Povestea pulei

de Ion Creang!
Amu cic! era ntr-un sat un "!ran. #i "!ranul acela a e$it odat! n "arin! s! samene ni$te p!pu$oi. #i cum
sem!na el, tocmai atunci s-a nimerit s! treac! pe-acolo Hristos $i cu Sfntul Petrea. Hristos s! nu tace
molcum $i s!-$i caute de drum?
- Da ce semeni acolo, om bun, ntreb! el.
- Ia, ni$te pule sem!n, r!spunse "!ranul cu obr!znicie.
- Pule ai zis c! semeni, pule s! dea Dumnezeu s! se fac!, zise Hristos, blagoslovind sem!n!tura din
treac!t cu amndou! minile, $i apoi se tot duse n drumul s!u cu Sf. Petrea, care nu-$i putea st!pni
mierarea de cuvintele ce auzise c! au e$it din gura lui Hristos, pentru c! niciodat! nu mai vorbise
Mntuitorul a$a de buruenos.
%!ranul, dup! ce mntui de sem!nat se ntoarse acas!. Apoi, la vremea pr!$itului a venit de a pr!$it
p!pu$oii dup! rnduial! $i iar s-a ntors acas!. Dar cnd vine la cules, ce s! vad!? n loc de p!pu$oi, de
fiecare strujan erau cte trei-patru dr!g!le"e de pule, care-de-care mai mbojorate, mai drze $i mai
r!sbelite!...
- Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncu$oara mea de toat! vara, zice "!ranul, sc!rpinndu-se n cap $i
trntind cu$ma de p!mnt ct ce putu. Asta n-am p!"it-o de cnd m-a f!cut mama... 'tu-i ma"ele aerului! -
Ei, ei! Amu ce-i de f!cut? - 'Tu-i-a$ descntecul celui cu blagoslovenia, c! pocit a mai fost la gur!.
#i cum $edea "!ranul uimit, numai iac! ce trecea pe-acolo un potng de bab!.
- Bun!-vremea, om bun, zise ea.
- S!-mi bag genunchiul in vjoiul cui $tiu eu, m!tu$!, zise "!ranul ndr!cit de n!caz...
- Dar ce, Doamne iart!-m! e$ti a$a m!sc!r!gios, m!i omule, zise baba posomort!. Nu "i-i oarecum s!
vorbe$ti a$a, de fa"! cu o b!trn! ca mine?
- D-apoi cum s! mai vorbesc $i eu, m!tu$!, cnd vezi cum $-a f!cut Dumnezeu rs de muncu$oara mea.
Da, la s!r!ciea n care m! g!sesc, pule-mi trebuiesc mie? Uite colo pe ogor, $-apoi mai zi $i dumneata
dac! ai ce...
Cnd se uit! baba pe ogor, $i pune minile n cap de ce vede... pule $i iar pule, belite $i r!sbelite ,n
toate p!r"ile.
- Vai de mine $i de mine, nepoate! Asta nc!-i una.
- Ba dac-ar fi numai una, ce "i-ar fi, m!tu$!! Dar a$a sunt sute $i mii de mii, n cur s! le "ii!.. 'Tu-i a$a $i pe
dincolo c! nu $tiu ce s! mai fac. mi vine s! m! spnzur, nu altceva.
- Ia las', nepoate, zise baba uitndu-se cu jale la pule De unde $tii c-aista nu-i un noroc de la
Dumnezeu pentru dumneata?
- Norocul aista s! nu-l mai dea Dumnezeu nici du$manilor mei, m!tu$!, dar unde s-a mai auzit o
chiznov!"ie ca asta s! m!nnci pule n loc de p!pu$oi! Ia nva"!-m! $i dumneata ce sa fac? c!ci pe
mine nu m! mai ajunge capul.
St! ea baba oleac! pe gnduri $i apoi zice:
- Nepoate, eu te-a$ nv!"a ce s! faci ca s! te desfaci de dnsele r!pede - r!pede $i s! sco"i bani nz!cit
$i nsutit dect pe p!pu$oi, dar ce mi-i da?
- Ce spui, m!tu$!? nva"!-m!, c! "-oiu da ce mi-i cere $i un vrav de pule pe deasupra...
Cnd a auzit baba de pule, i-a zvcnit inima... c!ci i curgea ochii dup! dnsele, cnd le vedea a$a de
zdravene $i brzoete...
- Apoi eaca ce s! faci, nepoate: ncarc!-le n car $i le du la trg c! ai sa le vnzi ca chiperiul. Dar mnca-
te-ar norocul s! te m!nnce, acum trebue sa las ru$inea laoparte $i s! te nv!" cum ai s! nve"i pe
cump!r!tori a le ntrebuin"a.
- C! bine zici, m!tu$!, ia spune-mi, rogu-te!
- Cnd a fi s! le vie dor de pul!, s-o $uere cum $ueri oile la strunga $i atunci, numai s!-"i poat! curul...
Iar! cnd s-ar s!tura de ea, s! zic!: ho! ho! haram nes!"ios. #i atunci pe loc se moae $i te descotorose$ti
de dnsa.
#i drept dovad!, baba $i nf!$c! o m!tr!gan!, care era mai mare, de pe un strujan, $i ncepe s-o pue n
lucrare cum se cade
%!ranul a ncremenit, cnd a mai v!zut $i asta...
- Dar de unde ai aflat me$te$ugul ista? m!tu$!, zise el cu mierare.
- Hei, hei! nepoate, pe unde culege dracul surcelele, eu am t!iat lemne Nu m! mai ntreba cum, $i zi
bogdapro$ti c! "-am deschis ochii ce s! faci...
%!ranului atta i-a trebuit. Da babei ce-i f!g!duise, apoi se duce acas!, $i pune scoar"ele la car $i-l
nfund! bine, njug! boii, se ntoarce la ogor ncarc! un car zdrav!n de pule - $i la trg, b!ete, cu dnsele
la vnzare.
- Hai la pule, hai la pule! Pule zdravene $i tari pentru jupnese mari...
O cucoan! v!duv!, auzind a$a vorbe din gura "!ranului, trimite o slujnic! s!-l cheme la dnsa ca s!-i dea
un colb...
Slujnica se duce $i cheam! pe "!ran. #i cum vine "!ranul, cucoana l $i ia la trei parale, zicnd:
- Dar bine, m!i "!rane, ce porc!rii spui pe lng! cerdacul meu, c! te m!nnc! mama dracului! Acu$ te
pun la scar! $i-ti trag o b!tae, de te-or duce cu cerga acas!... n"eles-ai?
- Apoi, da, milostiv! cucoan!, zise "!ranul sc!rpinndu-se n cap. S! ierte cinstita fa"a dumneavoastr!,
ce sa facem? Ia ni$te pule ni-a dat Dumnezeu $i le-am adus $i noi la trg, s! vedem, ne-om pute prinde
ceva parale pe dnsele, c! ne m!nnc! $i pe noi o mul"ime de ang!rii $i de nevoi de tot felul...
- M!i, "!rane, e$ti nebun, ori cum e$ti, de vorbe$ti pleve de fa"! cu mine?
- Ba fereasc! Dumnezeu, cinstit! cucoan!, vorbesc vorbe s!n!toase, s!racul de mine! Iac! s! v! aduc
una ca s-o vede"i, dac! nu m! crede"i..."Tu-i-a$ praznicul cui le-a pl!m!dit, c! m-a f!cut s! intru n dihonii
cu lumea din pricina lor. ncaltea dac!-ar fi de partea femeeasc!, le-a$ tine pentru mine, dar a$a..."
#i odat! se duce la car $i alege un $tiulete de puloiu, care era mai mare, $i cu dnsa deadreptul n cas!
la cucoan!.
- Iac!, cucoan!, $ag!-"i pare dumitale asta? acum pe ce s-a dus munculi"a mea de toata vara? #-apoi
dumneata m! mai nghii $i cu b!tae, c! pesemne nu-s eu destul de b!tut de Dumnezeu! "Tu-i-a$
patruzecile cui $tiu eu s!-i fut, c! au nceput a m! lua lumea de nebun..."
Cucoana vedea acum c! "!ranul are dreptate, $i se face a se uita ntr-o parte, dar tot tr!gea cu coada
ochiului $i la cinstita pul! din cnd n cnd.
- Bat!-te focul s! te bata, m!i "!rane, c! tic!los mai e$ti! #-apoi cum s-ar face ca s-o poat! cineva
ntrebuin"a, cnd ar vre? Nu-i vorb!, c! mie una nu-mi face trebuin"!. Dar tare m! mier $i eu de a$a
comedie!...
- Cum s! se face, cucoan!! S! ierte cinstita fa"! a dumneavoastr! ia, cnd vine cuiva pofta de dnsa, o
$ueri de cteva ori, cum $ueram noi oile la $trung!, $-apoi atunci, "ine-te la frecu$ - ct ce-i pute, c! las'
dac! m-a da de ru$ine. Iar! cnd te-i mul"imi $i-i vrea sa te lese de frecu$, s! strigi la dnsa: ho! ho!
haram nes!"ios! #i atunci ndat! numai ce-o vezi c! se trage napoi frumos, ca $erpele la lapte dulce #i
pe urm!, de cte ori "i se scoal!... tot a$a s! faci. #i dac! nu te-i mul"!mi, atunci s! m! blastemi pe mine.
- Bat!-te pustiea sa te bat!, mojic m!sc!r!gios, c-al dracului mai e$ti, zise cucoana, care ncepuse a se
mai deprinde cu vorbe de masa... Ia ie$i oleac! afar! din odae, $-apoi te-oiu chema eu acu$, c! avem
oleac! treab!...
T!ranul tace molcum $i ese. Iar! cucoana, drept cercare, ncepe a $uera n!t!rnga, $i atunci cinstita pul!
face zbrc! n pizda cucoanei! Vorba ceea: g!ina b!trn! nu se sp!rie de pula groas!.
#edea, s!rmana, cum $ede mielul la ""a oaei, pn! ce se satur! de supt. Cucoana era de cele mai
tarto$e!
Strmt!-n pizd!, tare-n "ele,
Cra"c! pula din m!sele
C!-i cam iute la o#ele!
n sfr$it dup! ce s-a s!turat cucoana bine, apoi zice nceti$or: ho! ho! haram nes!"ios! pula atunci pe loc
s-a muiet $i foflenchiu! cade jos... Cucoana ndat! o r!dic! cu mare sfin"enie $i o pup! drept n bot... Apoi
strig! pe "!ran n cas! $i lundu-l cam pe departe, zice:
- #i cam cum s-a ntmplat de ai tu bl!st!m!"ii de-aiste, m!i "!rane?
- Cum s! se-ntmple, cucoan!? Ia mai ast! prim!var!, s!m!nnd p!pu$oi n "arin!, a adus dracul - c!
mai bine n-oiu zice - doi oameni pe acolo. #i unul din ei m-a ntrebat: ce sem!n? Eu nu-mi st!pnesc
gura? M-a mpins p!catul s! r!spund n ciud! c! pule sem!n, s! ierta"i dumneavoastr!! #i atunci el pocit
la gur! sau naiba l mai $tie cum a fost, a blagoslovit cu amndou! mnile spre ogorul meu din treac!t,
zicnd: "Pule s! dea Dumnezeu s! se fac!". #i cum vede"i dumneavoastr!, pule s-au f!cut, f!r! $tirea lui
Dumnezeu. #i pula mea $i trei bani, $-o c!ru"! de jidani, s! ierte cinstita fa"a dumneavoastr!.
- Dar bine le mai zici pe nume, manca-lea-ai pe ceea lume!
- Apoi, da, cucoana, dac-a$a le cheam!, cum hast! pul! sa le mai zicem?
- M!i omule, oare nu cumva acela a fost Hristos $i cu Sfntul Petru? C! numai ei sunt a$a f!c!tori de
minuni...
- D-apoi, da, cucoan!, mai $tiu eu cine s! fi fost? Dumnezeu ori dracul, s!-i bag in pchizda mne-sa, c!
mai bine nu le-oiu zice, s! ierte cinstita fa"a dumneavoastr!, c! $tiu ca mi-a f!cut-o bun!...
- Dac!-i a$a cum spui tu, m!i "!rane, apoi eu cred ca tot Hristos a fost. #i de-aceea, hai s!-"i cump!r $i
eu una, spre aducere aminte de anul cnd s-au f!cut pe ogoar! de cele care spui tu... c! dup! mine
aista-i semn de bel$ug.
- Pule, vrei s! zici, cucoan!.
- De-acelea, mnca-le-ai s! le m!nnci, c! mult le mai por"i prin gur!.
- Apoi da, dac-a$a ni-i deprins! gura, ce s! facem? Ierta"i $i dumneavoastr!! Dar $i dac-a fi dup! vorba
dumitale, cucoan!, apoi mult stau eu $i m! mier de Dumnezeu. Ce dracul? N-are el alt! treaba dect
numai se-apuce de f!cut pule pe ogoarele oamenilor! Doamne, iart!-m!, dar pulos trebuie s! mai fie $i
Dumnezeu acela, de-i plac a$a de mult pulele! ns! mai $tii p!catul? Oiu face $i eu ca dumneata,
cucoan!. Poate a vrut Dumnezeu s! se cace cu bani n punga mea, c! de mult $ade pustie - fran"! de
para n-am la sufletul meu. - Ei, ce zici, cucoan!, iei-"i una ori ba? - c! m! prea ntrziu cu iarmarocul.
- Apoi ce mi-i cere tu pe scrn!via asta, zise cucoana, facndu-se c! i-i grea"! oarecum... Vorba ceea:
dee-mi-o Dumnezeu, dar nu-mi trebue$te.
- Apoi ce s!-"i cer, cinstit! cucoan!! Ca s! nu ne sbatem, mi-i da cinci sute de lei n cap!t $i pace bun!.
- Ce-ai spus? Cinci sute de lei? Dar $tii c! e$ti de duh, m!i "!rane!
- Apoi, da, cucoan!, mult mi-au asudat $i mie coaele, pn-am pr!$it att amar de pule, $i le-am adus n
halul ista, cum le vezi $i dac! de la una ca dumneata nu m-oiu chiaburi, apoi de la "!rance de-a noastre
"i-ai g!sit sa m! pricopsesc? C! ele ar voi s! le dai cate-o te$tea de pule de-o para $i cte-un vraf pe
deasupra... A$a-i la noi la "!rani, b!ga-mi-a$, Doamne iart!-m!, s!-mi bag! S! ierta"i de vorba ceea
proast!!
- M!i, "!rane, dar trei sute de lei nu "i-i deajuns?
- Nici o le"cae mai pu"in, cucoan!.
- Patru sute, m!i.
- Nu se poate, cucoan!.
- Nici 450?
- Ba nici 499 de lei $i 39 parale. Nu te mai pune $i dumneata, cucoan!, pentru 50 de lei. F!-mi ncaltea o
saftea s! nu mai stea c-ai s! ai bun!tate de pul!, de mi-i pomeni, $i mi-i ndrepta $i la alte cucoane de-a
dumneavoastr!...
- Hai, na-"i 500 de lei, zice cucoana. Dar nu cumva s! te obr!znice$ti s! spui cuiva c! mi-ai vndut
mascarale de-aiestea, c-apoi al t!u e dracul. n"eles-ai?
- A... ra! cucoan!, d-apoi eu grija asta o am, p!catele mele?
n sfr$it, cucoana d! 500 de lei, $i ie pula - $i "!ranului pe ici i-i drumul, se duce-n treaba lui s! vnd!
cum a put $i pe celelalte pule. Dar pule de-ar av, despre asta nu se mai plnge el acum. Vorba ceea:
calul bun din grajdiu se ntreab!.
Dar ce mai atta vorb!. Cum s-a dus "!ranul, cucoana cea pa$ni"! $i sp!$it! face o cutie de argint poleit!
cu aur, mpodole$te sfnta pul! n bumbac, stropit cu arome, o a$az! $-o ncue n cutie ca pe un odor
nepre"uit, ia cheea la sine, $i cnd i venea haghi"ele se a$eza gospod!re$te pe treab!, $i astmp!ra
pofta, $i ca mai ba s!-i duca dorul, sau s! umble pe apucate, ca pn! atunci. Se nchipuluise biata
cucoan! cte se poate de bine pentru b!trne"e...
Amu, ntr-una din zile, iaca ce vine popa de pe mo$ia cucoanei $-o roag! de to"i Dumnezeii s!-i boteze
un copil. Cucoana, ca s! nu strice hatrul popei, pune caii la c!ru"! $i se duce cu dnsul n sat s!-i
boteze. #i dup! ce-i boteaz! copilul, r!mne la popa la mas! n acea zi. #i la mas! lu! $i cucoana mai
mult un p!h!ru" dou! de vin, cum i treaba oamenilor: ba ia poftim lua"i-l m!car pn! la brul preotesei,
ba, atta r!u sa fie! - pe cucoan! o ia vinul de cap, $i pe loc i $i vine pofta de pul! Ei! Ei! ce-i de f!cut?
Da cucoana s! se duc! acas!, popa $i cu preoteasa n-o las!.
- Ai s! mi la noi n ast! noapte, cum!tri"!, ziser! ei, c! doar nu-"i plng copiii acas!.
n sfr$it, cucoana sc!p!r! de dor de pul!...
- Cum!tre p!rinte, zise ea de la o vreme: dac! nu m! l!sa"i s! m! duc, "ine cheea asta, $i f! bine sfin"ia
ta de te du acas! la mine, deschide l!doiul de lng! patul unde dorm eu, scoate de-acolo o cutie de
argint $i mi-o ad!-ncoace, c!-mi trebuie ceva dintr-nsa: chi"ibu$uri de-a noastre, $tii, cum i treaba
femeilor...
Popa, chitind c!-s ni$te daruri pentru preuteasa, pe dat! $i porne$te c!lare.
#i ajungnd pe la ameaz!, n mijlocul verii, $i da inima din popa de caldur!. Cnd pe la mijlocul drumului,
trecnd prin marginea unei p!duri, sta la umbra unui copac pletos s! se r!coreasc! oleac!. #i cum sta
de se r!corea, i d! dracul n gnd s! umble n cutie $i s! vad! ce-i acolo? Suce$te el cutiea, o nvrte$te
$i nu $tiu cum face c-o deschide. #i cnd se uit! n!untru, ce s! vad!? Vede co$cogemite mascara,
nvelit! n bumbac stropit cu aromate... Atunci popa cuprins de mierare, ncepe a $uera. #i cum se mira el
$uernd, pula face zmrc! n curul popei... Popa atunci ncepe a r!cni $i zice: Doamne, izb!ve$te-m! de
vr!jma$! Nu l!sa pre robul t!u de batjocora diavolului! C! "ie unuia am slujit $i afar! de tine pre altul nu
$tiu. Dar toate erau n zadar. n sfr$it, dac! vede popa $i vede ca nu mai este sc!pare, scoate brne"ul
de la izmene $i cu un cap!t l leag! de copac,iar cu celalalt cap!t de brne", leag! pula cum poate, $i
unde nu ncepe popa a se smuci $i a cotigi n toate p!r"ile, cum se smucesc boii la tnjal!, cnd trag ceva
din greu, dar nu era chip Se roag! el popa, r!cne$te el popa, crne$te el, popa, dar nu-i n!dejde de
sc!pare, c-o dat peste pul! mare.
n sfr$it oleac! de nu era s! ias! sufletul din popa; cnd noroc de la Dumnezeu, eaca o vac!, pe care o
p!lise strechia, ct pe ce erea sa dee peste dnsul s!-l zdrobeasc!. Atunci popa, de spaim!, ncepe a
striga desn!d!jduit: ho! ho! haram, mnca-te-ar lupchii s! te m!nnce! Vaca d! n l!turi $i atunci numai
eaca $i pula ese din curul popei!... #i cnd se vede popa sc!pat, o $i croie$te la fug! prin p!dure ca un
nebun, lasnd $i cal $i cutie $i brne" $i preuteas! $i cucoan! $i tot, $i se va mai duce n toat! lumea. #i
dus a r!mas $i pn! n ziulica de ast!zi.
Smb!t!, &877 Octombrie 22 &878 Noemvrie &2