Cuprins

lntroducere in
,,
Istoria omului" 9
Povestea omului l0
Primii agricultori l2
Egiptul antic gi vecinii sii l4
lndia timpurie l6
Primul lmperiu Chinez t 8
Spafiul mediteranean 20
f'.
:!"
CercetAnd trecutul 22
Europa Evului Mediu intunecat 24
lmperiul Arab 26
America Centrali gi de Sud 28
Europa Medievali 30
China epocilor Tang
9i
Song 32
Japonia,
Koreea
;i
Asia de sud-est 34
Australia si insulele din Pacific 36
lm;"riile africane 38
Civilizaliile nord-americane 40
Renagterea gi Revolufia Fran cezd, 42
\
Fo
$'
Comertul pe glob 44
rmarea Statelor Unite ale Americii 46
Revolutia lndustriali 48
$SoPoui
rdzboaie mondiate 50
Revolutiile comuniste 52
Lumea noastri in schimbare 54
ai$
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
p
IruTRODUCERE IN
))Istoria
omuluiee
Pou"ttea omenirii se intinde pe
500.000 de ani, de Ia Epoca Pietrei
pini la Epoca Spafiului. Ne spune cum
a apirut civiliza{ia, cum s-au construit
imperiile gi ne explici cum a ajuns
lumea la ceea ce este astizi.
Primii oameni au trebuit si faci marile descoperiri
;i
invenfii: si ridice case, si cultive pimdntul, si comunice
;i
si se conduci pe ei in;i;i. Lumea in care triim este
rezultatul operei tuturor generafiilor care au trecut, ea
fiind gi azi in continui schimbare. Fiecare an care trece se
transformi intr-un alt capitol al uimitoarei noastre istorii.
Povestea
omului
& Povestea omului incepe acum vreo
65 de milioane de ani, cAnd au
pe PemAnt animalele numite
primate. Timp de mii de ani,
apirut
lsroRrA OuuLUt
corpurile lor s-au modificat, au ajuns
si semene cu maimu{ele mari de
astizi, devenind aproape umane.
Creierul lor a crescut, au invitat cum
si foloseasci limbajul, cum si aprinde
focul gi si-ti faci unelte. Omul modern
-
aseminitor cu noi
-
se trage din
aceste fiinte gi a apirut acum circa
100.000 de ani.
insulelor Pacificului
cca. 2000 i.Hr.
2 500 i.Hr.
Dinastia Shang
1650 i.Hr.-1027 i.Hr.
Imperiul Khmer
802- I 402 d. H r.
Ramificatiile Drumului
Matasii Asia si Europa
cca. I 200 d.Hr.
Primii agricultori
de la 9000 i.Hr.
Colonizarea
Civiliza(ia egipteani
Imperiul Arab
700-1400 d.Hr.
\
-Y,
F
\,q\
\tt
UJ
Epoca Pietrei
I 5.OOO i.Hr.
Castel medieval
1200 d.Hr.
RTPERE DrN PovrsrEA OmuLUr
Din jurul
anului 15.000 i.Hr. si pani in zilele
noastre
-
adici din Epoca Pietrei si pAna in
Epoca Spatiului
-,
multe civilizalii noi au
inflorit in diferite pa4i ale lumii. De-a lungul
intregii istorii, viata de zi cu zi a oamenilor
s-a schimbat continuu.
Civilizafia Inca
Din 1440 d.Hr.
Imperiul Benin
I 400- I 900 d. H r.
Renasterea
I 400-l 5 50 d. H r.
Formarea Statelor Unite ale
Americii 1 620-l 865 d.Hr.
Revolulia Francezd
l789 d.Hr.
Povestea omenirii, din Epoca Pietrei
pAni in Epoca Spafiului
W
A**:'
\
":'\w*4
:-o'ry
1\(7
t.Z'-..t.
'o$
Civilizaliile din Valea Indusului
jin
2500 i.Hr.
Civilizaliile Greacd
;i
Romand
din 1400 i.Hr.
Civilizalia Olmecd
cca. I 200-400 i.Hr.
PovESTEA OrvruLut
lmbricimintea copiilor s-a
schimbat de-a lungul istoriei
M.A,sunAREA TIMPULUI
De-a lungul istoriei, oamenii
au mdsurat diferit timpul pe
glob. Unii au folosit calendare
care se orientau dupd Soare gi
dupd Lund. Altrii au stabilit
calendarele dupd domniile
conducdtorilor lor. Astdzi,
istoricii utilizeazd adesea un
calendar creqtin
)
care imparte
trecutul in doud: prima parte,
cea dinaintea naqterii lui
Hristos (marcatd, i.Hr.), gi cea
de dupd naqterea lui (marcatd
d.Hr.).
2000 ?.Hr. Anut 1 2000 d.Hr.
Ani numErali inapoi Ani numdrali
Idescresc5tor) normaL [cresc5torJ
Marele Zid
Ch i n ezesc
inceput in 2l 4 i.Hr.
/
Attut 1000
Nagterea
lui Hristos
anul 1
Vulcanul Vezuviu
erupe in 79 d.Hr.
Dinastia Heian
cca. 800 d. H r.
Vikingii acosteazd in
America l00l d.Hr.
\
\
\
1t'.':'.'::"
'
Civilizalia aztecd
I 200- l 520 d. H r.
l*':s:l
ru)'Y]
Revolufia Industriald
din 1750 d.Hr.
Primul Rdzboi Mondial
l9l4-l9lB d.Hr.
_,l---..-..*--*-.-J
Migrafia in timpul ultimei ere glaciare, 20.000 i.H
f
'MIGRATIA
PE GLOE
Multi cercetitori cred cd omul modern a apirut
prima dati in Africa. Pana in anul 20.000 i.Hr.,
oamenii migraserd sau calatorisere
ti
se stabiliseri
pe tot cuprinsul globului. Cele mai mari distante
le-au parcurs in timpul Perioadei Claciare, cind
majoritatea marilor erau acoperite de imense calote
glaciare, care lisau descoperite faSii de uscat peste
care oamenii puteau trece.
_?r
r r
-r
r
---
r r r
-r
r
- -
rr r r rl
-cnurA
gr DEscoPERA I
SPATIUL COSMIC: Epoca Spatiului
cAmront
$t
EXPLoRAToRI: Migratia
Epocn SnnlruLur
1950 d.Hr.
I
/
/
/
Revolutia
Rusa Marele Mars
--,-_\___\-
------\
- -___\._
-\__
--'. r\\
AI Doilea Rdzboi Mondial
-\
1939-1945 d.Hr.
},..)
(ff::*-''.
F:
|"
1/ -l
t-
(
t9t7 d.Hr. 1934-1935 d.Hr.
lsroRrA OnnuLUr
Primii
agrieultori
&Primii agricultori au triit in Orientut
Mijlociu. in
jurul
anului 9OOO i.Hr., oamenii
au descoperit ci boabele de griu
;i
de orz,
cizute in pimint umed, cresc
;i
fac seminte.
Aga ci au curifat terenul
;i
au plantat
9i
mai
multe seminte. Prin
jurul
anului 6000 i.Hr.,
locuitorii din Asia de sud-est descoperiseri cum
si cultive orez. Pe la anul 5000 i.Hr., in America
Centrali
si
de Sud, oamenii cultivau cartofi
ti
porumb. Iar in
jurul
anului
3000 i.Hr., in Africa, cretteau
deja mei gi yami (cartofi
dulci).
PnTMELE ASEZART
Primele sate s-au dezvoltat in
jurul
anului 9000 i.Hr., in
Orientul Mijlociu. Oamenii
pirdseau satele ca sa vaneze, mai
degraba decAt sa-ti petreaca
timpul cutreierand dupa
man care.
:fi{
.:
,--
- - I - .ll rt
i
'rir
riJl'
q#
PRIMELE CULTURI
Ageziri ale Orientului Mijlociu
timpuriu, 9000 i.Hr.
Au trecut multi ani de incercdri
pana cAnd agricultorii au invitat
sd obtini culturi bune. Primii
agricu ltori recoltau grau si orz
salbatic. Mai tarziu, acest grAu
s-a incrucisat natural cu un soi
de iarba
;i
a rezultat un grau
nou, cu seminte mai mari
si mai pline.
Oamenii
-
----------_____- .{t
foloseau ni5te
unelte numite
seceri ca sd taie
greul copt si
orzul
?d
#
;ffi,
de azi cultivi aceleagi
primii agricultori.
I
c,
d,t
jt
ffi
Fost
p
qestici
i20.0
-
Cartofi
Agricultorii
plante ca
9i
Orez
lerihon d in lordan ia (constru it in
ju
ru I an u lu i 8000 i. H r.) si
latal
H uyu k
d in Tu rcia (constru it in ju
ru I an u lu i
6000 i.Hr.) au fost primele orate ale
lu m ii. Orisen ii locu iau in case constru ite
din cirimizi si pamAnt, uscate la soare,
care erau inconjurate de puternice
ziduri de proteclie.
PnlMu AcRrcuLToRr
Oile gi caprele au fost
prima data domesticite
5i
crescute de fermieri
pe la 9000-7000 i.Hr.
Case la
latal
Huyrik
e
'PRIMELE
Onnsr
'I
_\
_r
--s. .---
/
Primii agricultori
munceau din greu
sd adune manual
Paiele erau folosite ca
asternut, pentru acoperisuri
si pentru podele.
recoltele.
Secerile erau simple
unelte de tdiat, cu
mAnere de lemn, cu lame
ascutite, din piatrd,
ca rAndurile de dinti.
ConnERTUL
gr
LTBERUL
scHrMB/rnocul,
Oraqele qi localitd[ile erau importante
centre de comert. Agricultorii aduceau
roadele pdmdntului, iar vdndtorii
aduceau piei qi bldnuri in pie[ele
oragelor. Olarii,
[esdtorii
gi fierarii
s-au mutat in oraEe ca sd-gi poatd vinde
produsele acolo. La inceputuri nu se
foloseau bani. Ei fdceau troc, adicd
schimbau intre ei bunurile de care
aveau nevoie qi care erau de valoare
apropi atd,.
0chii erau fEcu!i
probabiL din pietre
semipre!ioase
UturToARE
*
Tn
Qatat
Hiiyiik,
majoritatea caselor
aveau,,uga din fa!i" prin
acoperig, pentru proteclie.
Oamenii urcau pe sciri
ca si poati intra in casi.
Y"AurA
gr DEscoPERA
i
/
MARTLE lruveruyu: Primele unelte
A
i
pLANTELE:
Tehnici agricole
\ \
I
L--rr---rr-r-rrr--rrr
--*
Bgiptul
antie
O OO
va o
$r
Yeetnil
sil
"'o'";,"ii'''ioo.'0"*
&Naliunea egipteani s-a creat in
jurul
anului
*
3lOO i.Hr., atunci cind doui regate mici s-au unit
'
PnocesluNE FururnnnA
Egiptenii credeau ci spiritul
9i
au inceput si fie conduse de un singur regee
emutui poate supravietui dupi
Oamenii gi-au numit regele faraon
;i
credeau
moarte doar daci trupul sdu era
conservat. Astfel, pregiteau
ci este zeu. Faraonii au guvernat Egiptul 3000 mumiite uscdnd tirp,irite in sare
de ani de atunci inainte. Egiptul a ajuns bogat
ilHii,T?lg:l;j::Tj?,i",.
gi puternic, iar faraonii cereau tribut sau daruri
persoane imporrante aveau parte
importante de ta
linuturite
invecinate, mai stabe.
de o procesiune' in care erau
purtate citre morminte in
coribiile funerare.
Piramidele erau
morm intele
Mumia faraonului se afla intr-un
sarcofag impodobit cu aur
co n stru ite
pentru primii
regi ai Egiptu lu i
Cordbiile funerare navigau
pe Nil, apoi erau cdrate
catre p i ram id a
Funeraliile
unui faraon
Dnrr UUITOARE
*
Nu doar oamenii erau
mumificali. Pisici, caini
9i
goimi erau, de asemenea,
transformali in mumii.
Unete erau animate de
companie, mumificate
pentru a-si insoti stipinut
in viata de dincolo.
r4rUh
EcrPruL Arunc
St
VectNu SAI
+,
VEcrNu EcIPTULUT
Mu lte civili zalii bogate
ti
putern ice
s-au invecinat cu Egiptul. Sumerienii,
babilonienii si asirienii au trait pe
teritoriu I actualu lu i I rak. Fen icien ii,
canaanitii si evreii au triit pe malurile
estice ale Marii Mediterane. Adesea
ficeau comert in buni pace, dar uneori
se I u ptau intre e i pe ntru te rito ri i .
Agricultor utilizAnd
un shaduf pentru
irigarea cAmpului
Cufdr plin cu
bogatii, pe care
faraonul sa le
foloseasca in viata
de dincolo
Femei
bocitoare,
platite sa
plAnga
5i
sa
se tAnguie
MORMANTUL LUI
TUTANKHAMoN
Tutankhamon a fost un tAndr
faraon
)
care murit in jurul
anului 1350 i.Hr. A fost
ingropat intr-un mormAnt plin
de comori, din Valea Regilor.
Mormdntul sdu a rdmas ascuns
timp de 2000 de ani, fiind
descoperit abia in anul 19 22.
Contragreutate
pe ntru c1ntdri rea
galeti lo r cu ap|
Sry"@
---
Preoli care
ffiff-.'-t psalmodiaza
f#{ r .
$'
i
:- rugdciuni
..9.1
t{ rt\
ir$$
*
utilizarea unui shaduf,
Pe
Nil
'DARUL
NTLULUT
Egipten ii isi n u meau tara
,,darul Nilului". Aproape in
fiecare an, Nilul se revirsa
peste malu ri, ad ucdnd pe
cim p u ri le u scate apa p roas pata
si mAl fertil. Agricultorii aveau
nevoie de acest,,dar", ca si le
creasci recoltele.
I-rrrrrrrrr
rr rr rrr r-r r rri
t\
ff"urA
gr DEscopERA
i
?
Locunl csLesRE: Marea Piramidd
/
I PICTURI
$l
SCULPTURI: Artd egipteand
r'
L--------r--- r r rrr-r r
- --,
t{
"*.-\,V
Cotier din aur
ei
fld
p iet re p reli olll li n
"h*$-t
mormintut Lui
J 1.*
Tutankhamon
t I
, fiqf,Y
,s"*
Locuitori ai Nubiei, din
Africa, regat vecin Egiptului,
aducAnd daruri faraonului
lsroRrA OuuLUr
India
timpurie
Capitala lui Chandragupta,
Pataliputra, avea ziduri din
lemn, rezistente
\
&Multe
schimbiri au avut toc in trecutul
foarte indepirtat din istoria lndiei. Din anul
2500 i.Hr. pAni in 1500 i.Hr., oamenii din
Valea lndusului, din nordul lndiei au triit
ca agricultori. Apoi au venit invadatorii,
indo-arienii. in urmitoarea mie de ani,
s-a dezvoltat civiliza{ia hindu. Era o
combinafie de tradi{ii ale lndiei timpurii
;i
credin{e indo-ariene. lndia a fost impi(iti
in doui regate separate, conduse
de rizboinici. Primele legi gi obiceiuri
hinduse au fost scrise pentru prima
dati in cintecele sfinte, numite
'':
Vede, pe la anul 600 i.Hr.
Santinelele
vegheau din
turnurile inalte
Armata lui Chandragupta
pleaci la rizboi
Coltii elefanlilor
erau imbracati la
vArf u ri in metal
3{
il
n'
f.-
r
cr:
-t
.
inf ricogdtorii
elefanti de
lu pta calcau
du5manii in
picioare
rerJ
:=4F
.,:W
Irrr GonruA LA LuprA
PnTMUL ITUPERIU IwprAN
Chandragupta Maurya a fost un
tu ptator h ind us. inainte de ven irea
lui Ia putere, lndia era constituita
din mii de agezdri mici, in care se
vorbeau limbi diferite si care aveau
obiceiuri specifice. in
jurul
anului
322 i.Hr., el a creat un nou imperiu,
care a unificat si a controlat o buna
parte d in nord u I si d in centru I I nd iei.
lruon TTUPURIE
Regele Ashoka a ordonat
ca pe tot cuprinsul regatului
sdu sd se ridice coloane pe
care si se scrie n o i le sale legi
Leul lui Ash
este simbol
*
'Nor
Lrcr RrLtctoAsE
Regele Ashoka era nepotul lui
Chandragupta. Si el a fost un rizboinic
puternic. Totu;i, dupa numeroase
batalii cu poporul Kalinga, in care
1 00.000 de oameni au fost ucigi,
el
ti-a
dat seama de misura violentelor.
A devenit budist
ti
a dat multe legi noi,
care au I a baza pat n ice I e invilitu ri
budiste. El a mai construit drumuri
si spitale.
-r?r
r r
-
r r
-
I I I I I I I I I
-
r r r rr
I
cnurA
$r
DEscoPERA
:
MAMIFERELE: Elefanfi
PICTURI
$l
SCULPTURI: Arta hindusd
Cam din 320 i.Hr. pana in 185 i.Hr.,
razboin icii h ind uti Iu ptau in
rizboaie ca sa cagtige averi si si
cucereasci noi teritorii. Mergeau
la batalie calare pe elefanti sau in
care trase de cai. Elefantii bine
dresati purtau armatele la Iupta.
Soldalii indieni
lu ptau cu arcu ri ,
sageti si sulite
Crvrl,rzATrA DrN Vnlpa INnusuLUI
Pe la anul 2500 i.Hr., doud mari
oraqe, Harappa
Qi
Mohenjo-D aro,
s-au ridicat pe Valea Indusului,
in Pakistanul de azi gi in nordul
Indiei. Aceste oraqe aveau
forturi
,
palate, bdi in aer liber
qi case confortabile, din
cdrdmidd. Locuitorii Vdii
Indusului se ocupau cu
i:
agricultura, comertul, arta qi
meqtequgurile. Erau conduqi de
regi -preo[i.
Fortul regat de ta Mohenjo-Daro
DNrr UUITOARE
*
in timp ce restut lumii
se descurca firi
canalizare interioarS,
casele din Vatea lndusului
aveau deja bii, api
curenti si canalizare.
lndiei mod
lsroRn OuuLUr
Primul Imperiu
Ohinen
&Timp de mii de ani, china a fost
impa(iti in doui imperii distincte. Apoi,
in 221 i.Hr., Prinful Zheng din regatul
Qin,
a cucerit celilalt regat gi s-a declarat pe sine
Shi Huangdi
-
Primul impirat Suveran al
Chinei. Ca si protejeze noul imperiu de
nomazii belicosi, care locuiau la granifa
de vest a acestuia, a dat ordin si se
construiasci un zid de apirare uriag
-
Marele Zid Chinezesc.
m lmperiul
Qin,
221 i.Hr.
I
r
I Marele Zid Chinezesc
Ofilerii mergeau
la lupta in care
trase de cai
SrnrELE coMBATANTE
Perioada cu prinsd intre 48 I i. H r. si 221 i. H r. ,
in care China era divizata in regate rivale, este
numita Perioada Statelor Combatante. Printul
Zheng a putut si infrangi
;i
celelalte state
rivale pentru ci armata sa era putern ica si
b ine organ izata.
Garda imperiali
a armatei
Qin
*
Cand a murit,
Shi Huangdi a fost
AA
Tnmormintat cu 5000 de
rdzboi n ici di n teracotS,
care si-[ strijuiasci
9i
si-i pizeasci mormintu[.
Soldatii pede;tri luptau
cu sulite
;i
halebarde
-
lame
de bronz ascutite, atasate
unor mAnere lungi de lemn.
Gduritd in centru, pentru
PRlvlul- ltupgnlu cxlrugz
ca astfel sd poatd fi tinuta
^ -
';r",":':,;u
oiu'u
rt ttnun
+?
:Ifl:1,1.?: J*l',J*:Hnezdsau
t
:xTJ;il,'.:i:,?!?Ti;li'5:',T,i',1fii,
,,Wi_\,
anului 1650 i.Hr., pana in 1027 i.Hl.
;1il5ff:,:?ffi::"J:::H:l,lTli''' ,'ti,Di
l\
Monedi de bronz, perioada
perioada Shang'
Qin, 220 i.Hr.
-rrvqeq
iIl'SV:*
\
Shang erau agricultori si fierari iscusiti.
,,'
,l'
6sb
Cand printul Zheng a ajuns impirat, lfffi
hllfi ffi&6
a facut multe schimbiri, ca si poatd
effd;jllbiffiffi-r& ru
tine im periu I su b control . A dat legi
noi si a numit alti oficiali. in plus, a
oi ,it *"..J., u *iri.at sistemul de
'WSil
W ffi[l
invifat chinez,
scriind cu o pensuli
'
I
aduce ofrande spiritelor strimo;ilor
Shi Huangdi a ordonat ca scrierile
i
r \. I
care nu eiau in acord cu ideile
I
sale sa fie arse sau distruse.
-,t
|
-v Astfel spera si-si uneasci
I I li :-^^.-:-.r n
--:?--^.---L i I *^!l
imperiul. A mai incercat si
distrugi scrierile lui Kon g Zi
(Confucius)
, unul dintre cei mai
importanti gAnditori ai Chinei.
Soldatii cdlare (care formau
cavaleria) purtaLt arcuri , sabii
si suliti
Arbaletierii foloseau arbaletele
pentru a trage cu sdgeti scurte si
grele, numite proiectile
$"
&T::lT;i"',i,?lTiTi'ollil::l'''"' H-m=-
E.lH
at
'lrrrrrv
Ls v'srr
si poduri.
vas shang din bronz, folosit pentru
"
TARDEREA
CAnfllOn
Soldalii purtau
bumbac captu5it,
placi de fier
tunici din
piele si
a,:-:;-:-.-:::'
=--'l
cAUTA
$r
DESCOPERA
i
LOCURI CELEBRE: Marele Zid Chinezesc
MARI PERSorunlrAfl : Kon g zi
I
4
lsroRrA OvruLUr
Spafiul
medlfuranean
&
lntr" 8OO i.Hr. gi 500 d.Hn, teritoriul din
jurul
Mirii Mediterane a fost leaginul a doui mari
civilizafii. Grecii antici erau marinari, agricultori
;i
megtegugari care triiau in mici orate-ceti{i
independente. Perioada lor de glorie a fost intre
500 i.Hr. gi 350 i.Hr. Romanii din Antichitate erau
excelenfi soldati, constructori
9i
ingineri. Pini
la anul 200 d.Hr. au stipinit un imperiu care se
intindea din Germania de astizi, pini in nordul
Africii gi
in Orientul Mijlociu.
lmperiul Roman
OnAguL ixcnoPAT
Pompeii a fost un oraq prosper,
la sud de Roma. in anul 79 d.Hr.,
a fost ingropat sub lavd gi
cenuQd, dupd erup[ia
Y ezuviului, vulcanul din
apropiere. Cu toate acestea,
straturile de cenuqd au
conservat clddirile qi tot ce era
in ele, acestea fiind ulterior
descoperi te.
Mulaje din ghips ale victimelor
Oragul Roma
200 d.Hr.
Teatrul lui Marcello
-
mii de oameni veneau
aici pentru piese de teatru
si tribunale
Colina Capitoliului
-
locul unui mare templu
al lui
Jupiter,
stapAnul
zeilor romani
Forum
-
Ioc
de intAlniri
si piafa/tArg
Basilica
-
birouri
guvern am entale
Palatul
im perial
TArgul de vite
(Forum Boarium)
*
'RoMA
Roma era capitala agitati,
zgomotoasa
ti
aglomerati a
tmperiului Roman. in
jurul anutui
300 d.Hr., ajunseserd si locuiasca
acolo un milion de oameni.
imparatii si cetatenii bogati
locuiau in vile splendide
ti
in
palate. Familiile obisnuite Iocuiau
in cladiri simple, de apartamente.
la apogeu, 200 d.Hr.
Spnnul MEDTTERANEAN
Cascd
Scut
Armurd de corp
Sabie Tunicd
de IAnd
Sandale
Soldat roman
*
T"
\ni*'
pedestru
'ARMATA
RowTANA
Soldatii romani erau cel mai bine
antrenati din lume
ti
aveau cele mai
bune arme. Au construit drumuri
lungi, drepte, pe care sd mirsaluiasci,
si forturi, ca si apere Imperiul Roman
d e atacu ri .
Colosseum
-
arena in care
glad iato ri i inf ri cosdto ri se
Circus Maximus
-
locul unde se
desfasurau cursele
de care
Apeduct
-
sistem de
canale la indltime, care
aduceau in Roma ap|
proaspata de la munte
t--^r/-
--
+-.
A
,--
-.41-\
^r4
X
?f,RoPoLE DrN ArENA
Atena a fost cel mai puternic orat-cetate al
Creciei antice. Locuitorii Atenei au condus
armatele grecesti in anul 480 i. Hr., sa Iupte
im potriva invadatorilor persan i. Persan ii au
atacat Acropole, o fortireata din piatra din
centrul Atenei, dar grecii i-au alungat. Mai
tirziu, locuitorii Atenei au construit multe
temple splendide pe Acropole.
-r*n.
/-i
Erechtheum
-
templul
unui strdvechi zeu-erou
Parthenon
-
dedicat
Atenei, zeita care
ocroteste orasul
Acropole
din Atena,
450 i.Hr.
rrr!
{";;;--r-,-;;; c o P E * i-l
PLANETa
pAruArut:
vu lcan i i
SPORTURILE: Jocurile Olimpice
UTUITIIARE
*
Romanii au inventat
primul beton adevirat -
amestecind ap5, prundig
9i
cenu95 vulcanici. f
----rrrr---rrrrrrr---
lsroRrA OuuLUr
0erceffitnd
tre0utul
Arheologii
-
speciali;ti care
cerceteazi trecutul
-
au metode
diferite de-a afla cum triiau
oamenii in trecut.
Arheologii citesc documente vechi
sau cerceteazi ruinele clidirilor antice.
Pot utiliza, de asemenea, tehnologii
moderne, precum scannerele sau
microscoapele, care pot vedea prin
bandajele unei mumii sau pot examina
particule infime de polen ale unor
plante cultivate cu mult timp in urmi.
Ultrasunetele pot gesi obiecte ingropate
adAnc ?n pimAht, razele X scot Ia iveali
adeviratele arme, ascunse de straturi
de rugini, iar computerele
reconstituie realitatea din ruitle.
W
Ln sAPAr
Excavatiile arheologice
-numite,
pe scurt,
sapaturi- ne ajuta sa descoperim trecutul.
Sapitorii indeparteaza straturile de pamAnt,
unul cate unul, ca sa scoati la iveala
rimasitele antice. Bijuteriile, pielea si
fragmentele de tesaturi ne spun cum se
imbricau oamenii. Armele ne spun cum se
luptau si cum mureau. Vasele pentru gatit si
resturile menajere ne fac o idee despre ce
mancau si daca erau bolnavi.
Se fotografiazd
picturile rupestre
ti
alte relicve
Arheologii
cartograf iaza
5i
impart situl
Gridurile se agazd
pe obiectele partial
ingropate, apoi li se
lmaginile computerizate ale
capului lui Ta-bes, tnumia unei
femei din Egiptul antic
22*#F
'\tfr.
fac fotografii pentru
a li se stabili
dimensiu n ile
Sita cu care se
cern pietrele si
nisipul in cdutarea
monedelor sau a
fragmentelor de
ceram ica
'1,:
II
ir
CeRcerAruo Tnecurul
Computerele sunt
folosite pentru a tine
evi d enta descoperi ri I or
lnregistrAnd o poveste aborigeni,
in Australia
qt
CUvANTUL VoRBrr
Majoritatea oamenilor din vechime
nu
Stiau
sd scrie sau si citeasci.
Astfel si-au antrenat memoria si
poata retine informatii importante,
legende si povesti pe care le
transmiteau mai departe, pe cale
orald. Si azi cuvintul vorbit poate fi
inci o sursa de informatii foarte utila
pentru istoricii care cercet ez6, trecutu I .
_?r
r rrr rrrrrrr-rrr-rrr r rl
cAUrA
$r
DEscoPERA
iI
COMUNICATII: Scrierea
ANATOMIA TEHNICII : Tomografu I
Arheologii sapd
tanturi
de testare
ca sd cerceteze situl
Proptelele suslin
peretii
tanturilor
a
oi,
*"tr$
J
Sdpdtorii
folosesc pensule
ca sd indeparteze
atent pamAntul
de pe obiectele
ingropate
a.
,*is..i'
\:>-
ffi
,\
-Y
;
. '\t-.'
,.t
,l
-
Un
taniier
pe insula
*. ..a
-'..Creta,
Grecia
*1.
L-----r------rrrr--r--
Pentru a dezgropa artefacte,
se folosesc pensule moi
u{4.'
i&u-.*
+23
lsroRrA OvruLUr
Europq Evului
mediu Intunecilt
'/)-
ln Europd, perioada cuprinsi intre anii +fl
500-1000 d.Hr. este cunoscuti ca Epoca
intunecati, din cauza nenumiratelor rizboaie.
Calirefii vikingi
jefuiau
si ardeau satele gi
gospodiriile. Pe4i din sudul
;i
estul Europei
erau de asemenea atacate de citre invadatori
din centrul Asiei
;i
din Orientul Mijlociu.
Aceasti epoci a fost insi plina
9i
de alte
evenimente. Exploratorii au stribitut
distante imense, du construit a5 ezdri noi,
iar regii au incurajat :
invitdmAntul, comertul
si arta.
Scandinavia
-
patria vikingilor
lrurEMErEToRr VrKrNcl
Nu toti vikingii erau calareti.
Fam ilii intregi de agricu ltori au
parAsit Scand inavia in cautarea u nor
pamAnturi mai bune. Ei s-au stabilit
in Scotia, lrlanda, Rusia, Franta,
Anglia, lslanda si Croenlanda. in
an u I 1 00 1 d. H r. s-au asezat si in
America de Nord, dar au plecat
d u pa cAtiva an i.
Vikingii construiau
corabii lungi
;i
rapide
Casele de lemn
aveau acoperisurile
din iarba imbibata
in gras i nt e
t
1
Sat Viking
in Scandinavia
24
f
RAzBotNtct CrLTI
Celtii erau rizboin ici d in centru I
Asiei, care s-au stabilit in nord-
vestul Europei pe la anul 750 i.Hr.
Erau agricultori, vdnatori si fierari
iscusiti. Triburile celtice din Franta
si Germania au fost cucerite de
romani in
jurul anului 50 i.Hr.,
dar s-au mentinut la putere
timp de sute de ani in lrlanda,
Scotia si in Tara Calilor.
Cordbiile vikinge aveau
adesea sculptat in fata (la
prora) un cap de dragon
EURoPA EvuLUt MEDIU huruiNEcAT
podoaba
pentru gAt
Bijuterie celti
Pagini decorativi
dintr-o carte crestini
*
'
CREsnNtsMUL TItvtPURIU
Credinfa cre;tini a apirut in
Orientul Mijlociu, in timpul vietii
lui lisus Hristos (1-33 d.Hr.).
in urmatorii 700 de ani s-a
rispindit in toatd Europa.
S-au constru it n u meroase b iserici
si catedrale. Calugarii crestini au
lucrat minunate carti religioase.
Negustorii pe vikingi
calatoreau pe distante
lungi ca sd faca
schimbu ri
\
\ I orc, sau
f
RTcELE FnnructLoR
Carol cel Mare (Charlemagne)
a fost regele francilor. El a
fondat un vast imperiu in
nordul Europei si a obligat
popoarele cucerite si urmeze
religia cregtini. Dorea si
formeze un nou lmperiu
Roman, incoronandu-se el
insuSi Sfantul imparat Roman
in anu I 800 d. H r.
Carol cel Mare a domnit
intre anii 768-814 d.Hr.
Dnrr UutToARt
;k
cetlii puneau adesea
deasupra ugii de [a intrare
captete dugmanitor invingi
ca s5-i apere de spiritele
rete.
-/rr
r:
- -rr -
rrrrrrr-rrr rri
6nurA
$l
DEscoPenA
I
TRANSPORT: Cordbii
cAmroRt
gt EXPLoRAToRI: Vikingii
l---r---r-------------
fu25
Imperiul fuab
In biblioteci se
Pagini impodobiti
4GEAffi';ffi,
Pe tot cuprinsul lumii musulmane
oamenii erau guvernati dupa legi
care aveau la bazd cartea sfdntd a
lslamului, numita
Qur'an.
Cetatenii
de alta credinte erau tratati corect
dar trebuiau sa pliteascd taxe in plus.
Centrul oragului
Bagdad, cca.
7 65 d. Hr.
&
Murulmanii sunt cei care urmeazi
invifitura islamici, credin{i propoviduiti
de profetul Mohamed, care a triit in Arabia,
intre anii 570-632 d.Hr. Dupi moartea lui
Mohamed, islamismul s-a rispindit in multe
pa4i ale lumii, prin negustorii musulmani
;i
prin
soldafii musulmani pornifi si cucereasci noi
teritorii. in
jurul
anului 8OO d.Hr., lmperiul Arab
era deja bogat
;i
puternic. Se intindea din sudul
Spaniei pini in vestul Chinei gi avea multe orate
gi ageziri minunate. Conducitorii imperiului se
numeau califi.
lsroRn OMULUT
---'-:-'l.'*--,,:-. -
-
-..j--"
-
lmperiul Arab in
jurul
anului 800
a,
LAPITALA
Bagdadul, din actualul lrak,
a fost capitala lm periu lu i
Arab. A fost fondat de califul
al-Mansur, in anul762 d.Hr.
Orasul era construit circular.
Palatele, moscheile
ti
colegiile
erau in centru.
5colile,
spitalele
si locuintele muncitorilor
se aflau de
jur
imprejur,
spre exterior.
gaseau mii de carti
si manuscrise
luPERruL Anne
1
a
il
*
'ARTE
5r
MESTESucuRI
Muncitorii de pe tot cuprinsul Imperiului
Arab erau me5tesugari pricepuli: olari,
liglari,
sticlari, fierari, tesitori de covoare. Faceau
obiecte minunate, cu care impodobeau
moscheile, palatele
ti
locuintele. Negustorii
europeni si asiatici cilatoreau citre tArgurile
din ora5ele musulmane ca si cumpere obiecte
musulmane si sa vanda blanuri, mitase
si mirodenii.
Ulcior de
Delicati veseli
musulmani
Mosch, loc
de rugaciune al
musulmanilor, cu
cupole si turnuri
m inaret.
Astronomii
fo loseau
astro lab i i ca sa
traseze pozitia
stelelor
rr-----r----rr-rr--rIri
6nurA sr DEscoPERA i
MARI lrvvnynTl : Conducdtorii lslamului
PICTURI
$l
SCULPTURI: Arta islamicd Colegiile
5i ;colile
au fost
infiintate pentru stud ierea
astronom iei, sti i ntelor si
med icinei
* Babur, primut impirat
mogul, a c6gtigat prima bititie
pe cind avea doar 14 ani.
* Bagdadul avea peste 65.000
de bii publice.
a-r
\
-o
impiratuL mogut Shah Jahan,
la cu rte
RAzBOINCI
MUSULMANI
impdra[ii moguli au pldtit
generos bani pentru a incuraja
arta, arhitectura qi
invd[dmdntul. Acegtia au creat
o civili za\ie noud in India,
ci vi liza\ia moguld, care
cornbina stil urile arhitectonice
musulmane cu cele ale vechii
Indii.
*27
lsroRrA OuuLUr
Ameriea Centrata
$i
de Sud
&A-ericile au fost leaginul muttor
civilizafii de vazd,, printre care olmeci,
tolteci, maya, azteci
9i
inca. Civilizafia
maya a cunoscut apogeul puterii intre anii
250-900 d.Hr., iar aztecii gi incatii au
stipAnit mari imperii de pe la 1440, pAni
la inceptul anilor 1550. Ceti{enii acestor
civilizatii au construit orate man, temple
enorme gi au creat opere de arti
minunate. Fiecare dintre aceste civilizatii
a avut propria limbe, propriile legi
si obiceiuri .
I
lmperiul Mayd, la apogeu, 350
*
=
lillilili il1'::iil3;ff:il;3'
'SAcRrFIcu
AztEcE
Aztecii se temeau cd, intr-o bun a zi, lumea
se va sfArsi. Ca si impiedice acest lucru,
credeau ci trebuie sd hraneasci zeii cu
singe de om. Astfel, plecau la razboi ca
sa ia prizonieri si sa-i ucidd ca sacrifiu
uman pentru zei.
' , ? 4f,-trH*?r$t
i :i.r
n#H;i#i;fi6
raoil}6trr
: ; i ldffiGEsf**
* di slilrl .:j:'j-:'r'"';r*t
Marele Templu
;i
altarele
lui Tlaloc (zeul ploii)
;i
al lui
H u itzilopochtli (zeu I protector
al aztecilor, un zeu razboinic),
unde erau sacrificati
*
oameni
JocuRr
Sportu I favorit al aztecilor era u n joc
cu
mingea numit tlachtli sau pot-a-tok. Doua
echipe incercau sa loveasci o minge tare,
din cauciuc, si sa o bage printr-un inel
fixat de un zid. Era un
joc rapid si dur.
\" ,
Doar nobilii aveau voie si-t
joace, iar in
'
/
an u m ite zile festive, ech ipa invinsa
/
era sacrificat a zeilor.
/
/
/
Jucdtorii
purtau adesea
invelitori de protectie
la mAini si la genunchi
Partidi de Tlachtli in oragul
aztec Tenochtitl6n, cca. 1500
,t{
AuERtcA CeNrRAd
gl
DE Suo
Pod de funii peste
un defileu muntos
Templul lui Tezcatlipoca,
,,Oglinda
Fumegendd",
dedicat unuia dintre
CAmpurile terasate erau
taiate in pantele golase ale
muntilor, pentru agricultura
\
\
t, It
t
t
,r' ir
-ttt''
Spectatorii fgi aclamau
echipa in timplul
iocului
Terenurile de
joc
puteau ajunge pana la
60m lungime
ti
l0 m
latime
qg
sat
l:
'"unte
incas
VIATA LA MUNTE
lncasii au stipanit, de pe la anul 1400
pana in I 533, un vast imperiu in Muntii
Anzi din America de Sud. Au ridicat orate
cu palate si temple
ti
cu mii de kilometri
de d ru m u ri . Oamen ii se ocu pau cu
cultivarea porumbului si a cartofilor
si cu cresterea lamelor, pentru lana.
_2-
-
r
-_- -
r
- - - - - - - - - -
l
- -, - -
t
-cnurA
$l
DEscoPERA
I
COMUNICATII: Curierii lnca
L0CURI CELEBRE: Tikal
L-
---------- - - -r ---- -- -l
AnrE
gI
MEgrEgucuRI
Popoarele din America Centrald, aveau meEtegugari
foarte priceputi. Au sculptat statui frumose'
au fdcut minunate vase de ceramicS'
fesdturi,
bijuterii, rndgti gi podoabe pentru caP, din pene.
Poporul maya mai avea odexuri
(foi suprapuse, legate in stAnga
sau dreapta), complet acoPerite
cu texte qi imagini.
Scu tptu ri
otmeci, din
jad
Figura zeului aztec
Chacmoot -
pistra de
obicei inima cetui
sa c rif icat
*
Aztecii au preparat prima
ciocotati din Lume, din pudri
de boabe de cacao, ap;, miere
9i
mirodenii.
>t
in poporut Maya erau mutli
matematicieni buni. Ei au fost
primii care au inventat un
semn pentru
,,z9ro".
qF2s
lsroRrA OuuLUt
Europa Medievalf,
&in
p"rioada medievali, incepind cu anul I ooo
pini la 1500, Europa a fost condusi de regi
gi regine. Ei se bizuiau pe ajutorul lorzilor,
al cavalerilor
ti
pe cel al conducitorilor bisericii.
in schimbul acestui ajutori primeau pimint.
Turnul Capela
-
pentru
serviciul religios
Stipinii piminturilor erau foarte bogafi. lgi
puteau permite si locuiasci in castele splendide,
si consume mincare buni
;i
si poarte haine
frumoase. Piminturile lor erau lucrate de
oamenii de rind care dideau stipinului din
alimentele pe care le oblineau,
9i
uneori
tr;t
bani, in schimbul unui mic bordei
si
I
t
i'ir:r:l\i
i
-
rt+,ti
al unui petic de pimAnt.
- :'
-).
li
+
'!'-.t
dE
r:d,:t;Td I
iffih
I
t
1
I
I
!
ri
I
I
I
I
*
'CASTELE
MEDIEVALE
Primele castele, construite in
jurul
anului I 000, erau facute din pamAnt
si lemn. incepAnd cu secotut al XIll-lea,
s-au construit fortirete masive, din
piatra, cu ziduri groase. Orasele
s-au dezvoltat in
jurul
castelelor
si fortaretelor, pentru proteclie.
Zidul gros de piatrd
proteja castelui si cladirile
inconju ratoare
Castelul Conway, Tara
Galilor, construit
intre 1283-1 287
,$
.l'r
'i
Dnrr UulrOARE
;t nrmura compteti de
tupti a unui cavater era at6t
de rigidi
9i
grea, Tnc6t
acesta avea nevoie de
ajutoruI unui cavater
antrenat special, numit
scutier, ca si o ?mbrace.
i-$'
-,,&d
-ra
U.' .l{'
{
EURoPA MEDTEVAI-A
*
'CAVALERT
5r
DoMNTTE
Cavalerii erau soldati care luptau cilare.
Era de datoria lor si-i ajute pe regi sd-si
apere pamAnturile. De obicei,
cavalerii proveneau d in fam ilii
nobiliare, dar un soldat foarte
viteaz putea fi innobilat drept
rdsplata. Cavalerii trebuiau sd se
poarte curtenitor cu doamnele.
U nele dom n ite ingad u iau cAte
unui cavaler si poarte o eSarfi
sau o mAnuSa de-a lor, drept
semn al loialitatii Ior.
Picturi medievali, infifi;And
dragostea unui cavaler pentru
doamna sa
Sala mare
-
pentru
banchetele date in
cinstea oaspetilor
im portanti
Turnul fnchisorii
-
cu o temnita
su bte ran d
*
'LA
LUPTA PTNTRU
PAwrArurul SrArur
Cruciadele au fost rdzboaie purtate intre
cre5tin i si m usu Iman i. E i s-au lu ptat pentru
dom inatia asu pra PamAntu lu i Sfant
-
teritoriul din
jurul
ora;ului lerusalim.
Cruciadele au inceput in I096, cand
soldatii creStini au mirsiluit citre
lerusalim, si s-au sfirsit in 1291 , cAnd
armatele musulmane i-au alungat pe
crestin i d in Tara Sfanta.
Cavalerii europeni cuceresc
lerusalimul, Prima CruciadA,
1 099
f
7
PUTEREA BlsERIcu
Biserica cre5tini a
jucat
un rol foarte
important in viata Europei medievale.
Era foarte bogata
;i
puternica
;i
controla majoritatea sp ital el or,
tcolilor
si colegiilor.
Cilugir scriind un
(
manuscris intr-o
ministire medievali
-arr--r
CnurA
$r
DEscoPERA I
DANS, TEATRU
$l
MUzlcA: Procesiuni
)
Poartd exterioard cu
un pod mobil, pazit
de garzi
LOCURI CELEBRE: Castele
L---rr--rrrrrrr-r--rrrr
lsroRrA OuuLUr
Ohina epocilor
Tang
$i
Song
/\
&
Ir"parafii Tang au condus China din
618, pAni in 907. Au cucerit noi teritorii,
au construit orate importante, precum
Chang'an (azi Xi'an),
;i
au incurajat comerful.
CAnd s-a pribugit imperiul Tang, China s-a
impa(it in cinci regate rizboince. Dinastia
Song a preluat puterea in 960
;i
a reinstaurat
pacea. impirafii Tang
9i
Song au prefuit arta
gi stiinfa, in perioadele acestea inventindu-se
lmperiul Tang, 618-907
*
'
ORASUL CHANG'AN
t
ln timpul dinastiei Tang, Chang'an
a fost capitala Chinei. Peste 1 milion
de locuitori traiau aici,printre care
imparatul si toti dregatorii sii, nobili
bogati, negustori si invatati.
multe lucruri utile, cum ar fi tiparul,
busola si racheta.
Santinelele
stateau de veghe
deasupra fiecarei
porti a orasului
Fermierii cdrau porci,
gaini si legume in care
trase de cai, ca sa le vAnda
in pietele orasului
Mdrfurile grele, precum
orezu I , erau ad use in
Chang'an cu barcile, de-a
lungul cursurilor de apa
Oragul Chang'dn,
in perioada Tang
Dnrr UUITIIARE
*
Drumut Mitisii avea
peste 7000 de kilometri
tungime. Unui negustor Ti
trebuiau tuni de zile, ureori
chiar ani, s5-[ stribati
de [a un cap;t [a attut.
(t
Picturi chinezi reprezent6nd hoarde mongote,
secolut at XIV-lea
MoNGOLII RATACTTORI
Mongolii erau nomazi, hdldduiau peste pdqunile
din nordul gi centrul Asiei. f,i au atacat China
de Nord in perioadele Tang qi Song. in 1206
s-au unit sub conducerea unui rd,zboinic pe nume
Gingis-han gi au inceput sd cucereascd teritorii.
CHINA EpocrloR Taruc
gl
SoNG
"?rruL
tr
vrsrul sr-NrALNEsc
OraSele Chang'an si Kaifeng se intindeau
amandoui cdtre capitul estic al Drumului Matasii
-
o retea de cai de acces care legau intre ele cele
mai importante orate comeciale din est
5i
din
vest. Negustorii din Europa
ti
din Orientul
Mijlociu calatoreau citre China pe Drumul
Matasii cu aur, tesituri din bumbac si piele,
pe care Ie schimbau pentru mitase.
Negustori Song vAnzAnd mitase
Casele erau construite
din lemn si aveau
acoperi5uri de
;igla
sau stuf
W
l'al
ura
r
ice
mi;
ng
njr
,rn
,
rdr
1n
I
cn
'er
d.r,
12,'
CO
tte
ca
Cha
inco
p ute
si cA
iduri
imAnt
,a
tzi
oa p
ft
e
e
ne,
fid
=de
izi
e
iz
u
ri
ft
Ulcior din po(elan Tang
'CATRE
PTRFEcTIUNE
Portelanul
-
ceramica foarte delicati,
frumoasa gi lucioasd
-
s-a inventat
in China, cu vreo 1800 de ani in urmi.
in timpul dinastiilor Tang
ti
Song, olarii
au experimentat multe tipuri noi de
ceramica pentru a obtine cea mai
frumoasi ceram ica vazuti vreodata.
-2rr
rrr r r
-
r r r rr r r r r r r r
--.1
cnurA
gr DEscoPERA I
LOCURI CELEBRE: Chan'an
MARI PEnsorunurAfl : Gingis-han
L--r--rrrrrrrrrrrrrrr-
l\,
+33
lsroRn OrvruLur
'/. \
,
.
,..:,
l_,ig= o
,i.j'
"'
r''.'.:::.-
_
r_,,'-"
*)--r,,.i
-"q,
,,*_
r
i,
,,,r rir,
l,,,
.:--,=.
-,,,1
.-,,--. -
-'"''
i
"il#;;
il;i:;'"desudes'f
Viata la curtea
Japoniei
era plina de
eleganla
;i
gratie, dar guvernata de reguli
foarte stricte. Era foarte important sd iei
parte la ceremoniile traditionale, sa fii
manierat gi sa dai dovadi de respect.
La curte, femeile stiteau departe de
vizitatori
-
daci acestia nu erau rude
sau prieteni apropiati
-
in spatele unor
paravane delicate, ficute din hArtie
sau Iem n .
Nobilii
japonezi purtau nigte
frumoase robe de matase,
numite chimonouri
Japoniil) Coreea
$i
Asia de sud-es
&
J"ponia
9i
Asia de sud-est sunt regiuni
cu peisaje, climi, tradifii
;i
credinfe
deosebite. Dar din
jurul
anului I 1 50,
au ajuns celebre pentru minunatele lor
clidiri gi opere de arti. Conducitorii
khmeri din Cambodgia s-au autodeclarat
regii-zei gi au poruncit si se construiasci
imense orage-temple care si le fie locuinte.
in lndonezia, regii dinastiilor Saitendra
;i
Srivijaya au construit temple budiste
uridge, precum Borobudur, de pe
insula
Java.
Curtea
japonezi
la
Helan-Kyo (Kyoto de azi),
cca. 800
N
S
Dnrr UuItlARE
* Cele mai etegante
femei
japoneze
igi pictau
fala cu atb gi dinlii,
cu negru. Dinlii erau
innegrili pentru ci fardul
atb de pe fali ii f;cea si
a rate ga tben i.
JnpoNIA, CoREEA
gt
Asn DE ituD-Esr
Agricultori
khmeri,
cu ltivan d
o rez
Munci agricole lingi oragul Angkor Wat,
f
DINASTIE COREEANA
in 668, dinastia Silla, din Coreea,
a preluat controlul asupra cAtorva
regate mici, formAnd un stat
puternic. in 918, dinastia Koryo
a venit Ia putere. Datorita pozitiei
sale geografice, Coreea a devenit
o legaturd importanti intre China
si
J
apon ia.
Delic
hArti
munt
I
I
Un sowan coreean,
sau clidirea scolii
(r
i
Cambodgia
*
'IMPERIUL
KnMER
in 802, regele khmer
Jayavarman
al ll-lea
a pus bazele unui puternic imperiu in
Cambodgia, care a inflorit timp de 600
de ani. Cel mai cunoscut dintre oragele-
templu ale khmerilor, Angkor Wat, a fost
construit intre anii 1 1 1 3-1 1 50. Armatele
thailandeze au invadat imperiul la
inceputul anilor 1 400 si i-au fortat
pe khmeri sd pirdseasca Angkor-ul.
O corabie ciopliti in piatri pe
templul Borobudur; insula
Java,
lndon ezia
nAmroAREA Mnr-AcA
Toli negustorii care doreau si cumpere
mirodenii din lndonezia erau obligati sd
navigheze prin Strdmtoarea Malaca
-
un
canal ingust intre insula indoneziana Sumatra
si Peninsula Malaezia. De pe la anul 800,
strAmtoarea era controlata de regi budisti.
Dupa anul 1 400, a fost sub controlul
sultanilor musulmani.
,,nouri
de
rate cu
nci pictati
pa
CO
OD p
,p
Cr
CO
te
dr
si
:a
e,
ti
Bdrbafii
japonezi
igi
purtau pdrul lung
legat in cre5tet
-- - -- - - -
I I I II-r I I-r r r
-tl
f
--r--r----------rrrr-
-vv
AUTA
$r
DESCOPERA
I
I
LOCURI CELEBRE: Borobudur
cAuqroRr
gr EXPLoRAToRT :
lmperiul Khmer
Servitorii se aplecau adAnc,
in semn de respect
lsroRtA OnnuLUt
Australia
si
insulele
dih Paeifie
./)-l
+f
Europenii n-au cunoscut Australia pAni
in 1645, insi unele popoare din Asia de sud-
est au ajuns gi s-au stabilit aici acum 50.000
de ani. A fost nevoie de mii de ani pentru a
popula
toate insulele din Pacific. Popoarele
din Noua Guinee au cilitorit gi
s-au stabilit in Fiji in
jurul
anului 1300 i.Hr.
De acolo, au pornit colonigti citre Tonga
;i
Samoa. Urmagii lor au ajuns in Hawaii gi in
Noua Zeelandi in
jurul
anului 800 d. Hr.
Spiritele strdmogilor
erau cioplite deasupra
portii, la intrare,
pentru a-i proteja
pe cei dinauntru
Grilajul din lemn
e ra co n stru it
pentru protectie
Hei-tiki sau
pandantiv
piesi de
jad
maori
Pegte sculptat
in lemn din
insulele Solomon
rLProRr PnrcEPUrr
Bastinasii din insulele Pacificului erau mari
mesteri cioplitori in lemn, scoicd, os de
balena si piatri vulcanica. Maori au facut
scu Iptu ri m in u nate intr-o p iatra d u rd,
verde, numita jad.
q,
7Iru
NOUA ZTELANDA
Tribul Maori a fost primul care
s-a stabilit in Nou a Zeelanda.
Erau luptatori viteji, si se ocupau cu
agricultura, vAnitoarea si pescuitul.
Maori a construit case de lemn
grupate in sate, a;eziri mari si
fo rt i f icate .
$efii
de trib
5i
rdzboinicii
aveau fetele tatuate
Sulitd decoratd cu pene,
folosita la pescuit sau Ia
razboi
Mantie
il
fustaneld
tesute d intr-o planta
textila, numit| in
lntrare intr-un sat maori,
Noua Zeelandi
.'........-..._.....''.
Australia
9i
Noua Zeelande
-
pimAntul natal a triburilor
aborigene
;i
al poporului maori
364r
AusrRALrA gr
lrusuLELE DIN PncrFrc
"iAvrcA*
o irrr Pncr FIc
Locuitorii insulelor Pacificului erau foarte
buni constructori de ambarcatiuni. Strabiteau
distanle enorme pe Oceanul Pacific in canoe
cu furchet, ghidandu-se dupa soare gi stele.
Au desenat ha(i dupa rutele marine intre
insulele cunoscute, pe tulpini de plante,
cochilii si pietre.
PAnzd fdcutd
din frunze de
palm ier tesute
Canoe incdrcatd cu porci,
pui
5i
seminte de plante
comestibile
qtfirMr
AusrRALrENr
in climatul dur australian, viata e grea.
Familiile aborigene (primii locuitori ai
Australiei) traiau in adaposturi facute din
piei de animale
ti
crengi. VAnau canguri
si pasAri, sipau dupa ridicini si larve,
adunau seminte si prindeau crustacee.
I--- - -r
r
-rr - --rrr- --r---rl
q
^2,,99::tir.ryry-tT-,I"1?'i?
I
cAuront gl EXPLoRAToRI: Navigarea
Canoe cu furchet
*
Popoarel,e din Pacific au
inventat surfing-ut.
Jara
lor nata15 avea ptaje
minunate si valuri uriase.
* Ptasele de pescuit ale
maoritor aveau aproape
800m [ungime.
t_'
Aborigenii de azi din Australia
tr37
lsroRn OruuLUl
Imperiile afrieane
&Afr,."
a fost leaginul multor civiliza{ii
importante, fiecare cu propriile obiceiuri,
cu limba
9i
credinfa sa. Unele s-au dezvoltat
in
jurul
marilor orate aglomerate, precum
Cairo sau Tangir. Acestea erau stipinite
de arabi, care au construit palate, colegii gi
moschei. Alte civilizafii, ca cea a regatelor
din Ghana (700-1200)
;i
Mali (1200-t s00),
au prosperat prin cregterea vitelor
;i
exploatarea auriferi. Ora;ele-state,
precum Kilwa gi Mogadishu, de pe coasta
de est, ficeau comert cu sclavi
ti
fildet,in lndia
ti
Arabia.
Cuptor cu lemne, fn care se
-
r.i
*{#
-"
topea bronzul pentru statui
Foalele erau folosite
pentru a sufla in foc si---=--------=-
a-l inteti
'"-/' =-=\--:
*
'BRoNzuL
DrN BrNIN
Me;tesugarii din Benin au
facut statui in forma de
capete cu care decorau
panouri patrate din alama
;i
b ro nz. Statu i I e e rau a;ezate in
altarele de acasi, ca sd Ie
aminteasca de strdmosii
decedati. Cu aceste panou ri
se decorau si palatele regale.
dry.\
Megte;ugari din Benin, IucrAnd
o statuie de bronz, cca. 1 600
.
- : --
-'--.
,'-'-
'
I
nrrica
*
E Regatur Benin
Uru lruPERru PurrRNtc
Benin a fost un regat din vestul
Africii, d in N igeria de azi. Locu itorii
triiau din agricultura dar erau
razboinici si fierari faimoti. Beninul
a fost condus de regi puternici,
care se numeau obas. Imperiul a
cunoscut o perioada de glorie intre
anii 1400 si 1 900.
.rt,,.t,
"r,,..Krr"_,
'itt '
rtr.
Ucenicii tineri erau
instruiti de me5terii
mai in vArsta
"$
lvrPERuLE ArnrcANE
lneI de aur,
decorat cu
un etefant
Aunul ASHANTT
Poporul ershanti a trdit pe
teritcrriuI Ghanei de azi,
intre anii I
(j(X)-
11XX). Regii
acestuia stzlpAneau cele mai
lnLllte rnine de aLlr din Alricer.
Aurerrii ashernti au l'z-rcut Britari
minunate l-rijuterii
;i
stzttui din aur masiv.
i
I
t-._
musulmani, Timbuktu
Ziduri care protejeazd
casele si hambarele
din aur,
,\
sau podoabE
pentru gtezni
r&.
*" ffip
.ffi RW
ffimffi *ff'
^
"
CENTRE DE lnrvATAMArur
Orasu I Tim bu ktu, actualu I Mali, a fost
un centru de invatimAnt renumit,
care avea multe scoli. S-a dezvoltat
aproape de rutele caravanelor
de cam ile care traversau Sahara
si a inflorit din comert.
Casele aveau
acoperisuri din stuf
I
I
Tarc
-"-----
-
pe ntru v tte
\ \
\.\
t
l''r
1
Acoperi5urile de stuf ii
fereau pe muncitori de
arsita soarelui
i
|
''
;-
ri-iltl"r\ '';\tt1''t,.tr1rt,i.,,, \i *'\' \
d
..1
t
i.-.- .:
Moschee
Doar bdrbatii fdceau
statui
-
femeile din
Benin teseaLt, cultivau
pamAntul
5i
faceau
comert
[:
,
I
tl
l'l I
'
{,:
-!l.l
''f,\';. .
',
:f rll
hd
f
I
I
I
Cei bogati cumpdrau
obiectele din bronz
pentru a-5i impodobi
case I e
f
.a
,:G*r"
Marele oras Zimbabwe
^
'
"
ORASUL lrvrPREJMUtr
in perioada 1 2OO-1400, regii
poporului Shona, de pe teritoriul actual
al statului Zimbabwe, au construit un
oras-palat imprejmuit d e ziduri, numit
Marele Zimbabwe. Populatia Shona se
indeletn icea cu cresterea vitelor si facea
comert cu piei, aur, cupru si fildes.
I
-rr--r-r--r-r---I-----i
Tvl
cAUrA
$r
DESCOPERA
i
plC'l-Urqi
qii $tiJLfTUfi!; Obiecte din bronz
cAmrerftt gi [xpl-snATsf{i : Sclavia
DNrr UUITOARE
* Suttanul din Kil,wa era foarte
bogat. in
juruI
anutu a 1I*30, eI a
construit un palat din corat, cu
peste 100 de camere gi piscini.
* Pe ta anut 900 d.Hr. un pistor
a observat c5, dupi ce pigteau
boabe de cafea satbaticS, cdprele
sale nu mai dormeau.Aga s-a
descoperit cafeaua - cea care
ne
tine
drepti.
lsroRrA OruuLUl
Oivilir,iltiile
nllrdrnfieri0ane
./)- /
{ ?
CAndva, in America de Nord, triiau
'!)
/
I
peste 300 de triburi de bagtinasi.
Vorbeau multe limbi diferite, iar felul
lor de viafi diferea de Ia o regiune
la alta. Dar erau gi aseminiri intre triburi .
Toti au gisit mijloace de supraviefuire
in medii ostile gi toti respectau natura.
Erau cu tofii mettetugari pricepufi
9i
erau mindri de tradifiile gi de
obiceiurile lor strimosesti.
America de Nord
-
pimAntut
{,;l;;
-H:;''cane
Tribul lroquoi a trait in teritoriile
impadurite din estul Statelor Unite
de azi, intre anii 1 600-l 800. Satele
lor erau alcatuite din citeva case Iung:
d in lem n . Se ocu pau cu vinatu I s i cu
agricu ltu ra.
Circa l2 familii
locu iau intr-o casd
Casele aveau
aproape 4 5 m
lungime
\
Locuitori irochezi
construind case,
cca. 1650
Sdtenii cultivau
cAmpuri cu
porumb, fasole
si dovleci
oo4r
ClvtLtzATnLE NoRD-AMERIcANE
Cort
Iglu
/
"/
e
'CnsA
5t
PAnArurul
Modul de viata al bastinatilor
,'/
americani diferea de la o zond la alta.
in zonele impadurite, ei Iocuiau in
ectoan case de lemn, vinau caprioare, elani,
sau ur5i. La cAmpie, locuiau in corturi
facute din piei de animale
ti
vAnau
bizoni. in sudul fiebinte, casete erau
construite din caramizi de pamint
casele lungi
uscate la soare, iar oamenii cultivau
de lemn
r
porumb,prindeau iepuri sau adunau porumD, pnn
se m i nte.
/'l:
'<{l
PaiufeH
Case din
caramizi de
pamAnt
a
-'{
rr
Dakota
Pueblo
Creek
Citeva triburi americane bistinase si locuintele lor
*
'
LAoLALTA
Confederatia lrocheza a fost o alianta de cinci
triburi bastinate
-
Mohawk, Seneca, Oneida,
Onondaga si Cayuga. S-au aliat intre anii
157 0-l 780, ca sa lupte impotriva dutmanilor
si, mai tarziu, impotriva colonistilor europeni.
Casele lungi erau
construite din stAlpi de
lemn acoperiti cu coaja
de ulm
*
.'Anflsrl
'[:!
1/-
t;
.;rj'
lndienii bistinati din America
uti I izau d iferite materiale,
de la pietre semipretioase,
numite turcoaze pAna Ia mici,
pentru a confectiona diverse
obiecte, foarte frumoase.
Desen fn
forma de
spirala
Ulcior de ceramici, ficut
de tribul Anaszi, New Mexic,
in
jurul
anului 1 100
Azi putem purta bijuterii confectionate
de urmatii triburilor americane
bistinase
I--
- - - - - -
r
- - - - -
r r r r r r
- - -
rl
$'
@nurA
gr DEscoPERA
:
q
P'c:_Yl,g:gylllf'
' I
Arta amerindiand
Dnrr UturoARE
*
Poporul inuit din nord a
inventat ochelarii de soare -
erau ficuti din lemn sau os,
care te proteja ochii de
lumina orbitoare reftectati
de gheati gi de zipadS.
L------r--------------
lsroRn OuuLUr
Benasterea
$i
Bevotutia Franeenil
&
P"rio"da cuprinsi intre 14oo
9i
l8O0
a cunoscut multe transformiri in Europa. Acestea
au inceput cu Renagterea, care a schimbat modul
in care mulfi oameni vedeau lumea. Au urmat
ideile religioase, care au stirnit dispute amare,
uneori chiar rizboaie, intre protestanfi gi
romano-catolici. Proasta guvernare gi marile
diferenfe dintre modul de viafi al celor bogafi
9i
al celor siraci a dus la revolu{ie
-
mai intii in
Franta, apoi in alte
firi
ale Europei.
-)
(
l
\
)
*
r
RrvoLUTrE!
Revolutia Francezi a izbucn it in
1789, ca o formi de protest
?mpotriva proastei guverniri,
a taxelor imense, sdriciei si
lipsurilor. Rasculatii au atacat
palatul regal, au instaurat un nou
guvern si i-au ucis pe rege si pe
regini. Mii de oameni au fost
executati
-
cu gh ilotina.
Ghilotinarea in timpul
Revolutiei Franceze
Florenta, ltalia
-
centru
renascentist de arti si invitimAnt
Suslindtorii
revolutiei purtau
pe palarii cocarde
rosii-alb-albastre
e
7
RTNAsTEREA
inrvArAruAruruLUr
in Europa, perioada anilor
1 400-1 500 poarti numele
de Renagtere. invitati,
oameni de stiinta si arti5ti
au dezvoltat idei noi care
s-au raspandit cu ajutorul
carti lo r.
o'$
RnroRMA BrspRrcrr
intre anii t 500 qi 1600 au existat
dispute intre creqtinii din Europa.
Anumite grupuri, numite protestan{i,
au pdrdsit Biserica Romano-Catolicd
pentru a infiin{a noi Biserici.
Doreau sd citeascd Biblia gi sd spund
rugdciunile in limba materild, mai
degrabd decdt in latina demodatd.
tri au mai pus sub semnul intrebdrii gi
o serie de convingeri romano-catolice.
Cruce
cato lici,
impodobiti
Cruce simpt5,
p rotesta nti
ReNA9TEREA gr
RrvoLUTlA FnnrucEzL
Lamd
c
7
Vrnrn LA CURTE
Regii si reginele din Europa credeau ci
Dumnezeu le-a dat dreptul sa conducd,
de aceea refuzau orice implicare a
oamenilor de rAnd in conducerea tarii.
Guvernanti triiau izolati in palatele lor
mdrete
ti
purtau haine
ti
bijuterii
superbe. Dupi revolutiile si revoltele
din multe tiri ale Europei, conducatorii
au inceput sd faca schimbari care sd
imbunititeascd viata noroadelor pe
care Ie guvernau.
Palatele aveau sute
de incaperi
Palatul
Austria,
lmpiriteasa Maria Tereza
a condus Austria intre anii
17 40-1780
Schonbrunn, de lAngi Vierd,
resedinta Mariei Tereza
Ghilotina ucidea
taindu-le capul cu
ascutita
oamenii,
o lama
Contrarevolulionarii erau dugi
la ghilotina in cdrute, in vdzul lumii
fur
r r r r r r r r rrr-rr- r r r r r r
!
t\
6"urA $r
DEscoPERA
i
, ?
Loculitt!ryRE: Patate
I
PICTURI
$l
SCULPTURI: Renagterea
L-----r-rrrr-rr-rrr-rr
Dnrr
* Ual mutt de 3000 de oameni
au fost ghitotinali in numai un
dr, in timpul Revotuliei
Franceze. Perioada 1793-179
l*
a fost numit;,,Teroarea".
UturoAnr
++J
lu
p(
lsroRrA OuuLUr
0omevtul
pe
gldb
tm
o11
,P
rmii i
ortul
dati
gh ezi, intre anii 1 5l 9-1 521.
rima cilitorie in
jurul
a fost ficuti de navigatorii
Odati ce exploratorii au descoperit
ci se poate naviga citre zone
indepartate precum Africat, lndia
sau AmericEl, negustorii europeni
n-au intArzlat si-i urmeze.
Europenii erau neribditori si cumpere
tot felul de lucruri noi din
tinuturi
indepirtat, precum po(elan chinezesc
gi pAnzi de bumbac indiani. Comerful
a avut ca rezultat gi schimbul de idei
intre popoarele unor
{iri
gi culturi
diferite.
ConnERT irrr SUD-EsruL AsrEr
Timp de secole, negustorii din estul Africii,
Arabiei, lndiei si Chinei au navigat cdtre
porturile aglomerate ale lndoneziei.
Cumpirau pAnza
5i
mirodenii. De Ia I 500,
navigatorii eu ropen i au inceput si faca
;i
ei
comert in sud-estul Asiei.
Cordbiile europene aveau
cale adAnci, in care se
depozita multa marfa
i
-{
'
t.
,n
/il
l:'..,
rill
_j
w
Bumbac, md,tase, mirodenii
si ceai din India, sud-estul
Asiei si China
PAnza de batic din lndonezia se mai
inci pe mirodenii aduse din lndia
li
Asiei
oo$
schimbi
din sudul
Mirfuri la schimb, pe glob
Avocado, cartofi, chili,
rosii, porumb
;i
cacao d
-
America de Nord si de
Sud
trrrolccrrtco..
Tribul american Otomi,
intilnind navigatori spanioli
Dhow, folositd
de comerciantii
Arabia, lndia si
Africa de est
CoMERTUL PE GLoe
TflMERTUL
ir.r LuMEA NouA
Din anul 1492, navigatorii spanioli, dar si
altii din Europa, traversau Atlanticul catre
America de Nord, Centrala
;i
de Sud, pe
care o numeau Lumea Noui. Au gasit aur,
argint, alimente noi, cum ar fi porumbul,
cartofii si rosiile.
rfd, utilizat
rii eu ropen i
1
).
I
i''
L,tt
l&"
llr
l/
,ff
t,/
l,
I i/;
Vas de m
de negust,
Canoe cu furchet, utilizatd
de locuitorii din Pacific
Juncd,
vas de
comert chinez
gi birci comerciale din toate lumea
NnvrcANG PE MnRE
PAna la mijlocul secolul al XIX-lea, toate corabiile
erau constru ite d in lem n. Aveau pAnze tesute sau
din rogojini, ca sd capteze vAntul. Vasele mai mici
aveau vAsle sau padele, pe care marinarii Ie
foloseau in apele putin adanci sau cand se oprea
vAntul. Calatoria pe mare se facea incet si putea
sa dureze Iuni din Asia pana in Europa.
_?-
--
;-
-
rrr
---r-r
r r--
- --l
6nurA
gr DEScoPERA
I
tu:lJt-i.l*r-r til lit'xFi*P#F,r : Cordbii cu p6nze
-,.r.i
i- .i T{.}E I S 3 HX PL.i,} H,e,T i i F.i i
Comertul cu mirodenii
Cultivatorii de
mirodenii isi
transportau marfa
in marile depozite
d in port
j /'-
[,
tro,
\i
&::
Schimb de mirfuri in portul
Atjeh, lndonezia, cca. 1550
IzorATE
Japonia gi China nu
doreau negustori strdini
in
[drile
lor. Vi zitatorii
de pe alte continente
aveau acces doar in
zurumite porturi: Nagasaki,
in Japonia gi
(iu
angzhou
in China.
PortuI comerciat Guangzhou,
China, dnii 1830
L---r------r-----------
lsroRn OnnuLUr
Formarea Statelor
Unite ale Amerieii
&Primii colonigti europeni au venit
in America de Nord in
jurul
anului 1540.
Au construit biserici, gospodirii gi sate.
in urmitorii 2OO de ani,
firile
europene
gi-au afirmat dreptul de a conduce
in America, pini cind s-au revoltat
oamenii care triiau acolo. in tot acest timp,
colonigtii gi triburile bfutinate au convieluit
uneori pa;nic, alteori, s-au rizboit.
De pe la 1800, in America au sosit
;i
mai
mulfi colonigti
9i
majoritatea bigtina;ilor
au fost alungafi de pe piminturile lor.
Statele Unite, 1898
*
)tatele Unlte' I ueu
'CATRE
Vrsr
incepand cu I B5O, au traversat America
citre vest. Drumul a fost lung
ti
greu, iar
viata in a5ezirile din vest nu era uSoari,
insa oamenii sperau sa giseasci pamant
pe care sd-l cultive.
Cdldreli fnarmali pdzeau
caravana de bastinasi
neprietenosi si de banditi
Cdrulele erau
trase de cai,
magari sau boi
_--r\F"** -*
-,".1i.*
{.,.
grtri;
Colonigti traversAnd vestul
in caravane de cirute.
FoRMAREA SrnrELoR UruffE ALE AuERtcn
*
7
CoLoNtSTu
DE PE M+YFLIWER
in 1620, un grup mic de famil
pelerin i, au pirasit Anglia
ca si se ateze in estul Americii
Ei doreau si puni bazele
u nei noi com u n ititi,
condusa de legi bazate
pe invititurile din Biblie.
Si-au numit noua atezare
Plymouth, dupa numele portu
englez din care au plecat.
Coviltirele cdrulelor
erau facute din p1nza
intinsa peste spire de
metal
Mayflower, corabia
pelerinilor
Bdrbalii mergeau
pe jos
sau calare
pe lAnga carute;
bonavii , femeile si
copiii calatoreaLt, in
general, in cdrute
Rolile din fafa erau mai
mici decAt cele din spate,
ca sd poata cArmi mai usor
q
DE PEN DENTA ArvrE Rrcr r
Britanicii stapaneau 13 colonii americane.
in 1776, coloniite au alcatuit o Declaratie
de lndependenta, care Ie afirma dreptul
de a intemeia o noui natiune, Statele
Unite ale Americii. Aceasta a dus Ia
declansarea unui razboi care a durat
tapte
an i. E nglezii au fost invinsi in 17 83 .
Liderii colonigti, semnAnd Declara{ia
de lndependenti, la 4 iulie, 1776
*
7
RAzBoruL Crvn-
in statele din Sud ale Americii, plantatiite
de bumbac erau lucrate de sclavi negri,
din Africa. Statele nordice voiau si interzicd
sclavia. Nordul si Sudul s-au certat si in
privinta comertu lu i si a guvernArii. PAna
la urmi, s-au confruntat in Razboiul Civil,
care a durat din 1861 pAna in 1865.
A invins Nordul si sclavii au fost eliberati.
Soldati
din Nord
(Unionigti)
Soldafi din Sud
(Confederati)
DNrr UUITIIARE
>t intre anii 1900
9a
lgl 0,
aproape 9 mitioane de oameni
au ptecat din Europa gi din estuI
Asiei pentru a se stabiti in
Statete Unite ate Americii,
-----------------I-rrrl
reAurA
g_r DEScoPER+..
!
coPilt int LUME: Statele Unite ale Amencn r , uurilr rN LUrYltr: DIaIere unrre are Amencil I
(
cALAToRI
$r
EXPLoRAToRT:
C
l-
- - - - -t:11:
yl':'-1'-1::':'l
2 >.
--O:r
*t47
lsroRn OnnuLUt
Bevolutia
Industfidi
A
--o-
I
4J
ln timpul Revolufiei lndustriale au avut
loc multe schimbiri ale modului in care
lucrau oamenii. Aceste schimbiri
au inceput in Anglia, in
jurul
anilor 7750,
cind inventatorii au proiectat magini care
torceau gi
feseau
pAnzi mai repede gi mai
ieftin decit micile rofi de tors gi rizboaiele
de
fesut.
in 1 850, existau fabrici in care
maginirii noi produceau deja
9i
alte bunuri.
Acest mod nou de a lucra s-a rispAndit
curAnd
9i
in alte pirfi ale
Europei gi in Statele Unite.
Copiii deschideau qi fnchideau
o trapa de lemn, cAnd trecea
un vagonet deasupra
Lumina venea
de la falcara unei
simple lumAnari
-:)
Anglia
-
locul unde s-a niscut
Revolutia lndustriali
Londra, la sfArgitul lui 1800
?ftrLE
onngr I ruousrRtAlE
Fabricile au fost constru ite in
apropierea resurselor de cdrbuni si
de apd, necesare pentru functionarea
noilor masini cu aburi. Orasele
crescute in jurul fabricilor erau
murdare si aglomerate.
Minerii impigeau
vagoane grele cu carbLtni,
pAna la suprafa{a
Dnrr UTUITOARE
;t intre 1820
9i
1860,
Tn Europa s-au construit
pest e 7 000 km de cale
feratS, pe care se
transportau bunuri citre
porturi
9i
ma gazine.
tf
'MuNcA
suB PAwrArur
Revolutia lndustriala n-ar fi putut
avea loc fara cirbune. Dar acesta
era extras adesea cu un pre! teribil
Bdrbati, femei si copii lucrau ore
interminabile, in conditii cumplite.
Multi erau riniti sau ucisi in urma
prabusiri lor, explozii Ior sau
incendiilor.
o'$
R r v o t rJ
T,,r*..-1_
I
5
p u srnl4ra
"fiuNcrroRrr
DrN FnenrcA
Multe familii sdrace gi-au parasit
casele de la tara ca si munceascd
in noile fabrici. Sperau si giseascd
slujbe stabile, bine plitite. Totugi,
munca in fabricd era grea. Erau
multe ore de munci, iar matinile
erau periculos de manevrat.
Locuintele muncitori lor erau
adesea supraaglomerate,
iar bolile se raspAndeau utor.
Multe femei au plecat si
munceasci in noile tesitorii
-\\N
Proptele
sustineau
galeriei
de lemn
tavan u I
Minerii sdpau cu
tArndcopul dupa
cdrbune, pe care
il incdrcau in saci
-Ir-IIIIIIITT--rrrrl
EnurA sr DEscoPERA I
cuM FUNCTTONEAZA:
Magini agricole, Magini de produclie
lnteriorul unei mine de
cirbuni, in
jurul
anului 1800
I
f--rrr-r--rr----r-rr-r
RpvoLUTrA AcnrcolA
De la inceputul secolului al
XVIII-1ea, proprietarii de pdmdnt
din Europa au inceput sd
experi mente ze noile metode
agricole qi de creqtere
a animalelor. Ulterior,
noi magini agricole,
cum ar fi secerdtorile,
au fdcut culesul
0ite
9i
vitete se
cregteau astfel
incit si produci
mai multi 16ni,
lapte
9i
carne grdnelor mai uqor
gi mai eficient.
Seceritorite, trase
de cai, adunau
recoltele
$
{
I
u
lsroRrA OnnuLUt
Douf, t ilzboaie
t*ri#.13: hupTr,"*,
s
mondiale
*?*""1Tilii'.='3,tTf*1ru;
inamici s-au intdlnit fata-n fata.
W
nnii r eoo au cunoscut doui
I'il?ffii::i:?J'#il ll":'ifl'rilli?'
rizbOaie ingrOzitOare. Acestea se
noroi gi cadavre, multi soldati murind
numesc mondiale pentru ci au fost
de diferite boli'
implicate multe nafiuni.
'pion,
Obuze trase
de tunurile
Inam tce
Doctorii
;i
asistentele
lucrau in spitalele din
spatele I i n i i lor frontu I u i
Avion s1
zbu rAnd
cAm pu lu
deasu p ra
ui de lupta Primul Rizboi Mondial a avut loc intre anii
1914 gi 1918. A inceput pentru ce Franfa
gi Anglia doreau si impiedice Germania
se preia controlul asupra Europei. Oamenii
l-au numit
,,rdzboiul
care a pus capet
tuturor rizboaielor", din cauza numirului
mare de soldafi uci;i. Cu toate acesta, 21
de ani mai tArziu, a inceput al Doilea Rizboi
Mondial. S-a desfigurat intre anii 1939 gi
1945. A inceput atunci cAnd Adolf Hitle[
conducitorul Germaniei, a ordonat
invadarea altor
tiri
europerle.
Cimp de lupti ?n Europa
de vest, Primul Rizboi
Mondial
'$;.
j i*F
:s
+r
-r: I
.-'--t !
{!f
f.:"
f-. a
F4*\
Trangeele
in u ndate
se umpleau
cu noroi.
Doar bdrbatilor
ca sd-i salveze pe soldatii raniti asistenti de pri m-ajutor
li se permitea accesul
pe cAmpul de Iupta
Adolf Hitler, urmirind o defilare nazisti, 1933
?ft
DoTLEA RAzBor MoNDTAL
Sustinitorii lu i H itler se n u meau nazisti.
Nazistii au ucis multi evrei gi alte grupuri
etn ice d in E u ropa inainte de-a fi invin5i,
in 1945.
Japonia
si ltalia erau aliate
lui Hitler; Anglia Franta, Rusia, Canada,
Australia, Noua Zeelanda, Africa de Sud
si Statele Unite luptau impotriva lor.
China, impreund cu Anglia
ti
Statele Unite,
a reu5it sd impiedice
Japonia
sd cucereasci
Asia de sud-est.
Crucea Ro5ie, infiin{atd fn 1863,
a cAstigat Premiul Nobel pentru
Pace, in I 9l 7, pentru ajutorul
oferit sol dati lor ran iti
*i{r.
DouA RAzeoAtE MoNDIALE
In semn de pace,
se da drumul
porumbeilor albi
Mulli soldali au fost
grav afectati de gazele
otrdvitoare
I
-:
+
Ll
"J
Rugiciunile anuale pentru
*
pace, ra Hiroshima
'MoNUMENT PENTRU Pncr
Dupa al Doilea Razboi Mondial,
s-a construit un monument al
pacii in oratul
japonez
Hiroshima.
AminteSte de cei 1 50.000 de
oameni care au murit sau au fost
rdniti in urma exploziei primei
bombe atomice din !ume. A fost
: r
lansati la Hiroshima de citre
..ej..
6 august 1945. in fiecare an,
,r',F
aici se adund oamenii si se roagi
f-X
a
f*
t _'"'l
-.,
"r
--\r
rfi
{.
*/
t"_
---------I--II-
r-r-r--rl
EnurA $r DEscoPERA i
ATLAS: Harta lumii
MARI PERSOrUellrATl: Alfred Nobel
|r5r
lsroRn OrvruLut
BeY0Iutiile
)
O,
00munlste
'-
f . . -
. v
gtomunismul
este o manrera
de guvernare a unei
{ari
prin care
se de putere cetifeanului de rind.
La inceputul anilor 1900 au avut
loc revolufii comuniste in multe
fari,
inclusiv in Rusia (in 191 7') gi in China
( 1 9 49) . Comuni;tii s-au descotorosit
de regi
9i
proprietari de piminturi,
au organizat cooperative in care oamenii
imparteau terenurile gi produsele.
I
China
E Traseul Lungului Mar;, 1934-1935
*
'MARsuL
cEL LUNG
Din 1g34 pana in I 93 5 , com u n istii
ch in ezi, cond uSi de Mao Ze Dong,
au avut o tentativd curajoasi de evadare
din teritoriile inconjurate de inamici.
Au marSiluit circa 9600 km, din
sud-estul Chinei spre nord-vest,
prin m u lte locu ri salbatice.
ln 1 949 , com u n istii au preluat
controlul asupra intregii Chine.
Peste 100.000 de
comunisti chinezi au
pornit in Lungul Mar5
!
*
c
'CoNTRoLUL
MrNTrr
Revolutia Culturali a fost parte a
Revolutiei Comuniste. A fost initiata de
lideru I com u n ist ch inez, Mao Ze Dong,
in 1966. Dorea sd controleze modul in
care oamenii traiesc, muncesc gi gandesc.
PAna in 1976 (cand a murit Mao) ,
qcolile
si facultatile au fost inchise,
iar profesorii si oamenii de
stiinti au fost trimisi sd
munceasci )a cimp.
Revolulia Culturald
a fost rdsp|ndita de
Garzile Rosii
-
tineri cu
putern ice convingeri
com u n iste
Tineri comuni;ti in timpul
Revolufiei Culturale
Gdrzile Rogii,
citind,,Gandirea" lLti
Mao, adunata intr-o
micuta carte rosie.
524r
Dnrr UTUITIIARE
* O parte a margutui s-a desfSgurat
intr-o iarni grea, iEr oamenii aveau
prea pulini mincare. Conditiite au
fost atit de aspre, Tncit doar unul
d in zece a su pravietu it.
RevoLUTULE CoMUNTSTE
' :::i.\ .,.,..t.
Marqul a durat
mai bine de un an
Participanlii la marg
au strdbatut teritorii
inamice, riscAnd sd
f ie atacati
r
RAzBoruL Rrcr
Din 1945, URSS si SUA au devenit
dutmani. URSS credea in puterea
de control a statului si in comunism.
SUA credea in afaceri si in Iibertatea
de exprimare. Aceasti separare s-a
numit ,, Rd,zboiul Rece"
-
un razboi
fara lu pte. Tarile ,, lu ptau
"
costru ind
arme nucleare;i sprijinind conflicte in
alte tari cum ar fi Cuba (l 961- 1962)
si Vietnam (1 9 64-197 5). Razboiul
Rece s-a incheiat in 1989.
Comunigti in Margul
cel Lung, 1 93 4-193 5
Lenin, tideruI revotulionar rus,
!in6nd
o cuvintare in Piala Rogie din Moscova,
pe 7 noiembrie 1918
RBvoLUTTA Rusl
in 1917, comuniqtii ruqi, muncitorii
qi solda[ii au pornit proteste violente
in oraEul Sankt Petersburg. Protestan[ii
doreau un nou guvern
)
care sd-i trateze
corect. in 19 18, comuniqtii au ucis
familia reg ald, rusd, fapt care a declangat
rd,zboiul civil. Au cdqtigat comunigtii, in
1922, iar Rusia a devenit o noud na[iune
comunistd, numitd IJRSS
-
lJniunea
Republicilor Socialiaste Sovietice.
incepdnd din anul 19 91, URSS
s-a divizat) rezultdn d asl"dzi 15
trari.
Soldati americani in Saigon, Vietnam, 1968
---r------II---II-rrr-!
cAurA
$r
DEScoPERA
coPul itu luruE: China, Rusia
I
I
L---rrr------rrrr-----
i!
a
- th;
*-s3
lsroRrA OuuLUr
Lumea noastri
AIOI
^
il
F?rll
s0himbare
imr
ffi
ffi
V,ata oamenilor s-a schimbat
Fiili*i l
t,
de-a lungul intregii istorii, dar cele
mai mari schimbiri s-au petrecut
in perioada recenti.
inainte de cet de-at Doilea Rizboi
Mondial, unele
{iri
europene defineau
colonii pe tot globul: in Asia de sud-est,
in AfricEr, in America Centrali
;i
de Sud,
in Caraibe
si
in Pacific. Din 1947, multe
dintre aceste colonii si-au cAgtigat
independenfa
;i
se autoguvernea26,.
in unele
{iri,
independenfa s-a
cfutigat doar dupa lupte sAngeroas,
iar viafa unora dintre noile natiuni
a fost foarte grea.
Ziarele ne
spun ce se
intAmpla
in lume
*
'SARBAToRT
NATToNALE
in Asia de sud-est, Burma (azi Myanmar)
ti-a
castigat independenla fata de Anglia in 1948.
Singapore si Malaezia, in 1957 . Acestea
ti
multe alte naliuni tinere au sarbatori nationale
(Ziua Nalionala) , care se
!in
in fiecare an,
pentru a marca dobandirea independentei.
Unele clddiri
guvernam entale
au fost construite
in timpul dominatiei
engl eze
Dansu ril e traditionale
fac uneori parte din
paradele Zilei
N ationale
I
t)
fiat
,i'. il
tr--:}
t-'-.i''-
Ziua Nafionali
in Singapore,
se
fine
in
fiecare an,
pe 9 august
Cititul ziarului
fiecare zi
'o{r
te tine la curent
-
istoria se scrie in
LUMEA NonsrnA iru ScnIMBARE
Steagul singaporez a fost
creat cAnd tara a devenit
independenta
/
"K
1'.
Zilei Nationale
qrvENrND
I trtoEPENDENrl
Din 1947 , cand lndia si
Pakistanul au iesit de sub
dominatia engleza, multe
natiu n i au deven it
independente, cu
guverne proprii.
q'r
'
PRoBLEME Nol
Mu lte natiu n i tinere se confru nta
cu probleme. Trebuie sa construiasca
drumuri noi , fabrici, spitale, scoli.
U n e Ie au fost n evo ite sa in fru nte
secetd sau inundatii. Uneori, Iiderii
rivali intra in confl ict declansAnd
perioade de razboi civil. TotuSi,
naliunile tinere au supravietuit,
unele ajungAnd bogate datorita
comertu lu i.
Membrii guvernului
urmaresc paradele
de Ziua Nationala
BdtrAnii i;i amintesc
vremurile de dinainte
de independenta
Arborarea steagului indian,
de Ziua Nafionali, 1947
Copiii noii tiri independente, Ghana,
privind o harti cu statele africane, 1957
q#
'
MENTTNEREA PAcu
Natiunile Unite (ONU) s-au infiintat
in 1945, ca si mentina pacea si sa
incerce sA solutioneze problemele
fara lupte. Astizi, majoritatea
!arilor
independente sunt membre ONU.
Fortele de mentinere a picii, in Somalia,
in 1992
I'i
l.+
t',
,}
I
- - - -
r r---
-
I
- --r - ----
r r al
TaurA sr DEscoPERA :
LOCUffiI CELEBRE: Natiunile Unite
i
mgnr
prnsorunllrAlt:
Lideri de natiuni
I
Copiii se bucurd sd ia
parte la sarbatorirea
L----r------rr----rr---
lsroRn
GlosAr de euvintereheie
Armi nucleari: armi
exploziva, extrem de
putern icd, sim ilara
bombei atomice
Astrolab: un instrument
utilizat in trecut de marinari
5i
de oamenii de
;tiinla
pentru a misura pozitia
pe cer a Soarelui
Si
a stelelor
Astronom: om de
ttiinla
care studiaza miScarea
obiectelor in spatiul cosmic
Budist: persoani care
urmeazi invitituri le Iui
Budd ha, u n cond ucitor
religios care a triit intre
5 6 3-483 i. H r.
cca. sau circa: o dati
aproximativi, de exemplu:
cca. 1 000 d.Hr. inseamna in
jurul
anului 1000 d.Hr.
Cetifean: persoani niscuti
intr-o tari sau acceptat ca
membru al acelei
!ari,
care
trebuie si respecte legile
acelei tari care il si
protejeaza
--5..$
Civilizafie: O societate
cu propriile legi, obiceiuri ,
cred inte si trad itii artistice
Colonie: o atezare sau
o tari guvernatd de o
alta tari
Conservare: p rotejarea
de distrugere sau
descompunere, de ex.
m u m ificarea tru pu ri lor
Cregtin: persoani care
urm eazd invititurile lui
lisus H ristos, invititor
religios care a triit
aproximativ intre 1 -3 3 d. H r.
Cuceri: a prelua controlul
unei zone, prin fo(i
Excava{ie: o portiune
de pamint unde se sapi
pentru a scoate la iveald
obiecte sau cladiri istorice
Fortirea{i: cladire sol ida,
de obicei locuiti de soldati,
care apira oamenii sau
o anumita zoni de
atacu ri
Gladiator: roman, care
lupta in areni, adesea pana
la moarte, contra altui birbat
sau a unui animal salbatic
Hindus: Persona adepta
a hinduismului, o religie
lmperiu: un grup de tiri ,
state sau popoare conduse
de un imparat, o impirateasi
sau de un alt conducitor
p utern ic
lndependent: o tari
independenti este cea care
e condusi de propriul
ei guvern
invitat: persoani care-gi
petrece viata citind
5i
invitand
Ministire: loc unde calugarii
sau calugeritele traiesc intr-o
comunitate religioasd
Manuscris: varianta originala
a unei carti sau a unui
document, de obicei scris
de mAnd
Minaret: turn apartinand unei
moschei, de unde credinciosii
sunt chemati la rugiciune
Musulman: o persoand
adepta a invataturilor islamice,
religie bazati pe invataturi le
profetului Mohamed, care a
triit intre anii 570-632 d.Hr.
Nobil: persoani care poarti
titlul nobiliar, de exemplu
duce/conte, sau care face parte
dintr-o familie de rang inalt
Nomad: persoani care se
muti din loc in loc, odati
cu anotimpurile, care nu
are o locuinti stabila
Obicei: mod de comportare
specifica unui grup de oameni,
manifestat pe o durati lunga
de timp
Olmeci: popor stabilit pe
coasta de est a Mexicului,
intre an ii 1 200 -1 400 i. H r.
Perioada medievali:
cunoscuti
5i
ca Epoca
Medievali. lstoric, perioada
s-a intins intre anii
501-1500 d.Hr.
Planta{ie: un tip de fermi
unde se cultiva extensiv
un o anumita planti,
de exemplu trestie de zahdr,
cafea sau bumbac
Rizboi civil: un rdzboi
intre cetite n i i ace Ie ias i tiri
Religie: un grup de
convingeri care incearci
sa gaseasci explicatie
tuturor lucrurilor si care,
de obicei, accepta existenta
unuia sau mai multor zei
care co ntro Ieazi totu I
Revolu{ie: schimbare
extremi in desfaturarea
unui Iucru
Sacrificiu: o plant5,,
un animal sau viata unui
om, adusi ca ofranda
zeilor
Strimot: membrul unei
familii sau al unui popor,
care a trait cu multe
generatii in urmi.
Sultan: suveranul unei
cu rti islam ice
Suveran: cond ucitor suprem,
un rege, o regini, un imparat
sau un sultan
llaxi: bani platiti citre un
guvern sau un suveran, care
ajuta la fu nctionarea statu lu i
Temnifi: inchisoare
su bterani
Teracota: un lut brun-rotcat,
d in care se fac vase care se
pot arde in cuptor
Tolteci: popor din Mexic,
care a pus bazele unui
imperiu care e existat
aproximativ intre anii
900-1 100 d.Hr.
Tomograf: aparat care
genere azd, imagin i detaliate
ale interioru Iu i corpu lu i,
cu aj utorul unei tehnologii
computerizate.
Trib: grup de oameni
care descind d in
aceiati strimoSi,
adesea cu un
lider comun.