formare a IMM cu capital privat, ca si ncurajarea investitiilor straine n
crearea si dezvoltarea unor astfel de societati comerciale;
stimularea si promovarea relatiilor economice si a cooperarii internationale;
acordarea de asistenta n domeniul economic, managerial, social, tehnic,
financiar, educational si juridic;
editarea de publicatii si organizarea de manifestari stiintifice, seminarii,
conferinte, expozitii, trguri comerciale si reprezentarea IMM n fata organelor
si organizatiilor nationale si internationale;
conlucrarea cu organele administratiei publice si cu alte organisme n
reglementarea impozitelor, taxelor, tarifelor, a preturilor produselor;
Centrul Romn pentru ntreprinderi Mici si Mijl ocii
Fundatia Centrul Romn pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii (CRIMM) este
persoana juridica romna, apolitica, neguvernamentala si fara scop lucrativ; este
constituita pe durata nedeterminata, n vederea sprijinirii nfiintarii de IMM; are sediul
n municipiul Bucuresti si desfasoara activitate la nivel national; poate nfiinta filiale
n tara si reprezentante n strainatate.
Fundatia are ca obiective principale: promovarea, stimularea, coordonarea
politicii de dezvoltare a sectorului IMM; promovarea comunicarii si cooperarii cu
institutii si organizatii romne, straine si internationale, care au ca scop primordial
dezvoltarea sectorului IMM.
Centrele de dezvoltare a IMM constituite n fiecare resedinta de judet si n
municipiul Bucuresti au ca scop promovarea si dezvoltarea n plan local a IMM, prin
coordonarea la nivel judetean, a actiunilor n favoarea dezvoltarii IMM; asigurarea cu
suport si asistenta tehnica a IMM; formarea si perfectionarea personalului de
specialitate, a consultantilor pentru IMM; colectarea si distribuirea de informatii
statistice privind dezvoltarea IMM din zona respectiva.
n perioada 2001-2002, sectorul IMM beneficiaza de numeroase
programe de investitii si dezvoltare, finantate de Uniunea Europeana, Banca
Mondiala, BERD, Fondul Romno - American, Fondul Germano - Romn, PUND,
Guvernul Elvetiei etc.
De finantarea din aceste fonduri pot beneficia toate IMM, cu exceptia celor
care si desfasoara activitatea n agricultura (care beneficiaza de programul SAPARD),
extractie, prelucrarea tutunului si bauturilor alcoolice sau n domeniul serviciilor
auxiliare. Conditiile de obtinere a finantarii sunt ca aceste ntreprinderi sa aiba mai
putin de 150 de angajati, cel putin 10% capital privat autohton si minimum 51%
capital provenit din tarile membre ale Uniunii Europene sau beneficiare ale
programelor PHARE.
Investitiile eligibile pentru aceste programe sunt diversificate: masini, utilaje,
mijloace de transport, constructii, capital circulant etc. Valoarea creditului este de
maxim 500 mii euro, iar sursele proprii de minim 15% din valoarea proiectului. Durata
creditului este de maxim 6 ani, iar perioada de gratie de maxim un an.
Rata dobnzii este redusa si se compune din: cota PHARE si cota bancii
finantatoare.
Pentru obtinerea creditului este necesara urmatoarea documentatie:
1. Actul constitutiv al societatii, cu toate actele aditionale, certificatul de
nmatriculare la Registrul Comertului actualizat cu toate mentiunile efectuate.
2. Hotarrea Adunarii Generale a Asociatilor privind persoanele mputernicite sa
reprezinte societatea n relatiile cu banca, sa contracteze si sa semneze contractul
de credit bancar si documentele de garantare.
3. Certificat de la Directia Generala a Finantelor Publice si Control Financiar de
Stat (D.G.F.P.C.F.S.) ca societatea este nregistrata ca platitor de taxe si
impozite.
4. Bilanturile contabile pe ultimii doi ani, nsotite de balantele de verificare si
declaratiile privind TVA-ul si impozitul pe profit vizate de D.G.F.P.C.F.S. (n
copie), aferente raportarilor respective.
5. Ultimele doua balante de verificare ntocmite pentru lunile anterioare solicitarii,
declaratiile aferente privind TVA, ultima declaratie privind impozitul pe profit.
6. Copii dupa contractele de credit ncheiate cu alte banci (n caz ca exista
angajamente si la alte banci) si cele mai recente extrase ale conturilor curente si
conturilor de mprumut.
7. Declaratia pe propria raspundere a solicitantului sau al reprezentantului sau
legal cu privire la creditele n lei si/sau devize convertibile, garantii bancare,
precum si alte angajamente n curs, contractate la alte banci, din care sa rezulte
valoarea facilitatii, garantiile construite si scadentele aferente (n cazuri
exceptionale, cnd nu pot fi depuse copii dupa contractele de credit existente sau
atunci cnd nu apar nregistrate alte angajamente n balanta).
8. Documente privind spatiul n care se desfasoara activitatea.
9. Copii ale contractelor interne si externe n derulare (si/sau noi), precum si cea
mai recenta situatie a creantelor de ncasat n functie de vechimea lor (sub 30
zile, 30-60 zile, 60-90 zile, peste 90 zile).
10. Situatia clientilor cu care societatea este n litigiu.
11. Situatia cea mai recenta a datoriilor catre bugetul statului (curente, restante) si
masurile luate pentru achitarea datoriilor restante, daca este cazul inclusiv
eventualele aprobari de reesalonare a datoriilor, emise de organismele abilitate
ale statului.
12. Contractele de achizitie a bunurilor ce fac obiectul cererii de credit.
13. Situatia cea mai recenta a furnizorilor, structura, vechimea (sub 30 zile 30-60
zile, 60-90 zile, peste 90 zile), componenta datoriilor.
14. Acte oficiale prin care Adunarea Generala a Actionarilor sau Consiliul de
administratie numeste persoana desemnata sa administreze societatea.
15. Proces verbal al Adunarii Generale a Actionarilor sau Consiliului de
administratie, dupa caz, prin care se aproba solicitarea creditului de la banca n
conditiile de mai sus (valoarea si garantii), cu respectarea art.143 din Legea
Societatilor Comerciale nr.31/1990 republicata).
16. Declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte eventuala apartenenta a
solicitantului la un grup de firme si eventualele angajamente ale altor firme din
grup la alte sucursale ale bancii si/sau la alte banci.
17. Cel putin trei oferte de la diferiti furnizori din tarile Uniunii Europene sau tari
beneficiare de programe PHARE (numai pentru cazurile cnd fiecare achizitie n
parte depaseste suma de 1000.000 EURO).
18. Prezentarea garantiilor propuse si actele de proprietate asupra acestora.
19. Declaratii de venituri ale asociatilor/actionarilor principali.
20. Bugetul de venituri si cheltuieli, fluxul de numerar, ntocmite pe perioada de
creditare pe baza rezultatelor economico-financiare nregistrate pe perioadele
trecute si a contractelor ncheiate pe perioada de creditare trebuie sa constituie
partea integranta la Cererea de Credit .
21. Cea mai recenta declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat.
22. Extras de la Registrul Comertului privind situatia actuala a societatii, pentru a
dovedi ca submprumutatul nu a schimbat natura sau domeniul de activitate, nu
a dizolvat societatea, nu fuzionat cu alta societate si nici nu a achizitionat alta
societate.

Bancile comerciale, confruntate cu solicitarile de credite din partea IMM, cauta
solutii menite sa mbine propriile interese (garantarea rambursarii mprumuturilor si a
dobnzilor aferente) cu interesele IMM. n afara faptului ca majoritatea covrsitoare a
cererilor de creditare (peste 90%) nu sunt corect ntocmite, n special n partea de
fundamentare a planurilor de afaceri, bancile se afla n situatia de a nu fi putut
recupera o parte nsemnata din creditele acordate n anii precedenti.
Solutionarea problemelor cu care se confrunta IMM impune elaborarea unei
strategii nationale pentru aceasta categorie de agenti economici, baza de plecare poate
si trebuie sa o constituie strategia de aderare la UE a Romniei. Se impune nsa ca
strategia pentru IMM-uri sa fie structurata riguros, cu elemente precis definite pentru
fiecare din componentele majore ale unei strategii (fig. 6.4.).


















Fig. 6.4. Componentele strategiei I MM
Sursa: Prelucrare dupa Ovidiu Nicolescu, Managementul ntreprinderilor mici si mijlocii
Concepte , Metode, Aplicatii, Studii de caz, Ed. Economica, Bucuresti 2001.


STRATEGIA
IMM- urilor
1. MISIUNE
2. OBIECTIVE
FUNDAMENTATE
3. OPTIUNI
STRATEGICE
4. RESURSE
ALOCATE
6. AVANTAJE
COMPETITIVE
5. TERMEN DE
REALIZARE

Strategia IMM, ca parte componenta a strategiei nationale de reforma economica
si relansare a economiei, este esentiala pentru relansarea sectorului privat si implicit al
economiei nationale n ansamblul sau.

Cuvinte si expresii cheie:
criterii de delimitare a IMM;
masuri institutionale pentru IMM;
masuri legislative pentru stimularea IMM;
investitii eligibile pentru IMM.


ntrebari:
1. Care sunt criteriile de delimitare a IMM?
2. n ce consta importanta economica si sociala a IMM?
3. Care este evolutia sectorului IMM n Romnia?
4. Care sunt sectoarele si domeniile n care se pot dezvolta prioritar IMM n
Romnia?
5. n ce consta sistemul institutional si ce cuprinde legislatia care asigura
conditii pentru crearea si dezvoltarea IMM n Romnia?