Antreprenorul- promotorul micilor afaceri

O1
Conform DEX, expresia antreprenor
[1]
este de provenien francez i pune accent pe
funcia primar a antreprenorului: Antreprenor, -oare, antreprenori, -oare, s.m. si s.f.
Persoan care conduce o antrepriza Din fr. entrepreneur.
Un antreprenor este o persoan care, pe baza unor clauze i condiii contractuale, se oblig
s presteze n favoarea altei persoane i organizaii, diverse lucrri (industriale, de construcii,
etc.), n schimbul unei recompense dinainte stabilite. De obicei, aceste lucrri sunt pri
componente ale unui proiect.
ANTREPRENORIATUL INSEAMNA CAPACITATEA DE A CREA SI CONDUCE O
ORGANIZATIE
1.Antreprenoriatul a nceput s fie recunoscut n timpul monarhului francez Ludovic al
XIV-lea care obinuia s afirme c burghezii i meteugarii vor deveni artizanii bogiei.
De-a lungul timpului mai multe instituii naionale i internaionale avnd ca principal
activitate studierea mediului i a comportamentului antreprenorial au
definit antreprenorul astfel: Un antreprenor este o persoan care, pe baza unor clauze i
condiii contractuale, se oblig s presteze n favoarea altei persoane i organizaii, diverse
lucrri (industriale, de construcii, etc.), n schimbul unei recompense dinainte stabilite. De
obicei, aceste lucrri sunt pri componente ale unui proiect. sau Antreprenorul care
contracteaz cu subantreprenori pri din lucrarea pentru care s-a angajat fa de beneficiar, se
numete antreprenor principal. Rspunderea pentru ntregul proiect ii aparine antreprenorului
principal. Contractul prin care atreprenorul se oblig fa de beneficiar s execute un anumit
proiect se numete contract de antrepriz.. Cea de-a doua definiie este mai puin
cuprinztoare, dar introduce concepte noi privind activitatea unui antreprenor.
2.ntreprinztorii activeaz n toate domeniile educaie, medicin, cercetare, inginerie etc.
, dar cei mai muli se manifest n sfera economic. n literatura de specialitate prevaleaz
dou concepii:

1. Potrivit primei concepii, ntreprinztorul este persoana care ndeplinete sarcina
identificrii i obinerii resurselor necesare nfiinrii unei afaceri i, n acelai timp,
i asum riscul utilizrii resurselor alocate.
2. ntreprinztorul, potrivit celei de a doua concepii, este iniiatorul unei afaceri care se
concentreaz pe inovaie, elabornd produse i servicii noi i crend o nou pia i un
nou client.



3.Dupa alti autori, antreprenorul poate fi definit ca in caseta 1








Richard Cantillon (1697 1734) a introdus termenul de intreprinzator, pentru el acest
termen gravitand in jurul asumarii riscului. El descrie intreprinzatorul ca fiind un negutator
care-si risca propriul capital.
Din acea perioada si pana in zilele noastre, activitatea antreprenoriala a fost asociata
cu asumarea riscului.
Al doilea autor interest de aspectele antreprenoriale si care a adus o contributie foarte
mare scolii de gandire antreprenoriale a fost Jean Baptiste Say (1767 1832).
Astfel in opinia lui Say, intreprinzatorul isi dedica timpul, talentul si resursele in
directia producerii, distribuirii si consumului de bunuri si servicii. Rasplata intreprinzatorului,
dupa opinia lui Say, reprezinta surplusul de venit al unei firme.
4. Progresul in domeniul antreprenoriatului i se datoreaza, in mare masura,
economistului Joseph A. Schumpter si scolii austriece.
Joseph Schumpeter in 1934 spunea: In antreprenoriat exista o intelegere pe care o
facem in legatura cu un anumit tip de comportament si care include: initiative, organizarea si
reorganizarea mecanismelor socio-economice, acceptarea riscului si a esecului[2]
Pentru Schumpeter un intreprinzator este o persoana capabila sa converteasca o ide
noua intr-o inovatie de succes, care realizeaza noi combinatii, cum ar fi introducerea de noi
produse sau procese, identificarea unor noi piete de export sau a unor resurse sau crearea unor
noi tipuri de organizare. El a creat o viziune eroica a intreprinzatorului, ca fiind o persoana
motivata de visul si dorinta de a intemeia un regat privat, dorinta de a cuceri, impulsul de
a lupta, de a se dovedi superior celorlalti, si bucuria de a crea





J. B. Say (1860) Antreprenorul scoate resursele economice
dintr-un domeniu cu productivitate scazuta si le introduce intr-un
domeniu cu productivitate ridicata si randament superior.
in Germania Antreprenor o persoana care este
proprietar si care intra in afaceri
in U. S. A. Antreprenor cineva care-si incepe propria
sa afacere de proportii mici (nu orice noua mica afacere este
antreprenoriala sau reprezentativa pentru acest sistem)

O2
Principalii factori care influenteaza activitatea antreprenoriala sunt factori interni si
factori externi.
Factorii interni depind de: marimea intreprinderii, tipul si specificul activitatii, personalitatea
si pregatirea intreprinzatorului si nivelul de pregatire al persoanelor implicate si cultura
firmei. Acesti factori au un impact mult mai mare asupra performantelor intreprinderii.
Factorii externi depind de: caracteristicile si functionalitatea sistemului economic,
conjunctura economiei nationale si piata pe care firma actioneaza. Acesti factori, datorita
continutului favorizant sau defavorizant, pot avea un impact major asupra initiativelor
antreprenoriale.
Unul dintre factorii importanti care incorporeaza atat factori interni cat si factori
externi este stakeholderul.Stakeholderii cuprind atat elemente interne (proprietari, manageri,
salariati, sindicate) cat si elemente externe (banci, furnizori, clienti, administratie publica).
Stakeholderi au impact semnificativ asupra activitatii antreprenoriale, insa putem spune ca
factorul cu cea mai mare influenta il constituie intreprinzatorul prin spiritul sau
antreprenorial. Intreprinzatorul este fermentul care declanseaza activitatea antreprenoriala,
fara acesta toti ceilalti factori fiind inerti din punct de vedere antreprenorial.
Factori importani, cu influen asupra mediului antreprenorial
Indiferent de performanele sale economice, activitatea unei companii se va forma la
intersecia ntre factorii: de natur legislativ-normativ, sociali, financiari, tehnologici,
politici i globali. Fiecare factor influeneaz mediul antreprenorial ntr-un mod diferit, i pot
aciona cine? att n sensul scderii ct i n sensul creterii performanelor sale.
a. Factori de natur legislativ-normativ Principala trstur a acestor factori se refer la
caracterul lor extern.Vizeaz n mod direct legile, actele, ordonanele de guvern, dispoziiile
cu caracter special sau alte proiecte de legi care se refer n mod direct la mediul
antreprenorial.
b. Factorii sociali Sunt factori care se ntlnesc att n mediul extern ct i n mediul intern al
ntreprinderii. Factorii sociali n raport cu mediul extern nteprinderii sunt reprezentai de
furnizori, clieni (posibili i actuali), funcionarii statului, posibilii investitori i partenerii de
afaceri. n ceea ce privete factorii sociali interni, cea mai mare pondere o au angajaii unei
companii.
c. Factori de ordin financiar Factorii financiari nu introduc numai noiuni teoretice n
privina unor indicatori, ci prin analiza lor ofer informaii relevante pe baza crora se pot
face verificri ale situaiei actuale, evaluri, dar i previziuni pentru o perioad determinat
de timp. Mai sunt; credite, fonduri europene, mprumuturi de la stat i alte modaliti. d.
Factorii tehnologici Au n vedere evoluia tehnologic i se regsesc pe mai multe nivele.
Astfel, i fac simite efectele att asupra obiectului principal de activitate al firmei, ct i
asupra producitvitii unei companii.
e. Factorii politici Pentru c stau la baza dezvoltrii mediului antreprenorial, i putem numi
factori primari. Regimul politic a influenat n mod decisiv apariia sau dezvoltarea mediului
antreprenorial ntr-o anumit ar sau zon geografic.
f. Factori de ordin global Trateaz cu precdere efectele pe care le au evenimentele din
economiile puternice ale lumii, politica statelor care dein monopol pe o anumit pia,
conflictele armate, acordurile privind circulaia mrfurilor sau ultimele descoperiri n
domeniu.

RISCURI SI BENEFICII
Satisfactiile si insatisfactiile activitatii antreprenoriale
Intreprinzatorul poate avea, in urma initierii unei afaceri, atat satisfactii cat si
insatisfactii.
Dintre cele mai importante satisfactii se pot aminti:
- Independenta (autonomia) este castigata, in urma initierii unei afaceri,
deoarece el este cel care ia decizii si face ca lucrurile sa aiba o anumita directie
stabilita de el insusi. Pentru antreprenor, afacerea presupune si un grad ridicat de
responsabilitate. Si in aceasta situatie, intreprinzatorul doreste sa si-o assume.
Libertatea de decizie si actiune care este conferita de detinerea unei afaceri apare
pentru el ca o necesitate asumata.
- Autorealizarea intreprinzatorul, detinand o afacere proprie, nu mai intampina
piedici in autorealizare, singurele fiind cele determinate de propria sa capacitate si
creativitate.
- Posibilitatea unui castig nelimitat cei mai multi intreprinzatori obtin mult mai
mult castig decat daca ar lucre pentru altii. Intreprinzatorul, in cazul in care are
success, poate obtine un profit care sa ii acopere dobanda la capitalul imprumutat
si care ar putea recompense riscul asumat, efortul depus, talentul si propria
capacitate antreprenoriala si managerial.
- Siguranta muncii este un alt aspect pentru intreprinzatorul care are siguranta
unui loc de munca si avantajul ca poate lucre atata timp cat este capabil de munca
fara sa fie obligat sa iasa la pensie.
- Angajarea membrilor familiei in cazul in care afacerea inregistreaza rezultate
bune, intreprinzatorul isi va putea angaja toti membri familiei. Acesta este un alt
aspect avantajos, deoarece afacerea va avea continuitate prin preluarea ei de catre
copii. Pe de alta parte, in afacerea derulata de membrii familiei poate exista o
morala si o incredere mai buna.
- Folosirea independenta a capitalului acumulat intreprinzatorul poate sa-si
plaseze capitalul in propria afacere, in loc sa investeasca in afacerile detinute de
altii si care pot fi riscante sau in loc sa-si tina banii in depozite bancare.
- Aplicarea cunostintelor si abilitatilor proprii Pentru unele personae gasirea
unui loc de munca adecvat cunostintelor proprii poate fi o problema (datorita
excesului de forta de munca in domeniul respectiv). In felul acesta un
intreprinzator poate initia o afacere, unde cunostintele si abilitatile sale sa
constituie un avantaj.
- Iesirea din rutina este o alta problema, des intalnita. Sunt personae care simt
nevoia unei schimbari, care doresc sa paraseasca o activitate monotona, de rutina.
Initierea unei afaceri reprezinta o ocazie pentru a implini aceasta satisfactie
personal.
- Putere si influenta pentru orice intreprinzator a afacere confer putere si
influenta deoarece el este cel care ia deciziile, influenteaza cursul actiunilor,
decide soarta intreprinderii, iar toate aceste aspect ii creeaza o satisfactie
psihologica deosebita.
Insatisfactiile activitatii antreprenoriale pot fi:
- Incertitudinea veniturilor datorita oscillatiilor in evolutia afacerii pot sa apara
fluctuatii ale veniturilor. In multe cazuri intreprinzatorul va fi ultimul care va fi
platit datorita numeroaselor plati financiare.
- Riscul pierderii capitalului investit multi intreprinzatori contribuie cu bunuri
sau cu sume importante de bani. Acestea pot fi pierdute in cazul unei afaceri
nereusite.
- Povara responsabilitatii totale in caz de esec sau success in afaceri,
intreprinzatorul este singurul raspunzator. Odata cu marimea firmei, cresc si
responsabilitatile. Daca pentru unele personae munca de conducere este ceva
atractiv, pentru altele ea poate constitui o adevarata povara. Deciziile luate ii
afecteaza nu numai pe intreprinzatori si firma, ci si pe clienti, salariati. De aceea
multe persoane prefera sa lucreze pentru altii limitandu-si responsabilitatea la
sarcinile de munca in cadrul programului lor de lucru.
- Periclitarea carierei - In caz de esec, una din marile probleme intalnite la
unele persoane care doresc sa devina intreprinzatori este ca ele nu vor mai fi
capabile sa se intoarca la vechiul lor loc de munca in caz de esec. Aceasta
preocupare o au persoanele care au un loc de munca bine platit.
- Apelarea la experti - deoarece un intreprinzator nu poate fi cunoscator in toate
domeniile de activitate el se vede nevoit sa apeleze la experti si sa asculte
recomandarile lor. Acest lucru reprezinta o lezare a spiritului lor de
interdependenta.
- Frustrarea in caz de succes in cazul dezvoltarii firmei va trebui suplimentat
numarul de salariatii si atribuite unele prerogative, ceea ce pentru unii
intreprinzatori poate parea frustrant.Cea mai neplacuta decizie in caz de cresterea
a afacerii este pentru unii intreprinzatori, aceea de a ceda o parte din control sub
forma de societate pe actiuni.
- Abaterile de la etica uneori, in caz de success, se impune o abatere de la
valorile de etica profesionala. In cazul in care practicile vin in conflict cu etica
intreprinzatorului se pot crea stari de nemultumire
- Program de lucru foarte incarcat - intreprinzatorul nu are un program de lucru
fix. El este primul care vine si ultimul care pleaca. In fazele de inceput ale afacerii
el trebuie sa faca totul 14 ore pe zi, 7 zile pe saptamana, fara concediu.
- Deteriorarea relatiilor familiale datorita programului de lucru prelundit si
consumului de energie si timp intreprinzatorul are putin timp pentru familie si cei
dragi.
- Afectarea starii de sanatate munca indelungata, stresul prelungit, consumul
nervos si de energie, aduc organismul intr-o stare de epuizare facand loc frecvent
aparitiei unor boli.

O3
Etica afacerilor definete un sistem de principii, valori, norme i coduri de conduit,
n baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale inducnd
obligativitatea respectrii lor.
Orice conductor are o responsabilitate moral deosebit: el trebuie s dea dovad de
un nalt profesionalism, s conduc oamenii spre atingerea obiectivelor firmei, s fie
un exemplu de conduit pentru colaboratorii si; mai mult, el trebuie s contribuie la
instituionalizarea eticii n cadrul organizaiei (cultur, mijloace, reguli, obiceiuri,
practici etc.)
Cteva percepii ale eticii n afaceri:
VALORI POZITIVE
satisfacerea clientelei
respectarea colegilor, a regulilor i
secretelor firmei
relaii ierarhice normale
cooperare, transparen, spirit de echip
ierarhie bazat pe competen;
reguli clare, practici echitabile, remunerare just i stimulativ,
informare, participare, motivare,
mprirea succesului (profitului)
ntre participani
cautarea competitivitii a calitii
VALORI NEGATIVE
a nu nclca:
- regulile de drept;
- confidenialitatea informaiilor;
- liberierarhie bazat pe competen;
reguli clare, practici echitabile, remunerare just i stimulativ,
informare, participare, motivare,
mprirea succesului (profitului)
ntre participani
cautarea competitivitii a calitii
tatea celorlali

O4
Cele 14 calitati ale unui antreprenor de succes pentru Marius Ghenea: Viziune;
inteligenta si creativitate; cunoasterea domeniului de activitate; perseverenta si
determinare; carisma si persuasiune; responsabilitate; decision-maker; problem-
solver; gut-feeling; gandire pozitiva; pasiune pentru propria afacere; etica
profesionala; incredere in oameni; atitudine.
Antreprenorul
caracteristici: inovatori, lideri, asumatori de riscuri, independeni, creatori, tenaci, energici,
originali, optimiti, orientai spre rezultate, flexibili, materialiti