Sunteți pe pagina 1din 481

KATHLEEN DRYMON

LUNA PIRATILOR
Roman
Traducere din limba engleza
de Anca Ionescu
Editura EIS POL
Bucureti 1994
PIRATE MOON
by KATHLEEN DRYMON
ISBN 973-96220-9-7
PROLOG
Londra, 1814
Stralucirea lumanarilor i a lampilor cu miros
parfumat Tnvaluia partea de jos a imobilului din
strada Cockspur nr. 122.
' Un grup galagios de $ase persoane intra prin
ur. dubla din fata, Tntampinat de o matahala de
om i de majordomul bordelului.
- Imi permiteti sa va iau palariile, domnilor?
Amos ii amintea foarte bine cand acelai grup
vizitase ultima data stabilimentul Rosei Bishop. Ii
amintea, de asemenea, ca cei mai Tn varsta din
grup platisera pentru paguba produsa atunci.
in timp ce grupul cobora Inaintand spre ua
larg deschisi a imobilului de trei etaje, unui din
tineri Tl Tnghionti Tn brat pe tovaraul sau,
optindu-i:
- Nu uita" Kat, ca am acceptat sa te luam cu noi
asta-seara cu conditia ca-ti vei tine ochii plecati i-
3
ti vei trage palaria in jos. Ochii atia verzi ai tai te
tradeaza al dracului.
Era uor sa-ti dai seama ca tovaraul tanarului
nu mai fusese niciodata Tntr-un asemenea
stabiliment. Ochii verzi, care se iteau pe furi pe
sub borurile palariei din matase neagra, se
rotunjira cand una din fetele Rosei, purtand ceva
mai mult decat un neglijeu negru, se salta cu
aplomb de pe perna de catifea roie, cu margini
aurite, pe care zacuse pana atunci, i, cu un mers
vioi, se apropie de grup.
- Vad ca domnii doresc sa se distreze Tnseara
asta, facu din ochi cu o sclipire cunoscatoare,
zambetul ei generos cuprinzand Tntreg grupul.
Numele meu este Milly, i va voi lasa sa patrundeti
un mic secret, domnilor. Se apropie de ei, ca i
cand Tntr-adevar ar fi avut sa le spuna un secret, Tn
timp ce cu palmele Ii cuprinse bogatia partial
expusa a sanilor abundenti. Mi s-a dus vestea ca Tn
vreo doua randuri am fost Tn stare sa Tnnod
picioarele unui barbat, aa Tncaltate Tncizme cum
sunt. i, cu un ras senzual i rautacios, care nu
mai lasa nici o Tndoiala asupra invitatiei sale, cu o
mi$care experimentata a mainilor, Ti elibera sanii.
Captand atentia intregului grup, cele doua
rotunjimi gemene de came alba, cu sfarcurile
Tntunecate, Tncepura sa se mite circular, Tnvreme
ce restul trupului lasciv ramanea nemicat.
Toti ochii se atintira asupra,globurilor de came
alba ca laptele, ce continuau sa se roteasca. Tu?ind
uor, primul tanar, care ii reveni in simtiri,
murmura cu voce joasa:
- in regula, Milly, sunt omul tau. Mi-a? putea
Tnnoda un pic calcaielein seara asta. Milly Tl apuca
de mana, nepermitand alteia sa se apropie, ceea ce

1-ar fi putut face sa-i schimbe hotararea i sa


aleaga pe altcineva. Stephen Robards prinse
privirea celui numit Kat, i, Tnvreme ce Tl tragea
afara din grup, Ti zise uor:
- Pe Dumnezeul meu, Kat, sunt doar om, ce
naiba!
Chiar Tnmomentul Tncare grupul Tncepuse sa
Tnainteze spre salonul principal, uft barbat frumos,
5
cu pielea Tnchisa la culoare, se opri In picioare, pe
odihna de la etajul doi a scarii. Inainte de a cobort,
se apleca i cuprinse' talia unei femei de varsta
mijlocie, cu trasaturi palide, care se afla langa el.
Luandu-i mana in propria-i mana, cu mult mai
mare, i-o saruta.
- Nu uita, Rose, sa-i spui lui Prinny ca-mi pare
rau ci de data asta nu am putut sa-1 vad cat am
stat fa Londra.
- Oh, tare a fi vrut sa nu pleci aa de repede pe
vasul ala mgrozitor. N-ai stat in port, in Londra,
decat cateva amarate de zile.
- Eti gata sa vii acum, Kat? Cred ca ai vazut
destul ca sa fii multumit9 intreba Robert
Newberry, dar, urmarind privirea verde a lui Kat,
care se oprisc asupra cuplului ce. cobora scara, Ti
dAdu scania cfl vorbelc sale se izbeau de ni?te
urechi surde.
Cand Rose Bishop ?i Garrick Steele ajunsera la
capatul de jos al scarii, flira mtampinafi de Amos
i atunci Kat observa ca barbatul aflat alaturi de
6
femeie era chiar mai malt decat majordomul.
Dupa ce Rose opti cateva inStrucJiuni grabite
In urechea lui Amos, negrul se repezi sa-i
Indeplineasca porundile.
Micul grup se opri in picioare la marginea
scarii, ochii verzi nefiind Tn stare sa se rupa de
imaginea barbatului i a femeii. i aa s-a
Tntamplat ca grupul se lasase surprins de
apropierea negrului care, dintr-o singura micare,
smulse palaria cu boruri largi de pe capul lui Kat.
Un murmur facu Inconjurul Inciiperii
aglomerate. Barbafii-clien|i, ca i fetele Rosei
Bishop, fiira luati prin surprindere de cascada
bogata de bucle negre, stralucitoare, care se
revarsa de sub palarie, ajungand pana la talia
costumului de matase, minunat croit, pe care toji,
pana Tn acel moment, crezusera ca Tl poarta un
tanar barbat.
incepura sa circule uoteli pe seama identitatii
tinerei femei, Tn vreme ce chiar i barbatul aflat
alaturi de Rose Bishop parea ca-$i regasete destul
7
de greu calmul, privind spre aparitia de la
picioarele scarii. Parul de abanos care incadra
textura catifelata a pielii i stralucirea verde a
ochilor de jad erau imposibil de ignorat.
Tovaraii lui Kat fura primii care-i venira in
simtiri. Tragand-o de brat, o tarara catre ua de la
intrare, rupand vraja cu care o Tnvaluise omul cu
ochii albatri, de otel.
1
Zvonul despre incidentul din salonul Rosei
Bishop se rSspandi prin Londra ca focul salbatic.
In dimineaja urmStoare, aproape toti servitorii din
casa Wessely se adunarS In jurul mesei de
bucatarie brazdate de taieturi de cujit, povestind
ceea ce auzisera despre tanara nepoata a batranei
lor stapane.
- Cu siguranta trebuie ca era grupul ala de
8
tineri destrabalati care o viziteaza din cand Tncand
pe domnioara Katelin i care o Tmpinge pe calea
pierzaniei. Bethany, tanara i foarte naiva
camerista, Ti facu cunoscuta opinia asupra Tntregii
afacer'.
- 1 sigur ca Miss Katelin nu ar fi mers
nicioc ita Tntr-o casa cu o reputatie atat de proasta,
daca nu ar fi fost condusa pe drumul asta.
Bertha Mallory, bucatareasa cea grasa a casei
Wessely, o fiilgera cu privirea pe tanara camerista.
- Afacerea asta poate foarte bine sa fie un zvon
i o minciuna, dupa cate tiu. Nu ca n-a zice ca
domnioara Katelin nu prea are grija Tn unele
cazuri.
Majordomul Thomas Ti Tnalta vocea, Tn timp
ce intra pe ua bucatariei.
- Stapana a primit un vizitator devreme, dis-de-
dimineaja, care i-a povestit toate amanuntele

despre purtarea de asta-noapte a nepoata-sii Tn


stabilimentul plin de pacate al Rosei Bishop.
- Un vizitator, zici? Berthei Mallory Ti displacea
9
profund cand Thornas stramba din nas dispretuitor
la adresa celorlalti servitori ai casei Wessely, aa
cum facea acum.
- Ehei, reverendul J onathan Dansmith in
persoana a sosit acum hat o ora. L-am eondus
imediat in salon, atat era de nerabdator s- *vada
pe doamna.
Bertha trase adanc aer Tnpiept.
- $i de unde eti tu atat de sigur ca tocmai
vestea despFe purtarea de asta-noapte a
domnijoarei Katelin 1-a adus pe bunul reverend pe
treptele de la ua noastra?
Thomas Tndrepta o cuta imaginara de pe haina
sa de catifea verde Tnchis, Tnvreme ce simtea toti
ochii ajintifi asupra sa.
- Nu am de gand sa barfesc pe socoteala
afacerilor stapanei, Tncepu, vrand sa sublinieze
faptiil ca aceasta ocazie reprezenta ceva cu totul
neobinuit pentru el. L-am auzit pe reverendul
J onathan Dansmith spunand ca toata Londra
vorbe?te ca domnioara Katelin ar fi fost prinsa pe
10
neateptate in salonul faimoasei case tinute de
doamna Rose Bishop. Pronunta numele femeii, ca
i cand ar fi luat ceva gretos in gura.
- i ce vrei sa spui, cand zici ca a fost prinsa pe
nea?teptate? il intreba din nou Bertha Mallory pe
Thomas.
- Bunul reverend spunea ceva despre domni-
oara Katelin, cum ca era imbracata ca un barbat
i ca nu a fost descoperita decat atunci cand
cineva din personalul Rosei Bishop i-a luat paiaria
de pe cap.
Thomas paru sa-i dea seama ca barfmd cu
servitorii aici, la bucatarie, coborase dintr-o data
sub pozitia sa obinuita.
- Sunt sigur ca Doamna noastra a fost luata
prin surprihdere de aceasta veste, ca oricare din
noi, dar nu vad nici un motiv pentru care sa stam
in jurul mesei de bucatarie discutand despre
afacerile domnioarei Katelin. Sa ne intoarcem la
lucru, inainte de a mai adauga cine tie ce.
Ca stapana fusese luata prin surprindere, era un
11
adevar submtdes Elisabeth Wessely, in varsta de
71 de ani, statea In picioare, teapana ca o vergea
de arama, In fata nepoatei sale, iar mania i se citea
mai mult decat evident, pe fa{a brazdata de riduri,
pe care doua pete de un rou violent Ii Insemnau
umerii obrajilor.
- Am trimis dupa avocatul meu, domnul
Grisewald, Katelin. Se va ocupa de plecarea ta
imediata la Saint Kitts! Privindu-i nepoata atat de
frumoasa, Elisabeth Wessely simtea cum i se
domolete furia tia,ca, In mare masura, com-
portarea lui Katelin i se datora chiar ei i vinovatia
va cadea asupra propriului sau cap. O rasfatase pe
fata scandalos de mult In ultimii zece ani.
- Ma trimiti la Saint Kitts, matua Elisabeth? La
tata? Strigatul tinerei femei exprima o totala
nelncredere.
Se Intamplase de multe ori ca nepoata sa fie
prinsi jucand feste celor din jur, In ultimii zece
ani. Fusese exmatriculata de la coala pentru ca
ajutase o alta fata sa se strecoare la grajduri, Intr-o
noapte tarziu pentru a se Intaini cu fiul grajdarului
12
?ef. intamplarea se petrecuse Tntr-o coala de fete,
unde matu?a sa o trimisese cu speranta ca va face
din ea o tanara lady. Alta data, mcercase sa-i
ajute prietena, pe Myra Livingston, sa fuga cu
iubitul, dar fusesera prinse amandoua de tatal
Myrei. Matua se suparase i atunci, dar nu o
ameninfase niciodata ca o va izgoni din casa ei.
Chiar i atunci cand s-a descoperit ca nepoata
Katelin se deghiza Tn baiat i lua lecfii de scrima,
Tmpreuna cu prietenii ei din totdeauna - aceiai
prieteni cu care ieise seara trecuta - matua nu
reactionase atat de drastic.
- Matua Elisabeth, nu poti fi atat de suparata
pe mine, Tncat sa nu-mi acorzi cel putin ansa de a
explica ceea ce s-a Tntamplat cu adevarat noaptea
trecuta.
Capul cu par carunt, coafat strans, se mica
instantaneu Tnfata i Tnspate.
- De data asta nu, draga mea. M-am hotarat
deja. Te porfi salbatic aici, la Londra! Ai nevoie sa
fii strunita cu putere de un barbat care sE-i asume
responsabilitatea Tnceea ce te privete, Tnainte de
13
a mai mtreprinde ceva i mai bizar decat vizitarea
unui loc atat de rau famat ca cel pe care 1-ai vizitat
seara trecuta. Ca i cand fata ar mai fi putut
mtreprinde ceva i mai nastrunic! Elisabeth
Wessely luase aceasta hotarare sub Tndrumarea
reverendului J onathan Dansmith i nu avea de
gand sa dea inapoi in fata amenintarii lacrimilor
nepoatei.
- Dar, matua Elisabeth, nu l-am vazut pe tata
de zece ani. Nu mi-a trimis nici un cuvant de cand
a parSsit Londra pentru Saint Kitts! Katelin refuza
sa creada ca matu?a ei putea fi atat de cruda.
- Avocatul meu m-a Jinut la curent cu afacerile
tatalui tau, In tot cursul acestor ani, marturisi
Elisabeth. Nu o informase pe Katelin asupra
acestui lucru pSna acum, deoarece nu vedea nici
un motiv pentru care ar Tntrista-o pe fata fara vreo
cauzi anume -Richard Ashford nu considerase ca
este necesar sa-i' informeze fiica asupra vietii noi
pe care i-o cladise, iar Elisabeth, cu atat mai mult,
nu apreciase ca era cazul sa repete nepoatei ceea
ce Ti comunica avocatul. Tatal tau locuiete inca
14
pe plantatia din insula Saint Kitts, pe care a
motenit-o dup& moartea mamei tale. Nu precizS
ins2, de teami ca nu cumva Katelin sa-?i
intareasca argumentajia, ca Richard se
recasatorise, la scurt timp dupa sosirea sa pe
insula. .Cu toate acestea, Elisabeth credea c&
probabil mariajul fusese, in cele din urma, solutia
cea mai buna. 0 alta femeie, cu cajiva ani mai
tanara decat ea, ar fi educat-o, probabil, mult mai
bine decat fusese ea in stare s-o faca, pe aceasta
tanara, cu voinfa atat de puternica.
- Nici nu imi mai cunosc tatal! pleda Katelin, in
vreme ce tragea cu ochiul spre linia Inclinata i
neclintita a matuii sale. Temandu-se de ceea ce ar
putea fi mai rau, Ti simp lacrimile prelingandu-se*
in jos pe obraji.
Elisabeth ofta uor. Ii fagaduise, inainte de a
veni In camera nepoatei, sa reziste cu tSrie in fa|a
dificultStilor care tia ca vor aparea. Nu luase
aceasta hotarare pentru ca sa o pedepseasca pe
tanara fata; credea cu adevarat c5 nepoata va
beneficia de pe urma indrumarilor paterne.
15
- TatSl tau te iubete cu toata dragostea,
Katelin. Cand mi te-a lasat ?n grija, dupa moartea
mamei tale, era prea copleit de propriul necaz ca
si mai aiba grija i de nevoile tale. E un om bun,
Katelin. intotdeauna {i-am spus acfest lucru i,
daca nu a fi convinsa de asta, nu te-a? trimite la
el. Cu trecerea timpului, vei vedea ca am avut Tn
vedere numai interesul tau, spre binele tau. DOresc
ca de acum incolo sa nu mai parase$ti casa pana
vei pleca din Londra. Ma tem ca barfitorii se
distreaza de minune pe seama ultimelor tale
ispravi i, drept sa-|i spun, draga mea, numele
Wessely a avut destul de suferit. i cu asta
Elisabeth se tndreptS catre ua, dar, mai tnainte de
a apftsa clanfa, probabil, fu cuprinsa de mici
regrete.
- Draga, Tncearca sa-|i adaptezi via{a dupa a
tatalui tau, macar doi ani. Daca, dupa aceasta
perioada de timp, vei mai duce dorul Londrei,
atunci iti promit ca vei putea sa te Tntorci la mine.
Deschizand ua, iei afara din camera.
Katelin Ashford ramase in picioare, privind
16
cum dispare din camera spatele drept al matuii:
tergandu-i lacrimile cu dosul mainii, Katelin
incerca sa-i intareasca sufletul, spunandu-i qa
matua se va Tnduioa cu siguranta. Probabil ca
folosea aceste amenintari doar ca mijloc de
pedeapsa i Intr-o zi sau doua ii va schimba
hotararea. Matua Elisabeth mi putea vorbi serios
atunci cand declara ca o va trimite la Saint Kitts.
2
Singura, in picioare, pe puntea de lemn a
vasului numit Caroline, Katelin se sprijinea de
balustrada i i?i tergea lacrimile. Docurile Londrei
dispareau incet in ceata rece, care cuprinsese
marea pana la mai. Se intreba, chiar daca o facea
cu intarziere, cum de intreaga afacere ajunsese la
acest sfar?it trist. Totul se petrecuse atat de
repede, incat abia ii mai amintea cu greu ultimele
17
zile.
Din acea dimineafa cand matu?a o anuntase ca
urma sa paraseasca Londra pentru Saint Kitts, Kat
fusese izolata in spatele zidurilor de piatra ale
casei Wessely. Prietenii ei, inclusiv cativa. din
tinerii cu care fusese Tn acea noapte nefasta la
stabilimentul Rosei Bishop, fiisesera Tndepartati
chiar de la u?a de intrare, de catre reverendul
Thomas, conform ordinelor stricte ale matujii
Elisabeth. Insai Katelin fusese oprita sa faca
vreun pas tn afara casei, pana in aceasta
dimineata, cand, impreuna cu numeroase cufere i
*cutii ce contineau lucrurile sale, fusese condusa de
Elisabeth Wessely, cu trasura casei, pana la eheiul
aglomerat al Londrei, unde matua i nepoata T?i
luasera ramas bun, lacrimand din plin. Katelin
fusese zorita sa traverseze eheiul i sa se Tmbarce
pe Caroline. Matua, care abia mai putea fi
recunoscuta prin perdeaua deasa i involburata a
cetii, ii facea cu mana semne de drum bun.
Simjind micarea vasului sub picioare i
usturimea strata a m&rii, amestecata cu ceata
18
Tnvaluitoare, Katelin Ti tampona ochii trai cu o
batist5 tivita cu dantela. Doi ani lungi, departe de
casa i de prieteni! Gandul nu Tnceta de a-i juca in
cap. Era ca i cand ar fi fost izgonita de langa tot
ceea ce iubea.
- Scuzati-ma, domnioara Ashford. Gandurile-i
negre fura Tntrerupte. Capitanul m-a trimis sa vad
daca nu aveti nevoie de ceva. Secundul de pe
Caroline era un barbat tanar, malt ?i suplu, in jur
de 35 de ani. Avea parul castaniu, taiat scurt, sub
cascheta de marinar, iar ochii caprui Ti tradau
manierele degajate. Era cunoscut de catre
camarazii sai sub numele de Scotty i se tia ca
este Tntotdeauna gata sa admire o femeie
frumoasa. Iar acum era mai mult decat multumit
sa Tndeplineasca ordi^ul capitanului.
Kat aflase de la domnul Grisewald, care venise
pe chei si se Tntalneasca cu ea i cu matua
Elisabeth, Tnainte de plecarea vasului, ca nava
Caroline era un vas comercial, care transporta Tn
cala vinuri fine i lazi ferecate, pline cu dantela i
lenjerie. tia ca este singura femeie din cei patru
19
pasageri Tmbarcati, totui, Katelin nu se ateptase
la vreo atentie deosebiti din partea ofiferilor. in
timp ce tanSrul imbracat in haina marinareasca de
culoare albastru Tnchis Ti atepta raspunsul, un
zambet u?or alunecS pe buzele arcuite ale fetei. La
urma urmei s-ar putea ca voiajul spre Saint Kitts
sa nu fie chiar atat de plicticos. Dand din cap,
raspunse:
- Multumesc, dar cred ca ma-voi refrage in
cabina.
Chiar cu ochii scaldati in lacrimi, zambetul ei
facu sa tresara pieptul secundului, vocea ei, atat de
dulce, de ritmata, ii stSrui Tnurgchi multa vreme
dupa ce sunetul de pe buze se stinse. I-a trebuit o
vreme Tndelungata sa-$i poata reveni, Tntimp ce
privirile-i castanii o urmareau, ca i cand ar fi
a?teptat vreun favor din mana ei atat de delicata.
- Atunci ceai? se balbai Tn cele din urma,
simtind cum i se Tmbujoreaza fata. Va voi trimite
ceaiul Tncabina, se grabi s5 explice i, simtindu-se
mai tulburat chiar decat un adolescent fara
experienta, se Tndeparta, nerabdator sa Tnde-
20
plineasca propriul ordin.
Pe cand cobora in graba puntea, indreptandu-
se spre bucatarie, privi inapoi peste umar, ca sa
mai zareasca o data frumusefea aceea neobinuita.
I?i va acorda onoarea de a-i duce personal tava cu
ceai in cabina, nu-1 va lasa pe baiatul de serviciu
s-o faca. i ii va spune capitanului Howard ca ar fi
incantat sa o intretina pe domnioara Ashford pe
toata durata caiatoriei la Saint Kitts.
Reactia ofijerului, atat de flatanta, nu
reprezenta, totui, nici o noutate pentru Katelin.
in ultimii ani, de cand se transformase dintr-o fata
stangace, cu picioare lungi, intr-o tanara femeie
sigura pe ea, se bucurase de curtea multor barbati.
i, totui, ii ramase un mic zambet pe buze,
privindu-1 pe tanarul care se grabea, traversand
puntea vasului. Strangandu-i haina captuita cu
blana putin mai strans in jurul umerilor, se
indrepta spre cabina.
Cabina lui Katelin era mica, deoarece aproape
tot spatiul de pe Caroline era destinat
transportului de marfiiri. Un pat de campanie pe
21
un perete, o masa i un dulap pe celalalt perete
alcatuiau tot mobilierul cabinei. Despachetandu-i
cateva lucruri de imbracaminte i aranjandu-i
articolele de toaleta pe masuta, Katelin ii trecu
peria prin parul lung, mai inainte de a-i agata
haina in' micul dulap, apoi intinse mana dupa
cartea pe care o citea pe cand se afla in casa
matuii.
Cateva minute mai tarziu, se auzi o ciocanitura
in ua cabinei. Aezand cartea de o parte, Katelin
se trezi. in fata tanarului ofiter, care statea in
picioare, cu o tava cu ceai in mana. il intampina
cu un zambet generos.
- V-ati intors atat de repede, spuse oarecum
surprinsa. -
Secundul intra in cabina i aeza tava jos, la
picioarele patului. Daca ar fi fost dupa el, nu ar fi
spus ca s-a intors destul de repede. Katelin
Ashford era probabil cea mai frumoasa femeie pe
care o intalnise vreodata. Fara haina, aparea i m^i
evident ca fusese binecuvantata din plin cu
farmec. Purta un costum de calatorie cu o croiala
22
modems, fusta din catifea neagra se mula pe
olduri, acoperindu-i picioarele lungi i zvelte,
jacheta roie, lunga pana la talie, Ti venea perfect
peste bluza de matase alba, proaspata, punand in
evidenta o crayata de dantela ro?ie la gat. Cu
buclele-i stralucitoare, de abanos, curgand libere
pe spate, reprezenta perfecpunea Tnsai, aa cum
statea In" picioare Tnfata lui.
- Ceaiul va va Tncalzi, domnioara, baigui Tn
cele din urma, revenindu-i din stupoare i
sperand ca nu a aparut ca un prostanac Tn fafa ei.
Ceea ce Ti lipsise cel mai mult lui Katelin, pe
cand se afla sechestrata Tn casa Wessely, fusese
tocmai societatea prietenilor ei masculini. Invatase
de foarte devreme ca devenea cu atat mai mult ea
Tnsai, eu cat se afla Tnconjurata de mai multi
barbati. Barbapi tiau mult mai bine decat femeile
cum sa se distreze. il gasea interesant pe tan&rul
care statea acum Tnpicioare, Tnfata ei, dei pupn
cam timid.
-Ceaiul este foarte bine venit, domnule...?
Katelin dorea sa-1 faca sa se simta Tnlargul sau i
23
se gandea ca Incercarea de a-i afla numele ar fi un
bun inceput.
- Numele meu este Scott Roberts, domnioara.
Aproape toti ma striga Scotty. Sunt secund pe
Caroline, i nu ezitaifi s5-mi spuneti orice dorifi.
Scotty Intarzie in cabina, nevrand sa piece i sa
revina la Tndatoririle sale.
- Bine, domnule - vreau sa spun, Scotty - v5
multumesc Inc2 o data pentru ceai. Katelin zambi,
distrandu-se imenstn acel moment. Care femeie In
toate mintile nu s-ar fi bucurat sa fie copleita de
laude mute, aduse frumusetii sale, aa cum i se
mtampla ei acum, deoarece ochii cu sclipiri
castanii-verzui ai tanarului ii spuneau tot ceea ce
buzele nu reueau!
Secundul ramase Tn picioare, Tnci un minut, cu
privirile holbate. Apoi, Tntorcandu-se Tn cele din
urma, o pomi spre ua, dar se opri brusc Tnainte
dea rasuci manerul clan^ei.
- Masa se servete In cabina capitanului la ora
$ase. Pasagerii iau masa, de obicei, Impreuna cu
24
ofiferii de pe vas.
- Bine, atunci sunt sigura ca ne vom revedea
din nou la ora mesei, Scotty, replica Katelin.
Rezemandu-se de pema proptita de peretele
cabine , cu ceaca de ceai i cartea alaturi, Katelin
Ti pet :cu prima zi pe mare, mai putin nelinitita.
Hotar- ta sa ia partea buna a lucrurilor, admise,
chiar daca numai Tn mica masura, ca dupa top
ace?ti ani, era ner5bdatoare sa-i revada tatal.
Ii amintea perfect ziua cand ea i tatal ei
sosisera Tncasa Wessely i, aeza{i Tnsalonul din
fata, tatal ei Ti tergea lacrimile care Ti iroiau pe
obraji. Inca Ti mai amintea cuvintele lui cand Ti
spunea, cu un glas frant, matuii, c5 tot ceea ce
cere este putin timp ca sa Tncerce sa se deprinda
cu ideea pierderii iubitei lui sotii.
Kateline Ashford,, mama lui Katelin, murise la
na?tere, Tncercand sa aduca pe lume copilul pe
care ea i sotul ei Tl dorisera atat de mult. 0 data
cu moartea ei, murise ceva i din via{a lui Richard
Ashford. !i facea reprouri i se acuza de fa{& cu
25
Elisabeth, iar durerea Ii sporea de fiecare data
cand se uita la fiica sa, care era imaginea vie a
mamei ei.
Nu avusese loc nici o discutie Tncontradictoriu.
Elisabeth era mai mult decat de acord sa-i ?sume
responsabilitatea cre?terii singurului co il al
scumpei sale surori. Richard Ashford pt "asise
Anglia i plecase doua zile mai tarziu la Saint
Kitts, unde dispunea de o plantatie numita Coral
Rose, motenita de la un var al sau. Cat despre
Katelin, de atunci Incolo, nu mai auzise nimic
despre tatal ei. Cafiva ani, acesta menpnuse relajii
sporadice cu matua ei, dar nici o scrisoare nu-i
fusese trimisa direct lui Katelin.
In decursul anilor, Katelin Ii Tmpietrise inima
fafa de tatal dezertor. Era mai mult decat fericita
sa traiascS Tncasa matuii din Londra.
Dac5 ar fi sa spunem adevarul, Tngrijorarea
fusese cauza nemaipomenitelor ispravi ale lui
Katelin la Londra, mulfi dintre cei care o
cunoteau pe matua ei nu ar fi putut desoperi
acest lucru vreodata. Iar plictiseala fusese cu
26
siguranta cauza vizitei pe care ea i prietenii ei 0
facusera rau famatului stabiliment al Rosei Bishop.
Katelin era plictisita de moarte de seria
petrecerilor la care participa micul ei grup;
aceleai fe{e, aceiai parteneri de dans, aceeai
conversatie neghioaba. in seara in care ii auzise pe
Robert Newberry i J affrey Spancer vorbind
despre infama Rose Bishop, se hotarase la
repezeala sa se deghizeze intr-un tanar gentleman
i sa-i insoteasca.
in vreme ce ceaiul se racea, iar cartea Ti
pierduse de mult orice interes, Katelin statea
intinsa pe spate, sprijinita in pema i se odihnea.
Daca nu ar fi fost barbatul acela care statea pe
scara, vorbind femeii, despre care mai apoi aflase
ca era insai Rose Bishop, nu ar fi fost niciodata
descoperita. Micul ei grup tir fi ieit pe ua din fa{a
stabilimentului, aa cum intrase, in loc sa fie tarat
afara de catre Robert, in timp ce fiecare barbat sau
fata de-a Rosei, se holbau la ea.
Tot ceea ce se petrecuse, din momentul Tncare.
Ii ridipase privirea spre scara i,zarise cuplul i
27
pana in aceasta clipa, era din cauza acelui diavol
cu ochi albatri, frumos i intunecat.
Masa la bordul vasului Caroline se dovedi un
eveniment placut, Katelin, singura femeie din
micul grup, fund, evident, in centrul atenpei. Mai
erau alp trei pasageri i cu topi aparusera in cabina
capitanului, - pentru a lua masa impreuna.
Capitanul J ohn Howard era o gazda agreabila.
Barbat pe la aizeci de ani, cu par carunt, zvelt,
tuma cu amabilitate vin tovarailor sai i se
interesa de confortul fiecarei persoane imbarcate
pe vasul sau.
Aezata la dreapta capitanului, Katelin devenise
destinatarul tuturor intrebarilor adresate de
barbapi din incapere, ofiteri i pasageri.
- Ap mai fost inainte in Caraibe, domnioara
Ashford, sau, de fapt, ap mai calatorit vreodata pe
un vas? intreba un domn corpolent, cu ochi negri,
care clipeau intruna, i cu smocuri carunte de par
ieind din fiecare ureche.
28
- Adevarul este, domnule Graham, ca am mai
fost pe vase, dar niciodata departe de Anglia. Pe
cand ma aflam la coala, tatal unei bune prietene
depnea o linie maritima i, Tntr-o vara, ne-a luat pe
amandoua la bordul unui vas, pentru cateva zile.
M-a Tnva^at atunci multe despre navigate i
trebuie sa recunosc ca mi-a placut fiecare minut
din acea experienja.
- Ah, draga domnioara, atunci va aflati aici de
placere. Nimic pe lume nu se poate compara cu o
zi calda, tropicala, pe plaja de la Saint Kitts.
Austin Graham zambi tandru, ca i cand i-ar fi
adus aminte de o dupa-amiaza Tncantatoare,
petrecuta candva, de mult.
- Dar sunt i multe motive sa te fereti de
Caraibe, draga doamna. Nu-1 lasafi pe prietenul
meu aici de faja sa va amageasca, contraataca un
barbat slab, de varsta medie, cu o barba lunga ce Ti
Tmpodobea fa^a. Lui Katelin i se spusese ca acesta
era tovaraul de calatorie al lui Austin Graham.
Felul sau de a fi era cu totul opus celui al
prietenului sau; privea Tntotdeauna partea
29
intunecata a lucrurilor.
- i,va rog, spunep, domnule Parrish, de ce
anume ar trebui sa ma feresc?
D1 Parrish !i concentra atenfia asupra tinerei
femei.
- Pai soarele ar fi unui din lucrurile de care ar
trebui sa va feriti. Ar putea sa usuce complet un
ten delicat ca al dumneavoastra. i inca ceva,
apele de aici i cele din jurul Caraibelor sunt
infestate cu pirati i ucigai. Doamne, o tanara
doamna ca dvs. ar avea pupne anse, in compania
acestor pungai.
- Cu siguran{a ca ati intalnit astfel de oameni in
calatoriile dvs., domnule Parrish? Katelin, ca top
ceilalp din grup, auzise poveti despre pirati. Dar,
rareori se intampla sa auzi asemenea poveti din
gura cu'iva care sa se fi intalnit vreodata cu aa-
numipi pirati sau ucigai.
- Pai... oh, desigur ca nu am avut personal
aceasta neansa. Dar, pnep minte vorba mea, sunt
destui cei care au avut-o i rnca i mai mulp cei
30
care nu au trait sa-i povesteascS. propria
intamplare. J oel Parrish arunca mai multe ranjete
celor din jurul mesei i, scuturand o seama
invizibila de pe maneca jachetei inchise la culoare,
ii indrepta trupul in scaun.
- Bristol J ack este cel mai rau din top. Poate ca
ap auzit deel? Privirea sa Ti includea i pe barbap.
- Pai, a ucis i a mutilat sute prin Caraibe! Aa
se gandea, lasa-1 pe fiecare dintre ei sa fie cuprins
de remucari.
Capitanul Howard raspunse, satul de asemenea
discupe:
- Domnioara Ashford, va sugerez sa va luap o
palarie care sa va protejeze de razele stralucitoare
ale soarelui tropical, cat despre ceilalti, - i aici se
uita cu intelegere la J oel Parrish, ca i cand I-ar fi
avertizat sa ramana linitit - nu avep de ce sa va
temep, atata vreme cat suntep la bordul vasului
Caroline. Echipajul meu va va apara onoarea
pani la ultima suflare, aa cum sunt sigur* ca ar
face-o fiecare barbat din aceasta cabina.
31
Katelin zambi cald catre cei aezap in jurul ei;
acetia inclinari din cap, in semn ca sunt de acord
cu vorbele capitanului.
- Desigur, nu mi-e frica de pirati. Rase
incetior, crezand calumea piraplor, a gardienilor,
a negrilor i a ucigaiIor fusese de mult mdepartata
din propria-i via{a.
3
Dupa prima noapte petrecuta la bordul vasului,
Katelin descoperi ca este destul de uor sa-1 evite
pe secund.
!i petrecu mare parte din timp in cabina ei,
citind, dar, uneori, statea langa balustrada i privea
marea. Adesea, cate unui dintre pasageri se afla pe
punte i i se alatura pentru cateva momente,
bucurandu-se de compania ei placuta.
Mai ramaseserS. doar cateva zile pana la Saint
32
Kitts, cand vremea se strica. in acea seara, cina
din cabina capitanului se dovedi o sursa in plus de
tensiune^deoarece vasul era izbit fara incetare de
valuri. Totuji, Katelin se simtea bine. Nici macar
vremea rea nu-i putea afecta dragostea pentru
mare.
- Am sa-i rog pe Xo\\ pasagerii sa ramana in
cabinele lor pana cand se va indrepta vremea asta
pacatoasa, anunja capitanul Howard, in vreme ce
Duffy cara farfuriile afara. Uneori furtunile din
aceasta zona pot deveni violente i nu a dori sa se
intample ceva neplacut vreunuia dintre
dumneavoastra.
Tocmai cand Katelin ieea din cabina
capitanului, un val uria izbi vasul. Katelin se
agafa de balustrada de siguranja, care se afla de-a
lungul coridorului i, in vreme ce vasul ii recapata
pozijia, secundul se apropie i ii j)use mana pe
spatele fetei, spre a o impiedica sa cada.
- Domnioara Ashford, sper ca nu am facut
nimic care sa va ofenseze.
33
- Desigur ca nu Scotty, rosti cu voce ascufita
Katelin, dar, dandu-i seama ca 1-ar fi putut jigni
pe tanar, Katelin ii zambi uor, ca sa-i arate
bunavoinja ei.
Apoi, un alt val izbi vasul i Katelin trebui sa se
tina cat putu de strans, ca sa nu cada pe punte i sa
se rostogoleasca pe culoar. Efortul de a menaja
susceptibilitatea secundului se dovedi mai presus
de puterile ei.
- Poate maine o sa avem ragazul sa mai vorbim
despre asta, ii striga,' incercand sa acopere
zgomotul, ca de tunet, al valurilor ce se spargeau
de vas. Acum nu vreau decat sa ajung in cabina.
Scotty ii dadu seama. ca nu era momentul
potrivit sa-i vorbeasca despre sentimentele lui, mai
ales ca furtuna parea a se inrautafi din moment in
moment. Infelese ca nu mai avea decat foarte
pujin timp de petrecut in tovaraia ei, era nevoie
de el sus pe punte, alaturi de restul echipajului
care se lupta cu furtuna indracita.
- Va rog sa ma iertafi, striga. Desprinzandu-i
34
mainile de pe balustrada de siguranta, o apuca
strans de talie i o cbnduse in cabina ei.
Katelin rasufla u?urata cand inchise u?a cabinei
i se grabi sa ajunga in patul ce prezenta mai multa
siguranta- Multumi Domnului ca era bine ancorat
in podea, ca de altfel tot restul mobilierului din
cabina.
Acum, tot ce-i mai ramanea de facut era sa aiba
grija sa nu fie azvarlita din pat pe podea.
Noaptea i se paru fara sfarit, aa cum zacea
imbracata pe pat, fara macar o lumanare, care s&-i
mai potoleasca frica. Zgomotele de deasupra
capului, care nu lasau nici o indoiala asupra
furtunii i a vantului salbatic, o infricoau i mai
mult, dandu-i senzafia ca vasul Caroline avea sa
fie sfaiat din moment in moment. Spre dimineata,
Katelin sari in picioare in pat, cand auzul ii fu izbit
de zgomotul asurzitor al unei trosnituri care parea
ca rupe vasul in doua. Imediat urma o a doua
trosnitura, dar mai pufin intensa, de aceasta data.
Primul gand al lui Katelin fu sa scape din
35
cabina. Incercand sa se ridice de pe pat, simfi
corabia deviind, apoi Tnaintand brusc, dupa care se
trezi cSzand pe spate. Cateva minute mai tarziu,
totul parea calm.
Katelin incerca s-i aeze mai Tntai un picior
pe podea, apoi celalalt, ateptandu-se ca, Tnorice
clipa, sa fie trantita la pamant. Respirand adanc,
incepu sa-i caute drumul spre ua cabinei, gata s5
se agate de orice mobila, daca ar fi trebuit sa-i
mentina echilibrul. Dar Caroline parea sa despice
valurile lini^tita, cel putin pentru moment.
Deschise ua i arunca o privire Tn jurul culoarului
detrecere.
Podeaua era plini de apa - apa de ploaie i apa
de mare, sau amestec de ape - dar, ignorandu-i
papucii uzi, Ti continua drumul spre puntea de
sus.
Katelin pai pe punte. Un fum usturator Ti
invada narile. Pe cand cotea, strigate i urlete Ti
izbira urechile i ramase Tmpietrita, privind
echipajul care se lupta frenetic cu limbile de foe
ale unui incendiu ce cuprinsese mare parte din
36
catargul principal.
Un fulger despicase catargul Tn doua, dar
flacarile portocalii, stralucitoare, Inghi{eau deopo-
triva lemnul i panzele.
Katelin nu putu face nici o micare, holbandu-
se la echipajul care alerga cy galeti de apa,
Incercand sa opreasca focul. Ploaia Incetase tot
atat de repede pe cat Tncepuse In ziua anterioarS
i, dei marea era acum calma, dezastrul lasat de
furtuna se facea sim{it peste tot.
- Vas la pupa! striga matelotul de la Tnatyimea
postului sau de observafie i tofi ochii fura atrai in
direcfia indicata de marinar.
Caroline Tncepuse sa se Incline i singura
modalitate de remediere era sa fie ajutata sa
ajunga Tntr-un port.
Katelin se simji uurata, grabindu-se, alaturi de
ceilalji pasageri, sa ajunga la balustrada de pe
punte, de unde putea sa vada corabia ce aluneca
cu repeziciune, apropiindu-se de ei.
- Sa ne rugam sa nu fie corabie de piraji, ori
37
chiar Bristol J ack i banda lui de ucigai, rosti un
membru al echipajului i, ca sa Tntareasca cele
spuse, trimise o scuipatura putemica, plina cu
zeama de tutun, peste balustrada.
- Apoi; nici unui din noi nu mai apuca sa vada
soarele de maine, daca-i el, adauga un alt marinar,
privind Jinta catre corabia care se apropia.
- E sub pavilion britanic, capitane, striga
matelotul de veghe, privind prin luneta spre vas.
Re masura ce se apropia, fiecare detaliu al navei
era imediat raportat capitanului Howard. Numele
este Vrajitoarea Marii\
Echipajul i pasagerii rasuflara uura{i. Tofi
incepura sa vorbeasca in acelai timp, bucurandu-
se ca vasul arbora steagul {arii lor i nu capul de
mort, de care fiecare se temuse Tnsinea sa.
Era evident ca vasul Caroline se afla deja Tntr-o
situate foarte dificila. Fara catargul principal,
Inainta prea putin, i, daca ar fi cedat, ar fi aparut
o spartura larga, prin care apa marii ar fi patruns
nestingherita Tn maruntaiele vasului. Chiar Tnacest
38
moment, oamenii se luptau cu pompele, ca sa
scoata apa care intra inauntru, tot atat de repede,
pe cat era pompata afara.
Apropierea vasului britanic era un semn
dumnezeiesc. Capitanul Howard ordona in graba
si se fidice steagul, cu insemnul de alarma, i
porunci echipajului sa se pregateasca de intalnirea
dintre cele doua vase.
Vrajitoarea Marii era un vas zvelt, cu panze de
culoare gri deschis. Parea sa fi aparut din neant i,
in scurta vreme, iat-o navigand alaturi. Un tanar,
cu o barba Tngrijita i cu mustati "pe oala",
imbracat in haina marinareasca, aparu pe punte i
striga in direcfia vasului Caroline.
- Am vazut steagul cu insemnul de alarma. Va
poate ajuta cu ceva Vrajitoarea Marii? Era
evident ca omul era foarte prudent in ceea ce
privete Vrajitoarea Marii, {inandu-se la distanja,
in vreme ce privirea-i intunecata cerceta cu grija
puntea vasului avariat.
Capitanul Howard nu ezita sa-i raspunda,
39
strigand la randul sau.
- Ah, vasul meu are mare nevoie de reparafii.
Ne aflam in drum spre Saint Kitts, dar furtuna
ne-a provocat stricaciuni serioase. Cerceta in
acelai timp echipajul de pe puntea celuilalt vas i,
negasind nimic care sa-1 neliniteasca, muljumi din
nou soartei norocoase.
- Cu siguranta, capitanul va fi mai mult decat
bucuros sa va ofere serviciile sale. Daca a{i vrea,
c&pitane, sa venip la bordul noastru, a{i putea
discuta cu el in cabina sa, raspunse strigand
tanarul.
In cateva minute, cele doua vase se apropiara
intr-atat, incat capitanul Howard putu ajunge pe
puntea celuilalt vas. Echipajele i pasagerii
ambelor vase strigau urale, in vreme ce capitanul
Howard i secundul de pe Vrajitoarea Marii se
indreptau spre cabina capitanului.
Katelin privea in expectativa, bucurandu-se de
conversafia animata din jurul ei.
Capitanul Howard lipsise doar scurt timp, i,
40
reaparand pe Caroline, parea foarte satisfacut de
timpul petrecut cu capitanul de pe Vrajitoarea
Marii.
- Un tip foarte chipe, capitanul Steele. Da,
intr-ad ivar, e de toata isprava. Ne va conduce
pana Saint Kitts. Se pare ca avem aceeai
destin; de. Capitanul Howard se intoarse catre
Katelin. Domnioara Ashford, capitanul Steele a
acceptat, cu toata curtoazia, sa va continuap
calatoria la bordul vasului sau. Sunt sigur ca va fi
mult mai confortabil pentru dumneavoastra, i va
va scuti de toate neplacerile calatoriei la bordul
unui vas avariat.
Capitanul Howard ii lasa mana pe spatele fetei
i o conduse catre puntea de scanduri, care fusese
aezata spre a uni cele doua vase. Echipajul de pe
Vrajitoarea Marii alerga de colo-colo pe punte,
mcercand s-o {ina agatata pe Caroline cu cangi i
carlige, dar, de indata de Katelin puse piciorul pe
punte, mulfi dintre ei se oprira, urmarind-o cu
privirea.
Capitanul Howard o conduse la secundul Lucas
41
Bennett, in vreme ce restul echipajului de pe
Vrajitoarea Marii ramasese uluit de frumusefea ei
rara. Privirea lui Bennett o fiira din cap pana in
picioare, iar ochii ei verzi stralucitori il faceau sa-
i simta inima batandu-i nebunete in piept.
Scotty fu cel care-1 readuse la realit te pe
secund, cand aparu pe punte, cu valizt e lui
Katelin. Observandu-1 pe celalalt barbat, care se
holba la femeia pe care sperase s-o catige pentru
sine, Scotty se exprima intr-o maniera rece:
- Domnioara Ashford va avea nevoie de
ospitalitatea dumneavoastra numai pentru doua
zile, pana cand vom ajunge la Saint Kitts.
- Oh, in doua zile ne vom vedea la destinajia
noastra, adauga i capitanul Howard. Odata ajuni
la Saint Kitts, Domnioara Ashford se va intaini cu
familia sa, iar noi ne vom face reparajiile. Va rog
sa-i transmitep capitanului dvs. inca o data
mulfumirile i recunotin{a mea, pentru sprijinul
acordat.
- Voi avea grija ca domnioara Ashford sS. se
42
bucure de tot confortul, fiji siguri, capitane.
Cuvintele secundului se adresau capitanului
Howard, dar, in vreme ce le rostea, tl ajintea cu
privirea pe Scotty, ca i cand ar fi vrut sa le
adauge un tnjeles mai profund.
Dupa ce capitanul Howard i Scotty par&sirS
Vrajitoarea Marii, secundul o conduse pe Katelin
tn propria lui cabina, unde ti explica:
- Imi voi lua doar cateva lucruri, dupa care nu
va voi mai deranja, domnioara Ashford.
- Oh, nu, nu pot sa va iau cabina, obiecta
Katelin, privindu-1 pe tanarul care-i tndesa cateva
lucruri tntr-un sac de panza.
- Ma tem ca nu ave{i un alt loc tn care sa
merge{i. imi voi instala un hamac jos sub punte,
alaturi de restul oamenilor. Dandu-i seama de
stanjeneala fetei, judecand dupa umbra de
tngrijorare care ti tntuneca frumusefea fe{ei,
adauga cu glas bland: La urma urmelor, nu vor fi
decat cateva zile, pana cand vom ajunge la Saint
Kitts.
43
- Cred ca avefi dreptate, domnule...? Katelin
Incerca sS.-i aduca aminte daca i se spusese
numele tanarului.
- Lucas Bennett, la ordinele dvs. Tanarul cu
barba ingrijita i musts# pe oala se opri in
picioare, in dreptul uii, |inandu-i sacul de panza
sub braj. Sper ca va ve{i sim{i destul de
confortabil. Voi reveni la ora cinei, spre a lua
masa impreuna cu capitanul Steele.
Dupa-amiaza se scurse incet i, prizoniera a
unei plictiseli fara margini, Katelin nu avea ceva
mai bun de facut decat sa se pregateasca pentru
masa. Masa pe Caroline era un eveniment plin de
insuflejire, pasagerii i ofijerii edeau in jurul
mesei capitanului Howard, aa incat Katelin
anticipa o seara tot atat de placuta in cabina
capitanului de pe Vrajitoarea Marii.
imbracata intr-o rochie lunga de catifea verde,
cu dantela, cu decolteu adanc, Katelin ii perie
pletele intunecate, ridicandu-le apoi in varful
capului. i le prinse intr-un ac cuv diamante,
lasandu-le sa curga liber pe spate. Fixandu-i
44
cerceii lungi, cu diamante, care erau din aceeai
garnitura cu acul de par, se studie critic Tn
oglinjoara ieftina, care atarna pe peretele cabinei.
La scurta vreme dupa ce-i asortase i pantofii, se
auzi un ciocanit Tnua cabinei. Deschizand-o, Tl
Intaini pe Lucas Bennett, care se uita la ea, ca i
cand nu mai vazuse o femeie pana atunci.
Venindu-i Tn fire, secundul tui ca sa-i
limpezeasca vocea.
- Eu... a... scuzaji-ma, domnioara Ashford. Nu
am vrut .sa va jignesc uitandu-ma la dvs., dar
sunte{i Tntr-adevar o aparijie nemaipomenita!
Katelin simji ca i se coloreaza obrajii, Ti plicea
jocul gklant al flirtului cu un tanar atat de
atragator.
- Din pacate, domnule Bennett, aparipa mea In
aceasta {inut& nu este la Inalpmea complimentelor
dvs. Ochii Ti straluceau ca smaraldul, vrajindu-1 pe
tanarul din fa{a ei i facandu-1 sa uite motivul
pentru care se afla aici.
- Ma tem ca Tnseara asta capitanul Steele este
45
ocupat, dar cina va fi servita imediat. Gand nu se
afla in fa{a biroului, capitanul devine un tovara
placut. Lucas incerca sa-i domoleasca bataile
inimii, straduindu-se sa-i indeplineasca obligafia
de serviciu care, in acest moment, era de a o
conduce pe aceasta splendida creatura in cabina
capitanului.
Felul in care secundul ii apreciase frumusetea o
facea pe Katelin sa se simta curajoasa, aproape
nesabuita. Daca ofiferii de pe Vrajitoarea Marii
sunt ca acest tanar, atunci seara ar putea sa nu fie
plicticoasa. Prezentandu-i braful, Lucas Bennett o
conduse de-a lungul culoarului, umflandu-i
pieptul, plin de mandrie, cand trecura pe langa doi
membri din echipaj, in ai caror ochi zari sclipiri de
invidie.
Dup5 o singura bitaie in ua cabinei
capitanului, secundul Tmpinse ua i o pofti pe
Katelin sa iritre inaintea lui.
Privirea ei verde fScu repede mconjurul cabinei
aranjata cu mare risipa de lux. Perejii erau
acoperip cu lambriuri bogate de mahon. O
46
biblioteca cu design complicat, din nuc i cristal,
ocupa un perete, iar pe peretele opus, langa ferea-
stra, fusese amenajat un loc de primire. intr-un
coif al cabinei, se afla un alcov acoperit cu
perdele, unde presupuse ca trebuie sa fie patul
capitanului. In mijlocul cabinei se odihneau doua
balansoare confortabile, din lemn i impletitura, cu
o masut *ntre e*e>* mai departe, pe una din
laturile camerei, se afla un birou mare, din stejar,
Tncarcat cu documente, registre, i diferite feluri
decarp.
Chiar in momentul In care Katelin era pe
punctul de a se intoarce spre secund, pentru a-1
intreba unde se aflau capitanul i ceilalp ofiferi, o
silueta inalta iei dintre perdelele alcovului i, in
acel moment, Katelin Ashford simp ca i se oprete
inima, dupa care reincepe sa-i bata salbatic in
piept.
- Tu! Fu singurul cuvant pe care il putu articula
cu voce tare, Tnvreme ce barbatul se apropia, iar
lumina obscura din cabina ii descoperea incet faja
i trupul.
47
4
- La ordinele dumneavoastra, scumpa doamna.
Vocea barbateasca, profunda, parea ca invaluie
cabina, trimifand valuri de fierbinteala peste
Katelin.
intorcandu-se spre a-i cere secundului sa o
conduca inapoi in cabina j?i, Katelin descoperi ca
Lucas Bennett disparuse, iar ua fusese inchisa
incet in urma lui. Se afla absolut singura cu acest
barbat - acelai barbat care fusese cauza rasturnarii
intregii fii ivie{i. Tragand aer in piept, Katelin
incerca sa-i domoleasca nervii zdruncina|i, dar o
voce launtrica ii repeta continuu: - El e! El e!
De indatS ce zarise vasul Caroline, Garrick
Steele se grabise sus pe punte. Apucand el insui
binoclul, ca sa se asigure ca nu avea de a face cu
un vas pirat, il plimbase peste fiecare. persoana
aflata pe punte i ramasese mut de uimire cand, in
48
cele-din urma, ajunsese asupra femeii care statea
acum in picioare,in faja lui. Chiar de la distan{a,
nu ramanea nici o indoiala ca era aceeai femeie
pe care o vazuse in bordelul Rosei Bishop. Nu
putuse uita Taja aceea frumoasS, cu ochi verzi. Se
reintorsese in cabina i, netiind prea bine de ce
face acest lucru, ordonase secundului sa-1 aduca
pe capitanul vasului Caroline la bordul sau.
Fusese uor sS-i sugereze capitanului Howard ca
tanara femeie va fi in mai mare siguranta i se va
bucura de mai mult confort pe vasul sau.
- Trebuie sa admit ca sunt la fel de uimit ca i
dvs., incepu Garrick Steele, amuzandu-se de
surpriza totals i confuzia care se puteau citi pe
fafa tinerei femei. Cine ar fi crezut ca un barbat sa
fie binecuvantat cu atata noroc? Se afla acum in
plina lumina, izvoratS din lampa cu petrol aflata
pe biroul sau i, fara nici o ezitare, privirea ii
intarzia asupra nimbului de par intunecat i a fejei
de o perfecpune ame|itoare. Se intreba de cate ori,
in ultimele saptSmani, nu vazuse aceasta fata in
visurile sale.
49
- Noroc? suspini Katelin.
Garrick Steele sesizase neplacerea fetei, cand il
recunoscuse in persoana capitanului care sirise in
ajutorul vasului Caroline.
- Daca aji vrea si luafi loc, am putea discuta
asupra acestui subiect, intrucat se pare ca parerile
noastre sunt diferite, ii propuse. Privind spre cele
doua balansoare, o inviti sa ia loc.
- Gandindu-ma mai bine, capitane, cred ca voi
lua masa la mine in cabina.
- Ma tem ci este imposibil. Cina urmeaza sa fie
serviti in orice moment, i nu ar fi drept sa-mi
impovirez echipajul cu o sarcina in plus,
poruncind si duci tava in cabina dvs.
Katelin se simfi intimidati de tiiul aspru care
rizbea din vocea sa i nu mai indrizni si forfeze
situa{ia.
Mana puternica a lui Garrick apuci cu grija
bra{ul fetei i o conduse spre scaun.
- Sa ne simjim comod, pani sosete cina. Nu
am avut plicerea sa vi cunosc numele. Asprimea
50
tonului disparuse, dar nu i hotararea lui Garrick
de a nu permite acestei femei sa dispara de sub
privirea sa. tia ca Lucas Bennett o instalase pe
tanara femeie in propria lui cabina i, dei Garrick
avusese intenpa sa o viziteze in aceasta dupa-
amiaza, pentru a se asigura ca nu duce lipsa de
nimic, fusese mult prea ocupat cu planurile sale,
prin care incerca sa-1 gaseasca pe piratul cunoscut
sub numele de Bristol J ack. Garrick se lansase in
urmarirea piratului de doi ani, i, daca informapile
de care dispunea erau corecte, urmarirea din
Caraibe nu avea sa mai dureze mult.
Katelin nu avea nici un chef si se aeze aici i
sa inceapa o conversafie cu acest om.
- Numele meu este Katelin Ashford i va spun
aceasta numai pentru ca a|i fi putut-o afla i
singur, foarte uor. Ochii ei strafiilgerara cand,
neavand incotro, se lasa condusa spre scaun i se
aeza alaturi de el.
ii repeta numele in minte, Dumnezeule, era
chiar mai fiumoasa decat i-o aducea aminte. Un
zambet ii aparu in colful buzelor, pe cand ii
51
rememora imaginea ei, aa cum privise fara ruine
in sus, spre el i Rose, cu ochii verzi, stralucitori,
nedezlipip de el, chiar i in timp ce era impinsa pe
ua afara de tovaraii ei.
Katelin ii zari zambetul i nu se putu impiedica
si nu observe cum linia buzelor ii indulcea fafa
aspra, cu tr&saturi sculptate, dure, atragatoare.
Trase aer in piept, amintindu-i cum il privise
prima data i cum nu fusese in stare sa-i
dezlipeasca ochii de pe fata lui frumoasa,
intunecata.
Mai inainte ca vreunul din ei sa mai spuna
ceva, se auzi o bitaie uoara in ua, urmata de
aparipa secundului, care {inea in maini o tavS
uriaa, acoperita.
- Pune-o jos, Lucas, ordona Garrick, indicand
masufa dintre cele doua scaune. Asta-i tot,
adauga, oarecum surprins ca cina fusese adusa de
secund i nu de baiatul de serviciu.
Furios ca trebuia sa piece i obligat sa-i
desprindt ochii de pe chipul femeii a$ezate in
52
cabina capitanului, Lucas Bennett ii indrepta
atenpa, in cele din urma, catre capitan, tl saluta
elegant, se intoarse i parasi in tacere tncaperea.
Merita sa preiei sarcinile baiatului de serviciu ca sa
pop privi, pentru o clipa, pasagerii din cabina.
Ateptandu-se la o cina oficiaia in cabina
capitanului, Katelin ramase surprinsa cand
secundul pleca. Dupa ce se inchise ua, intreba:
- Domnul Bennett nu ramane la cina? Gchii ei
verzi urmareau mainile mari care dezveleau tava,
dand la iveaia doua platouri, aburind cu diferite
feluri de mancare.
- Nu, aproaptf top oamenii mei au mancat deja
jos, la bucatarie. Nu vom fi decat tu i cu mine in
aceasta seara, Kat. Te deranjeaza sa stai singura
cu mine?
Tremurul uor raguit al vocii parea s-o inunde,
ca o mangaiere calda. Sesiza i schimbarea
pronumelui personal.
- Numele meu este Katelin, capitane. Pentru
dvs. trebuie sa ramana Domnioara Ashford Aa,
53
Ti spuse Tngand, 1-ampus la locul lui, dar, cum
zambetul nu-i disparu de pe fa{a, Katelin se
Tntreba daca cineva putea vreodata sa-1 puna la
locul lui pe acest barbat atat de bine facut.
- Prefer Kat. Garrick tuma vin negru Tndoua
cupe i Ti oferi una.
Katelin Tntinse o mana feapana dupa paharul de
vin. Va trebui sa suporte aceasta masa, dupa care,
primul lucru pe care-1 va face dimineata va fi sa
ceara si se Tntoarca pe Caroline.
- In timp ce mancSm, spune-mi cum de te afli
pe Caroline, cu destinatia Saint Kitts. Ultima data
cand te-am vazut la Londra... pareai ocupata.
in loc sa-i raspunda, Katelin sorbi o Tnghiptura
de vin. De ce i-ar povesti despre ea? Mersese deja
prea departe ca sa mai poata fi linitita i sim-
Jindu-i privirea arzatoare ratacind asupra ei,
masurand-o din cap pana-n picioare, Ti pleca
ochii. Nu Tntalnise niciodata un barbat asemanator
capitanului Steele i, daca ar fi sa recunoasca, se
simtea Tnfricoata de el, dintr-un motiv pe care nu
54
voia sa-1 sondeze prea adanc.
- Poate te vei simp mai relaxata i mai
vorbareaja dupa masa.
Omul asta era insuportabil.
- Sunt foarte obosita, capitane, i a dori sa-mi
permitep sa ma retrag in cabina mea, imediat dupa
masa, spuse printre inghipturi, simpndu-se tot mai
stanjenita de faptul ca se afla singura cu el.
- Desigur, Kat, Tnteleg, sunt sigur ca ai dormit
foarte pupn noaptea trecuta, din cauza fiirtunii. La
urma urmei, mai avem o seara, pe care o putem
petrece impreuna, inainte de a ajunge la Saint
Kitts.
Furculija i se opri la jumatatea drumului spre
buze. Katelin nu avea nici cea mai mica intenpe sa
petreaca Tnca o seara, singura, cu acest om.
- A dori foarte mult, capitane, sa-mi permitep
sa ma remtorc pe Caroline, maine dimineafa. Se
opri din mestecat i aeza farfuria, impreuna cu
paharul de vin, pe masuja dintre ei.
- Ma tem ca nu va fi posibil, Kat. Secundul
55
mi-a raportat despre avariile de pe Caroline, ca i
capitanul Howard, de altfel. N-ar fi Injelept pentru
tine sa paraseti Vrajitoarea Marii. Vom ajunge la
Saint Kitts poimaine. Atunci, vei putea parasi
vasul meu, imediat. La randul sau, Garrick !i puse
farfuria de o parte, dar degetele lui puternice
ramasera incolacite in jurul piciorului de cristal al
paharului.
- Dar nu ma putefi fine la bordul vasului dvs.
impotriva voinfei mele. Katelin se ridica in
picioare i, pentru prima data, mania incepu sa i se
transforme in teama. Teama de un barbat, orice
birbat, ar putea avea puterea de a o refine
impotriva voinfei sale. Niciodata nu simfise o
asemenea teama, dar nici o atat de putemica
atracpe fa^a de vreun barbat i acest lucru o speria
mai mult decat riscul de a se afla la bordul unei
nave avariate. Trebuie sa paraseasca acest vas, i
asta cat mai curand posibil.
- Kat, intenfia mea nu este de a te refine cu
forfa pe Vrajitoarea Mtirii, ci sa-fi acord protecfia
mea, chiar daca tu nu crezi acest 4ucru. Garrick se
56
ridica; era cel pufin cu un cap mai inalt decat
Katelin.
Tragand adanc aer in piept, Katelin incerca
sa-i adune forfele i sa apara calma. Foarte bine,
ii spi se. Va ramane la bordul vasului. Dar, in nici
un ca:, nu va tolera prezenta acestui om oribil mai
mult i ecat va decide ea.
~i acum, va rog sa ma scuza|i, capitane.
Ii indrepta fusta din catifea verde, il ocoli i se
indrepta spre ua.
- Atunci pe maine, draga mea. Garrick Steele
se indoi din mijloc, pe cand ea se intoarse pentru
a-1 saluta, clatinand uor din cap. Ce mai bucafica,
ii spuse el, zarind roeafa care-i colora obrajii i
mania teribila, cu accente pasionale, care-i sclipea
in ochii de smarald.
Katelin Ii petrecu toata ziua urmatoare in
cabina ei. ToatS dimineafa i dupa-amiaza fusese
ingrijorata, gandindu-se la capitanul cel aratos de
pe Vrajitoarea Marii. Ce ghinion blestemat! Din
toate navele de pe suprafafa pamantului, de ce
57
trebuise sa fie vasul lui Garrick Steele cel care se
oferise si o ajute pe Caroline,
Apoi, pe masurS ce umbrele dupa-amiezii se
transformau in amurg, Katelin incepu sa se
pregateasca, cu grija, pentru confruntarea care
urma sa aiba loc cu siguranfa. Pe masu a ce
anticipa seara pe care avea s-o petreaca, s mjea
cum sangele Incepe sa-i pulseze cu mai multa
putere Tnvene. Fara nici o Indoiala, Garrick Steele
nu era tipul de om pe care si-1 dai deoparte i, cu
siguranfa ca se vor Tnfrunta mai Inainte de sfaritul
serii. in timp ce imbraca cu grija minupoasa o
rochie de culoarea piersicii, cu guler de dantela,
cu corsajul bine strans, dupa ultima moda, era
hotarata sa arate cat se poate de atragatoare,
atunci cand se va afla fa{a in fafa cu ticalosul
acela, atat de frumos. Auzi un ciocanit in ua
cabinei. Respirand adanc, ca sa-i potoleasca
nervii, ezita doar un moment ceva mai lung,
inainte de a deschide ua.
Katelin inghip cu greu, indreptandu-i pnuta
cand privi spre barbatul cu trasaturi dure, din faja
58
ei. Nu avea degSnd sa-i cedeze.
- Capitane, ma tern ca nu ma simt...
- Sau vei lua cina impreuna cu mine, in cabina
mea, doamna, sau voi porunci si mi se aduca tava
in cabina dumitale spuse cu acel ton simplu i uor
raguit, pe care Katelin se obinuise sa-1 asocieze
cu persoana lui.
Se pcegati si piece, apoi adauga peste umar:
- Ifi acord cateva minute de gandire, dupa care
ma voi ocupa personal de aceasta problema. Cu
aceasta, iei afari i inchise u$a cabinei dupa el.
Timp de un mirtut, simji ca furia o inabua cu
totul i, umbland dintr-o parte in alta a cabinei,
rastuma peria de par i mai multe articole de
toaleta, care cazura pe podea cu zgomot. Cine se
crede acest om? Cum indr&znete si o trateze cu
atata samavolnicie? Nu va cina cu el in cabina lui
i nu il va primi nici in cabina ei. Se grabi spre ua
i trase incuietoarea ubreda, contienta ca un om
de talia lui Garrick Steele putea sfarama uor un
mijloc de aparare atSt de slab.
59
Se atepta, in orice moment, si-1 auda de
partea cealalta a uii, cerandu-i sa se supuna
dorinjelor sale. Dar, pe masura ce minutele se
scurgeau meet, iar izbucnirea de manie i se
potolea, incepu si se Tntrebe daca ameninfarea lui
nu fusese doar ceva mai mult decat o fanfaronada.
Culegand de jos oglinda care aterizase pe podea,
alaturi de alte lucruri de-ale ei, Katelin !i zari
obrajii putemic coloraji i descoperi ca
imbujorarea ii dadea un aer ajajator. De ce incerci
deliberat sa-l provoci pe acest oml Fu Surprinsa
de intrebarea care-i trecu prin minte, in timp ce
privea imaginea reflectata in oglinda.
Poate ca reacfiona mai mult decat era normal4
atunci cand era vorba de Garrick Steele. Puse
oglinda jos, pe masufa, oftand puternic. i acum
gcmdete-te. De ce sa mi imparti cina cu el? 'Ce
rau este in asta? Ai supraviefuit noaptea trecuta,
nu-i aal pleda o voce in interiorul ei-
Totu$i, Katelin cea din fa{a oglinzii era ceva
mai nehotarata decat acea fiinja indrazneafa din
interiorul ei. Dar incet, incet, latura curajoasa a
60
personality ei invinse, in timp ce, la amintirea
nopfii trecute, din cabina lui.inima ii accelera
ritmul. Punand mana pe clanfa i deschizand ua,
iei afara pe culoar. inainte de a-i mai putea
schimba hotararea, Katelin se trezi inaintand spre
cabina capitanului. in picioare, in fafa uii, inspira
adanc, In tacere, facandu-i curaj, apoi ridica
mana sa bata tn ua. Ua se deschise mai mainte ca
degetele ei Tndoite sa fi atins lemnul.
- Cina va fi servita indata, Kat. Intra i fa-te
comoda. Capitanul Steele nu parea deloc surprins,
gasind-o stand in fafa uii sale. De fapt, in vreme
ce ii plimba privirea palida peste ea, o uoara
nota de infatuare se putea descifra pe fata lui, care
nu scapa din vedere musafirului sau. ,
Ezitand, Katelin intra cu intarziere in cabina
capitanului, simfind m acelai timp o unda de
caldura, la auzul numelui familiar, cu care i se
adresase. ii ridica barbia i, cu o micare feapana,
ii risipi fustele de culoarea piersicii peste unui din
scaune.
Din ua cabinei unde ramasese m picioare,
61
Garrick privea in taeere fiecare micare a ei.
Mireasma parfumului ei, cu arome de flori,
umplea cabina i se amesteca cu respirafia
tropicala a marii, care patrundea prin ferestrele
deschise, de deasupra micului loc de primire din
cabina. Se simjea multumit doar sa stea i sa
priveasca de la distanfa aceasta frumusefe de
basm, dar se sili sa se mite i, in tacere, se
indrepta spre birou i ii tuma un pahar cu coniac.
Sorbind bautura puternica, ochii lui de argint
Tntalnira ochii ei dejad.
- Vrei sa bei ceva?
- Coniac e foarte bine raspunse Katelin.
Bautura i-ar putea da taria de care avea nevoie,
pentru a incheia cu bine aceasta seara.
Umpland celalalt pahar de pe birou, Garrick se
apropie de ea, iar Katelin nu se putu opri sa hu
* remarce mersul energic, ca al unei pantere, cu
care traversa cabina. Fara sa vrea, privirea i se
opri asupra pantalonilor bine ajustafi, care se
mulau la fiecare micare a muchilor puternici.
62
Cand Ti intinse paharul, Katelin putu observa
degetele lungi, bronzate de soare, stranse in jurul
cristalului, i avu un moment de ezitare, Tnainte de
a-1 primi. Ce se iriiampla cu mine? se Intreba ea,
apoi Ti f ort mana sa apuce paharul ce i se oferea.
Atingerea accidentals a degetelor lor o facu sa
simta un gol adanc in piept.
- De ce nu-mi vorbe^ti despre tine, Kat? sugera
Garrick, in timp ce se lasa pe spate in scaun,
intinzandu-i picioarele lungi.
Katelin ar fi vrut sa-i reproeze, Inca o data,
folosirea numelui ei de alint cu atata familiantate,
dar tia, fara sa i se fi spus, ca nu ar fi ajutat la
nimic. Simjind ardoarea din privirea fixa,
evaluatoare, Ii apleca uor capul asupra paharului
i sorbi o Tnghifitura zdravana. Arsura puternica a
lichidului Ti surprinse simfurile pentru un moment,
incet, ocul initial disparu, pe masura ce lichidul
Ti urma drumul in jos, pe gat, incalzindu-i
maruntaiele. Mai lua o inghi{itura, de data aceasta
mai incet.
- Nu prea am ce povesti despre mine, capitane
63
Steele. Ii duse din nou paharul la buze,
spunandu-i ca lichidul ii va face efectul repede.
Un zambet uor indulgent aparu pe buzele
pline, senzuale ale lui Garrick, pe cand o observa
cum bause prima inghifitura de coniac. Era
evident ca nu era obinuita cu bauturile tari ?i ii
aplauda curajul.
- Sunt sigur ca-{i vei da osteneala sa-mi
impartaeti cate ceva din viata ta! Zambi, sperand
s-o faca sa se simti in largul ei.
Zambetul era cel al unui barbat dezarmant, dar,
in loc sa-i raspunda, aa cum sperase, Katelin ii
pleca privirea asupra paharului ramas iarai gol i,
cu obrajii uor imbujora{i, ii intinse paharul.
- Daca se mai poate, capitane Steele? Inca un
pahar de coniac i va fi in stare sa faca faja
oricarei situafii care s-ar ivi, se gandi Katelin, in
vreme ce cildura i se risipea prin toate madularele.
Garrick nu era omul care sa argumenteze in
contradictoriu cu o doamnav Sculandu-se in
picioare, se intoarse cu sticla de coniac i umplu
64
cele doua pahare.
- Vreau sa te previn, Kat, ca aceasta bautura, In
anumite situapi, te poate aduce Tn stare de
incontien{a.
Ignorand avertismentul, Katelin se grabi sa mai
ia o Inghijitura.
- Merg la Saint Kitts spre a ma relntalni cu tatal
meu, Richard Ashford, spuse ea.
Ah, Tn cele din urma platoa dura pe care i-o
construise Tnjurul ei, Tncepea sa cedeze. Garrick
zambi Tnsinea sa, tiind prea bine ca aceasta se
datora In primul rand efectelor coniacului. Dar,
gata ca Intotdeauna sa profite de orice situate, !i
pregatise Tnminte cel pujin o duzina de Intrebari,
pe care voia sa i le adreseze. Dorea sa cunoasca
fiecare amanunt din trecutul ei. De ce se ducea sa
se Intalneasca la Saint Kitts cu tatal ei? Cu cine
locuise la Londra? Din ce cauza se aflase in
imobilul Rosei Bishop Tn acea seara, cand el o
vazuse pentru prima oara? Dorea sa cunoasca tot
ceea ce ei Ti placea i Ti displacea, dorintele sale
65
secrete i mai ales planurile ei de viitor. Exista
vreun barbat in viafa ei? Din primul moment in
care o zarise, un flux de energie primara il
condusese catre ea. Dar, inainte de a mai putea
continua cu intrebarile, se auzi o ciocanitura in ua
i baiatul de serviciu intra cu tava, pe care se afla
cina lor.
Iritat ca a fost deranjat, Garrick ii porunci lui
Jeb:
- Pune tava jos, aici, ne servim singuri.
- Ce s-a intamplat cu incantatorul domn
Bennett, secundul dvs.?
- Secundul meu are alte sarcini, Kat. Garrick se
aeza inapoi pe scaun i se simti derutat. ii daduse
deliberat secundului sarcini care sa-1 tina departe
de pasagerul lor, pana cand vor ajunge la Saint
Kitts.
Katelin nu mai facu nici o aluzie la Lucas
Bennett, gandurile ii zburasera deja in aha
direcpe, de indata ce incepu sa-i aleaga mancarea
pe farfurie. De la prima inghi|itura, pofta de
66
mancare se accentua i Katelin incepu sa savureze
cina.
- Bucatarul meu va fi Tncantat sa afle cat de
mult iti place mancarea, zambi Steele, dupa care,
cu acelai apetit pe care-1 dovedise Katelin, incepu
sa manance i el.
Cateva minute mai tarziu, Katelin izbucni Tn
ras, privind Tnjos spre farfurie.
- Nu cred sa mai fi mancat vreodata atat de
mult, de cand eram mica.
Pe Garrick Tl bucura sunetul muzical al rasului
i, zambind, o Tmbie.
- Mai vrei? ii Tntinse o farfurie, Tn mijlocul
careia se afla o bucata de tarta cu lamaie.
O secunda, Katelin ezita, dar tarta cu lamaie
era prea tentanta. Cu un zambet pozna, Tntinse
mana i lua bucata oferita.
- Spune-mi Garrick, Kat. Capitanul era vrajit
de tanara femeie care edea alaturi de el. i cand o
vazu mucand o bucafica din tarta cu lamaie i
cand Ti zari varful limbii adunand delicat
67
faramaturile mici, ramase pe buzele trandafirii, fu
aproape sa se apiece catre *ea i sa guste aroma
acestor delicate bucafele. Dar hotan sa aiba grija,
sa nu se pripeasca. lata ca, pentru prima data, se
parea ca ei ii face placere compania lui. Radea i
zambea, iar el nu voia sa distruga pufinul pe care il
obf inuse, dei, in strafundul mintii sale, tia ca
starea ei relaxata se datora coniacului.
- ip voi spune Garrick, daca doreti, capitane,
spuse lingandu-i degetele delicat, dupa ce sfari
tarta. Gestul ei il lasa fara rasuflare pe Garrick i,
in vreme ce ea aeza farfuria la loc, ridica paharul
i sorbi pupn coniac, nu-i putu refine dorinta de
a-i privi gura, atat de ademenitoare.
- Stai bine? se aventura Garrick, observand-o
cum se intinde pe scaun, ca o felina multumita.
- Hmmm, fu raspunsul ei, in timp ce ii ducea
din nou coniacul la gura. S-ar parea ca-mi mai
trebuie unui, Garrick, ii intinse paharul, iar ochii
ei calzi i verzi intalnira privirea lui albastra i rece
i, inca o data, Katelin remarca cat era de frumos.
Cand el ii lua paharul, fata se lasa in voia dorintei
68
de a-1 cerceta in amanunjime. Nu ii acordase
pana atunci asemenea placeri, dar acum putea sa
observe arcul intunecat al sprancenelor care se
intindeau deasupra ochilor albatri, de ofel i
genele prea lungi pentru un barbat. Nasul acvilin,
deasupra buzelor pline, senzuale, fascina chiar mai
putemic, captandu-i privirea infometata. Intr-ade
var, era cel mai aratos prieten pe care il avusese
vreodata, cu parul negru ca miezul noptii, lasat
liber, pana deasupra gulerului. Un suspin uor ii
scapa pe buze.
Sprancenele negre, splendide, se arcuira intr-o
intrebare adresata gandurilor ei.
- Ai grija, o sfatui Garrick: intinzandu-i paharul.
Este ultimul. Era deja ametita, iar el tia ca ar
trebui sa o conduca inapoi in cabina ei i s-o lase
sa doarma, ca sa-i revina dupa excesul de
mancare i alcool. Dar nu suporta gandul de a fi
fara ea. Incepusei sa-mi povesteti despre tine,
inainte de masa, ifi aduci aminte?
- Chiar? Katelin incerca sa-i aminteasca, dar
nu reui, aa ca-1 crezu pe cuvant. Ce 1-ar putea
69
interesa pe un barbat atat de frumos, se intreba
Katelin, pe cand incerca sa spuna ceva care ar fi
putut capta interesul. Oftand, T?i dadu seama ca
viafa ei de pana acum era mai degraba
plictisitoare. Matua mea Elisabeth m-a trimis Tn
aceasta calatorie. Trebuie sa stau pe plantafia
tatalui meu doi ani, dupa care mi se va permite sa
ma intorc la Londra.
- i de ce a luat matua ta aceasta hotarare,
care privete viitorul tau? Garrick inca se mai
intreba daca existase vreun barbat in trecutul ei.
Poate ca matua o trimisese departe de Londra,
pentru a-i indrepta atenfia in alta parte, pentru
cafiva ani. Ideea unui prieten apropiat il facu sa se
mite in scaun.
- Pai, dintre top oamenii, tu singur tii
raspunsulla aceasta intrebare replica Katelin.
Garrick zambi indulgent.
- Ma tem ca nu infeleg ce vrei sa spui.
- Pii, episodul de la Rose Bishop, evident!
- Oh, evident. Acum Garrick infelesese. Matua
70
probabil a aflat i, la randul ei, a indepartat-o pe
nepoata din Londra, pana ce scandalul avea sa se
stinga. Un zambet inflori uor pe buzele lui
Garrick, cand i-o rememora stand in picioare, la
capul scarii, imbracata in haine barbateti.
- A cui a fost ideea asta atat de riscanta, a ta
sau a prietenilor tai?
- A mea, desigur! Katelin nu simfea nici acum
vreo remucare in ceea ce privete acest episod.
Vazuse tot ceea ce voise in salonul de jos al
opulentei case a Rosei Bishop. Singurul ei regret
era ca fusese prinsa i, dei cauza distrugerii ei
edea acum vizavi de ea, din rafiuni ciudate, nu-i
mai purta pica.
Indreptandu-i spatele, Katelin ii dadu seama
ca, intr-adevar, bause prea mult coniac.
- E randul tau, capitane, sa-mi povesteti
despre tine. Ce incarcatura duce vasul i de ce
mergeti la Saint Kitts? '
Ochii ii coborara spre pieptul larg, acoperit de
o camaa alba de matase. Primul i al doilea
71
nasture erau descheiafi neglijent i lasau sa se vada
pielea bronzata i un par cref, negru. Repede,
privirile fierbinfi se Intoarsera pe fafa capitanului.
- Pentru moment, Vrajitoarea Marii nu are nici
o Tncarcatura. i, ca sa-fi raspund la a doua
fntrebare, vizitez adesea Saint Kitts, cand ma aflu
in Caraibe.
- Ai Tntalnit vreodata piratii? Spera sa auda
vreo poveste cu aventuri, care s-o distreze. Poate
1-ai intalnit pe Bristol J ack?
- i ce tii tu despre Bristol J ack?
- Numai ceea ce mi s-a povestit pe Caroline, Tn
timpul cinelor din cabina capitanului.
Katelin nu observase cum Garrick devenise,
dintr-o data, foarte atent cand auzise despre
Bristol Jack.
- Ma tem ci nu am nici o poveste despre
Bristol J ack, Kat. Dezamagirea aparu instantaneu
pe fa|a ei Tncantatoare. Dar ce ai zice, daca ti-a
spune ca Vrajitoarea Marii este o nava secreta?
Dintr-un motiv ciudatr Garrick dorea sa vada Tnca
72
o data stralucirea emofiei in luminile ce se
aprindeau jucand in ochii ei.
- Eti agent secret? Katelin abia indrazni sa
rosteasca intrebarea. De aceea panzele de pe
Vrajif >area Marii sunt vopsite m gri? Se
minur ise de acest lucru, cand ajunsese la bordul
vasuh i, precum i de faptul ca echipajul era mai
pufin formal i mai dur decat echipajul de pe
Caroline, dar, pana in acest moment, nu ii
daduse seama de semnificatie. Auzise despre
aceti agenti secreti, care cutreierau marile, cu
scrisori de imputemicire date de regele George.
Legenda lui J ean Lafitte i a frafilor sai era bine
cunoscuta la Londra, i marea majoritate a
oamenilor era de parere ca aceti agenti erau cam
acelai lucru cu pirafii.
- Povestete-mi despre aventurile tale. Ai
capturat vase incarcate cu aur i casete pline cu
bijuterii rare?
in acel moment, Garrick ar fi dorit sa nu-i fi
povestit atat de multe despre el. in imaginatia ei
romantica, via|a unui agent secret era plina de
73
aventuri, care nu se sfareau niciodata. in realitate,
viafa lui pe mare devenea din ce in ce mai
plictisitoare i, daca nu ar fi fost vorba de aceasta
*
ultima misiune pentru Marina Regala, chiar in
aceasta noapte s-ar fi aflat in Anglia, aezat Tr fafa
caminului din locuinfa de pe proprietatea sa#de la
fara.
- Crede-ma, nu e nimic de povestit, Kat. Viafa
pe mare e singuratica, pentru mine i pentru
echipajul meu. Meseria mea este doar mai
periculoasa decat a altora.
Katelin il privea, ca i cand ar fi ateptat ca el
sa mai adauge ceva. Asta era tot ce avea sa-i
spuna dupa ce o anunfase ca este agent secret?
Dar ce tii...
Garrick se scula in picioare i, punand paharul
de coniac deoparte, intinse mana i ii apuca brajul.
- E timpul sa te conduc in cabina ta. Trebuia sa
faca ceva, spre a se sustrage privirii ei calde, caci,
altfel, avea sa-i spuna, in curand, ca adevarata lui
misiune era sa-1 prinda pe Bristol J ack i sa puna
74
Tntr-un fel capat uciderilor care se fineau lan| Tn
oraul Basseterre.
Dar simplul act prin care o atinsese se dovedi
a-i fi fatal. Contactul cu trupul proaspat fusese de
ajuns spre a simfi flacara pasiunii scurgandu-i-se in
suflet. .
Fara a rosti o vorba, Garrick ?i lasa capul in
jos, iar gura i se apleca uor peste buzele ei ca
nite petale de trandafir.
Katelin simfi ca se scufunda Tntr-o mare de
savoare incredibila. Brafele ei subfiri se incoiacira
Tnjurul gatului, ca i cand s-ar fi luptat sa se agafe
de un punct de sprijin. Degetele i se rasucira m
uvifele de abanos care fi atamau pana la umeri i,
fara a se gandi, se stranse la pieptul lui masiv,
puternic. Niciodata nu fusese sarutata atat de
tandru, de pasionat, de Tnfometat. Simti cum se
topete, Tncet-Tncet, TnTmbrajiarea lui fierbinte.
Simfurile lui Garrick nu erau prea diferite de
cele ale fetei. Gustul dulce, de coniac, al buzelor
lipite de buzele lui, freamatul curbelor bine
75
proportionate ale trupului zvelt pe care-1 finea lipit
de propriul trup, parfumul ei de femeia, care-i
intoxica simfurile, toate Tl facura sa simta o dorinta
violenta, copleitoare de a poseda aceasta femeie.
Ar fi vrut s-o {ina strans, sa n-o mai lase sa
piece niciodata.
in cele din urma, !i reveni, cu un efort din
adancul puterii sale i, cu un geamat Tn care se
Tmpleteau durerea i placerea, Ii dezlipi gura de
pe buzele ei.
Privind Tn sus spre trasaturile Intunecate,
contorsionate, Katelin nu putu decat sa Tntrebe:
- De ce te-ai oprit? Lipsita fund de orice
privafiune In trecut, nu Tntelegea de ce acest om
voia sa puna capat unor asemenea minunate
placeri ale simfurilor.
Garrick nu putu raspunde. Ochii albatri
argintii priveau petalele roz, acum bosumflate,
care II tentasera toata seara, iar acum, dupa ce le
gustase, nu-i mai putea scoate din minte
mireasma lor delicata. imbrafiand-o strans, Ti
76
privi fafa minunata i opti, cu un tremur raguit:
- Daca nu ma opresc acum, voi fi pierdut
pentru totdeauna!
Cuvintele sale erau un strigat disperat, caci, in
sinea lui, tia deja ca era pierdut. ii apleca inca o
data buzele peste ale ei, dar acum gurile lor nu se
mai unira Tntr-un sarut tandru. Katelin simfea
nevoia si-i potoleasca setea care-i parjolea
trupul.
Se ridica Tn varful picioarelor, mulandu-se
complet dupa lungimea puternica a barbatului.
Gura i se deschise, dintr-un impuls al
cunoaterii ancestrale, lasandu-1 s-o Tnsemne cu
fierul Tncins al limbii sale neobosite. Un geamat
Inabuit Ti scapa de pe buze, cand simti ca
adancurile fiinfei sale stau gata sa ia foe.
Urechile lui Garrick prindeau sunete Tnfundate,
ce veneau din strafiindurile ei. 0 strivi de el i,
dezlipindu-i buzele de gura ei, Tncepu sa guste
dulceafa obrajilor, alunecand pe curba delicata a
maxilarului, pe linia supla a gatului. Pe cand Ti
77
saruta, cu buze umede, decolteul, deasupra
gulerului de dantela, simfi cum i se Tmpietrete
bogafia sanilor. Mainile lui Ti eliberara umerii i
brafele, Tnvreme ce ea se apleca spre el. Acum,
degetele lui Incepura sa mangaie locul unde, cu
numai cateva secunde Tnainte, se aflase gura
nesafioasa, pana cand se oprira pe partea de sus a
pieptului, acolo unde se simteau Tncepand sanii.
Cu o micare experimental, trase uor de
ireturile corsajului. Apoi Ti cobori buzele i
Tncepu sa presare sarutari uoare, ca puful de
pasare, pe poteca dintre sani, In vreme ce cu
degetele atingea uor sfarcurile Intarite.
Nimic din cele traite pana atunci de Katelin nu
o pregatise pentru un asemenea asalt erotic asupra
.simjurilor. Ii apasa sanii de degetele lui fierbin|i,
aflate -Tncautare, dorind sa simta tot ceea ce el se
arata dispus sa-i ofere. Sarutarile lui devenira mai
darnice, pe masura ce parjoleau drumul de
Intoarcere spre gat, pentru a pune din nou
stapanire pe buze. Impartaindu-se din plin din
ambrozia dulce, pe care ea parea dornicS si o
78
imparta cu el, Garrick descoperi cu indemanare
irul, in perfecta ordine, al nasturilor de sticla, care
coborau de-a lungul spatelui i sfari rapid cu
piedica ce Ti bloca accesul catre trupul dulce,
abator.
Katelin inspira brusc, simjind mangaierea
moale a degetelor de-a lungul irei spinarii. Expira
tot atat de rapid, cand el ii pleca mea o data capul
spre sanii ei.
0 dorinja carnala ascufita facu sa-i ia foe
trupul, cand buzele lui se oprira asupra unui sfarc
roz. incepu sa suga sfarcul crud, iar Katelin simfi
ca i se inmoaie madularele i ca aluneca spre
podea.
inainte de a ajunge' prea departe de el, Garrick
o aduna in brafele sale, dezlipindu-i buzele de
sanii ei i acoperindu-i inca o data gura. Apoi,
brusc, inceta sa o^mai sarute i, pentru un
moment, pur i simplu, privi inmarmurit la acea
rara frumusefe din brafele lui. Privi inapoi spre
ua, dar, dupa un moment de nehotarare, se
intoarse i tragand perdelele, pai in alcovul unde
79
se afla patul sau mare. 0 depuse uor pe cuvertura
de matase, dar ochii lui aratau hotararea sa de a o
elibera, daca aceasta ar fi fost dorinta ei.
in acele momente, Katelin nu mai avea mintea
clara a unei femei rationale. Coniacul Ti Tntunecase
gandirea, in vreme ce simjurile pe care Garrick i le
trezise Tn trup - cu varfimle degetelor sale Tn
continua cautare, cu limba sa umeda i fierbinte -
o adusesera Tntr-o stare irationala, de neant. Ea, ca
i el, se abandonara definitiv clipei. Ridicandu-se
pufin, Ti atrase capul Tntunecat catre ea, apasandu-1
uor pe spatele gatului. tia doar ca voia sa simta
din nou incredibilele placeri de adineaori. i nu
voia sa atepte!
Gura lui o devora, nerabdatoare sa exploreze,
Tn vreme ce limba Ti facea drum Tnainte i,
nelntampinand nici o rezistenfa, cauta cel mai mic
pliu, pentru ca apoi sa Tnceapa un drum tentant Tn
jos, catre sani. in vreme ce Ti sorbea un sfarc,
trupul lui Katelin Tncepu sa tremure de o dorinta
adanca, desfranata, care o facu sa-i Tnfiga
unghiile Tnparul lui, lipindu-se cu totul de el.
80
Cateva secunde mai tarziu, Katelin zacea pe
cuvertura de matase, fara nimic care si Ti ascunda
trupul de flacarile privirii lui. Rochia, ca i lenjeria,
fusesera aruncate pe podeaua din lemn lustruit i,
un moment, fara sa poata respira, Garrick se uita,
prostit, la perfecfiunea stralucitoare a liniilor
curbe. Flacarile din ochii sai puneau Tnsemne
fierbinji pe fiecare particica a trupului, in vreme
ce privea bogafia celor doua globuri gemene, cu
muguri de culoare roz-prafiiit. Ochii Ti rataceau Tn
jos, urmand conturul coapselor, semnul delicat al
ombilicului, stralucirea oldurilor, forma lunga a
picioarelor. Privirea Ti mangaie calcaiele delicate i
labele Tnguste ale picioarelor, apoi, ridicandu-se la
jumatatea drumului parcurs, se aprinse de o
dorinfa Tnflacarata, la vederea locului de joncfiune
al feminita{ii, punctat cu generozitate de par
negru, marunt, Tncrefit, care contrasta putemic cu
pielea catifelata, cu irizafii de perla.
intorcandu-i ochii spre fa{a ei, Garrick o vazu
deschizandu-i buzele, ca i cand ar fi vrut sa
rosteasca ceva.
Katelin zarise pofia nestavilita din ochii lui i
injelese ca mersese mult prea departe in jocul
dragostei, pentru a mai cere indurare. Privirile li se
intretaiara i ii simp inima gata sa-i sara din piept.
Citind pofta din ochii lui, ii dadu seama de
puterea pe care o exercita trupul ei de femeie i
injelese, in acel moment, ca barbatul o dorea mai
mult decat orice altceva pe lume. Aceasta
constituia de fapt puterea ei nealterata, iar dorinta
ei prinsa in chingile pasiunii, venea in
intampinarea dorinjei lui de seductie.
Garrick !i intoarse privirea doar cat ii trebui ca
sa-i indeparteze camaa de matase alba i
pantalonii de culoarea porumbului, aruncandu-le
pe podea. Karelin respira adanc, privind pielea
aspra, bronzata, sub [ care se rotunjeau muchii
putemici.
Cateva momente mai lungi, Garrick ramase in
picioare langa pat, ca i cand ar fi vrut sa-i ofere
ocazia de a cunoate perfecpunea sexului opus. i,
intr-adevar, aa cum statea in picioare in fa{a ei,
reprezenta barbatul in esenta nofiunii. Barbatul la
82
apogeu, neegalat de nimic!
Forja pura, primara a muchilor i se oferea
privirilor. Ochii ei stralucitori, dejad, trecura meet
peste umerii masivi, bronzati, acoperifi cu par
intunecat. Antebrafele i pieptul stateau gata sa
plesneasca sub tensiunea muchilor. Scutul dur al
muchilor, care Ti acoperea coastele, se Tngusta in
partea de jos, spre talia i oldurile Tnguste. Dar
abia zari conturul strans al feselor i al coapselor,
cand atenfia Ti fu total captata de protuberanfa
uriaS, care fremata cu pulsafii vii, Tnpartea de jos
a trupului. Ca tot ce alcatuia fiinta lui, nici acest
instrument uria nu lasa vreO Tndoiala asupra
puterii sale. In timp ce briza nopjii tropicale
patrundea prin perdelele alcovului, glasul
Tndepartat al rafiunii Ti opti lui Katelin: Ce cauti
in patul acestui barbat? Asta nu e joaca, Katelin!
Miza e reala. Ia-fi hainele i fugi cat mai repede
pofi! Dar nu avea putere sa raspunda propriilor
avertismente launtrice. Trupul Ti era slabit, ca sa se
poata mica, iar, cand Garrick se Tntinse alaturi de
ea i o atrase la pieptul sau, gandurile Ti fugira
3
departe de orice rajiune i bun simj. Dintr-o voinfa
proprie, independents de ea, bratele subfiri i se
ridicara, incolacindu-se in jurul gatului barbatului.
Trupul fu atras irezistibil de promisiunea unor
placed incredibile, atunci cand gura i mainile lui
Garrick incepura sa cutreiere peste tot. Sarutand
uor, ca mangaierea unei pene, lingand i
mucand, Ii muca sanii, ii lasa amprenta dinjilor
albi i putemici In camea delicata, Tnnebunind-o
pe Katelin de dorinja. Un geamat adanc ii scapa
din adancul piepstului, in vreme ce capul lui
intunecat se apleca asupra coastelor, Tnaintand m
jos, spre curbele atragatoare ale taliei i oldurilor.
Gustul carnii dulci, senzafia atingerii trupului
satinat II adusera pe Garrick intr-o nevoie
disperata de a da satisfacjie propriilor dorinfe
fizice. Mainile ii alunecara peste pantecele ei tare,
atragand-o mai aproape de oldul lui. Gu limba Ti
scalda partea interioara a coapselor, facand-o sa
simtS fiacari Tn tot trupul. Cand limba Ti atinse
giuvaerul feminitapi, trupul fetei se arcui In sus de
surpriza, In timp ce placerea dulce, interzisa se
84
strecura, ca un arpe ascuns, Tntoate madularele i
maruntaiele.
Scaldata Tnvalurile. noilor senzajii, Katelin se
agafa de Garrick, cu mainile adanc Tnfipte Tn parul
lui, Tn timp, ce el o deschidea cu degetele,
Tmpingandu-i apoi limba Tn ea. Scufundand-o
adanc, Tntr-o mare de extaz fara sfarit, limba lui o
umplea continuu cu fierbinjeala dezmierdarilor.
Rasucindu-se, fara stapanire, Intr-un vartej de
placeri subtile, Katelin simji o scanteie luand foe
In adancurile pantecului. Flacari ucigatoare de
dorinfa se Tmpratiara prin tot trupul, facand sa'
pulseze sexul. Luase foe! Flacarile o paijoleau tot
mai puternic, apoi erupsera. Mainile i se
Incletara, unghiile zgariara adanc spinarea
barbatului. Capul i umerii se ridicara de pe pat, In
vreme ce un {ipat de placere izbucni de pe buzele
ei, iar trupul Ii fii zguduit de o Implinire, pe care
nu o mai cunoscuse niciodata pana atunci.
Fara mili, Garrick Ii continua jocul iubirii,
limba sa adancindu-se Tnintimitatea umeda, dulce
a femeii, zabovind In jurul samburelui senzual, Tn
85
vreme ce trupul'ei continua sa tremure. Strigatele
ei ii izbeau urechile, sporindu-i dorinja de a umple
pana la capat trupul femeii cu placerile iubirii.
in vreme ce tremurul trupului ei se potolea
incet, incet, iar. degetele din parul lui ii slabeau
stransoarea, Garrick se ridica dintre coapsele ei.
Buzele incepura sa aplice sigilii arzatoare pe
trupul ei, in timp ce se lasa peste ea, cu toata
lungimea lui. Ochii albatri argintii, contemplara
pasiunea inscrisa pe fafa ei, mai inainte ca gura lui
sa acopere inca o data gura ei.
Deci, acestea erau lucrurile secrete care se
petreceau intre un barbat i o femeie, se gandi
Katelin, simfindu-i buzele pradate cu o
infometare care parea i mai nepotolita decat cu
cateva clipe in urma. Niciodata pana acum nu
traise asemenea minunate sim|iri - ceea ce el ii
facuse erau lucruri incredibile! Dar barbatul nu
sfarise inca, pentru ca, iata-1 acum, infiindandu-se
in trupul ei, in vreme ce maciuca palpitanda,
congestionata de sange, se strivea de trupurile lor*
parand sa caute locul unde, nu de mult, se aflase
86
gura lui, cand o facuse sa tremure atat de violent. '
Katelin i se deschise, prea copleita de valul de
extaz, pentru a putea face altfel. in vreme ce limba
lui Garrick ii umplea gura, simp cum capul
sculptat in marmura al uneltei ce servete iubirea
apasa in deschiderea dintre coapsele ei.
Barbatul ii inalja fesele i, penetrand-o doar un
inch, simp ingustimea locului de trecere, inca un
inch i simp tremuratura catifelata a sanctuarului
ascuns. Un muget inabuit izbucni din adancul
pieptului lui, umpland cabina.
in acelai moment, un ppat ascupt strapunse
aerul, marcand clipa in care Katelin ii pierdu
virginitatea. Garrick se opri, cu dorinta
devastatoare zagazuita pentru moment, uluit de o
totala surpriza. Nici un moment nu se gandise ca
aceasta femeie ar fi putut fi virgina.
Din primul moment, cand o vazuse in casa
Rosei Bishop, in compania prietenilor ei
masculini, nu avusese nici o indoiala in ceea ce o
privete.
87
- Kat, Kat. Ii opti numele, ca i cand i-ar fi
cerut iertare. Gu mana, Ii lovi uor obrazul.
La auzul numelui, fata Ii deschise ochii i
prinzand privirea tandra a barbatului de peste ea,
uita durerea momentului, acum trecut. Adancimea
albastra a ochilor de cristal o retinu pentru o clipa
fara sfarit, cu promisiunea secreta a ceea ce mai
avea sa urmeze, daca i-ar darui increderea ei.
Incet, fata Ii mica trupul, cautand sa-1
potriveasca mai bine cu greutatea de deasupra i
cu bogajia dintre picioarele ei.
Micarea ei redetepta pasiunea lor inca o data.
Buzele lui Garrick se plecara intr-un sarut care o
cuprinse la inceput uor, crescand apoi incet,
incet, pana se transforma intr-o chemare
infometata. Trupul barbatului ii incetini micarile,
grijuliu fafa de trupul virgin. Se mica inainte i
inapoi, nepermitand insa patrunderea completa a
masivei forme a barbatiei, in schimb inaintand cu
grija mai adanc, apoi retragandu-se spre buzele
umede ale deschiderii ei. Continua sa o
copleeasca, priceput Tn jocul seducpei, pana cand
88
Ii simp unghiile infipte adanc in spate i capul
cazandu-i salbatic, in momentul in care bogapa
intrata in ea o aduse la apogeul dorinjei frenetice.
De fiecare data cand sexul fierbinte patrundea in
adanc A ei cutremurand-o, trupul ei se mica in
intam inarea preaplinului barbapei lui. Picioarele
ei se ridicara incet, cautand sa-1 inlanpiiasca, in
toata iungimea lui.
Garrick ii cuprinse fesele i, cu o pricepere
capatata din iubiri trecute, pastra controlul celor
ce se petreceau inauntru. Chiar atunci cand simp
ca fata incepe sa tremure din nou in adancul ei, pe
cand el ii plimba barbapa prin ea, i chiar cand
simp ca teaca tresalta i se strange in jurul lancii
sale, nici atundi nu ii elibera pasiunea, inspirand
adanc.
Val dupa val, senzapile se succedau in cascade
tremurate in corpul fetei, concentrandu-se asupra
flacarii arzatoare a instrumentului ce ii sonda
adancurile. Ii pierdu controlul, in vreme ce trupul
ii cadea- secerat, cu oldurile tresaltand in
convulsiuni, maturata cu totul de uvoiul care o
89
purta pe culmile placerii.
Garrick Ii dSdu seama de intensitatea
climaxului i, timp de o secunda, se lupta cu
nevbia fierbinte, care Ii devasta adancurile
propriului trup. Privi spre fa|a ei plina de pasiune
i auzi gemete de extaz, care-i scapau d l gat.
Fiecare penetrare era acum Impletita cu t<rtura,
cici se lupta Impotriva nevoii dureroase de
Implinire.
Dar, numai cand simp ca fata incepe sa scada
in intensitatea maxima a simfurilor, Ii permise sa-
i satisfaca propria dorinta Gura lui acoperi gura
fetei i, In timp ce inainta doar o fracpune in
adancurile ei catifelate, propriile-i adancuri fiira
cuprinse de foe salbatic. Piacerea arzatoare
izbucni din centrul flinfei sale, i se revarsa in sus,
gonind prin lancea putemica a barbapei, spre a se
impratia in particule stralucitoare de lumina.
- Kat, Kat. Strigatul ii fu smuls din piept.
Ca Tnvis, Katelin Incerca sa-i adune mintea, In
vreme ce zbaterea lui Garrick se domolea i, dei
90
inca o mai tinea strans in imbrafiarea sa, bataile
inimii lui incepura sa revina la normal. O voce
launtrica ii spunea fetei ca ar trebui sa fie ruinata,
sa paraseasca patul acestui barbat i sa fuga cat ar
putea mai departe de el. Dar, in acel moment, ii
simtea oasele moi, mintea tremurand intre bunul
simf i ireal. Pur i simplu, era minunat sa zaca in
brajele lui.
Lui Garrick ii trebuira mai multe minute sa-i
regaseasci respirajia normala i sa-i invinga
neincrederea, care ii cuprindea mintea, pe masura
ce retraia ceea ce tocmai se petrecuse intre el i
aceasta femeie, Fusese virgina i totui mai femeie
decat tot ceea ce cunoscuse el vreodata.
Fu strabatut de un scurt tremurat i adancurile i
se inasprira cand ii dadu seama ca niciodata pana
acum nu traise o pasiune mai puternica.
intorcandu-se ca sa-i poata privi din plin fa|a
frumoasa, pe cand avea sa-i vorbeasca, o
descoperi cu pleoapele inchise, mangaindu-i gatul
cu respira|ia uoara. Maine va fi suficient de
curand sa-i declare sentimentele sale.
Maine vor ajunge la Saint Kitts, Ti va explica
misiunea pe care o are In Caraibe i o va ruga sa-1
atepte Inca pujin timp, pana ce Ii va Tndeplini
sarcina.
5
La rasaritul primei raze a zilei, puntea vasului
Vrajitoarea Marii fu strabatuta de strigatul
"Pamant!" Strigatul patrunse prin fereastra
deschisa a cabinei capitanului.
Amenta, Katelin se lupta Inca sa scape din
Tmbra|iarea somnului. Dar, pana cand nu Ii
deschise ochii, Incercand sa se ridice, nu Ti dadu
seama ca ceea ce o Impiedica sa se scoale din pat,
era ceva mai mult decat oboseala. Brate cu muchi
puternici o Incolaceau de jur Tmprejur, $inand-o
prizoniera. incet, Tncet, ochii verzi se rotunjira, In
vreme ce oroarea Ii umplea sufletul, pe masura ce
Ii dadea seama unde ^e afla i al cui este trupul
92
strans lipit de propriul'ei trup.
Bataile inimii i se accelerara, cand Ti inalja
capul de la pieptul cald, gol, al barbatului, iar ochii
ei intalnira privirea sclipitoare de argint, Sim|i
brusc caldura unui val, acoperindu-i nu numai fafa
i gatul, dar i pieptul. Ce dracului facuse?
NeTndraznind sa scoata nici un cuvant, privi cum
un zambet cald se la|ete pe buzele senzuale ale
capitanului.
- Buna dimineata, iubito. Cred ca ai dormit
bine? Garrick parea Tncantat ca Ti petrecuse
noaptea {inand-o strans pe fermecatoarea Katelin
Ashford m bratele sale.
- Ce... ce e cu mine? Vreau sa spun... de ce ma
aflu aici, in cabina dumitale? fu Katelin in cele din
urma in stare sa baiguie. incet, gandurile tncepura
sa se adune i ti aminti cantitatea enorma de
coniac pe care o bause i, Dumnezeu s-o ierte, nu
se putu opri sa nu-i aduca aminte i de gustul
acelor buze fierbinfi, atragatoare, apasate peste
buzele ei. Fa|a i se Tnroi i mai putemic, pe
masura ce evenimentele petrecute noaptea trecuta
93
Tncepura sa-i inunde gandurile. Oh nuuuuu, gemu
tare, in cele din urma.
- Ai adormit noaptea trecuta, inainte de a fi
putut sa vorbim. Voiam sa-ji mul|umesc pentru
darul prejios pe care 1-ai impartit cu mine. Vocea
era joasa, cuvintele rasunara cu un tremur uor
raguit, care avea puterea, chiar i acum, sa-i
stameasca fiori de-a lungul spinarii i s-o faca sa-i
simta inima batand salbatic in piept.
- Nu, nu a fost un dar adevarat! Katelin se
ridica i, simtind briza patrunzand prin fereastra
deschisa i trecand prin perdelele desfacute, care
inconjurau alcovul, ii dadu seama ca era
dezbracata. Obrajii i se impurpurara, cand trase
cearaful de peste Garrick i se infaura rapid cu
el.
Fara sa priveasca Tndirectia lui, ca sa vada ca-1
lasase complet expus, traversa in graba cabina,
spre a-i regasi rochia i Ienjeria.
-Noaptea trecuta nu a fost nimic mai mult decat
o teribila greeala, declara, in timp ce, intoarsa cu
94
spatele spre el, incerca si-i traga rochfa peste
corpul inca infaurat in cearaf.
- Nu a fost nici o greeala noaptea trecuta, Kat.
Femeia pe care am {inut-o in braje s-a daruit, din
voinja ei. Garrick o mai studie un moment, inainte
de a-i zvarli picioarele lungi peste marginea
patului, uitandu-se dupa pantaloni.
- Coniacul m-a facut sa ma port aa! Katelin nu
voia decat sa iasa mai repede din cabina sa, mai
inainte ca el sa poata pune mana pe ea din nou.
Nu putea ti cum ar fi reacjionat, daca el ar fi
luat-o in braje, daca gura lui s-ar fi lipit inca o data
de gura ei.
Stand cu picioarele goale in pantalonii care-i
acopereau partea de jos a trupului, Garrick incepu
sa se apropie incet de ea.
- Poate ca a fost coniacul cel care Ji-a permis sa
te porfi mai degajat in prezenja mea, dar cu tine,
Kat, am facut dragoste!
- Nu-mi spune aa din nou! Lacrimi ii atarnau
de ochi, cand se intoarse sa-1 infrunte. Nu era
95
decat vina lui, Ti spuse. Felul Tncare Ti pronunfa
numele i trupul ista blestemat, al lui, atat de
atragator. Daca Ti Tnchipuia vreun moment ca ea
era o simpla fata umilita, care trebuia sa i se
arunce la picioare i sa II roage sa aiba mila de ea,
acum, dupa ce se Infruptase cel dintai din ceea ce,
cu Infelepciune, ea ar fi trebuit sa p&streze pentru
sojul ei, ei bine, greea profund.
Intorcandu-se spre ua, se simp mai curajoasa,
acum ca nu Tl mai putea vedea.
- Indiferent de ceea ce gandeti, domnule
Steele, i indiferent de ceea ce vrei de la mine, ma
tem ca ceea ce s-a Tntamplat noaptea trecuta nu
Inseamna nimic! Rasucind manerul uii de la
cabina i paind pe coridor, Ii spuse In gand ca
oricum, i-ar fi pierdut fecioria mai curand sau mai
tarziu. El nu facuse decat sa grabeasca
evenimentul, pe care ea Tl anticipase de mult. Pe
viitor va fi mult mai prudenta in a-i acorda
favorurile.
In picioare, In mijlocul cabinei, privind spatele
ei teapan ieind pe ua, Garrick simfi o dorinta
96
arzatoare sa se duca dupa ea i sa o forfeze sa-1
asculte. O va implora sa aiba mila de el i, daca nu
va reui, o va refine cu forfa la bordul vasului
Vrajitoarea Marii, pana cand va admite ca
sentimentele ei pentru efsunt la fel de puternice ca
simfamintele lui pentru ea. Dar toate acestea nu
erau decat ganduri pline de speranfa. tia ca se
afla In Garaibe In misiune i, indiferent de
dorinfele lui, datoria fafa de fara sa trece pe primul
loc. Nu Ii putea permite sa o refina cu el, atunci
cand propria viafa se putea afla In primejdie, In
orice moment. Se va mulfumi cu faptul ca o parte
din misiunea lui se va desfaura la Saint Kitts. Va
putea s-o supravegheze, ca sa fie sigur ca, dupa ce
Ii va Incheia misiunea, o va g&si pe Katelin
ateptandu-l. Chiar daca ea nu va fi de acord sa
vina dupa el de buna voie i va trebui sa o fure de
sub nasul tatalui ei, era sigur ca, Intr-o zi, o va
avea numai pentru el - ii jura In sine.
in picioare pe puntea vasului Vrajitoarea
Marii, Katelin privea insula ce aparea misterios,
97
ridicandu-se din adancurile albastre-verzi ale
oceanului. Pamantul parea negru i muntos.
Malurile abrupte se ridicau inaljandu-se spre
munfii acoperifi de paduri luxuriante. intreaga
insula p&rea ciudata, nelalocul ei, in mijlocul
oceanului vast, scanteietor.
Saint Kitts - numele insulei o urmarise inca din
copilarie. Acest loc straniu, In care tatal ei se
refugiase dupa moartea mamei sale, ti afectase
sufletul dintotdeauna. Nu se ateptase niciodata
insa ca va ajunge sa viziteze insula, iar acuma intra
aici admirandu-i frumusefea tropicala de pe puntea
Vrajitoarei Marii, in timp ce vasul se apropia cu
repeziciune de docurile de la Basseterre, capitala
insulei. "
Dupa ce Vrajitoarea Marii i Caroline
ancorara in port, Garrick se indrepta catre Katelin.
- Insist sa-mi acorzi placerea de a te conduce
pe plantafia tatalui tau.
Katelin se infepeni la apropierea sa i fu gata
sa-i refuze oferta. Dar, cand ii privi trasaturile
98
dure ale fejei i expresia hotarata a gurii, injelese
ca nu ar fi folosit la nimic sa se impotriveasca. .
Garrick Steele era obinuit sa faca intotdeauna
ceea ce voia i avea sa ac|ioneze in acelai fel i de
aceasta data.
In vreme ce Garrick o conducea, fetei ii trecu
prin minte sa-i reproeze modul in care o trata,
dar, gandindu-se mai bine, ii dadu seama ca nu ar
fi avut nimic de catigat. Acest om facea
intotdeauna numai ceea ce ii placea i nimeni
vreodata nu-1 putuse impiedica sa-i atinga scopul.
Nu-i ramanea decat sa se consoleze cu ideea ca,
odata ajunsa in casa tatalui ei, nu va mai avea
niciodata de-a face cu el.
Ii aminti cu toata puterea cele ce ii povestise
noaptea trecuta despre vasul sau i nu mai avu nici
o indoiala ca Garrick nu era nimic mai mult decat
un pirat. Era vinovat de tot raul care i se
intamplase noaptea trecuta, iar acum se mai
adauga un punct pe lista lunga a. ticaloiilor lui: o
obliga sa-i accepte compania, dei era evident ca
nu era binevenit. Docurile care se intindeau in fata
99
apei reprezentau partea cea mai grosolana a
oraului Basseterre. Marinari, femei indrazneje, cu
moravuri uoare, in cautare de clienji dispui sa le
cumpere favorurile, i gura-casca de ambe sexe,
care vagabondau in cautarea unei ocazii de a-i
incerca norocul. Abia dupa ce Katelin ?i Garrick
trecura prin fa{a mai multor depozite darapanate,
atmosfera paru ca se mai imbunatatete, dar
schimbarea era ocanta. In porfiunea pe care o
strabateau acum, se iniruiau pravalii darapanate,
in care ii gaseau locul o multime de marfuri
provenite de pe vasele care frecventau portul,
risipite in vitrine, spre a atrage privirea
trecatorilor.
Fructe tropicale i zarzavaturi de o incredibila
varietate, erau expuse intr-o ghereta, unde puteai.
gusta deopotriva placinta cu came sau cu fructe.
in spatiul din jurul portului, puteai gasi dantele
fine, valuri de {esaturi exotice, bijuterii lucrate de
cei mai priceputi artizani. Un amalgam incredibil
de lucruri bune ca i de obiecte inimaginabile,
pro venit din toate porturile lumii, era expus spre a
100
determina vizitatorul sa-i dezlege punga.
Katelin ramase uimita de activitatea intensS ce
se desfaura tn aceasta parte a portului. Putea
admira femei elegante, hoinarind la adapostul
umbrelelor de dantela, spre ai se proteja de razele
arzatoare ale soarelui stralucitor. Barbati tn
costume bine croite, insofeau femei frumoase i
conversau cu prietenii. Parea ca docurile rau
mirositoare ramasesera tn urma cu mile, i nu doar
cu cateva sute de iarzi.
in picioare, langa Garrick, pe trotuarul podit cu
dale de lemn, tl urma in direcjia spre care o
conducea, privind cu atenfie traficul aglomtrat,
cand atenfia ii fu atrasa de o femeie in varsta, cu
obrazul ciupit, imbracata intr-o rochie de strada
eleganta, de culoarea marului verde, care tragea
dupa ea o versiune mai tanara a propriei persoane,
indreptandu-se in direcfia lor.
- Vai, capitane Steele, ce .surpriza sa te vad!
Chiar alataieri ii spuneam scumpei mele prietene,
Fern Atworth, tii coafeza din Basseterre, -ca.
insula asta ofera atat de pu{ini pretenden|i la
101
casatorie pentru tinerele noastre domnioare, i,
acum, iata-te aici! Te-ai intors din nou pe
minunatele noastre tarmuri!
Garrick zambi, auzind cu cata caldura tl
intampina femeia i, privind spre singura fata a
doamnei Clarice Langston, zambetul i se lati pe
fata, vazand-o cum se inroete.
- Vai, va mulfumesc, doamna Langston, pentru
ca m-ati inclus pe lista pretendentilor de aici, din
Saint Kitts.
- Oh, capitane Steele, doar tii prea bine ca eti
in capul listei la pretendenti pe care o are fiecare
tanara de pe insula.
Katelin ii roti ochii de smarald, privind cerul.
Oare aceste femei tiau ce ticalos era de fapt
capitanul Steele? Erau oare atat de orbete
indragostite de acest frumos pirat, incat nu mai
puteau deslui omul adevarat din el?
- Oh, te rog sa-mi scuzi impolitetea,
domnioara Ashford. Garrick se intoarse spre
Katelin, dandu-i seama ca fata era gata sa se
102
Tndeparteze. Doama este so{ia bunului nostru
guvernator, Clarice Langston, iar domni$oara este
Incantatoarea lor fiica, Thelma. Intorcandu-se
apoi catre cde doua femei, adauga: iar aceasta,
doamnelor, este Katelin Ashford. Va locui in Saint
Kitts pentru un timp.
Ambele femei nu acordara prea multa atentie
prezentarii. Atenfia lor se concentra TnTntregime
asupra frumosului capitan care statea alaturi de
Katelin Ashford.
- Da, da, foarte draguj din partea dvs.
domnioara Ashford. Doamna Langston se simti
obligata sa spuna ceva tinerei femei, din pura
politefe, dar Ti Intoarse repede ochii catre
Garrick, imi pare atat de bine ca ai sosit la timp
pentru a lua parte la balul care va avea loc Tncasa
guvernatorului, la sfaritul saptamanii viitoare. tii
ca sarbatorim cea de a aizeci i una aniversare a
zilei sale de natere! Toate invitatiile au fost deja
expediate, dar, fii sigur ca ma voi ocupa sa-|i fie
trimisa una, direct pe vas. i poate ca Thelma Tti
va acorda unui sau doua dansuri. i, deoarece
103
Thelma se apropia de varsta cam prea coapta de
douazeci i doi de ani i era pe punctul de a intra
in randul fetelor batrane, Clarice era contier\ta ca
venise-timpul sa ia problema in mana.
- Desigur cS a fi incantat sa-mi inscriu numele
in came|elul de bal al Thelmei, dar mi-e teama ca
va trebui sa-mi ocup locul in coada unui ir lung
de barbafi, care aspira sa sarute mana acestei
incantatoare tinere. Garrick era contient ca
flatandu-le pe aceste doua femei, va putea obtine
orice de la ele. Samuel Langston, guvernatorul de
pe insula Saint Kitts, avea puterea de a interzice
accesul legal al vasului sau in portul Basseterre.
i, in afara de punga plina cu monede de aur, pe
care i-o trimetea guvernatorului de fiecare data
cand se afla in port, Garrick se straduia sa ramana
in gra|iile Claricei Langston, ceea ce includea de
la sine obligapa de a o flata pe ruinOasa i timida
Thelma.
Revenind apoi la un ton mai serios, Clarice
Langston ii expuse lui Garrick motivul pentru care
ieisera in aceasta dimineata in zona docurilor
104
trupul unei alte femei fusese gasit plutind Tnlargul
portului i spera sa afle informa{ii din barfa
prietenelor ei. In vreme ce povestea despre cele
Intamplate, Scotty Ii facu aparifia Intr-o areta
trasa de un singur cal. Bagajele lui Katelin de pe
Caroli ie fusesera Tngramadite Tn spatele
vehici ului. Katelin Ti pironi privirea asupra
secundului, ca i cand ar fi fost un trimis al
Domnului. intorcandu-se spre grupul de langa ea
i observand ca atentia lui Garrick era captata de
cuvintele femeii mai Tn varsta, Tntrerupse
conversafia cu curaj:
- Va rog sa ma scuzati, doamnelor, i dumneata
capitane Steele. Se pare ca, Tn sfar^it, a aparut
areta trimisa de tatal meu. Cu aceste cuvinte,
Tntoarse spatele grupului i Tncepu sa-i faca drum
catre areta, dar nu mai Inainte de a fi observat
strafulgerarea dura ca focul, din ochii albatri ai lui
Garrick.
Tentat pentru moment sa o Urmeze i sa-1
Tnvete pe secund o lectie, pe care nu avea sa o uite
curand, Garrick se stapani totui i ramase pe loc,
105
nevrand sa dea loc unei scene nepotrivite, In fata
sofiei i fiicei guvernatorului.
Respirand adanc, zambi perechii, pe cand il
privea pe Scotty ajutand-o pe Katelin sa se urce in
areta.
-Deci, spuneaji ca s-a gasit corpul u?ei alte
femei in largul portului? A cata este acum Mi se
pare ck ajunseserati deja la cinci, ultima data, cand
vasul meu s-a aflat in port.
Nici Clarice, nici Thelma nu luara prea mult tn
seama plecarea lui Katelin Ashford, atenfia fiin-
du-le indreptata. asupra barbatului frumos, pe care
il inghesuisera intr-un colt al trotuarului
aglomerat.
- Pai, cred ca s-a ajuns la opt cu asta, nu, chiar
noua! Dar Samuel spune ca nu e nici o pierdere
disparitia unei alte codoae. in ceea ce o prive?te,
Clarice se intefesa de tarfele care apareau mutilate
i ucise de-a lungul docurilor, numai pentru ca
asemenea evenimente reprezentau o ocazie
minunata pentru barfa i speculatii. i in acest
106
moment, daca Garrick se, arata interesat de
subiect, ea era mai mult decat Tncantata sa-i spuna
tot ceea ce tia.
Potrivindu-i fiastele, Katelin se aeza pe banca
aretei, aruncand pentru ultima oara o privire
asupra lui Garrick. Parea c& el nici nu observase
ca ea plecase, se gandi, Tnvreme ce Tl privea. Inca
mai vorbea cu Clarice Langston, atent la fiecare
cuvant al ei. lata aadar ca avusese dreptate Tn
ceea ce-1 privete - era mai mult decat un
desfranat. Voia sa capteze atenfia oricarei femei
disponibile. i cand te gandeti ca aproape o
prostise, facand-o sa creada ca ar putea fi o fiinta
deosebita! Ii Tndrepta umerii, Tnvreme ce Scotty
Tndemna caii. s-o porneasca la drum. Pe viitor, va
fi mult mai prudenta, Tnceea ce-1 privete pe acest
om. 0 singura greeala era tot ceea ce T?i putuse
permite, dei aceasta greeala o costase atat de
scump.
- Am luat informafii despre Coral Rose,
plantajia tatalui dvs., de la centrul de distribuire a
107
alimentelor i imbracamintei. Voiam sa va due
bagajele intai acolo, dar cand v-am vazut stand pe
trotuar, m-am gandit ca poate doriti sa ajungep la
Coral Rose inainte de ora mesei.
- I{i sunt foarte indatorata, Scotty. Trebuie sa-ti
marturisesc ca Tncepusem sa ma cam plictisesc in
compania capitanului Steele.
Lasand oraul in urma, Scotty i^i Tndrepta calul
catre un drum ce erpuia, urcand in pante.
Privelitea oferita de aceasta Inalfime era mareata;
la picioarele drumului prafuit se mtindeau plaja i
marea. Aerul proaspat i briza tropicala a marii o
ajutara pe Katelin sa se Tnvioreze.
- Ai aflat cat de departe se afla Coral Rose,
Scotty? intreba oarecum ingrijorata.
- Fierarul spunea ca la numai cateva mile in
afara ora$ului. Zicea ca, daca o luam pe acest
drum, nu va dura prea mult. i cu soarele care
incepe sa apuna, sper ca va fi o plimbare destul de
placuta.
- Ai mai fost la Saint Kitts, Scotty? Katelin se
108
straduia sa fie o companie placuta pentru tanarul
barbat.
- Ah, am mai fost aici de cateva ori, mai
inainte. Uneori ploua, dar, cu excepjia acestui
lucru, cred ca va veti simfi bine. Este o insula
minunata.
- Stai mult de data asta? Katelin se intreba cat
timp ii va trebui Capitanului Howard sa-i repare
vasul.
- L-am auzit pe capitan spunand ci s-ar putea
sa ramana in port vreo doua saptamani. In orice
caz atata cat va fi necesar ca sa repare catargul
principal. Privind-o pe Katelin, Scotty se simtea
mizerabil, la gandul ca trebuia s-o paraseasca pe
insula Saint Kitts!
Katelin indeparta cu mana o insecta zburatoare,
care parea hotarata sa se stabileasca pe maneca ei.
Caldura deveni mai apasatoare, dupa ce parasjra
racoarea ce venea dinspre plaja deschisa,
indreptandu-se spre interiorul insulei.
- A dori sa-{i muljumesc pentru bagaje,
109
Scotty. Am crezut ca tatal meu va trimite dupa
ele, dar acum nu mai este nevoie de aa ceva.
Bagajul reprezenta singura scuza pe care
Scotty o putea invoca pentru a merge la Coral
Rose. Dar, din lnfelepciune, pastra secretul pentru
el.
Pufin timp mai tarziu, Scotty ii Tndrepta calul
de-a lungul unei poteci laterale, parasind drumul
principal. Pe o tablie de lemn uscat, se putea citi
CORAL ROSE. Poteca nu arata a fi prea utilizata,
caci era invadata de padurea tropicala care cretea
peste tot, pe aceasta insula. Copacii ii aruncau
Umbra deasupra capului calatorilor, filtrand lumina
prea stralucitoare a soarelui, iar parfumul florilor
tropicale atarna greu, peste tot, In aer.
Cand areta iei la marginea padurii, _chiar in
faja lor aparu o casa mare, alba, singuratica in
mijlocul pamanturilor care cunoscusera, cu
siguranta, zile mai bune. Acum ierburi Inalte
creteau de-a lungul potecii i o multime de flori
tropicale multicolore sufocau cladirea stranie, cu
doua etaje.
in jurul locului plutea un aer vag de lenevie, se
gandi Katelin, tn vreme ce Scotty oprea areta,
tntinzandu-i apoi mana, spre a o ajuta sa coboare.
- Daca ai vrea sS aezi bagajul pe veranda din fa{a,
a? porunci mai tarziu si se ocupe cineva de el i
sa-1 duca tn casa. Katelin indica veranda care se
intindea pe toata lungimea casei i disparea dupa
colfurile ei.
Katelin zabovi afara, pana cand secundul a?eza
toate valizele ei pe veranda. Parea ciudat ca nici
tatal ei, nici vreun servitor nu venise sa o
tntampine, dar, cu toate acestea, Ti lua ramas bun
de la cel care o escortasQ pana aici, asigurandu-I
ca-1 va atepta sa ia ceaiul impreuna, tn dupa-
amiaza zilei urmatoare. areta se tndeparta tncet
de casa, pierzandu-se pe drumul pe care venise,
iar fata se indrepta spre ua de la intrare.
I l l
6
Ua de la intrare se deschise larg, fara sa opuna
rezistenja. Paind cu atentie in coridOrul rece,
Katelin descoperi ca, la urma urmei, casa era bine
ingrijita i locuita, nicidecum pustie, aa cum se
temuse la inceput. Piese de mobilier uoare,
aerate, fiisesera plasate intr-o ordine anume
cautata, prin camerele deschise de la parter, iar
ferestrele largi, plasate in fiecare unghi al casei,
lasau sa patrunda cea mai uoara briza tropicala.
Auzind nite zgomote care veneau din partea
din spate a casei, Katelin se apropie incet de zona
bucatariei. Impingand o ua cu laturile batante,
dadu peste o femeie de culoare, extrem de masiva,
care statea in picioare, langa soba in care ardeau
nite lemne, i fredona uor.
Katelin era enervata de faptul ca tatal ei nu
avea habar ca ea urma sa stea intr-o vizita lunga,
de doi ani. Tui i atepta ca femeia neagra din
112
odaie sa se intoarca de langa cratitele ei de
bucatarie i sa priveasca in direcjia ei.
Rasucindu-se de langa soba, zambetul lataret
de pe fafa femeii negre incepu sa se topeasca
incet. Ochii ei intunecati o fixara pe tanara fata,
care statea in picioare, in ua bucatariei.
- Pot sa te ajut; dom'oara? Ii aeza lingura
langa oala in care mestecase pana atunci i incepu
sa-i tearga mainile de ?ortul care ii infaura
oldurile largi.
- Cred ca da. katelin mai facu un pas in
incaperea stralucind de curatenie i mirosind atat
de imbietor. il caut pe tatal meu, Richard Ashford.
Gura femeii ramase cascata de uimire.
- Dumnezeule, copila, doar nu eti dom'oara
Katelin?
- Ba da, eu sunt. Katelin ii zambi femeii atat de
uurata, pe cat de surprinsa era aceasta. Unde este
tatal meu? Se afla pe plantajie?
- Ah, sarmana copila n-ai primit veste despre
tata mata? Dar, mai inainte ca fata sa fi putut
113
intreba cine sa-i trimita vreo veste despre tatal ei,
femeia continua Tngrab! Copila draga, stapanu'
plecat la tata cerescu. Acu vro ase luni in urma
ajuns pe celalalt {arm. Eram sigur tiut totu' despre
tata mata i despre dom'oara Carol, Tanaru' cela
draguj, care scris ultimu' testament a lu tata mata
i ultimu dorinf, a spus trimis scrisoare, explice tot
cum Tntamplat.
- 0 scrisoare care nu a ajuns niciodata. Katelin
se lupta din rasputeri cu amejeala care ameninja sa
o cuprinda, sperand Tn sinea ei ca poate nu a
Tnjeles bine cuvintele femeii.
- Pare rau Tntamplat eu spune asta, Tngeraule.
ezi aci la masa i lasa batrana Lizzy sa
pregateasca ceaca fierbinte de ceai. Femeia se
apropie de Katelin i, observandu-i paloarea
trasaturilor, o conduse, {inand-o de bra{, catre
masa uzata, brazdata de taieturi de cufit. Nu putut
face nimic pentru stapana noastra. S-a Tmbolnavit
de febra i Tntr-o saptamani a murit amandoi.
Lizzy se asigura ca tanara domnioara sta bine
aezata pe scaun, Tnainte de a se Tntoarce la soba ei
114
de gatit, pe care aeza o oala cu apa pentru ceai.
Katelin ii scutura capul, cuprinsa de o uimire
fara margini.
- Vorbeti de o stapana - tata avea o nevasta?
Ii dadu seama imediat cat de pujine lucruri tia
despre propriul ei tata.
- Am crezut ca macar stapanu' scris i spus
despre stapana. Clatinandu-i capul uria, Tnfaurat
Tntr-un turban de un ro?u stralucitor, Lizzy insinua
ca nu fusese de acord cu tot ceea ce facuse
Richard Ashford Tn timpul vietii vale. Aducand
ceainicul la masa, turna o cea?ca de apa fierbinte
peste frunzele de ceai. Ei, acum nu gandi atat la
domnu' Richard, copila. Durerea lui, de micut
fiica, fost care a facut se poarte aa. Cu ani Tnainte
Tntalnete pe dom'oara Carol, povestit cum
Tmpietrit inima pentru totdeauna cand mama
matale chemata, la ceruri, de sfinti. Nu e frumos
cum parasit la tine, dar nu uitat nici o zi, Tntoata
viafa. Avea poza mica a matale, lipita de inima, Tn
buzunaru' de la haina i eu avut grija se aiba acolo,
atunci, cand bagat Tnmormant sa odihneasca.
115
In acele momente, Katelin nu era prea sigura
cum trebuia sa reactioneze la auzul vetii ca tatal
ei murise. i-l amintea vag, imaginea lui i se
tersese din minte in decursul anilor. Vestea ca se
recasatorise era destul de surprinzatoare, dar
trebui sa recunoascS faptul ca nu putea sa se
atepte la ceva mai bun din partea lui. Richard
Ashford fusese un barbat frumos, viril, care nu
putea lancezi venic, fara o femeie alaturi de el.
Lizzy parea ca incearca sa-i acorde tinerei
femei un moment necesar sa se impace cu starea
de lucruri, inainte de a vorbi din nou.
- Sigur ca, daca stapanu' nu scris i nu vorbit
despre stapana, nu spus nici despre tanaru' stapan
J oshua?
-J oshua?
Turbanul se clatina nerabdator.
- Stapanu' al tanar nu aici ureze venit bun, sigur
afara alearga ca nebun pe plaja.
- -Vrei sa spui ca tatal meu are un fiu? i ca
acesta e J oshua? Katelin nu putea crede ceea ce
116
auzise cu urechile.
Capul se clatina In sens de aprobare.
- Stapanu1al tanar e un mana de om, dar are un
inima de aur. Cand vrea, baiat de treaba.
~ Caji ani are? Katelin inghiji cu greu,
flamanda, caci nu mancase nimic de la micul
dejun. Incerca sa Tnghita bucatica dulce de
prajitura, simtind un nod in gat.
- Pai, J oshua disprezece ani acu, domoara
Katelin. E ceva sa ai un frate mai mic, despre, care
sa nu tii nimic!
- Am un frate de doisprezece ani? repeta
Katelin uluita. Pur i simplu, nu poate fi posibil.
Cine are grija de J oshua? Cine i-a asumat
responsabilitatea creterii lui, acum ca tata! meu e
mort?
- Pai, daca tot venit la Saint Kitts, aici locu'
matale Tngrijeti frate matale, dom'oara Katelin.
Coral Rose e tot ce motenit stapanu' al tanar, ca
drept da natere, i tu veghezi sa ramana.
Katelin nu putea face nimic altceva decat sa se
117
holbeze la femeia neagra. Intreaga lume parea ca
se Invartete nebunete, in jurul unei axe fara
punct de sprijin. Instinctul de aparare ii striga ca,
in acest moment, ar trebui sa se afle intr-o trasura,
care sa o duca inapoi la Basseterre. Va cauta un
vas, orice vas, i se va intoarce direct la matua ei.
Inapoi la Londra, unde viata ei avusese totdeauna
un cat de cat sens al unei oranduieli normale. i
totui, ratiunea birui. tia ca nu putea, in nici un
caz, sa abandoneze copilul tatalui ei - oricat de
mult ar fi dorit sa o faca in acel moment.
- Aceasta Carol, cu care s-a casatorit tatal meu,
are familie?
- Nu, doamna. Dom'oara Carol nici un suflet
de-al ei. Odata spus ca familie ei mort i ca
stapanu' i tanaru' stapan tot ce are pe lume asta.
Deci nici un ajutor, ii spuse Tnsine Katelin.
- Nu cumva au nite prieteni, care ar putea sa
aiba grija de baiat, pana la varsta cand va putea
conduce singur plantafia? Vocea ei suna pu{in
disperata.
118
Lizzy clatina din cap inainte i inapoi.
- Toji care cunoate stapanu' al tanar crede ca e
cam greu de {inut in frau. i cum ochii fetei se
rotunjira surprinji, Lizzy se grabi sa o liniteasca.
Asta nu vrea spune ca baiatu' rau, nu supara la
tine. Trebuie doar lisat la voia lui. Stapanu'
Richard lasa la pace tot timpu' iar dom'oara
Carol, ce mai iubea baiat atat de mult, ca nu vede
nimic rau la purtarile lui.
Katelin se intreba ce voia sa spuna Lizzy cu
cuvantul acesta ciudat, i cauta sa-i descopere
sensul, pe care zambetul batranei nu voia sa i-1
dezvaluie. Incepu sa o doara capul, din cauza
caldurii tropicale i a Ocului provocat de nouta|ile
aflate despre familia ei.
- E cineva care m-ar putea conduce intr-o
camera, unde a putea sa ma odihnesc putin?
- Mulji servitori din casa petrece acum timpu'
afara, la colibe din spate, ii raspunse Lizzy, in a?a
fel incat s-o faca sa infeleaga care era situatia pe
plantatie acum. Un minut iese i aduce cateva fete.
119
Acu, ca ai venit, trebui mult ajutoare.
- Deocamdata, spune-mi unde se afla camera
tatalui meu. Pentru moment, ma _voi descurca
singura. Katelin se simtea tot mai slabita, pe
masura ce minutele treceau i nu voia decat sa se
odihneasca imediat.
Lizzy paru incantata sa trimita pe tanara fata in
camera tatalui ei.
- Odaia stapanului al batran e prima ua, sus pe
scara. Urc&, ca eu pune pe mo Rufuss sa aiba
grija de bagajele matale
Katelin dadu din cap obosita, pe cand se ridica
in picioare i ieea afara din bucatarie. Capul i se
invartea ametit, in timp ce urea scarile, iar, cand
deschise ua, aproape i se facu rau. Cu mana
incletata pe manerul uii, se opri. Acolo, pe
peretele opus uii, atarna o pictura reprezen-
tandu-1 pe tatal ei, iar alaturi, portretul unei femei
cu trasaturi indescifrabile.
Richard Ashford, cel pe care Katelin i-l
amintea din copilarie, parea ca reinvie pentru ea
120
de sub tuele viguroase ale panzei. Ochii lui verzi,
atat de asemanatori cu ai ei, straluceau de buna
dispozi|ie, iar fruntea inalta i barbia puternica
exprimau inteligenta.
Ui mdu-se cu atentie la parul negru al tatalui
ei, In linte Ii aparu dintr-o data imaginea unui alt
barba , cu parul ca noaptea.
Simfindu-se cuprinsa de senzatii ame{itoare, pe
care de deteptase imaginea Indrazneafa a
capitanului, Katelin ii Indrepta grabita atenfia
catre portretul femeii care atarna alaturi de cel al
tatalui ei.
Nu vazu mai nimic din trSsaturile femeii, care
sa fi putut atrage aten{ia tatalui ei. Earul castaniu
al femeii era pieptanat spre spate, Intr-o coafura
severa. Cu barbia ascufita, cu ochii obosi|i, de
culoare albastru-palid, parea slaba, aproape
unghiulara, cu mainile stranse In poalS. Ce fel de
mangaiere putea gasi tatal ei in imbrajiarea unei
asemenea femei, se intreba Katelin, in vreme ce
studia tabloul, incercand sa-i imagineze ce anume
ascundea pictura vederii.
121
Poate ca acest baiat, J oshua, era ca mama sa, se
gandi Katelin indepartandu-se de picturi.
Inc&perea era larga ?i fusese decorata in culori
bogate, calde, care revelau, fara putinta de tagada,
o mana de femeie. Mobilierul se potrivea mai mult
cu un conac englezesc decat cu un dormitor ie pe
o insula tropicala. Patul mare, din steja , cu
baldachin, se afla in mijlocul camerei. O matase cu
trandafiri roz fusese transformata cu gust in
draperii, care se puteau trage, invitandu-te la o
intimitate confortabila, ceea ce conferea i o
anumita grajie patului. Intr-un coif al camerei, un
alcov cu perdele adapostea un minunat loc de
odihna, ce parea deosebit de confortabil. Pe
peretele opus se afla un balcon, cu vederea spre
peluza din fa{a casei.
Nimic nu arata ca tatal ei i sofia lui folosisera
camera. Dulapurile de haine i biroul fusesera
golite cu catva timp in urma.
Zvarlindu-i incaljamintea din picioare, Katelin
ofta de plicere cand catcaiele i se infundara in
covorul gros, pluat. Scofandu-i palaria, o aeza
122
pe birou i privirea i se opri din nou asupra
patului. Un somn bun, de cateva ore, va face
minuni, ii spuse. Poate ca atunci cand se va trezi,
va descoperi ca viata nu este atat de groaznica pe
cat ii aparea acum.
Intinzandu-se peste cuvertura moale, imaginea
vie a capitanului Garrick Steele ii aparu in faja
ochilor minpi. Oare, nu mai departe de aceasta
dimineata, se trezise zacand goala in patul
frumosului capitan? Poate ca daca, ajungand la
Coral Rose, ar fi putut gasi consolare in brajele
tatalui, i-ar fi marturisit tot ceea ce i se intamplase
i 1-ar fi 15sat pe el sa se descurce cu acest
vagabond curajos. incet, pleoapele incepurS s2 i se
inchida, gandurile, care-i cutreierau minfile, sa
dispara. Fara un parinte care sa-i apere onoarea,
va trebui sa se descurce singura. Numai daca a
putea gasi un mijloc sa ma apar de acest om, se
gandea in timp ce aluneca intr-un somn profund.
- Lizzy spune ca nu trebuie s-o deranjezi pe
dom'oara! Vino aici, imediatt Se auzi o ua
123
trantita, un ppat ascufit strabatu aerul, ceva cazu
cu zgomot pe podea, iar rasul unui baiat patrunse
in dormitor.
Katelin se trezi cu totul, deschizandu-i larg
ochii verzi, fara sa-i dea seama unde se afla i de
cele ce se petreceau Tnjurul ei.
- Imi pare rau, dom'oara Tmi pare rau! 0
tanara negresa statea Tnpicioare, langa patul lui
Katelin i Ti frangea mainile Tntr-un gest de
disperare. Am Tncercat sa-1 domolesc pe stapanu'
cel tanar, dar nici nu ma baga In seama! Trezin-
du-se la realitate rapid i observand teama
Intiparita pe trasaturile tinerei femei, Katelin
Intelese imediat ce se Intamplase i Ti dadu seama
ca, pregatita sau nu, urma sa-1 Intalneasca pe
fratele ei. Cautand cu privirea prin camera dupa
baiatul de doisprezece ani, se Intoarse nedumerita
catre fetioara neagra, care tremura de spaima.
- A intrat aici? o intreba.
Fata Ii facu semn catre perdelele care
acopereau locul de odihna de langa fereastra.
124
- Se ascunde acolo, dom'oara!
Katelin zambi uor, amintindu-i cat de timida
fusese i ea la doisprezece ani. Cu siguranfa ca ?i
fratele ei se simfea stanjenit, la gandul primei lor
intalniri, ii spuse cu intelegere.
- Multumesc... Nu tia cum o cheama pe tanara
negresa.
- Eu sunt Bessy, dom'oara. Lizzy spune ca de
acum Tncolo am sa ma ocup de tot ce veti avea
nevoie!
- Prea bine Bessy, acum lasa-ne pe J oshua i pe
mine singuri. Ne va trebui catva timp sa ne
obinuim unui cu altul.
Ochii negresei se rotunjira din nou. Nu era
sigura ca ideea stapanei era tocmai in{eleapta.
-Pot sa raman, daca doriti, dom'joara. Nu ma
supar deloc.
- Nu e nevoie, Bessy. Daca ai vrea sa te ocupi
sa-mi fie aduse bagajele sus, {i-a ramane
indatorata.
- Daca dom'oara crede ca e mai bine, in
125
regula, atunci. Odata ua inchisa, Katelin se dadu
jos din pat i se indrepta spre locul de odihna.
Tragand la o parte perdelele care separau locul de
restul incaperii, descoperi ca nu era nimeni.
Rasucindu-se, auzul ii fu izbit de un ras baiejesc,
care venea de pe balconul din afara camerei.
Traversand camera, iei afara in balcon. Ceea ce
vazu insa, o ingheja, impietrindu-i picioarele.
Acolo, pe balustrada grilajului care Inconjura
balconul, a c&rui inalfime nu depaea talia unui
adult, un baie{andru cu p5r negru i cu ochi verzi,
imbracat numai in pantaloni scurfi, fara pantofi,
fara cama$a, umbla de colo colo. Briza dupa-
amiezii ii umfla in toate parole uvi|ele lungi,
dezordonate, ale parului, in vreme ce baiatul o
privea cum se oprise, cu gura cascata, gata sa
scoata un de groaza, de teama pentru
siguranja sa. Rasul lui dracos umplu inca o data,
aerul.
- Coboara de acolo imediat! reui si articuleze
in cele din urmS, speriata ca orice micare din
partea ei 1-ar putea face pe, baiat sa se
126
rostogoleasca de pe varfiil balustradei. Putuse ziri
pujin mai inainte in&ltimea balustradei fafa de
pamant i se temea c5, in atare ipoteza, baiatul nu
i-ar mai fi revenit niciodata de pe urma cazaturii.
- De ce? Baiatul zambi, ranjind larg, pozna.
Katelin era prea cople^ita pentru a mai putea
vorbi. Salbatic, Ssta era cuvantul potrivit. Era cel
mai salbatic copil pe care il intalnise vreodata.
Reveriindu-i putin, incerca sa para calma, cand ii
raspunse:
- Pentru ca vei cadea, daca nu faci cum iji
spun!
- Vrei sa spui, aa? Ii intinse brafele intr-o
parte i, o fracpune de secunda, trupul baiatului se
clatina peste balustrada, ca i cand avea sa-i dea
drumul.
Katelin ii inchise ochii, incapabila .sa-1 vada
cazand, dar, cand i-i deschise din nou, il vazu
stand in picioare, in acelai loc, cu acelai ras larg,
trengaresc, pe buze. Rasucindu-se pe calcaiele
goale, Katelin se intoarse in camera. Daca baiatul
127
avea intentia sa-i faca rau, ea nu avea cum sa-1
opreasca. Daca ar fi incercat sa-1 iraga jos, cu
siguranta ca actul in sine s-ar fi dovedit
dezastruos.
Odata inapoi Tn camera, Katelin se aeza pe
unui din scaunele din coltul camerei i se resemna
sa atepte. Inima Ti batea nebunete i i-au trebuit
mai multe minute sa se linijteasca. Nu se ateptase
ca prima Tntalnire cu unicul ei frate sa se
desfaoare Tnacest mod.
Nu trecu mult timp i Katelin zari un picior
desculf, paind prin ua deschisa de la balcon,
urmat de celalalt picior, i baiatul intra cu totul Tn
camera.
Ochii verzi i se Inasprira pe cand cautau prin
camera i o descoperira ezand pe scaun.
- Deci tu eti sora mea? intreba stand Tn
picioare Tn mijlocul camerei. Barbia i se inalta cu
hotarare, provocatoare.
- Deci tu eti fratele meu? ii replica Katelin
scurt.
128
Cei doi se privira intens, timp de cateva minute,
inainte ca J oshua sa vorbeasca din nou.
- Daca tu crezi ca ai sa ma iei de aici, de la
Coral Rose, i sa ma obligi sa locuiesc cu tine in
casa matuii tale, afla ca nu voi pleca!- Ochii verzi
de jad ii sclipira ameninfatori. Pumnii micuti se
stransera razboinic, gata si intampine orice atac,
Imaginandu-i reactia matuii, daca intr-adevar
i-ar fi adus aceasta creatura in casa, Katelin zambi.
De unde tii de matua mea Elisabeth?
- Tata mi-a povestit totul despre tine i despre
matua ta! Mi-a spus ca locuiti peste ocean $i ca,
intr-o zi, vei veni sa ai grija de mine. Dar nu vreau
sa merg cu tine i tu nu poti sa ma iei!
Katelin fu surprinsa de aceasta izbucnire.
- i cand ti-a povestit tatal tau toate acestea?
- Cand el i mama erau bolnavi. Chiar inainte
de a inchide ochii i de a riu-i mai deschide
niciodata.
Katelin expira aerul adanc din piept. Tatal ei
vorbise despre ea pe patul de moarte. Se gandise
129
la ea i Ii spusese acestui copil ca va veni dupa el i
ca va avea griji de el. Cata mfelepciune din partea
lui. Tatal ei o lasase fara un cuvant atajia ani, sa
traiasca cu matua ei, iar, pe patul de moarte, se
gandise ca avea dreptul sa-i spuna fratelui ei ca ea
Ti va asuma responsabilitatea educatiei lui! Chiar
In timp ce cuvintele Ii zburara de pe buze, tia ca
mania ei era cu totul deplasata.
- $i ce te face sa crezi ca a? dori sa am grija de
un baiat aa ca tine? In momentul Tn care rosti
aceste vorbe, ar fi dorit sa i le retraga, dar efectul
pe care ele Tl avurii asupra lui J oshua fu
surprinzator. Duritatea din ochii lui verzi disparu
i barbia i se Tndulci uor, ca i asprimea din jurul
buzelor.
- Vrei sa spui ca nu ai venit la Saint Kitts, ca sa
ma iei la Londra cu tine?
Incet, fata dadu din cap, neavand Tncredere Tn
sine sa mai scoata vreun cuvant. Trebuia sa nu
uite ca nu putea sa-1 raneasca pe copil, deoarece
suferise deja peste masura, In ultimele luni.
130
- Atunci de ce te afli aici? Pentru moment,
ochii lui, atat de asemanatori cu ai sai, sclipira din
nou, neincrezatori.
- Matua m-a trimis aici pentru o perioada de
doi ani. Matua Elisabeth crede ca cel mai bun
lucru era sa-mi vizitez tatal Inainte de a-mi face
planuri de viata i de a .ma casatori, adauga ea
repede.
- Deci nu ai tiut nimic despre tata i mama?
- Lizzy mi-a spus totul cand am venit. Pana tn
aceasta dimineata nu banuiam ca tatal meu se
recasatorise i ca am un frate.
- i ce vei face acum? Pusese punctul pe "i", iar
Katelin descoperi ca este foarte stanjenitor sa fie
chestionata atat de direct de catre un copil de
doisprezece ani.
- Pai, de fapt, nu am avut timp sa ma gandesc
la acest lucru. Ce imi sugerezi sa fac, J oshua?
Felul ei degajat de a se purta parea sa-1 faca pe
baiat sa aiba incredere in ea, pentru moment, dei
pastra inca o distant prudenta.
131
- Cred ca ar trebui sa te Tntorci de unde ai venit
i sa lai lucrurile la Coral Rose aa cum sunt.
- Iubeti aceasta plantatie, nu-i aa? Katelin Ti
puse aceasta Tntrebare dintr-un motiv anume i, pe
cand Ti atepta raspunsul, Tnjelese cat de mult va
cantari acest raspuns Tndecizia pe care avea s-o ia,
Tnceea ce privete viitorul lor, al amandurora.
Capul Tntunecat Tncuviinta puternic, i
stralucirea unei lacrimi retinute aparu Tn ochii
verzi.
Katelin nu Tl putea, desigur, blama pe copil
pentru ca Ti iubea caminul. Oare nu se simtise i
ea atat de nefericita cand parasise Londra? Stand
Tn picioare, incerca sa-i Tndulceasca tonul vocii
cat putu. -
- Pai atunci, hai sa-mi arati ce e prin
Tmprejurimi i hai sa luam ceva de mancare din
bucataria lui Lizzy.
Baiatul ramase nemicat un minut lung, ca i
cand nu i-ar fi venit sa creada ca ea nu rostise
acele cuvinte, de care el se temea cel mai mult ca
132
le va auzi, incepand din momentul in care Lizzy ii
spusese ca sora lui sosise la Coral Rose. Brusc,
prudenta intiparita pe trasatuirle sale disparu.
- Vrei sa spui ca ma vei lasa sa raman aici?
- De ce nu vrei sa Iuam fiecare lucru la timpul
sau, J oshua. Mai intai, tu i eu trebuie sa mancam
ceva, apoi trebuie sa ajungem sa ne cunoatem
unui pe celalalt. La urma urmei, suntem frate i
sora. Ea ezita sa-i raspunda la intrebare pentru
moment, deoarece nici ea nu tia inca ce avea sa
faca in ceea ce-1 privete. tia doar ca trebuie sa ia
mai multe hotarari, mai devreme sau mai tarziu,
dar, in acest moment, nu tia care vor fi aceste
hotarari. Va avea nevoie de mai mult timp sa se
gandeasca, ii spuse, pe cand il privea pe acest
baiat, care ii aducea aminte atat de mult de propria
ei persoana.
Lumini de avertisment se aprinsera instantaneu
in ochii baiatului, inca o data. Facu un semn
aprobator din cap, pe cand simtea ochii ei verzi
studiindu-1 cu atenpe. Poate ca, daca i-ar arata
plantatia i daca i-ar da ceva de mancare, ar face-o
133
sa admita ca el putea ramane pe loc i ca nimic nu
trebuie schimbat.
7
Catre seara, Katelin inca nu avea nici o idee
despre ce urma sa intreprinda cu recent
descoperitul ei frate sau cu plantapa.
Aflase de la Lizzy ca servitorii devenisera cu
topi lenei, in absenja unui stapan sau a unei
stapane la Coral Rose. Nu exista nici un
supraveghetor care sa pazeasca muncitorii la camp
i exista o mare problema cu disponibilul de bani.
Se dovedi ca tatal ei nu facuse investitii intelepte
din profiturile obpnute din trestia de zahar i din
bumbac. Cheltuise o mare suma de bani, echipand
un vas i incarcandu-1 cu vinuri din Franfa i
dantele din Bruxelles. Capitanul vasului
inregistrase dezastru dupa dezastru, iar, in cele din
134
urma, vasul se scufundase undeva, langa
Portugalia. Plantajia nu Ii mai revenise niciodata
dupa aceste pierderi.
Cel pufin, bine ca nu ipotecase Coral Rose, Ii
spuse Katelin, pe cand se lasa pe spate, in cada de
alama i, rasfirandu-se in adancul apei calde,
incerca sa faca ordine Tn oppunile sale.
Sapunindu-i laba Tngusta a piciorului i gamba
bine conturata cu sapunul cu miros de iasomie, pe
care i-1 daduse Bessy, Impreuna cu diferite alte
uleiuri de baie, zambea pe cand se gandea la
fratele ei. Era un manz zburdalnic, Ti placea sa
necajeasca servitorii cu glume facute din toata
inima i, fara Indoiala, era mai plin de energie
decat orice alt copil pe care Tl Tntalnise vreodata.
Lasandu-se Tnca o data pe spate, se bucura de
efectele binefacatoare ale apei, Tn vreme ce Ti
simtea trupul mai relaxat decat fusese vreodata Tn
ultimele saptamani.
Era tarziu, servitorii din casa plecasera Tn
colibele lor sa se culce, dupa ce Ii Incalzisera apa
pentru baie, carand-o apoi sus. J oshua se afla In
135
pat i acum avea timp sa se gandeasca. Fie ca voia
sau nu, trebuia sa admita ca nu mai era aceeai
tanara femeie care parasise Londra cu zile in
urma.
Acele ore nesfarite, pe care le petrecuse in
bratele acelui pirat atat de frumos i viril, iar
primirea de la Coral Rose, cat faptul ca trebuia
sa-i asume responsabilitatea unui frate, a unei
plantafii i a oamenilor de pe ea, o transformasera
defmitiv intr-o persoana adulta. Nu mai putea
atepta ca matua sa hotarasca pentru ea. Bine sau
rau, va trebui sa aiba grija de viitorul ei i al
fratelui ei.
Un zgomot uor ii tulbura gandurile. Venea
dinspre mijlocul camerei, departe de coltul In care
fusese instalata cada. Sa se fi strecurat J oshua
erpete in camera ei i sa fie in acest moment in
balcon?
- Imi ajung destul poznele tale, pentru ziua de
astazi, J oshua! Iei afara de acolo, imediat!
Katelin scoase un tipat putemic, cand in odaie
136
pai riu fratele ei, ci Garrick Steele.
- i ma rog, doamna, cine este acest J oshua, pe
care il crezi in camera ta, in timp ce te afli In baie?
Ochii lui albatri-argintii stralucira In adancuri
cu si ipiri de gheafa, In vreme ce, fara nici o
ezitar se Indrepta spre coltul camerei, unde
Kate! i edea In cada.
* Tu! Cum indrazneti sa intri in camera mea
neinvitat! Cum de indrazneti sa vii la Coral Rose?
- Tu trebuie sa fii prima care sa-mi raspunzi la
intrebare. Cine este acest J oshua pe care II crezi
ascuns pe balcon? Garrick simtea cum gelozia ii
injeapa inima, furnicandu-i trupul, pe cand atepta
nerabdator raspunsul. Gandul ca, nu mai departe
de noaptea trecuta o gasise virgina, nu ii trecea de
loc prin cap, devorat fund de o singura obsesie -
sa-1 descopere pe acest J oshua, cine o fi, i sa-i
smulga madularele, unui cate unui.
- J i-a fi foarte recunoscatoare daca ai pleca in
acest moment, lasandu-ne in pace pe mine i Coral
Rose, Katelin il sfaia, ca un pumnal, cu privirea
137
ochilor verzi, stralucitori. Nu sunt obligata sa-ji
raspund! Nu ma mai aflu la bordul blestematului
tau vas de pirafi i nu mai pop obpne nimic de la
mine cu forja! adauga, ca o ultima insulta.
in cateva secunde, Garrick fu langa f a i,
aplecandu-se, apuca fara dificultate ante! a{ele
fetei, strangandu-le puternic.
- Se pare ca rnemoria ifi joaca feste, doamna.
Nu-mi aduc aminte sa fi fost vorba despre vreun
act de forja, pe cand te aflai la bordul vasului meu.
J inand-o strans, fari-t sa-i faca insa rau, ii porunci:
Raspunde! Cine este acest J oshua?
Ce important avea daca i-ar spune despre
fratele ei? Tot ceea ce dorea Katelin in acest
moment era sa se elibereze de el. incercand
zadarnic sa-i elibereze umerii din stransoarea
mainilor lui, fara a-i descoperi, totu$i, prea mult
din partea de sus a torsului, in cele din urma, ceda
cererii lui.
- J oshua este frateie meu, daca vrei sa tii1
Tragand aer in piept cu greutate, ii arunca o
138
privire furioasa, DacS asta voiai sa afli, ia-|i
mainile de pe mine i parasejte camera imediat.
Garrick se uit5 fix la ea, privirea lui parand sa
judece daca spunea sau nu adevarul.
- Nu mi-ai spus niciodata ca ai un frate, Kat.
Tonul nu mai era dur, iar vocea )i recapatase acel
tremur uor raguit care, Ti amintea Katelin, avea
puterea sa smulga ultima suflare din trupul ei.
- Nu tiam atunci ca am un frate. Ca i Cand ti
f t obligata sa-i explic totul acestei brute, ii spuse
in sine. Dar, Tntrucat el continua sa o stranga de
brafe ii dadea seama ca nu era nimic de facut,
decat sa-1 convinga sa-i dea drumul.
~Oh, acum mjeleg. In cele din urma, Garrick
ii lua mainile de pe brajele ei.
Scufundandu-se mai jos, in adancul baii
inspumate, Katelin ?i trase prosopul peste sanii
plini, incercand, cu toata nervdzitatea, sa-i
protejeze de privirea lui infometata.
- Ce infelegi? Nu tii nimic despre mine,
capitane! Mania ei parea sa fi ieit de sub control,
139
intrucat era forjata sa indure privirea ochilor palizi
de argint, apntip asupra ei. Cum pop sa injelegi ca
am fost obligata sa parasesc tot ceea ce iubesc,
familie i prieteni, numai pentru a descoperi ca
tatal meu nu mai este in viafa i ca am acum un
frate, de care trebuie sa am grija i o plantape
ruinata, pe care trebuie sa incerc s-o pun in
ordine? Nu intelegi ca imi ajunge? Nu eti decat o
tortura in plus, care vine sa se adauge la o lista
atat de lunga. Ochii ei aruncau fulgere, pntindu-i
fa{a frumoasa.
- Daca mi-ai da voie, Kat, p-a putea oferi
alinarea de care ai atata nevoie! Cuvintele fur a
rostite atat de duios, pe cand o privea, incat era
evident ca veneau din adancul inimii.
- M-am infruptat deja din alinarea asta,
domnule i nu mi-a placut.
Garrick ar fi putut combate uor aceasta
remarca, dar se gandi ca nu ar fi fost cel mai bun
lucru de facut. Pentru moment, tigroaica lui era
mai curand o pisica ranita i ii putea da seama de
durerea ei interioara, pe cand o privea.
140
- Kat, chiar nu vrei sa tii ce m-a adus la Coral
Rose, la aceasta ora neobinuita?
- Daca dupa ce imi spui, .ma lai in pace, atunci
da-i drumul!
- Cred ca trebuie sa atept pana ip termini baia.
Garrick zambi cu caldura i, aplecandu-se,
incerca temperatura apei. Ai sa raceti, daca mai
stai aici mult, Kat. Temperatura scade cu fiecare
minut care trece. i cu acestea, ii intoarse spatele
i traversa camera cu pai mari.
'Katelin i-ar fi putut deplange cu glas tare
frustrarea. Cine se credea acest om? Da buzna in
camera ei i o trateaza de o maniera atat de
indrazneata. Folosindu-se de faptul ca ii intoarse
spatele, fata ii infaura repede trupul Intr-un
prosop moale i gros, pe care Bessy il pusese
alaturi. Indoind coljul prosopului intre sani, inspira
adanc, incercand sa-i adune forjele, spre a face
fata noii confruntari cu acest diavol.
Garrick auzi mersul infundat al talpilor desculfe
pe covor i se intoarse. Buzele senzuale i se
141
alungira dintr-o data, Tntr-un zarnbet cald, plin de
admirajie, intreaga zi, mintea ii fusese cutreierata
de amintirea frumusejii ei rare. Era bijuteria cea
mai frumoasa pe care o vazuse i care nu atepta
decat sa fie pusa in valoare. Ceea ce nu o puteau
face decat brafele lui.
- Motivul prezenfei tale aici, capitane? intreba
Katelin cu raceala.
Sunetul vocii ei jl readuse la realitate. Mana i se
pierdea in buzunarul interior al hainei marinareti,
de culoare inchisa, de unde extrase incetior un
plic, cu cateva randuri scrise de mana, la iujeala.
- Am venit in mod special ca sa-p inmanez
aceasta scrisoare. Tinea scrisoarea in mana,
intinzand braful cat era de lung, pentru ca ea sa o
poata vedea.
- Ce este asta? De la cine? Cine i-ar putea
trimite mesaje prin intermediul capitanului Garrick
Steele?
- Vino i vezi singura. Incerca s-o ademeneasca
sa se apropie de el.
142
Privindu-1 cu pruden^a, facu un pas inainte,
apoi un altul, J inand strans cu mana nodul
prosopului.
Garrick nu se micS nici un inch, dar Ti permise
fetei sa se apropie de el. Putea citi Tngrijorarea pe
chipul ei i, o secunda fu tentat sa zambeasca, dar,
gandindu-se ca este mai bine sa i se opuna, Ii
pastra un aer inocent.
Katelin rasufla din greu, Tntinzand mana i
hiand plicul dintre degetele lui lungi. Ca i cand ar
fi vrut sa se pazeasca, facu repede un pas Tnapoi,
apoi un altul, lasand o distant de capva pai Tntre
ei, dupa care rupse sigiliul de ceara i scoase afara
o invitatie de culoarea fildeului. Timp de cateva
secunde privi transfigurata invitapa din mana ei,
dupa care Ti ridica Tncet privirea spre el.
- Este o invitatie la balul guvernatorului. Fata
Ti pleca din nou privirea catre invitajie, deoarece
nu credea deloc ca acesta ar fi fost singurul motiv
care-1 adusese pe capitanul Garrick Steele la Coral
Rose.
143
Fractiunea de secunda care ii trebuise fetei spre
a-i lasa privirea in jos asupra invitatiei pe care o
tinea in mana, fu suficienta pentru Garrick cp sa
ajunga langa ea.
- Amandoua invitapile, a ta i a mea, au fost
trimise in aceasta dupa-amiaza la bordul vasului
Vrajitoarea Marii i m-am gandit sa. p-o inmanez
personal. Simpndu-i respirapa calda pe obraz,
Katelin infelese ca nu reacponase suficient de
rapid. Incerca sa-i confectioneze o aparenta
curajoasa, vrand sa-i arate ca apropierea lui nu o
afecteaza in nici un fel.
- Ai facut, cu siguranfa, o fapta buna, capitane.
ip multumesc foarte mult, iar acum pop sa pleci.
Buzele senzuale ale lui Garrick se deschisera
intr-un zambet cald, cand privi in jos, spre parul
din cretetul capului ei. Parfumul buclelor
ingramadite in sus, ca o coroana, il asalta, dei
simtea rezistenfa fetei, care nu voia sa-1 priveasca
in fa{a.
- Nu crezi ca aceasta fapta merita cel pupn o
144
mica rasplata? Un deget lung, bronzat, Ti ridica
barbia catre el, pana cand putu privi Tnadancurile
marii agitate a ochilor de smarald.
Katelin era hipnotizata de privirea devoranta i,
cand capul lui Tncepu sa se piece Tncet, gura i se
deschise de la sine, fara a tine cont de vointa
minfii.
Sarutul fu o flacara care o arse pana Tn
strafundul sufletului. Uita de prosopul Tnnodat
deasupra sanilor. Cu bratele Ti cuprinse gatul
puternic, Tn vreme ce trupul i se modela dupa
torsul lung, musculos. Tot ceea ce Tndurase din
mainile acestui om fu dat uitarii Tnacel moment.
Tot ceea ce Tntreprinsese la bordul vasului, faptul
ca Tl considerase un ticalos afemeiat, promisiumle
pe care i le facuse de atatea ori de a nu se mai
lasa maturata de valul virilitatii lui, toate acestea
nu-i ^asira nici un loc printre gandurile ei. Se
simtea cu totul devorata de puterea de seductie a
gurii l.ui asupra gurii ei, iar, cand mainile lui
coborara, spre a-i ridica picioarele Tn Tndoitura
bratelor sale, nu schita nici cea mai mica obiectie.
145
Rasplata pe care Garrick o primea, pentru ca
adusese invitapa le destinape, depaea chiar
ateptarile lui. Buzele fetei erau cel mai putemic
elixir pe care il cunoscuse vreodata. Camea
catifelata, matasoasa, pe care o simtea sub mainile
sale, era un afrodisiac imbatator. Ridicand-o u$or
in brafe, o purta catre coltul camerei, unde erau
aranjate doua fotolii cu o masuta mica intre ele, in
mijlocul careia se afla un vas cu flori tropicale,
putemic parfumate. Tending de a se duce direct
in patul mare, din mijlocul camerei, fu deosebit de
putemica pentru Garrick, cand se aeza jos,
tinand-o pe genunchii i in bratele lui.
Buzele lor nu se despartisera inca. Sarutul mai
dura destul de mult, pana cand amandoi se
desprinsera, cu un oftat adanc.
Katelin nu il putu privi drept in fata - simfea ca
se tradase in adancul ei, i se invinovatea pentru
asta, dar se simtea incapabila sa lupte impotriva
forjei lui de atracpe. Garrick presa uor capul
fetei pe pieptul lui larg, ca i cand i-ar fi simpt
trairile ascunse.
146
- Povestete-mi despre tatal tau, Kat. Vorbea
optit, bataile inimii lui scurgandu-se in urechile
fetei, in vreme ce degetele trasau uor un contur
matasos pe bratul delicat al fetei.
Katelin tia ca ar fi trebuit sa-1 indeparteze
acum, cat timp puterea buzelor lui se afla la o
oarecare distant de propriile ei buze. Dar ceva
din tonul vocii lui, ingrijorarea blanda pe care o
distinsese in ragueala ujoara, o facu sa ramana
unde se afla. Lacrimile ii infepau ochii de jad i
scanteiau printre genele moi, intunecate, pe cand
se intreba ce ar. fi putut sa-i povesteasca despre
tatal ei, i amintiri despre el, acum ca plecase
pentru totdeauna, i se ingramadira in minte, una
dupa alta. Richard Ashford o {inea tandru in
poala, in fiecare noapte, inainte ca ea sa mearga la
culcare, pe cand nu era decat un copil; vocea lui
putemica indeparta toate spaimele ei copilareti,
aducandu-i zambetul pe buze. Pana in acel
moment, Katelin nu ii permisese nici un moment
sa planga dupa omul pe care il cunoscuse doar
copila fiind i, izbucnind in lacrimi, ii simp trupul
147
plapand cutremurat de hohote de plans.
E>andu-i seama de dimensiunile durerii ei,
Garrick o lasa sa planga la pieptul lui, fara a-i
arata nerabdarea. O alina duios, leganand-o in
bratele sale, sarutandu-i uor coroana de par din
varful capului, traind alaturi de ea durerea de a-ti
fi pierdut o persoana iubita.
Lumanarile din jurul cazii arsesera aproape cu
totul. Camera era scufundata in lumina difuza a
lunii, care se strecura prin ua dubla a balconului.
Trecuse deja destul de mult timp de cand Katelin
hohotea de plans, dar, incet-incet lacrimile se
transformara in suspine mai uoare, iar tremuratul
trupului se liniti aproape cu totul. Avea sa treaca
inca i mai mult timp, pana cand cuvintele ei
blande sa-i mangaie urechile.
- Tata a fost eroul meu. Respira cu zgomot,
inainte de a incepe sa-i povesteasca despre
copilaria ei, moartea mamei, cum ajunsese sa
traiasca impreuna cu matua ei de la Londra.
ii incheie povestirea cu evenimentele care
148
avusesera loc in acea zi la Coral Rose. Parea
extenuata la sfaritul povestirii, aa cum zacea,
fara viaja, in brajele lui Garrick, cu puterea de
lupta i emopile extirpate, dupa ce ii expusese la
vedere partea cea mai vulnerabila a personality
ei.
Garrick nu o intrerupse niciodata in timpul
povestirii. Se indoia ca ea ii mai deschisese
vreodata sufletul unei alte persoane, chiar matua
ei nu parea sa fi avut acces in intimitatea trairilor
acestui suflet, care plangea dupa moartea mamei i
pierderea tatalui, ambele survenite Ia scurt timp
una dupa alta. Era ca un animal ranit i avea
nevoie de ragaz, pentru ca sa se elibereze de sub
stransoarea zidurilor, pe care i le construise in
jurul ei in top aceti ani, ca sa-i linga ranile, i
apoi sa iasa din nou la lumina, spre a intampina
viata. Intelegea prea bine, caci el msui fusese pus,
de cateva ori, in situatia de a-i linge propriile rani
i de a lasa timpul sa le vindece.
Crescut de un tata care il iubea, dar de o mama
vitrega care nu-1 iubea, se gandea ca multe clipe
149
din propria lui copilarie ar fi ramas inmormantate
pe vecie, daca nu le-ar fi dezgropat i nu le-ar fi
reanalizat, pentru a-i putea gasi linitea apoi.
J inand-o imbratiata, Garrick ii imprumuta
ceva din propria forta. Garrick mai intarzie in
fotoliu, chiar i dupa ce vorbele fetei se linitira,
iar respirafia ii reveni la normal.
incet, fata ii retrase capul de pe pieptul lui i,
privindu-1 drept in fata, ochii verzi incepura sa
cerceteze fiecare trasatura, incercand parea sa
infeleaga cate ceva din barbatul acela care o tinea
in brafe atat de tandru.
Cu un gest natural, Garrick ii desfacu acele din
par, care ii tineau pletele adunate In varful capului,
eliberand masa stralucitoare de bucle matasoase,
care se rostogoli peste umeri. Fara sa se
gandeasca, degetele i se incolaceau printre uvi{e.
Gemu uor, ii scufunda capul in parul ei, sim-
{ind-o moale.
Corpul fetei fu strabatut de un cutremur, din
cap pana in picioare. ii simti oasele topindu-i-se,
150
cand barbatul o facu sa pStrunda gustul dulce-
amar al sarutului sau, de care ea avea nevoie cu
atata disperare. Nerabdatoare, Ti intoarse sarutul,
Tnfometata, pasionata, desfacandu-i buzele, spre a
face fa{a presiunii uriae a gurii lui. Limba lui
fierbinte patrunse Tn interior, cercetand-o cu
minutiozitate, pana cand Ti lasa pe amandoi
tremurand de dorinja.
Garrick se ridica brusc Tn picioare, pnand-o
Tmbrapata. Bra{ele ei subpri Ti Tnlanpiira gatul, iar
degetele i se Tndoira Tnpar. Ii Tnfunda obrazul la
pieptul lui, pe cand el traversa camera, purtand-o
Tn bra{e. Putea auzi bataile inimii lui ca nite
tunete, simtea mirosul de colonie barbateasca,
amestecat cu mirosul de tutun i cu aroma slaba a
marii, Tntreaga combinatie purtandu-i simfurile
spre culmile spiralate ale contientizarii trairilor.
Cu o micare uoara, fluida, o aeza Tn
picioare. Marginea patului Ti atingea partea din
spate a genunchilor. Prosopul care Ti Infaurase
corpul disparuse cumva. In acel moment, fata
simti, o dorinja acuta, dureroasa dupa trupul
151
barbatului, iar cand el o prinse din nou Tnbrafe,
tiu ca $i dorinta lui era la fel de mare ca i a ei.
Barbara lui alungita i Tmpietrita se freca de
trupurile lor, tradand nevoia uriaa a barbatului,
tot aa dupa cum varfurile dureroase ale
sfarcurilor strivite de coastele lui, tradau
nerabdarea ei de a fi satisfacuta.
Cand gura lui Ti astupa din nou gura, Katelin
Tncetase de mult a-1 mai considera dujmanul ei. O
ajutase sa se elibereze de durerea atat de mare,
provocata de moartea tatalui ei, i acest lucru, ti
spuse, facea parte din tratamentul de vindecare, de
care avea nevoie. Strans tinuta Tn Tmbrati^area
puternica a brafelor lui, simtindu-i buzele arse de
flacara buzelor lui, avu brusc contiin|a clara ca
ceea ce se petrecea Tnacel moment, era corect, Tn
legea buna a firii.
Dezlipindu-i buzele, cu fata aplecata asupra ei,
privind-o cercetator, focul albastru argintiu al
privirii sale Tntalni jadul pretios al ochilor ei 1
ardoarea descatuata, care se dezlantui din ei, o
cutremura pe Katelin, pana Tn strafundurile
152
sufletului.
Stralucirea exotica a ochilor verzi, tenul ca o
crema, pata delicata de blanifa neagra il facura pe
Garrick sa geama de durere, in dorinfa dupa ea.
Pantef il barbatului se Incorda. Lancea se intari,
imbog tita de pulsajiile vii, ce se succedau
durere j, la atingerea cu pantalonii deveniji
neincapatori. Dorinja din strafundurile trupului il
ardea dureros. Gemand infundat, din cauza
pasiunii incatu^ate, se intreba daca ea tia cu
adevarat cat de mare era dormfa pe care o starnea.
!i trecea oare prin minte cat de devastator era
parjolul pe care i-1 provoca, doar cu o simpla
bataie. de pleoape, reflectata- in stralucirea
obrazului sau cu felul in care ii inclina capul intr-
un anume unghi, sau cu micarea limbujei roz,
atunci cand ii umezea buzele roii, luxuriante. Ii
ridica mana, i cu un deget lung, bronzat de soare,
incepu sa traseze o linie, pornind de la oasele
aflate la baza gatuiui, in sus, peste gatul suplu,
pana Ia barbie.
- Dumnezeule bun, Kat, cat eti de frumoasa!
153
opti cu tremurul acela uor raguit, care avea
puterea stranie de a o face pe Katelin sa piarda
controlul asupra pulsapilor, ce se succedau din ce
in ce mai salbatic In trupul ei.
- Saruta-ma, furi urmatoarele lui cuvin e, i,
fara a se mai gandi la nimic altceva deca sa se
supuna, fata se inalfa pe varful picioarel r, i?i
presa cu putere trupul de trupul lui, inalfa.ndu-i
capul, ascultatoare.
Gustul dulce, moliciunea vulnerabila a buzelor
roz, uor intredeschise, pentru a permite respirapa
sacadata, starnira in Garrick valuri uriae de
dorinfa, care-i inundau fiecare madular i organ.
Era mult prea deiicioasa, pentru a mai putea
ajtepta.
Sarutul le uni trupuriie intr-o imbrapare
pasionata, pe cand se pravaleau peste cuvertura
uriaului pat. Garrick ii coplei cu sarut&ri fiecare
porfiune a fefei, lasand-o fara respirape, agatata de
el, scofand gemete de placere. Senzatia mainilor
lui ratacind peste trupul ei dezgolit o amup,
imbatand-o cu aburi de dorinfa, izvorafi din
154
valurile pasiunii. 0 senzatie de caldura catifelata ii
coplei sanii, intarihdu-i incredibil sfarcurile deja
dureroase. 0 senzatie involburata de placere o
rasucea, brazdandu-i trupul, concentrandu-i
intensitatea din ce in ce mai jos, ca raspuns la
dorinfa femeii, care tremura de nevoia implinirii.
Gemu adanc sub gura cercetatoare a barbatului,
torcand ca o felina, cand buzele lui ii acoperira din
nou gura.
Garrick facu cativa pai inapoi din pat, cu ochii
scanteind in dansul luminii albastre a unui foe
devastator, izbucnit la vederea trupului stralucitor
al femeii, pe care o dorea mai presus de orice
altceva. Cu maini repezi, ii inlatura hainele de pe
el, eliberandu-i lancea palpitanda de nerabdare, a
carei for|a copleitoare se ridica, in toata maretia
ei, dintre eoapsele musculoase.
Katelin i$i trecu varful limbii peste buzele
umede, privindu-1, in vreme ce ochii verzi,
limpezi, ca doua lacuri gemene. se involburara de
dorinfl
Barbatul se pleca spre ea. abia atmgSndu-i
155
trupul, Tntr-o mangaiere uoara, cand se lungi
alaturi. Ramase cu gura lipita de a ei. Sarutul fu o
izbucnire de flacari, pornind de pe buzele ei,
scurgandu-se spre barbie, Tnjos peste gatul svelt,
Tnfundandu-se Tn adancitura marginita de
clavicula, Tntimp ce barbatia lui Tnainta, alunecand
uor, peste curba pantecelor ei, frecandu-se de un
old i de tezaurul pretios al feminitatii ei.
Katelin ar fi vrut sa i se deschida. Ii apasa
trupul de trupul lui, desfacandu-i coapsele, dar
Garrick nu voia sa ia nimic din ce i se oferea.
Dorea sa prelungeasca dorinta dezlantuita,
aducand-o pe culmile extazului absolut.
ii sugea pe rand sanii, buzele lui udand cu o
ploaie de sarutari valea adanca, moale, dintre ei.
Incet, cobori din ce Tnce mai jos, croindu-i un
drum paijolitor cu gura i cu limba, zabovind
asupra .zabrelelor toracelui, depaind linia ce
marca talia subfire, Tntarziind asupra pantecelui,
sorbind din adancitura ombilicului.
in agonia plicerii, Katelin tiu ca ar fi trebuit
si-i strige sJ se opreascl Dar, Tnca o data,
156
amandoi mersesera prea departe, iar acum, iat-o,
iarai, dornica sa se Tnfrupte din placerile interzise
ale jocului dragostei. Cuvintele ramasera moarte
Tnmintea ei.
Mangaind i gustand din chiar esenfa camii
femeii, Ti rasuci limba, scotand-o din adancitura
ombilicului, continuandu-i calatoria de placere
peste pantecele ei, Tnvreme ce un fipat involuntar
izbucni tie pe buzele ei i se sparse de peretii
camerei. Femeia Ti Tnfipse degetele Tn bogafia
mata a parului de abanos. Nu se simfea destul de-
puternica pentru a-1 opri sau pentru a pune stavila
propriilor ei dorinte, care erau cu totul scapate de
sub control.
Simti arsura buzelor lui, maturandu-i un old,
apoi alunecand Tnapoi catre ombilic, facand sa
izbucneasca flacari devastatoare din adancurile
cele mai ascunse ale femeii cuprinse de pasiune.
incet, dezmierdarea calda, umeda a limbii lui
aluneca Tn jos, sarutarile lui croind o poteca
ademenitoare prin desiul parfiimat al padurii
femeieti, Tn timp ce mainile mangaiau partea
157
interioara a coapselor i pipaiau uor pielea
catifelata, care acoperea fesele.
Anticipand caldura i dulceafa placerii, Katelin
simfi ca incepe sa fiarba, in timp ce Ti impingea
trupul In cel al barbatului, in acelai timp in care el
ii cuprindea bogapa feselor cu mainile i ii
incepea asaltul asupra lor cu gura.
Un strigat de pasiune dezlantuita ii scapa de pe
buze, in vreme ce intregul ei trup fu strapuns de
sagefile de aur ale unui foe devastator. Flacarile o
devorau, in timp ce limba lui sapa adanc in ea,
aruncand-o in spirala amefitoare a implinirii, pana
aproape de marginile extazului. Dar Garrick nu ii
permise sa atinga capatul ultim al placerii, oprin-
d-o cu numai pufin inainte de a ajunge pe culmile
supreme. Barbatul se trase peste ea, cu tot trupul
lui, in vreme ce barbafia lui fierbinte, cautatoare,
ii facea drum printre petalele catifelate ale
feminitafii ei. Lancea lunga, in care pulsa viafa,
umplu teaca tremuratoare, iar senzafiile induse in
trupul sau, o condusera pe Katelin pana peste
pragul extazului amefitor, in care ramase sa se
158
mvarteasca incontienta.
Corpul ii era zguduit de tremuraturi, iar
fermitatea contracfiilor din partea de jos a trupului
il faceau pe Garrick sa ia foe inlauntrul sau,
cutremurat de foifa dezlanfuita a flacarilor
stralucitoare, devastatoare, care il cuprinsesera
intr-o erupfie mistuitoare.
Ramasera incleta{i, cuprini de extaz, pana
cand lanturile pasiunii incepura sa slabeasca, dar
nici atunci Garrick nu voi sa o elibereze. G tinu
strans lipita de pieptul lui, nerostind nimic, tiind
prea bine ca, in acel moment, nu era nevoie de
nici o vorba.
Mai tarziu, inainte de a cadea in abisurile
somnului, pasiunea care ii inflacarase atat de
repede mai inainte, se furia din nou intre ei i, in
intunericul dintre hotarele dormitorului, Katelin fu
initiata de catre amantul pirat i in alte placeri, pe
care q femeie le poate avea in bratele unui barbat.
159
8
Katelin se trezi cu zambetul pe buze,
intinzandu-i trupul bine facut, cu gratia unei
feline. Se afla cu totul singura, descoperi,
Tntinzand mana i mangaind perna alaturata.
Zambetul moale ii ramase pe buze, in timp ce ii
$inea ochii inchii i retraia momentele petrecute
in bratele impetuosului capitan. Niciodata pana
atunci, nu ii permisese sa fie atat de salbatica, de
neretinuta. Nu se gandise la consecinte nici macar
o clipa, nu finuse cont de realitate in nici un fel.
Nu contau decat momentele petrecute in bratele
lui.
Mai trecura cateva minute, pana cand Katelin
se ridica din pat. Privind in jurul camerei, ii dadu
seama ca nu prea ramasesera semne, care sa
dovedeasca cuiva cele petrecute noaptea trecuta.
Dar ua dubla de la balcon, ramasa deschisa i
plicul cu scrisul cite{ al numelui ei, ramas pe un
160
scaun, confirmau faptul ca Garrick Steele se aflase
in camera ei.
imbracandu-se cu destula atentie, in speranja
ca Garrick se va reintoarce la Coral Rose, Katelin
ii peria buclele lungi, intunecate, lasandu-le sa
curga liber pe spate. Obrajii ii erau uor
imbujorati, inima voioasa, pe cand cobora scara,
indreptandu-se spre bucatarie, unde o gasi pe
Lizzy, invartindu-se in jurul sobei.
Doua ore mai tarziu, Garrick Steele nu aparuse
inca. Katelin hoinarea printre grajdurile din spatele
casei. Se aflau acolo mai mul{i cai, precum i o
pereche de catari. Katelin se hotari sa incalece
unui din cai, pentru o scurta plimbare. Alese o
iapa murga, care probabil cunoscuse zile mai bune
candva. Descoperind o pereche de flacai in spatele
grajdului, aezati pe couri de lemn, cu spatele
lipit de zidul de piatra al grajdului, Katelin le
intrerupse conversatia, intrebSndu-i daca vreunul
din ei ar putea sa puna aua pe iapa.
Treaba fu terminata in cateva minute i
amandoi baietii stateau in picioare, privind-o pe
161
Katelin cum se apropie de animal. Stapana
cealalta nu calarise niciodata, nu mergea decat cu
trasura. Acest lucru nu o deranja deloc pe Katelin.
Zambind catre cei doi baie{i, le facu cu ochiul,
proptindu-i un picior in scara i inaltandu-se, fara
nici un efort, in a. Potrivindu-i apoi rochia
uoara din bumbac, astfel incat sa nu se vada decat
o porjiune mica din picior, apuca fraul i indemna
calul din calcaie, afara din grajd.
Katelin nu tia prea bine in ce direcjie sa o
apuce, insula aparandu-i stapanita din plin de
copaci i vegeta{ie.
Temandu-se ca s-ar putea rataci, o apuca spre
poteca care o adusese la Coral Rose in ziua
trecuta, i, un timp, ii purta iapa pe acelai drum
murdar, pe care il strabatuse cu Scotty.
Nu departe de drumul care se oprea la
plantajie, descoperi o poteca ce ducea la drumul
principal. Hotarandu-se s-o cerceteze, Katelin
descoperi ca, numai la cativa metri distanta de la
drumul principal, poteca avea un aspect mai
salbatic, napadita de vegetatie tropicala. Dintr-un
162
impuls straniu, hotari sa-i continue investigajia i
fu surprinsa sa descopere, dupa ce calul strabatuse
frunziul des al copacilor, un mic lac artificial,
stralucind in razele puternice ale soarelui. La
marginea lacului, iarba verde, luxurianta era atat
de deasa, incat parea ca oricine s-ar fi putut
scufunda in adancurile ei. '
Apa lacului parea rece i invioratoare in dupa-
amiaza fierbinte i, fara sa ezite prea mult, Katelin
ii priponi calul, astfel incat sa poata pate linitit.
Sco|andu-i hainele i ingramadindu-le intr-o
movilita la malul lacului, Katelin se scufunda in
adancul stralucitor.
Garrick Steele nu putuse parasi Vrajitoarea
Marii decat dupa-amiaza, mult mai tarziu decat ar
fi dorit-o. Toata ziua, gandurile i se concentrasera
asupra incantatoarei Katelin Ashford i asupra
celor petrecute intre ei, in noaptea trecuta, in
dormitorul ei.
Acum, dupa ce ii incheiase activitatile de peste
163
zi, lasase Basseterre in urma, zorindu-i calul spre
Coral Rose. Era plin de nerabdare, pe cand ii
imagina stralucirea ochilor verzi, aprinzandu-se
intr-o invitafie imbietoare la sosirea lui.
Garrick zari dintr-o data, la oarecare distanta in
fata, o femeie calare, care tocmai ieise pe drumul
principal, apucand-o pe o poteca laterala. Fara sa
stea pe ganduri, ii indrepta propriul cal catre
aceeai poteca, napadita de vegetate. Pe cand se
opri, tragand de haturi, simti ca respiratia i se
oprete in piept.
Privelitea era minunata, un lac se deschidea in
fafa lui, scanteietor, inconjurat de ierburi
luxuriante, inalte. Aruncandu-i privirea in jur,
zari un cal murg, priponit de un copac, mestecand
linitit iarba. Un zambet fugar ii aparu pe fa{a,
cand descoperi o movilija de haine la marginea
lacului. Mai departe, zari stralucirea unei nimfe a
marii, cu pielea alba ca laptele, plutind deasupra
apei albastre de cristal, nu prea departe de mai.
Era Katelin, pe spate, cu ochii inchii, imbatata
de razele calde ale soarelui.
164
in tacere, Garrick se intoarse pe poteca. ii lasa
calul, i incepu sa-i dezbrace hainele.
Paind fara zgomot, Garrick se apropie de
malul apei. Se opri m picioare, mdraznej i
bronzat, cu dorinja aprinsa, copleit de frumusejea
femeii care zacea in repaus, pe suprafata apei.
Katelin, care inotase mai multe minute, se
rasucise i plutea pe spate, Tnvaluita de ieganarea
' racoritoare a apei i de razele soarelui, care se
infiltrau Tntrupul dezgolit.
Nu se temea sa ramana in acest loc izolat dar,
cum statea cu ochii inchii, simti, fara explicate, o
prezenta m apropiere. Prudenta, ii deschise ochii
putin, Tncercand sa vada ce se petrece In jurul ei i,
drept in fata ei, il zari pe Garrick Steele. Soarele il
lumina din spate, invaluindu-1 intr-o aura
stralucitoare i Katelin ii simti un nod in gat, cand
privirea ii coborj spre forma puternica i atatatoare
a barbatiei lui.
- Ce... ce faci aici? De unde ai tiut ca sunt
aici? Katelin ii rasuci instantaneu trupul, astfel
165
Tncat acum i se vedea numai capul deasupra apei.
in clipa in care Ii ascunse trupul de privirile lui,
Garrick se sim{i imediat dezamagit. Era pur i
simplu o ruine sa ascunzi asemenea perfecjiune.
- Mergeam spre Coral Rose, cand te-am vazut
de la distanta cum o luai pe poteca asta. Nu era
nevoie sa mai adauge nimic. Observa roeata,
patandu-i obrajii i, continuand sa zambeasca, mai
facu un pas spre apa.
- Ce ai de gand sa faci?
Oare distingea o nota de teama In vocea ei, sau
de nerabdare?
- Pai, doamna, am intentia sa vin alaturi de tine
in apa.
Katelin tia ca ar fi trebuit sa se comporte ca o
adevarata lady i sa-i intoarca ochii, in loc sa-1
priveasca {inta, dar nu se simtea Tn stare de aa
ceva, iar el ramanea in picioare, a?teptand sa auda
daca ea are ceva de obiectat. Ce ar fi putut sa
spuna? Dupa noaptea trecuta i dupa cele ce
traisera impreuna in patul ei, mai putea oare
166
ignora dorinta care se aprindea rapid, devas-
tandu-i trupul? II mai putea oare acuza de
Tnelaciune, aa cum facuse la bordul vasului
Vrajitoarea Marii? tia ca nu.
Interpretand tacerea ei ca pe o invitatie,
Garrick se arunca in adancurile apei reci i iei
repede la suprafata, scuturandu-i parul negru i
impratiind o ploaie de picaturi in aer. Rasul
galgait vibra prelung In tacerea din jur.
- Scumpa mea, infeleg de ce ai fugit in acest
loc retras. Contactul cu apa rece era atat de
odihnitor dupa fierbinjeala zilei.
in secunda urmatoare, Garrick fu in picioare, in
. fa|a ei, infaurandu-i brajele puternic in jurul ei i
ridicandu-i trupul aproape de al lui. Apa rece,
invioratoare se aduna in jurul lor i se indeparta in
valuri mari, largi, in vreme ce femeia ii apasa
pantecele de el, iar brafele ei subfiri, pe care le
simtea imaterial de uoare, se incolaceau in jurul
gatului lui, in acelai timp in care cupele largi ale
mainilor lui cuprinsesera boga{ia feselor ei
rotunde.
167
Trecu un moment fata sfarit, Tncare Garrick rr
tintui cu privirea ochii verzi de jad, Tn vreme ce
proprii ochi Ti straluceau ca argintul, mistuiti de
pasiune. Capul i se pleca Tncet, iar gura Ti fripse
buzele, Tntr-un sarut de foe.
Katelin se aga\a de el, ca i cand ar fi fost
singura ei posibilitate de salvare. Orice cuvant era
de prisos. Trupurile lor se contopira cu o bucurie
ce ramanea Tn afara timpului, mai presus de
puterea oricarei rostiri.
Garrick Ti ridica picioarele, Tncolacindu-le Tn
jurul oldurilor lui, apoi ii Tndeparta putin
propriile picioare, pentru a sta mai bine Tntimp ce
atragea Tn jos trupul femeii, pe care o simti
deschizandu-se la contactul cu preaplinul barbatiei
lui, ce pulsa violent, cautandu-i drum printre
coapsele ei, spre a-i afla alinare Tn intimitatea
stramta a feminitatii ei. Garrick Ti simti trupul
tremurand, Ti auzi respira{ia convulsiva.
Apa parea sa sporeasca Tn intensitate
senzualitatea femeii. Katelin Ti simtea fiecare curba
i fiecare muchi al corpului. La atingerea sanilor
168
de parul aspru, cre{, care-i acoperea pieptul,
mugurii de culoare roz prafuit se Tnfiorara
dureros, capatand duritate de piatra. Mainile
mangaindu-i fesele, apoi adunandu-i picioarele i
propt idu-i-le In oldurile sale o faceau sa-i
piard; rasuflarea, Tn timp ce simtea cum aceleai
maini ramase acum pe coapse, o aduc Incet Tnjos.
Cand barb&tia lui atinse uor, cu mangaieri de
catifea, esenja feminitajii ei, respira^ia i se opri Tn
piept, iar, cand Tl simji alunecand Tnea, sufletul Ti
exploda Tntr-un horcait adanc, Tntimp ce trupul Ti
fu zguduit de cutremure scapate de sub control.
Simtea racoarea apei Tnvaluind-o i penetrand-o
cu un fir rece, care Ti traversa adancurile, cu putin
Tnainte ca sexul putemic al lui Garrick sa-i fi
revarsat fierbinjeala, iar preaplinul din el sa fi atins
strafundurile uterului ei. Senzajia aceasta o facea
pe Katelin sa tremure, Tmpingandu-i trupul
Tnainte i Tnapoi, Tnvreme ce radacina putemica a
barbajiei Ti rodea adancurile. Focul i raceala o
ardeau i o calmau concomitent. La fiecare
cutremurare a barbatului, Ti simfea arsura
racoritoare a pasiunii mucandu-i adancurile.
Garrick insui se simtea zdrobit de fluxul i
refluxul pasiunii lor dezlantuite. Ca i femeia pe
care o finea in brafe, simtea fiecare mangaiere,
fiecare unduire a trupului care se zbatea de tupul
lui. Micarea de du-te vino a muchilor s ani,
care ii incatuau instruments iubirii, ii com antra
intreaga existenta. ii simti pasiunea Tnfierbantata
luand foe in cazanul incins din adancul
maruntaielor i avantandu-se in goana in sus. In
acelai moment in care Katelin ii striga numele, in
vreme ce trupul ei era strabatut de cutremure
violente, cu capul cazut pe spate i ochii tnchii,
Garrick atinse punctul culminant al propriei
placeri, eliberandu-i preaplinul, o data cu
zvacnirile ei de istovire.
Un timp, cuplul ramase nemi^cat, neindraznind
nici macar sa respire, in timp ce trupurile
incletate ii dobandeau incet linitirea, pe masura
ce pasiunea arzatoare, care ii adunase, se topea
lent, iar buzele se contopeau intr-o sarutare finala.
Katelin parea ca ii revine incet la realitate, in
170
timp ce trupul cutremurat incepea sa-i recapete
forja.
Picioarele ei parasira oldurile lui Garrick;
trupul ii ramase mea lipit de trupul barbatului,
buzele inca impreunate peste buzele lui. incet,
realitatea ii cuprindea mintea. Un tremur uor o
strabatu, la amintirea celor traite, in timp ce o
voce ii opti intr-un col{ indepartat al creierului.
Nu trebuie sa permiti sa se mai intdmple a$a
ceva. Katelin se incorda in imbra{iarea lui. '
- Trebuie sa plec. Se rupse de buzele lui, i, pe
cand el o jintui cu privirea, baigui. Se face tarziu,
servitorii... Vreau sa spun, fratele meu se va
neliniti in privinfa mea. Spuse primul lucru care ii
veni in minte.
Garrick ofta multumit, in vreme ce ea se
grabea sa iasa din apa, indreptandu-se catre
hainele care zaceau in iarba. Sperase ca cele
petrecute in noaptea trecuta sfaramasera complet
impotrivirea ei, dar acum, ii dadu seama ca numai
o por|iune mica din zidul de aparare cu care se
inconjurase, fusese cucerita, Un zambet uor ii
171
inflori pe buze, cand se gandi ca nu va trebui sa
renunje niciodata. Astazi mai facuse o mica
spartura In zidul ei de aparare, dar, intr-o zi, avea
sa demoleze cu totul p!atoa invizibila sub care se
ascundea.
Ramase in picioare Tn apa, privind-o cum
Tncaleca murgul. Zambetul i se terse de pe fata,
neputandu-i lua ochii de pe spatele ei,
mangaindu-i cu privirea albastra camea umeda, ce
se ghicea sub rochie, zabovind Tndelung asupra
parului ud, care-i curgea pe spate.
Katelin trase hajurile i, lovind cu calcaiul, Ti
indrepta calul Tn jos, spre poteca, Tn timp ce
privirile barbatului continuara sa o urmareasca
Inca mult timp, dupa ce se pierduse In desiul
padurii.
in urmatoarele zile, via{a la Coral Rose se
dovedi o suita de evenimente solicitante pentru
Katelin, care Incepuse sa se intereseze de lucrarile
de pe plantajie. il numi supraveghetor pe Kip, cel
172
mai harnic muncitor i, conform spuselor lui
Lizzy, cel mai de incredere negru de pe plantajie.
El avea in grija oamenii care lucrau la camp,
precum i colibele care se aflau in spatele
conacului. In fiecare zi, ii dadea instructiuni lui
Kip, cu privire la lucrurile de rutina. Recolta
cosita, stransa, peluza din jurul casei ingrijita i
cosita, deoarece vegetatia luxurianta a insulei
ameninja permanent sa recucereasca ceea ce
odinioara fusese domeniul ei. i casa insai avea
nevoie sa fie curajata de sus pana jos.
in fiecare zi, dupa micul dejun, J oshua
disparea. Katelin presupunea ca alerga salbatic pe
cine tie unde, distrandu-se de minune, dupa cum
ii povestise Lizzy, razand. in ceea ce o privete,
era multumita ca fratele ei era capabil sa-i umple
tirnpul singur. Era o munca obositoare sa {ina in
ordine registrele i diferitele evidence, sa aiba grija
ca planta^ia sa mearga bine. La sfaritul fiecarei
zile, era atat de obosita, incat dupa ce se imbaia i
manca, cadea in pat, complet epuizata. Era
recunoscatoare ca nu trebuia sa se intrejina cu
173
J oshua, dupa toata aceasta existenfa epuizanta.
- Macar daca ar fi existat mai mulfi bani, aici la
Coral Rose. Katelin ?i izbi pumnul de biroul din
camera, Impingand evidentele contabile din fata
ei. Nu putea crede ca tatal ei fusese atat de
neglijent cu registrele plantatiei. Apareau bani
Tnregistrati la intrari, fara menpunea provenientei
lor, i, la ieiri, fara menjiunea destinatiei, fiind
doar insemnati ca atare, fara explicatii privind
utilizarea sau mlocuirea.
Singura dovada palpabila ca plantatia valora
ceva, era cutia de bani Tncuiata in cel de-al treilea
sertar al biroului, dar i aceasta reprezenta prea
putin. Abia daca erau bani care sa ajunga pentru
cateva luni, dupi care ce vor face?
Nu avea intentia sa ramana pe insula, ti spuse,
Tnchizand cu zgomot registrul i ridicandu-se in
picioare. Tot ceea ce dorea era sa se asigure ca
J oshua ii va pastra dreptul motenit. Dupa care,
avea intentia sa se intoarca la Londra, cat mai
curand posibil.
174
Pe masura ce dupa-amiaza Inainta spre amurg,
nu Ti ieea din cap o idee. Oare c&satoria nu ar
reprezenta solufia cea mai u$oara pentru a
rezolva aceasta problema! La urma urmei, Tntr-o
zi trebuia sa-i ia un barbat - ce important avea
daca o facea mai devreme decat s-ar fi ateptat?
Poate ar putea gasi pe cineva, care sa fie de acord
cu ea sa-i petreaca o parte din timp la Londra.
Stand culcata Tnpat, Tnacea seara, somnul se
lasa ateptat. Gandurile despre cum ar putea salva
plantatia Ti dadeau tarcoale, nelasandu-i nici un
moment de linite. Maine seara avea loc balul
guvernatorului i, dei nu avusese inten^ia sa
mearga, acum se gandea ca ar putea, cel pufin, sa
mai chibzuiasca asupra deciziei, poate ca,
mergand, ar avea ocazia sa-i faca o idee despre
candida{ii disponibili de pe insula.
De un singur lucru era sigura, capitanul
Garrick Steele nu va fi niciodata pe lista ei, ca
potential so{. Fa{a i se Tmpurpura, amintindu-i de
barbatul care Ti devastase via{a, intrand i ieind
din sufletul ei, cu aceeai egala Tndrazneala
175
furtunoasa. Nu ii lasase invitatia la Coral Rose,
nici nu ii trimisese vreun mesaj din dupa-amiaza
aceea, cand se intalnisera la lac. Nu era decat
desfranatul dezgustator, pe care il crezuse a fi ca
atare inca de la prima lor intalnire, de la bordul
vasului Vrajitoarea Marii. Era un afemeiat
afurisit i ii jura ca niciodata nu se va mai lasa
subjugata de forja lui de atractie. 0 prinsese
intr-un moment dificil din viata i profitase de
nevoia ei de a-i afla alinarea. Nu va mai permite
ca asemenea situate sa se repete!
9
- De ce nu ma iei i pe mine? Stand cu
picioarele incruciate in mijlocul patului, J oshua
smiorcaia privind la Katelin, in timp ce Bessy ii
aduna pletele in varful capului, fixandu-le in ace
incruciate, pentru a nu tiu cata oara:
176
- Dar, ti-am spus deja, J oshua, nu e nici un
copil la balul guvernatorului, petrecerea este
numai pentru adulji. Baiatul o sacaise toata dupa-
amiaza, cerandu-i sa-1 ia cu ea. Katelin nu
anuntase pe nimeni pana in aceasta dimineata ca
primise o invitatie, i, cu atat mai mult, nu suflase
nici un cuvant despre modalitatea in care ii fusese
adresata, dar, din momentul in care facuse public
evenimentul, J oshua se {muse pe urmele ei
rugand-o sa-i permita sa o insoteasca.
- i cum ramane cu povestea pe care trebuie sa
mi-o spui la culcare, i cu cine ma mai bat cu
sabia, daca tu nu eti aici? J oshua ura gandul ca
sora lui urma sa paraseasca Coral Rose. Fu
surprins, dandu-i seama cat de repede se
obinuise cu prezenta ei, dei era fata, dar aflase
ce poveti minunate tia despre pirati i talhari.
Cea cu Robin Hood era una din povetile lui
preferate. Voia sa creasca mai repede, sa ajunga
precum haiducul care fiira de la cei bogati i
dadea la cei saraci. Dar cum ar fi putut ajunge un
luptator iscusit, daca ea nu il invata tot ceea ce tia
177
despre manuirea spadei, se Intreba baiatul.
- Am sa-1 rog pe Rufuss sa-|i spuna o poveste,
J oshua. Sunt sigura ca tie multe poveti
interesante, ?i, nu pop oare sa sari peste una din
lecpile de scrima, macar o singura seara? J i-am
promis ca maine dupa-amiaza vom face o lectie
suplimentarS.
Intr-o seara, pe cand se afla In camera de
culcare a fratelui ei, Katelin observase doua sabii
de lemn gemene, Intr-un col{ al odaii. Baiatul Ii
spusese, nenorocit, ca uneori tatal lor obinuia sa
se joace de-a lupta cu spada cu el, iar ea,
Intristandu-se la auzul vocii lui atat de jalnice, Ii
oferise imediat serviciile. La Inceput, pSruse ca nu
II intereseaza sa o aiba drept partener de lupta,
pana cand descoperise ca fata luase lectii de
scrima, cu un instructor faimos, la Londra.
- Rufuss nu se pricepe nici pe jumatate cat tine
sa spuna poveti, se bosumfla J oshua. Doar daca
Imi promi^i ca maine seara Imi spui doua poveti i
ca ne vom bate de doua ori cu sabia, dupa-amiaza
i Inainte de culcare, atunci poate ma mai
178
gandesc!
Katelin rase inveselita i, intorcandu-i fa{a in
oglinda i indepartandu-se de Bessy, se apropie
de pat,
- J oshua eti un mic ticalos iubit. Rase din nou,
ciufulindu-i parul cu degetele. i eti i tare aratos,
scumpul meu ' fratior, adauga increzatoare,
plecandu-i priyirea asupra baiatului, care semana
atat de mult cu tatal sau.
- i tu la fel, draga surioara! J oshua se ridica in
picioare in pat i incepu sa sara in jos i in sus,
incercand sa vada cat de sus poate ajunge, dar nu
mai inainte de a-i arunca privirea asupra trupului '
perfect al surorii lui, imbracata intr-o rochie lunga,
roz i incaltata cu pantofi asorta{i.
- Poate ca intr-o zi, destul de curand, am sa te
iau cu mine intr-un loc al meu secret i vei putea
sa-mi cunoti prietenii. Dar nu vei putea purta
asemenea haine. Arata cu degetul spre rochia de
bal inflorata, cu corsaj strans croit.
- M-a sim{i foarte onorata in ziua in care mi-ai
179
permite sa-|i cunosc prietenii. Katelin rase,
dandu-i seama cat de mult Tnsemnau pentru
fratele ei orele petrecute in singuratate, departe de
plantafie.
- Dar acum, totui, trebuie sa plec. Vino sa te
sirut pe obraz. Ii putea da seama ca, pe masura
ce timpul trecea, ii cucerea tot maj mult fratele,
capatandu-i increderea de la o zi la alta. Baiatul nu
avea nevoie de nimic altceva decat de dragoste i
intelegere pentru bufoneriile lui copilareti.
Intorcandu-i fata, J oshua striga tare:
- Nu sarut fete, nici daca sunt surori!
Katelin 1-ar fi injfacat i 1-ar fi rasturnat pe pat,
apoi 1-ar fi sarutat cu forta, daca nu ar fi fost
imbracata cu rochia de bal.
- Se vede ca nu tii ce pierzi, fratioare, dar vei
afla tu, intr-o buna zi, il ameninta, facandu-i un
semn cu ochiul, inainte de a iei pe ua,
nemaiavand timp sa vada fata acra a lui J oshua,
bosumflata la auzul vorbelor ei.
180
Imbracat cu hainele cele mai bune de care
dispunea, Kip o atepta pe Katelin afara, in fafa
verandei. in seara asta avea sa o conduca in
trasura, pana la locuinta guvernatorului. Ii
petrecuse cea mai mare parte a dupa-amiezii
{esaland o pereche de cai, cura^ind i lustruind
trasura pe dinauntru i pe dinafara. Statea in
picioare, J eapan i mandro, cu fraul in mana,
ateptandu-i stapana i, dupa ce Rufuss o. ajuta sa
se urce inauntru i sa-i aeze fustele infoiate,
porni trasura la drum.
Katelin zambea cu duioie, gandindu-se la
nazbatiile lui J oshua i, absenta, ii ridica mana
inmanuata, ducandu-i-o la buze, in timp ce briza
tropicala patrundea prin ferestrele trasurii,
mangaindu-i pielea. Apasarea uoara a mainii pe
buze o facea sa-i aduca aminte de vremea cand
ea i Garrick Steele schimbasera atatea sarutari
intre ei. Nu putea nega faptu! ca ticalosul acela
avea geniu, facandu-le pe femei sa uite de toate,
atunci cand le asalta cu atentiile lui. Cu siguranta
ca acest talent ii fusese dat de diavolul Insui. Ii
mdeparta mana de la gura i incerca sa-i goneasca
imaginea din minte.
Locuinta guvernatorului era un conac care se
intindea in centrul oraului Basseterre. Peronul
pentru trasuri era luminat cu torje cu petrol i,
cand trasura Ashford trase in fata, la scara de
piatra, unui dintre numeroii servitori, care stateau
in picioare pe veranda, se grabi sa ajunga la ua
trasurii, inainte ca negrul Kip sa ft avut timp sa
coboare de pe capri.
Casa mare, varuita in alb, era putemic luminata
in interior, uile i ferestrele fusesera larg deschise,
spre a lasa si intre cea mai mica suflare a brizei,
muzica inconjura interiorul i grSdina bine
ingrijita.
Dupa ce fu condusa in sus pe scari de catre un
valet, Katelin se indrepta catre u$a dubia de la
intrare, care fusese lasata deschisa in intampinarea
oaspetilor. In primul moment, se simfi nervoasa,
dandu-i seama ca sosise neinso|ita la un
asemenea eveniment monden.
182
Numeroi alp musafiri soseau Tnacela$i timp cu
ea, i Katelin fu Tmpinsa Inauntru de valul care
venea din spate. Respirand profund, arborS un
zambet curajos, cand intri pe ua. Guvernatorul
Samuel Langston i sopa lui, Clarice, stateau Tn
picioare, Intampinandu-i oaspetii Tn holul
Imbracat Tn marmura, la picioarele unei scari
uriae, cu balustrade Iucrate Tnfier forjat. Cand Ti
veni randul, Katelin se apropie de pereche i
Clarice Ti zambi sub{ire.
- Samuel, iat-o pe tanara domnioara despre
care ti-am vorbit. Cea pe care capitanul Steele
ne-a prezentat-o Thelmei i mie. Cred ca numele
ei este domnioara Ashford i locuiete pe
plantatia Coral Rose, daca nu ma Tnel. Sunt atat
de bucuroasa ca ai putut veni, draga mea! Clarice
o plasa sotului ei pe Katelin, rasufland uurata ca
tanara nuTi facuse aparitia la bratul capitanului de
pe Vrajitoarea Marii. Ezitase chiar sa-i trimita
invitapa i, daca nu ar fi insistat Garrick, cu
siguranta ca nu ar fi expediat-o. Thelma avea
183
nevoie de cat mai putine concurente, mai ales in
propria ei casa.
- Pai, atunci, trebuie sa fii fata lui Richard.
Samuel Langston era un barbat corpolent bun la
suflet, cu capul partial cuprins de chelie su un
pantece ca o oala mare, care se mica in sus i In
jos, in timp ce vorbea.
Katelin ii zambi cu caldura, pe cand aproba
dand din cap. Samuel Langston Intarzia, nehotarat
sa-i elibereze mana. Fata ii adresa un "La multi
ani" de rigoare, dupa care incerca sa se
Indeparteze cat mai repede din zona de primire a
holului.
Inainte de a da drumul maini) ei, Samuel
^Langston spuse:
- Draga mea, pur i simplu nu pot sa vad o
domnioara atat de frumoasa ca dumneata, intrand
singura intr-o sala de bal. Intorcandu-se in directia
unui gentleman, care statea in picioare, nu prea
departe de scara, il chema sa vina la el.
- Draga mea, ti-1 prezint pe Nathan Baldwin.
184
Nathan, dumneaei este domnioara Ashford, de pe
plantapa Coral Rose. Nathan Baldwin avea ochiul
format pentru femei frumoase i o remarcase pe
Katelin intrand neescortata Tnfoaier i, de atunci,
ramar *se Tn preajma, In speranta ca va fi
preze' at.
- I omnioara Ashford, ce placere pentru mine.
Se inclina, aplecandu-i mijlocul Intr-un mod
curtenitor. M-a simp onorat, daca mi-ati permite
sa va conduc In sala de bal
Katelin Ii zambi dulce.
- Domnule Baldwin, intr-adevar compania dv.
este foarte binevenita.
Buna cunoscatoare a artei flirtului, pe care o
deprinsese in saloanele mondene din Londra,
zambetu! fetei, precum i modu! Tn care i^i pleca
genele, avura darul de a-1 face pe tanarul fiu de
plantator sa-i piarda rasuflarea.
Nathan Baldwin nu Indraznea sa creada in
norocul iui, ca femeia care tocmai ii aezase
mana inmanuata pe brapil lui era pur i simplu
185
naucitor de frumoasL
- Domnioara Ashford, va rog sa-mi acordaji
primul dans. Pe cand intrau In sala de bal prin ua
larg deschisa, fata il privi cu ochii de smarald
scanteietori i tanarul ii dadu seama instar taneu
ca, daca ar fi citit pe fata ei adorabila cel rr d mic
semn de ezitare, ar fi fost in stare sa-i c; da in
genunchi i sa-i cerjeasca favoarea unui dans,
Din fericire, un asemenea gest infricoator nu
era necesar.
Katelin fu mai mult decat bucuroasa sa-1
onoreze pe tanar, acordandu-i primul dans. In
felul lui, era aproape un salvator, conducand-o
spre grupul cuplurilor care dansau. Avea maniere
destul de elegante i arata suficient de bine,' cu
parul blond buclat, atarnandu-i pana deasupra
gulerului, cu ochii de culoarea cerului albastru
deschis, aa incat se grabi sa-1 asigure:
- A fi incantata sa dansez cu dumneata,
domnule Baldwin.
- Te rog, spune-mi Nathan.
186
Rasul ei, ca un clinchet de clopotel, ii rasuna in
urechi i facu pe mai mul{i barbafi sa-i intoarca
privirea in direcjia lor.
- In acest caz, i dumneata trebuie sa-mi spui
Katelin, insista fata. Tovaraia prietenilor ei - asta
ii lipsise cel mai mult de cand parasise Londra.
- Ce nume frumos! declara Nathan Baldwin, pe
cand se rotea in jurul ei, ajungand din nou in
dreptul umarului ei. Katelin, ce nume neobinuit!
Tot stat de neobinuit ca i tanira femeie care il
poarta, se gandi.
Felul lui de a fi, baiejos, i zambetul lui frumos
o f^cura pe Katelin sa zambeasca tot timpul
dansului. Ctnd muzica se opri, iar mana lui se
aeza uor pe spatele ei, conducand-o in afara
ringului de dans, Katelin putu observa rapid cum
mai multi barbati se indreptau catre cavalerul ei
insotitor.
- Prezinta-ne, Nathan, ii ceru un tanSr inalt,
subfire, cu o claie de par rou ca focul i pistrui
colorafi de soare pe nas, ca i cand ar fi fost
187
purtatorul de cuvant al grupului.
Daca ar fi dupa dorinja lui, Nathan ar fi pas-
trat-o pe Katelin Ashford numai pentru el, tot
restul serii, dans dupa dans i ar fi alungat orice alt
pretendent. Totui tia ca, potrivit bunelor
maniere, nu avea mcotro i trebuia sa faca
prezentarile. J eapan, spuse:
- Domnilor, v-o prezint pe domnioara
Ashford, de pe plantatia Coral Rose. Evident, nu
avea de gand sa le spuna numele ei mic. Aceasta
era o concesie pe care fata i-o facuse i pe care
intenjiona s-o pastreze numai pentru el.
- Katelin, domnilor, completa Katelin, fara a
remarca privirea abatuta care se aternu pe fata lui
Nathan Baldwin, intrucat fu bombardata cu zeci
de Tntrebari. De unde venea? Ce facea la Saint
Kitts? Cat timp va ramane pe insula? To{i il
cunoscusera pe tatal ei i fusesera mtristati de
moartea sa, dar, m sinea lor, erau bucuroi ca
acest eveniment dureros fusese cauza sosirii
frumoasei Katelin Ashford pe tarmurile de basm
ale insulei lor, de aceea nu se mai spuse aproape
188
nimic despre Richard Ashfofd i sojia sa.
Muzica Incepu din nou, venind dintr-un mic
alcov din coljul cel mai Tndepartat al salii de bal i,
instantaneu, Katelin fu nevoita sa faca fafa
invitapilor care ii erau adresate una dupa alta,
pana cand, in sfatit, se Induioa i ii Intinse mana
in directia unuia dintre tineri. Mult mai tarziu, pe
cand statea Tnfata unei ferestre frantuzeti duble,
care dadea Tn gradina, Katelin II zari pe Garrick
Steele instantaneu, inima Incepu sa-i bata. Era, pe
departe, cel mai frumos barbat de la bal. Croiala
costumului, Tnchis la culoare i camaa, alba ca
zapada, cu manete i guler de dantela, puneau In
evidenja trupul acestui barbat, pe care hainele
Tncercau In zadar sa-1 ascunda. Parul negru,
pieptanat neglijent pe spate, care Ii cadea In plete
pana la guler, nu facea decat sa accentueze
Indrazneala acestui barbat.
Nathan Baldwin i alp doi tineri stateau In
preajma ei i Katelin, cu un efort de vointa
putemic, ii intoarse capul din directia locului In
care Garrick statea in picioare, Jinand de brat pe
189
Thelma Langston, a carei fata ascutita privea catre
capitan, ca i cand ar fi vrut sa-1 manance de viu.
Ce spunea Nathan, parea amintise ceva despre o
plimbare cu trasura i un picnic la sfaritul
saptamanii? in cele din urma, guvernatorul fu cel
care o ajuta si-i regaseasca mintile, cand se
apropie de ea, insojit de un barbat de varsta
mijlocie.
- Domnioara Ashford, a dori sa ti-1 prezint pe
cel mai apropiat vecin al dumitale, Alex
Blackthorn, Este proprietarul plantajiei Shadow
Mere, alaturi de Coral Rose.
Cateva secunde, Katelin se forfS sa-1 uite pe
Garrick Steele, fiind atrasa de privirea intunecata,
strapungatoare a barbatului inalt i zvelt din faja
ei.
- imi face placere, domnule Blackthorn, ii
intinse mana inmanuata, pe care el i-o retinu
intr-a sa cu vadita placere.
- Sper ca va place pe insula noastra,
domnijoara Ashford, murmura barbatul cu o voce
190
profunda, masculinS.
- Oh, da, intr-adevar. Saint Kitts este foarte
frumoasa. Katelin ii zambi i simp din nou ca este
cercetata de privirea lui Tntunecata.
- imi permiteji sa v& invit la dans? Alex
Blackthorn ignora pe to|i ceilalp care stateau In
jur, inclusiv pe guvernator, care sperase sa
continue conversatia cu proprietarul plantafiei
Shadow Mere.
Katelin dadu din cap afirmativ, facand sa-i
sclipeasca diamantele din par i de la gat.
Pe cand Blackthorn Ti lua mana, Katelin T?i
intoarse privirea pentru ultima oara catre locul Tn
care Tl vazuse pe Garrick Tmpreuna cu Thelma.
Dintr-o data simp ca obrajii i se Tnroesc, cand Ti
Tntalni privirea. ii auzi inima batand, dar Alex
Blackthorn nu paru si fi observat ceva, Tntimp ce
Ti conducea paii la dans.
Nu schimbara nici un cuvant Tn timpul
dansului, dar, la sfarit, barbatul Ti spuse:
- Condoleanfele mele, domnioara Ashford.
191
L-am cunoscut pe tatal dumitale, Richard. Ochii
negri ii cercetau fiecare trasatura a fejei i, pentru
moment, pareau mai mult decat satisfacuti de ceea
ce vedeau. Bujorii din obraji i ochii de smarald
pareau sa-i retina aten{ia in mod deosebit. Sper ca,
daca veti avea nevoie de ceva pe plantatie, la
Coral Rose, sa nu ezitaji a-mi spune.
Straduindu-se sa uite ca Garrick se afla in
picioare, in cottul opus al camerei, Katelin ii
indrepta atenpa asupra barbatului de langa ea.
- Va mulfumesc pentru oferta, dar sunt sigura
ca voi fi in stare sa am grija de toate. Ce mai
minciuna, ii spuse, gandindu-se in ce hal se afla
plantatia.
- 0 femeie singura, care conduce o plantatie de
dimensiunile celei de la Coral Rose poate oricand
avea nenumarate probleme. Ce ati spune, daca
v-a face o vizita maine dupa-amiaza i, daca avefi
nevoie de vreun sfat, a fi fericit sa incerc sa va
ajut.
In acel moment, Katelin se uita pentru a doua
192
oara la barbatul atragator, cu maniere elegante i
cu ochi negri, necrujatori. Parea sa aiba in jur de
patruzeci i cinci de ani, - nu era batran, dar, cu
siguranja, nici tanar, ca admiratorii i prietenii ei,
cu care era obinuita. Un om de lume, fu prima
impresie a fetei in ceea cell privete, i, in timp ce
mana lui intretinuta cu grija ii apuca uor cotul,
conducand-o in afara, ringului de dans, se intreba
daca e cazul sa-i accepte oferta.
- Poate v-ar face placere sa facefi o plimbare
calare, maine, sa vizitati insula? In grajdurile mele
exista capva cai grozavi, care, din pacate, au fost
cam neglijati in ultima vreme. Alex Blackthorn
adauga acest ultim argument ispititor, incercand
s-o determine sa-51 petreaca putin timp in
compania lui.
Katelin ezita doar un moment. Cu coljul
ochiului il vazu pe Garrick Steele traversand
incaperea, indreptandu-se in direcfia ei. ii
intoarse privirea spre Alex Blackthorn i dadu din
cap aprobator.
- O plimbare calare prin insula suna foarte
193
ispititor, domnule Blackthorn.
- Sa zicem pe la ora doua, atunci?
Nu putu decat sa dea repede din cap, Tnsemn
de confirmare, caci, Tn secunda urmatoare,
Garrick se afla Tnpicioare, Tnfata ei.
- Va rog sa-mi acordati dansul urmator,
domnioara. In ciuda politetii exagerate a
cuvintelor, adresate mai ales datoritS urechilor
aflate Tnjur, ochii lui alba?tri calatoreau asupra
trasaturilor ei cu prea multa familiaritate.
De ce ticalosul asta nu a ramas Tncealalta parte
a Tncaperii, Tnmrejele Thelmei Langston, fierbea
Tnsinea ei, dar, Tntrucat el o apucase deja de mana
i o tragea spre ringul de dans, nu mai avea cum
sa se retraga. in nici un caz nu dorea sa dea
natere unei scene Tnsala de bal a guvernatorului.
Cand o prinse Tnbrate ?i Ti atrase trupul de-a
lungul trupului sau, Tnritmul micarilor de dans, -
Katelin fu aproape gata sa se .stranga Tnel, ca sa
simta din nou formele tari ale corpului sau
putemic, aflat atat de aproape de al ei. Dar gasi
194
forja sa nu se dea in spectacol. Ii aminti ca nu se
mai reintorsese la Coral Rose, nici macar nu-i
trimisese vreun cuvant, din acea zi petrecuta la
balta. indreptandu-i spatele, se hotari sa-i arate ca
nu era jucaria lui. Nu se va mai lasa utilizata din
nou. De doua ori pana acum - nu punea la
socoteala noaptea petrecuta la bordul vasului
Vrajitoarea Marii, din cauza starii ei de betie -
daduse curs unei necesitafi ascunse, care zacuse
adormite, sub aparenfa exterioara a fiin|ei ei, dar
acum nu se va mai lasa ademenita de diavolul
acesta frumos.
- Imi pare rau ca nu am mai venit sa te vad,
Katelin. Garrick ii daduse seama cu uurinta ca
ea era furioasa impotriva lui.
- Nu este nevoie sa te scuzi, capitane. Am
vazut ca eti ocupat sa intri in grafiile partenerei
tale de adineauri.
- Oh, Katelin, sa nu-mi spui ca eti geloasa?
Garrick zambi, privind in jos spre fata ei adorabila
$i-i simp inima luind-o la goana.
195
- Nu, capitane, nu sunt deloc geloasa p^un
asemenea ticalos ca tine! ii ridica nasul Tnvant,
inspirand cu zgomot. Pur i simplu nu vreau sa
mai am nimic de-a face cu tine! i acesta este
adevarul, Ti spuse Tngand.
- Atunci, presupun ca nu te intereseaza sa afli
ca am parasit insula, la scurt timp dupa ce m-am
Tntors la Basseterre, plecand de la locul de langa
Coral Rose. M-am Tntors chiar Tn aceasta seara.
Ochii lui cercetatori ateptau sa-i vada trasiturile
Tmblanzindu-se.
Timp de o secunda, Katelin Ti sim{i inima
tresaltand, dar, imediat, un gand Ti spuse ca, daca
i-ar fi pasat cu adevarat de ea, i-ar fi putut trimite
vorba. Nu, era mai bine sa o rupa cu acest barbat,
indiferent de ceea ce credea el ca se Tntamplase
Tntre ei. Acum avea prea multe raspunderi i
obligajii, pentru a mai putea fi obiect de joaca
pentru un barbat.
- Nu, capitane Steele, ai absoluta dreptate
atunci cand crezi ca nu ma intereseaza sa-fi aud
scuzele. Pur i simplu nu Tmi pasa. i, rostind
196
aceste vorbe, Katelin se elibera din Tmbraparea lui
i pai cu.hotarare Tn afara ringului de dans.
Garrick o urma Tncet i ochii lui albatri
scanteiau cu caldura, pe cand Ti priveau cu
admirajie unduirea delicata a spatelui bine facut.
Nathan Baldwin o atepta la marginea ringului
de dans, i, galant, Ti oferi brajul, pentru a o
conduce la bufet, dandu-i posibilitatea unui
moment de alinare.
Curand dupa aceea, Ti gasi pe guvernator i pe
so{ia sa ?i Ti lua ramas bun. Fara a-i mai Tntoarce
privirea spre sala de bal, Ti ceru haina cu guler de
blana i se Tndrepta spre trasura unde-o atepta
Kip. -
Din sala de bal unde se afla, Garrick o vazu pe
Katelin plecand i o urma la o oarecare distanta.
Pe cand fata se urea Tntrasura, care porni de altfel
imediat, Garrick se sprijini de unui din stalpii de
marmura din fafa treptelor de la intrare.
Aprinzandu-i o {igara de foi, inhala adanc, Tn
vreme ce fumul parfumat Ti Tncercuia capul.
197
Pentru moment se abandona placerii de a i-o
imagina pe Katelin, aa cu o vazuse pujin mai
devreme. imbracata in rochie lunga de bal,
stralucitoare, de culoare roz, Katelin era intr-
adevar o imagine pe care nu {i-o mai puteai scoate
din minte. Garrick se atyinuse cu greu sa nu
impratie grupul tinerilor care se tinusera de ea
toata seara. Singurul dans pe care ?1dansase cu ea
fusese o adevarata tortura. Dupa acea dupa-
amiaza petrecuta pe lac, Ti promisese ca va
acjiona cu mai multa prudenfa in ceea ce o
privete, dar descoperise ca o asemenea decizie
era greu de urmat.
Aruncand figara, ti repeta inca o data ca avea
o misiune de mdeplinit.
Dupa ce ii va termina treaba, se va putea duce
la Katelin sa-i marturiseasca sentimentele sale, dar
nu pana aturtci. Categoria de oameni cu care avea
de-a face era prea primejdioasa i ar fi fost extrem
de periculos daca ar fi banuit ca tanara Katelin
Ashford ar putea fi una din caile prin care sa
ajunga la el.
198
10
Nori negri se fugareau, trecand peste secera
lunii, scufiindand insula Tntr-un intuneric patat de
umbre. Un tipat ascu{it, sfaietor, strapunse
linitea nopjii, dar nimeni nu il auzi. Impletitura
salbatica din liane i frunzi? tropical era atat de
abundenta i acoperitoare, Ca o fiinta vie, aa cum
inconjura zidul de piatra al capelei. O lumanare
slaba ardea inauntru, dar razele ei nu depaeau
tncaperea mica, umeda. Ferestrele goale fiisesera
de mult recucerite de vegeta{ia deasa.
Moartea era atat de aproape, dar tn acelai
timp, atat de departe.
- Va rog...? Femeia, care odata fusese
cunoscuta pe insula Saint Kitts ca fund destul de
frumoasa, incerca sa se roage, dar corpul ei era
legat fedele i orice cuvant pe care se for|a sa-1
scoata din gura ii provoca dureri insuportabile.
199
- Ia spune, Tti aminteti ca macar o singura data
sa-fi fi fost refuiata placerea, Madeline? Sau poate
ai vrea sa te numesc J asmine, aa cum fac tofi
amanfii tai? I|i promit, i{i voi da satisfactie inca o
data i Tnca o data, inainte de rasaritul soarelui!
Vocea era ca o promisiune mortala, aa cum
rasuna pe un ton gros, amenintator. Lama
stralucitoare, {inuta m pumnul strans, aluneca
peste partea superioara a corpului, lasand o urma
subfire, roie.
~Nu sunt Madeline cu care ma confunzi!
Femeia se lupta impotriva torturii atat de
dureroase, la care era supusa sperand, dincolo de
orice speranta, ca undeva era o greeala i ca nu
ea trebuia sa fie femeia legata de maini i de
picioare, rastignita pe masa innegrita, patata de
sange. Pe mine ma cheama Sally.
- Te cunosc eu, Mama! Nu mai pofi sa ma
ineli cu minciunile tale. Te-am urmarit in fiecare
noapte din ascunzatoarea mea. Am vazut barbatii
pe care ii seduci cu trupul tau spurcat. La vederea
carnurilor tale livide, mi se face greata. Mi se face
200
greata, ma auzi, dar ma i tenteaza Intr-un chip
neobinuit. Eu, propriul tau fiu, am fost tentat la
vederea {ajelor astora ajafatoare, i de rasul asta,
care are puterea si ma Innebuneasca. Pot sa-{i fac
marti isirile acestea acum, caci, in sfarit, trebuie
sa pla ?ti pentru toate; {i-ai parasit propriul fiu i
t-ai la at prada ruinii! Cutitul ascutit fu dat uitarii,
Tntimp ce nebunul, care era Imbracat complet In
negru, Ii stranse amandoua mainile In jurul
gatului prostitbatei i, In timp ce femeia se smucea
in legaturi, degetele lui apasau puternic. Ochii
victimei se holbau, lipsitS fund de aer.
Ultimul gand al prostituatei Sally fu ca totul era
o greeala teribila, ea nu era mama acestui barbat
nebun, ea era Sally Harper, o simpla codoaa, care
fusese platita in aur de catre omul care ii aducea
moartea.
Pe la mijlocul dupa-amiezii, in ziua urmatoare
balului dat de guvemator, Katelin se simfea
complet eliberata de amintirea tuturor barbatilor
aratoi - Tnspecial de aceea a unui anume capitan
201
TndrazneJ, ticSlos. Garrick Steele i tatal ei,
Richard Ashford, erau prea asemanatori. Ambii,
barbati prea frumoji, pentru a le fi bine Tnviata, i
amandoi nite afemeiafi desfrana{i, Tn relafiile cu
sexul opus. Nu voia deloc sa ia Tn considerate
faptul ca nu era decat un copil, atunci cand usese
depusa Tncasa matujii de catre tatal ei i ca prin
urtnare, nu putea define informatii privitoare la
relajiile lui cu femeile. Rana provocata de Richard
Ashford devenise prea adanca Tndecursul anilor,
iar acum, finand cont i de tot ceea ce suferise din
mainile lui Garrick Steele, Katelin Ti aduna toate
resursele de aparare, pe care i le faurise de cand
era copil.
Cand sosi ora fixata pentru Tntalnirea cu Alex
Blackthorn, Katelin Ti Tngropase deja sentimentele
Tnadancul sufletului. Avand Tnspate cativa ani de
experien|a, nu lasa sa se citeasca Tnochii ei verzi,
cu scanteieri de jad, nici cea mai mica urma din
zbuciumul interior.
Katelin deschise chiar ea ua de la intrare i fu
Tntampinata de Alex Blackthorn, care arata
202
deosebit de distins.
- Sper ca nu va suparaji ca 1-am adus cu mine
pe J ubel, servitorul meu. Alex arata spre uriaul
matahalos care statea in picioare, langS veranda,
tinand fraiele propriului sau cal, i pe cele ale unui
armasar negru i ale unei iepe pestrife. S-a
intamplat, de cateva ori, sa am necazuri pe insula.
Jubel se afla Intotdeauna in preajma. Cred ca este
mai preocupat de securitatea mea decat eu Insumi.
Katelin se grabi sa-1 asigure ca nu o deranjeaza
prezenfa servitorului catui de pufin. Daca acest
barbat politicos, elegant imbracat, considera ca
este necesar sa fie insojiji de uriaul negru in
timpul plimbarilor calare din aceasta dupa-amiaza,
ea nu avea de formulat nici o obiecfie; la urma
urmei, ea era cea nou-venita pe insula Saint Kitts.
- imi permiteji, domnioara Ashford, sa va
spun ca sunteti tot atat de frumoasa in aceasta
dupa-amiaza ca i seara trecuta.
Katelin se imbracase cu mare atenpe. Nu numai
ca era prima ei intalnire oficiala cu un barbat,- de
203
cand ajunsese pe insula (nu pusese la socoteala
ceea ce se intamplase intre ea i escrocul de
Garrick Steele), dar era i sub impresia unei
dimineti intregi in care se confruntase cu
problemele financiare tot mai sufocante ale
plantajiei Coral Rose. Dupa ce vorbise cu Lizzy,
in aceasta dimineata, despre vecinul lor, aflase ca
este unui din cei mai bogati, daca nu cel mai bogat
om din Saint Kitts. Shadow Mere era o plantatie
infloritoare, dar Lizzy nu putuse sa-i spuna mare
lucru despre Alex Blackthorn. Se tia ca oamenii
de pe plantajia lui traiau in cerc inchis i nu se
prea auzea multa barfa pe seama stapanului lor.
Katelin purta un costum de calarie din catifea
verde ca smaraldul i o palarie asortata, care ii
acoperea pletele intunecate i ochii verzi. Gulerul
alb, din dantela, al bluzei adauga o uoara nota
ispititoare costumului sobru croit, care ii scotea in
evidenta fiecare linie curba, incepand de la
oldurile bine facute pana la pieptul inalt. Chiar i
cizmele inalte, negre, din piele de vi{el, cu tocuri i
carambi verzi ca smaraldul, atrageau aten|ia. Pe
204
cand ii tragea manuile asortate, din piele de ied,
Katelin se intoarse, ca din intamplare, spre a
permite barbatului s-o priveasca in intregime,
apoi, uitand-se drept in ochii lui, murmura
incetior:
- Cred ca sunt gata, domnule Blackthorn.
Alex Blackthorn era mai mult decat surprins de
tanara femeie care statea in picioare in fata lui.
Frumusetea ei era fara cusur, manierele
nevinovate. Luandu-i mana inmanu$ata i
aezand-o cu grija in indoitura bratelor sale, ii
spuse:
- Te rog, spune-mi Alex. Dar, observand
uoara inroeala care-i cuprinse obrajii, ii spuse
ca fiisese prea indraznet, prea grabit, i incerca
imediat sa se corecteze: La urma urmelor, suntem
vecini.
Katelin nu se simtea pierduta pentru ca ii
vrajea vecinul i, pe cand ajungeau in dreptul
cailor i al servitorului, ii raspunse incet:
- Daca eti sigur ca se cuvine, desigur ca iti voi
205
spune Alex.
Din acel moment, pentru tot restul dupa-
amiezii, Alex Blackthorn fe cu totul captivat de
Katelin Ashford. Fata se {mea pe cal, de parea ar fi
fost nascuta in a, cu fustele verzi curgand intr-o
parte, acoperind coastele calului, ca intr-o imagine
a insei frumuse{ii feminine.
Dupa aproximativ o ora de calarit, avandu-1 pe
J ubel mult Tn spate, cei doi se oprira langa o
poteca accidentals, care ducea catre ocean.
- Nu am visat niciodata ca proprietatea tatalui
meU este atat de Tntinsa i de frumoasa. I{i
mulfumesc foarte mult ca m-ai invitat astazi la
aceasta plimbare calare. Katelin credea cu
sinceritate In fiecare cuvant pe care Tl spunea, pe
cand privea departarile verzi-albastre ale marii i
valurile inspumate care se izbeau de rocile de jos,
de la picioarele lor. Privelitea era absolut
mareata, iar pescaruii, care zburau deasupra,
aduceau cu ei o senzape de calm, in peisajul altfel
destul de zbuciumat.
206
Frumusejea cotidiana a insulei nu Tnsemnase,
nici pe departe, atat de mult, pentru Alex
Blackthorn, ca in acest moment. Femeia aceasta
era esenja insai a tot ceea ce era curat i bun in
aceasta lume intunecata, cutremurata.
- Iar eu nu am vazut niciodata insula Saint Kitts
cu ochii cu care o vad acum, cand stau alaturi de
tine, spuse, stanjenit sa-i dezvaluie atat de mult
sufletul in fa{a unei femei.
- Ai trait intotdeauna pe aceasta insula? intreba
Katelin, simjindu-se, fara sa-i dea sema din ce
motiv, stanjenita la randul ei de declarafia
barbatului, dei nu urmarise nimic altceva, inca de
cand acceptase invitafia, decat sa ajunga aici.
- Nu, ii raspunse ezitand. Locuiesc aici de mul{i
ani, dar m-am nascut pe insula Martinica. Alex nu
se simtea in largul sau sa vorbeasca despre sine i
se grabi sa-i adreseze propriile intrebari. Cum i{i
place viata la Saint Kitts, dupa ce ai trait la
Londra?
- Gasesc ca insula are un aer de salbaticie i
207
frumuseje care imi place foarte mult, in afara de
asta, aici am ocazia sa fac o mulfime de lucruri,
cum ar fi sa fac o plimbare calare alaturi de un
domn incantator, intr-o dupa-amiaza. Matua mea
Elisabeth ar fi fost pur i simplu scandalizata, daca
a fi ieit la o plimbare calare, intr-o dupa-amiaza,
in parcul din Londra, fara a fi supravegheata. Nu
minjea, ii spuse in sinea ei, pe cand genele i se
zbatura in jos, plecandu-se spre obrajii roz.
Elisabeth Wessely ar fi fost foarte suparata daca ar
fi aflat ca nepoata ei mersese sa calareasca, fara a
fi escortata aa cum se cuvine. Katelin uita insa
sa-i marturiseasca faptul ca asemenea lucruri se
petrecusera de nenumarate ori, iar matua ei o
trasese la raspundere nu o data.
Alex Blackthorn paru muljumit de raspunsul
fetei i, luand imbujorarea ei drept semn al
inocenjei feciorelnice, indrepta conversatia in alta
direc{ie.
- tiu ca tatal dumitale avea anumite probleme
finariciare, inainte de a fi rapus de febra. Sper ca,
daca vei avea vreodata nevoie de ceva, nu vei
208
ezita sa mi te adresezi pentru sprijin. Nu ma laud
deloc cand spun ca sunt unui din cei mai bogati
barbati, iar Shadow Mere este cea mai mare
planta{ie de pe insula.
imbujorarea de pe obrajii fetei se transforma in
rou aprins. Barbatul nu avea idee cat de mult se
apropiase de ceea ce ii tortura mintea. ingrijorarea
fetei privind viitorul fratelui ei ii insufla abilitatea
de a-i multumi, plina de gratie, dar i intelepciunea
de a nu-i accepta propunerea de sprijin, in acel
moment.
- Iji multumesc, Alex, dar incerc sa fac
plantatia Goral Rose sa mearga cum trebuie, cu
forfe proprii. Ma tem ca, de la moartea tatalui
meu, totul a fost scapat din mana, dar sper ca
lucrurile sa inceapa sa se imbunatateasca in
curand.
Sunetul numelui sau, rostit de buzele ei, ii
umplu urechile cu o melodie duioasa. Niciodata
pana atunci nu cunoscuse o asemenea femeie!
Cuvintele ei il facura sa inteleaga cat era de
hotarata, dar frumusetea lor trada lipsa de
209
experienja a femeii. Majoritatea femeilor pe care
le cunoscuse In trecut nu ar fi ezitat sa se agafe de
aceasta oferta de sprijin financiar.
- Poate ar fi bine si discutam despre asta
altadata, se opri cu amabilitate, i, in acel moment,
avea intenjia sa faca tot ce va fi posibil ca sa se
asigure ca va mai exista o alta ocazie, In care sa-i
ofere sprijinul. Nu a dori sa te oboseti prea tare.
Katelin aprobi din cap, dei nu era deloc
obosita, hotarata ca, de acum Incolo, sa-i ofere
imaginea femeii pe care el o dorea.
- A fost o dupa-amiaza minunata, Alex, sper ca
vom avea ocazia sa ne mai Intalnim cat de curand.
Ajutand-o sa Incalece, Alex Blackthorn se arata
bucuros sa faca din nou o plimbare calare sau sa
se Intalneasca cu orice alta ocazie.
- La sfaritul acestei saptamani va trebui sa
particip la o petrecere, ma Intreb daca nu Iti par
prea Indrazne{, rugandu-te sa ma Insote^ti9
- Mi-ar face mare placere. ii zambi de sus, de la
Inaljimea eii.
210
Frumuse{ea ei stralucitoare ii amintise de
propria lui mama, a carei imagine o purta tot
timpul, undeva ascunsa in minte, i, timp de o
secunda, Alex ii simfi corpul tremurand.
Intorcandu-i privirea, caci, in simpla contemplare
a fetei, se simtea patruns de un sentiment
contradictoriu de placere amestecat cu durere, se
urea pe cal i, sub supravegherea atenta a lui
Jubel, parasira locul, indreptandu-se spre plantafia
Ashford.
In acea seara, dupa cina, Rufuss aduse vestea
ca se gasise un alt trup de femeie, plutind in apele
portului. Aflase noutatea, pe cand se afla in ora,
ca sa faca noi provizii de alimente.
- Nu pot sa cred ca cineva poate uri atat de
mult femeile, declara Lizzy, in timp ce strangea
farfuriile de pe masa de lemn din bucatarie, unde
mancau, de obicei, J oshua i Katelin, spre a o scuti
pe Lizzy de prea mult deranj.
Rufuss ascujea cujitele de bucatarie pe o piatra
de gresie i ii clatina capul carunt.
211
- Mi se pare ca avem un nebun Tnlibertate aici,
pe insula Saint Kitts.
- Dar femeile astea nu sunt decat nite tarfe!
declara J oshua, Tndesandu-i Tn gura ultima
bucajica flin tarta cu lamaie, ceea ce atrase atenjia
tuturor celor din bucatarie.
- J oshua, cine ti-a spus aa ceva? Katelin fu
ocata la auzul cuvantului tar/a, ieind de pe
buzele unui copil de doisprezece ani.
J oshua privi Tnjur i-i vazu pe Lizzy i Rufuss
clatinandu-i capetele, iar pe sora-sa privindu-1
Tncremenita.
- Abe mi-a povestit totul despre aceste
omoruri. Spune ca tarfele astea Tmputite Ti merita
soarta. J oshua omisese sa spuna ca Tl auzise pe
numitul Abe vorbind cu un alt barbat, atunci cand
nici unui din cei doi adulfi nu Tl observasera Tn
preajma i nici nu spuse ca celalalt barbat se
Tnfuriase i plecase. .
- Cine este acest Abe? Katelin simfi ca o
Tncearca furia la gandul ca cineva ar Tndrazni sa
212
rosteasca asemenea lucruri in fa{a fratelui ei.
Pentru prima data, J oshua Ii dadu seama ci
spusese prea multe. Fa|a i se Impurpura violent i,
Intinzand mana, apuca o alta prajitura i i-o
indesa pe gat. Mormaind printre Inghijituri, spuse:
- Un prieten, dupa care nu mai scoase nici uq
cuvant.
- Foarte bine, aflS cl nu mai este prietenul tau,
m-ai inteles, tinere! Nimeni nu are dreptul sa ucida
nici o femeie, indiferent de ocupafia ei! i, daca te
mai aud rostind inci o data asemenea lucruri, ty
jur ca voi... ca te voi snopi Tn bataie! Trebuie sa-1
Tnvefe pe fratele ei ce este respectul i daca,
vreodata, se va Intaini fa{a Tnfa{a cu acest Abe, ei
bine, Tl va Invaja ea minte.
Timp de o secunda, J pshua fii pe punctul de a-i
Tntoarce. vorba, spunandu-i ca nici o femeie nu-1
va snopi pe el In bataie, dar, zarindu-i ochii
stralucind de furie i barbia ferma, se razgandi. In
schimb, Ii lasa capul Tnjos, ca i cand i-ar fi fost
ruine de asemenea maniere necuviincioase.
213
Privind parul Tntunecat al baiatului, Katelin Ti
dadu seama cat de mult Tl neglijase Tn ultima
vreme. Fusese atat de ocupata sa Tncerce sa
organizeze treburile la Coral Rose, Incat Tl lasase
sa zburde liber, sa alerge ca un salbatic, iar acuma
descoperea ca prietenii lui nu erau cei pe care i
i-ar fi dorit pentru fratele ei. Va trebui sa se
intereseze mai mult de baiat, Ti spuse Tngand.
- J oshua, ce-ar fi sa mergem sus, Tncamera ta,
i sa Tncepem lecjia de scrima?
Baiatul tresari interesat, Ti ridica imediat capul
i un zambet i se la|i pe fafa copilaroasa.
- Ma due sa pregatesc sabiile. Sari jos de pe
scaun i iei din bucatarie.
Lasand sa-i scape un oftat uor, Katelin se
ridica la randul ei de la masa.
- imi pare tare rau de purtarea lui, Lizzy,
Rufuss.
- Draga copila, doar faci tot ce este cu putinfa.
Stapanu' J oshua a crescut mult Tnultimul timp. Da'
nu-i mai mult ca un copil, nu-1 certa prea tare. O
214
sa fie bine cand o s-ajunga mare, stai si vezi!
11
In saptamanile urmatoare, Katelin se Tntalnise
cu Alex Blackthorn de mai multe ori. La
petrecerea la care fusese impreuna cu el, Katelin
aflase ca Garrick Steele parasise portul din Saint
Kitts, Tn dimineafa urmatoare balului din casa
guvernatorului i, dupa cate auzise, nu se Tntorsese
Inca. Dar Katelin se hotarase sa n-o mai intereseze
nimic cu privire la capitan i sa nu-i pese daca
avea sau nu sa se mai relntoarca pe insula. Cand
fa|a lui frumoasa Ti ap&rea Tn minte, o alunga,
Tncercand sa-i gaseasca de lucru, cat mai mult i
mai greu, ca sa-i consume energia.
Cu fiecare zi ce trecea, era nevoie de tot mai
multi bani ca plantatia sa poata produce, iar
fonduri nu se Tntrezareau la orizont, spre a umple
golul. Necesitatea unui sot aparea tot mai clara Tn
215
mintea fetei. Dar, pana acum, nu gasise un alt
barbat Tnafara de Alex Blackthorn, care sa-i ofere,
ei i fratelui ei, mai multa siguranja. Este adevarat
ca uneori se simtea stanjenita, cand Ti surprindea
privirea prea posesiva a ochilor negri, atunci cand
ramaneau singuri. Casa lui de la Shadow Mere Ti
parea prea tacuta, Tn ciuda servitorilor care
miunau peste tot, i, dei atepta cu nerabdare sa
se Intoarca la Coral Rose, Katelin Ii dadea seama
ca nu are alta solute, ceea ce facea ca alegerea
sofului sa seimpuna de la sine.
Ca de obicei, i Tnaceasta dupa-amiaza, Katelin
atepta sosirea lui Alex Blackthorn. II invitase la
ceai la ora unu i, dupa ce se asigurase ca Lizzy
pregatise toate cele necesare, ieise afara i se
legana In balansoar, pe veranda din fafa casei. Era
o zi calduroasa i, dupa ploaia de dimineata, totul
mirosea a proaspat i a curat. Un grup de baietai
se juca de-a vanatoarea, rostogolindu-se prin iarba
umeda, iar Katelin zambea Tnduioata, privindu-le
zbenguielile. Pentru prima data In viata, simti ca
216
face ceva util. Luptand sa puna pe picioare
plantajia de la Coral Rose, nu asigura numai
viitorul fratelui ei, ci i pe cel al oamenilor de pe
plantatie, care puteau trai sanatoi i ferici{i. Lizzy,
Rufus^Bessy i Kip ii cucerisera deja locul in
inima ai i tia ca, daca ar trebui sa paraseasca
insula le-ar duce dorul.
Alex Blackthorn, calarind Jeapan i arogant,
aparu, venind pe drumul ce ducea la Coral Rose,
urmat indeaproape de servitorul sau, J ubel. Inima
fetei nu tresari nebuna la vederea lui, aa cum se
intampla de fiecare , data cand aparea Garrick
Steele- trebui sa recunoasca in sinea ei. Dar, in
acelai timp, ii spuse, acest om nu este ticalosul
ratacitor care se dovedise a fi capitanul vasului
Vrajitoarea Marii. In imaginajia sa, fl vedea pe
Garrick cutreierand marile i vanand fiecare fusta
care ii ieea in cale, in fiecare port in care se
oprea.
Pe cand se apropia, ochii lui AJex Blackthorn
se plimbau peste silueta incantatoare, imbracata
intr-o rochie de zi cu ramufele de flori, peste parul
217
ei negru lasat liber pe spate i peste palaria de
paie, cu funda violeta i cu panglici de matase.
Alex desc&lecS de pe cal i intinse hajurile lui
J ubel. Chiar in acel moment, un bolovan, destul
de mare, zbura prin aer, venind de nu se tie unde,
i-l izbi pe uriaul Jubel. Cu o viteza
surprinzatoare pentru un om de ase nenea
dimensiuni, sari in tufiurile care creteau pe
marginea drumului.
Tragandu-i victima afara din tufiuri i {i-
nand-o de ceafa, J ubel o scutura violent cu mana
FarS sa stea pe ganduri, Katelin alerga de-a
lungul curjii, udandu-i pantofii viole{i, fmi, in
iarba umeda..
- Da-i drumul, lasa-1 imediat! porunci
apropiindu-se de bruta neagra, care il {inea pe
fratele ei de guler.
Asigurandu-se ca nu i-a provocat nici un rau
irecuperabil, Katelin ii regasi in cele din urma
rasuflarea, dar imediat mania i se Tndrepta asupra
fratelui ei mai mic.
218
- Cum po|i sa fii atat de rautacios, J oshua? Ai fi
putut rani pe cineva rau cu piatra!
- Pai, asta i voiam! Numai ca am nimerit Tn
schimb palaria uriaului! J oshua scapa din mainile
uriaului, chiar Tn momentul Tn care Alex
Blackthorn se Tntoarse catre servitor, poruncindu-i
sa piece Tnapoi la Shadow Mere, fara el.
- J oshua, nu e frumos ce faci! Katelin era
surprinsa de comportarea b&iatului, dar Ii mentinu
vocea pe un ton scazut, Tn aa fel Incat cei doi
barbati nu poata auzi conversajia lor.
Pe cand Alex se Intorcea spre cai, J oshua Tnca
edea'jos, iar Katelin, aplecata asupra lui, Tl trase
Tnsus pe fratele ei, aezandu-l Tnpicioare.
- Du-te Tncasa i las-o pe Lizzy sa-{i examineze
gatul. Vom discuta noi despre cele Tntamplate, mai
tarziu.
J oshua !i dadu seama ca sora lui nu avea sa-1
certe pentru ceea ce facuse. Cu o ultima privire Tn
direcfia lui J ubel, care Incaleca In acel moment,
baiatul o zbughi spre casa.
219
- Sper ca vei trece cu vederea acest incident,
Katelin. Cateodata, J ubel nu se gandete Tnainte de
a reacjiona.
- Fratele meu ar fi putut fi serios ranit, Alex.
tiu ca, de fapt, J oshua e de vina, dar, totui, nu
este decat un copil, iar J ubel este un adevarat
uria!
- Sunt Tntru totul de acord cu tine, draga mea.
Niciodata nu a fi dorit sa se Intample aa ceva 1
te asigur ca sunt gata sa fac orice pentru a va
Impaca, pe tine i pe fratele tau. Alex Incerca sa
potoleasca lucrurile, deoarece Ti dadea seama de
agitata fetei i Ti putea citi furia In obrajii care
ardeau ca flacara.
Pe cand o privea Infruntandu-1 pe Jubel, care
{inea strans gulerul camaii acelei mici haimanale,
Alex sim|ise i mai multa afectiune, daca mai era
posibil, pentru tanara fata, ii parea atat de
vulnerabila, atat de inocenta cu privire la viata,
Incat, Tn acel moment, simfise un impuls nestavilit
sa-i loveasca propriul servitor. i Ii jura ca nu va
mai lasa pe nimeni vreodata s-o raneasca pe fata.
220
i dacS acest lucru includea i protecfia fratelui ei,
atunci ar depune toate eforturile spre a juca rolul
protectorului. Niciodata mai inainte, in cei
patruzeci i cinci de ani ai sai, Alex Blackthorn nu
simfise o dorinfa atat de copleitoare de a proteja
o alta fiinja.
, Luandu-i mana i aezand-o pe brajul sau, Alex
ii mangaie degetele sutyiri, plin de afecjiune.
- Nu se va mai intampla niciodata, te asigur. Ii
putea promite cel pufin atata lucru, deoarece era
hotarat ca, odata reintors la Shadow Mere, sa aiba
o discu^e cu J ubel. Indifferent de sentimentele
servitorului fa{a de baiat, uriaul trebuia sa se
obinuiasca la gandul ca va trebui sa-1 aiba pe
J oshua in preajma. Cred ca ar fi mai bine daca
m-a intoarce acasa la Shadow Mere. Poate ca o
alta dupa-amiaza ar fi mai potrivita pentru a lua
ceaiul impreuna.
Katelin se intreba daca nu cumva J oshua ii dis-
trusese ansa de a catiga sprijinul lui Alex Black
thorn, necesar pastrarii planta{iei Coral Rose.
221
- Te rog, Alex, sa nu dam voie acestui incident
sa ne strice dupa-amiaza. Ii flutura genele negre,
groase, lasandu-le in jos, spre obraji, intr-o
maniera careia nici un barbat nu ii putea rezista.
Putem servi ceaiul aici, pe veranda, unde se simte
briza uoara a dupa-amiezii.
CunTputea sa-i reziste? Alex Blackthorn se
simjea pierdut, privindu-i fa{a inocenta.
- Bineinfeles ca voi ramane la ceai, draga mea.
Nu voiam decat si nu te obosesc prea mult, dar,
daca eti sigura ca nu-ji va face rau, sunt fericit sa
raman! Voiam, de altfel, sa-{i vorbesc despre ceva
anume. Buzele lui sub|iri se lafira intr-un zambet,
iar Katelin avu senza{ia ciudata, timp de cateva
secunde, ca zambetul nu se regasete i in ochii
lui, ramai red. Ii aduse aminte ca existau prea
multe lucruri in legatura cu acest om, pe care nu le
cunotea.
Conducand-o pe treptele verandei, Alex atepta
ca fata sa se aeze mai intai, inainte de a trage un
scaun impletit langa ea.
222
- Mi-e teami sa nu crezi ca yreau sS te zoresc,
Katelin, dar eu...
Lizzy ap&ru pe ua din fa{&, cu o tava de ceai,
Tntrerupand astfel conversafia, in acel moment.
- Nu tiu ce s-a intamplat aici, don'oarS
Katelin, dar de un lucru sunt sigura, tanarul stapan
J oshua are o lovitura tare urata la ceafa.
- Da, da, muljumesc, Lizzy, raspunse Katelin.
Era nerabdStoare ca femeia sa piece i sa o lase
singura cu oaspetele ei. Ii daduse seama ca Alex
era pe punctul de a-i spune ceva foarte important
i singurul lucru important, la care se putea gandi
era o cerere Tncasatorie.
- Lasa-ne, Lizzy. Ma voi ocupa singura de
servitul ceaiului. incerca sa goneasca Tn casa
femeia neagra, Tntimp ce aeza o prajitura pe o
farfurie pe care i-o Tnmana lui Alex.
Katelin ar fi \rut sa ignore cu totul tava cu ceai
i cu prajiturile lui Lizzy, ca sa-i permita lui Alex
sa continue de unde fusese Tntrerupt mai devreme,
dar, Tn acel moment, el statea atat de linitit pe
223
scaun, uitandu-se cand la ea, cand la tava cu ceai,
incat se grabi sa-i ofere ceaca, in care Lizzy
tumase deja ceai.
Gustand din ceaiul cald, parfumat, ca i cand ar
fi avut nevoie sa se intareasca, o intreba, exact in
momentul in care Katelin ii ridica propria ceaca:
- Katelin, draga mea, n-a vrea sa par
nerabdator i sa te forjez sa-mi raspunzi, dar, ma
intreb, daca ai avea bunavoinfa sa te gandeti
sa-mi faci onoarea de a deveni sotia mea?
Cu toate ca aceasta era intrebarea pe care o
ateptase Katelin, i se parea ciudat sa auda tocmai
aceste vorbe de pe buzele lui. Prin minte ii trecu
imaginea fulgeratoare a impetuosului capitan
Steele, urmata de imaginea de gheaja a straniei
case de la Shadow Mere, dar le izgoni pe
amandoua intr-un col{ indepartat al minpi. Garrick
Steele nu fusese de gasit atunci cand ar fi avut
nevoie de el, ii raspunse. Ignorand orice amintire
a lui Garrick Steele, ii spuse ca hotararea ei
fiisese deja luata. Nu mai avea nevoie de timp ca
sa se gandeasca. Sau se casatorea cu Alex, sau ii
224
lua ramas bun de aici i se reintorcea la matua ei,
impreuna cu fratele ei; o hotarare care venea din
adancul minfii o obliga insa sa nu accepte ultima
varianta.
- Da, Alex. Da!
Inca o data, in acea dupa-amiaza, Alex Black
thorn ii etala unui din acele rare zambete.
- Prin urmare, te vei gandi la propunerea mea
de casatorie? Era mai degraba surprins, dar in
mod placut, de raspunsul ei rapid.
- Nu este nevoie sa ma gandesc, Alex.
Raspunsul meu este da! Ma voi casatori cu tine.
A fi fericita sa ma casatoresc cu tine! Odata
cuvintele rostite, consecintele care decurgeau de
aici o izbira pe Katelin. Trebuia sa admita ca se
simtea bine in compania lui, era intotdeauna atent
fata de nevoile sau dorinfele ei, se purtase
intotdeauna ca un gentleman. Dar m il iubeti, o
avertiza acea parte a contientului ei, care
intotdeauna incercase s-o faca sa aprecieze
lucrurile in mod corect. Dintr-o data, se intreba
225
cum va fi sa imparta patul cu acest om. Trupul sau
inalt, subfire, nu respira puterea masculina a lui
Garrick Steele, nici sunetul vocii lui nu ii provoca
fiori de-a lungul spatelui. Izgonind inca o data
vocile secrete ale minfii, Katelin ii spuse ca nu
putea compara tofi barbatii cu ticalosul acela de
capitan de vas. Cu timpul, vd invata sa-1 iubeasca
pe Alex Blackthorn.
Alex nu avea idee de nici unui din gandurile
fetei, pe cand edea in fata ei i nu indraznea sa
creada ca este atat de norocos. Era atat de
incantatoare, atat de pura, neintinata de viata. Era
esenfa feminitajii insai, numele ei dadea inteles
cuvantului, iar ea consimjise sa-i devina sotie. Pur
i simplu se lasa cuprins de o nemaipomenita
bucurie, privindu-i norocul in fata. Ridicandu-se
de pe scaun, se apleca spre ea, dar nu indrazni
sa-i atinga buzele de ale ei, nevrand sa maculeze
castitatea pe care o asocia cu fiinta ei. in schimb, ii
ridica mana i ii saruta uor incheietura i, in timp
ce indepline^acest ritual, privirea lui intunecata se
oprise asupra perfecfiunii virtuoase a frumusetii ei.
226
- Ma voi stradui mereu sa fiu demn de tine,
Katelin, murmura uor.
Promisiunea pe care tocmai i-o facuse, ii
provoca fetei un putemic sentiment de vinovafie.
Pe cand ti finea mana intr-a sa, Katelin nu simfea
nimic din emofiile nerabdarii, pe care le simfea
orice tanara femeie, care tocmai a consimfit sa se
marite. in realitate, Alex Blackthorn o facuse sa se
simta golita de orice sentiment In acel moment.
Probabil din cauza felului in care ti susfinea
privirea cu privirea lui intunecata. in adancurile
acestei priviri, Katelin descoperi o raceala
infricoatoare.
- Te las pe tine sa hotarati data cununiei, draga
mea. Numai sa ai grija sa lai sa treaca o perioada
rezonabila pentru logodna. Doresc ca toata lumea
sa afle ca vei fi sofia mea.
Aceasta uhima remarca nu o ajuta deloc pe
Katelin sa-i schimbe sentimentele fafa de el. in
loc sa o faca sa se simta induioata, cum
presupunea ca fusese in intenfia lui Alex, o facu sa
se simta i mai instrainata. incet, dand din cap:
227
- Nu va fi prea lunga, Alex. i, Tntr-adevar, Ii
spuse, nu Ti putea permite sa atepte prea mult.
Daca voia sa salveze Coral Rose, avea nevoie
foarte curand de fondurile care sa puna Tnpicioare
plantafia, cu oameni cu tot.
Alex jubila, la gandul ca frumoasa Katelin va fi
sofia lui. Privindu-i fafa, se Tndrepta i, cu
zambetul Inca atarnandu-i pe buze, spuse:
- Arafi pufin palida, draga mea. Poate ar trebui
sa Tntrerupem aici ceaiul nostru, pentru a te putea
odihni. Cuvintele Ti adusera aminte de discufia pe
care hotarase sa o aiba cu J ubel. Indiferent de ce
avea sa urmeze, nu dorea sS mai asiste vreodata la
asemenea scene ca cele petrecute la Coral Rose.
De Indata ce el i Katelin se vor casatori, se va
oeupa de fratele ei. Poate o coala intemat este
ceea ce i-ar trebui sau un turneu prin Europa, mai
mulfi ani de zile, sau cel pufin pana va crete
suficient ca sa poata ramane singur sa conduca
plantafia de la Coral Rose.
228
- Dar nu po{i sa te marifi cu el, surioara! Nu
te-ai uitat in ochii lui? striga J oshua, dupa ce
Katelin ii adiise la cunotin|a ca urma sa se marite
cu Alex Blackthorn.
Incepusera sa se certe imediat dupa ce se
retrasesera in camera lui, dupa cina, pentru ca ea
sa-i povesteasca basmul obinuit i apoi sa se joace
cu sabiile. Katelin se gandise ca era momentul
potrivit sa aduca vorba despre Alex i sa-1
obinuiasca pe fratele ei cu ideea ca in curand va
avea un cumnat. Cuvintele lui o facura sa-i
incrunte sprancenele, deoarece nu putea nega ca,
intr-adevar, ochii intunecafi ai lui Alex Blackthorn
nu aveau o privire prea prietenoasa, calda i
imbietoare.
- Nu aj fi vrut sa-fi spun, dar, numai
maritandu-ma cu Alex, pot incerca sa salvez Coral
Rose. Nu mai avem bani i o altemativa nu exista,
decat sa vindem plantatia. edea pe pat alaturi de
el i, chiar in momentul in care cuvintele ii zburau
de pe buze, ar fi dat orice sa nu fie obligata sa-1
impovareze cu probleme legate de afaceri. Un
229
copil de varsta lui nu trebuie sa-i faca griji;
trebuie lasat sa traiasca m lumea minunata a
copilariei, cat mai mult posibil.
- Dar asta Tncerc sa-ti spun, surioara. Putem
obfine bani, aa cum facea tata!
Katelin il privi ingrijorata. Studiase toate
registrele - tatal ei nu avusese bani!
- Despre ce vorbeti, J oshua? De unde avea
tata bani?
- Nu pot sa-ti spun, acum, surioara. Va trebui
sa-ti arat, dar nu pot s-o fac pana maine
Katelin ofta, gandindu-se ca fratele ei avea o
imaginafie peste masura de prolifica.
- Foarte bine, J oshua, poti sa-mi arati maine,
dar trebuie sa-mi promiti ca, daca nu gasim alt
mijloc de a salva Coral Rose, decat prin casatoria
mea cu Alex Blackthorn, vei face tot posibilul sa
te obinuieti cu aceasta idee.
- S-a facut, surioara. Ochii lui verzi se rotunjira
intr-un zambet care-i umplu fata. Ai sa vezi ca nu
trebuie sa te marifi cu "ochi reci batrani!"
230
- J oshua! il preveni Katelin, dar nu-i putu
stapani un zambet uor, care-i inflori pe buze. Eti
un mic ticalos! ii declarS, inainte de a-i ura noapte
buna i de a parasi camera.
in acea noapte, fu urmarita in somn de
cuvintele lui J oshua, in somn, alerga sa capete
rasplata pe care i-o fagaduise J oshua, daca nu se
marita cu Alex Blackthorn. Se opri, cu respiratia
taiata, pe o stanca ce ieea in afara, deasupra
marii. J oshua se apropie incet de ea, cu un zambet
copilaros pe fata, pe cand ii facea semn cu mana
sa inainteze. Katelin ii simjea inima batand cu
putere, pe cand se apropia din ce in ce mai mult.
Sim tea ca acea rasplata mistuitoare este pe undeva
foarte aproape. Vor putea salva Coral Rose.
J oshua ii va pastra motenirea din natere.
Deodata, ca din neant, aparu Garrick Steele.
Bratele lui lungi, ochii albatri, de argint, pareau
sa o devoreze.
Se intoarse, incercand sa fuga de el, dar ii
simtea picioarele grele, pline de plumb. Se forfa
zadarnic sa se mite.
231
J oshua radea salbatic, strigandu-i ca acest pirat
Ti va salva pe top.
- Nu! Strigatul izbucni de pe buzele ei i Tnfata
ochilor aparu figura lui Alex Blackthorn, care Ti
luase locul lui Garrick Steele.
- Nu te voi lasa niciodata sa ma paraseti,
Katelin! Ochii negri o ardeau cu raceala lor,
lasand-o sa tremurede groaza.
- Nu! incerca sa se elibereze de stransoarea
invizibila care o tintuia pe loc i, pe masura ce el
se apropia, Katelin se simtea cazand Tntr-un abis
Tntunecat. Garrick! Numele Ti izbucni de pe buze,
Tnvreme ce se arcui In sus, deteptandu-se Tnpat.
Inima Ii batea infricoata. ii trase cuvertura peste
piept, uitandu-se Imprejur, prin Intunericul odaii,
ateptandu-se sa-1 vada pe Alex Blackthorn paind
spre ea i cerandu-i drepturile asupra ei.
A fost un vis, ii spuse. A fost doar un vis.
Dar de ce era Tnca atat de speriata? i de ce,
atunci cand se aflase Tnghearele unui pericol atat
de teribil, strigase numele lui Garrick Steele?
232
12
In inte de rasarit, Katelin simp ca ceva se agaja
de br ul ei i ii auzi numele strigat uor. Crezand
ca es e prada unui alt comar, vru sa se elibereze
de mana care cauta s-o traga' afara din linitea
binecuvantata a patului i incerca sa se
ghemuiasca i mai adanc sub cuvertura.
- Surioara, scoala-te! Va trebui sa plecam de
acasa curand, cat este inca devreme
- Ce? amepta, Katelin Tncepea sa-i dea seama
ca, in fata ei, in picioare, statea propriul ei frate,
care incerca s-o trezeasca.
- Adu-p aminte, ai spus ca vrei sa mergi cu
mine, astazi.
- Dar de ce aa devreme? Se simtea de parea
nu ar fi inchis ochii nici o clipa in noaptea trecuta.
- Hai, vino, surioara. 0 trase din nou de braf.
Ted i ceilalti ne ateapta.
233
La auzul numelui unuia dintre prietenii
baiatului, un clopo{el sun. in mintea fetei. Poate ar
trebui sa se duca i sa aiba o discujie cu baiatul
numit Abe, care i-a povestit lui J oshua acele
lucruri ingrozitoare in legatura cu femeia ucis t,
- Oh, prea bine! in cele din urma, s< lasa
convinsa, tiind prea bine ca fratele ei nu ave 1 s-o
lase In pace, pana cand nu se va da jos din pat.
Trebuie sa mancam ceva, J oshua, iar Lizzy
probabil ca nici nu s-a trezit inca.
- Am luat nite biscuip i prajituri cu lamaie
ramase de la cina de seara trecuta. E destul pana
ajungem.
Katelin nu prea Injelegea nimic din ce spunea
baiatul, dar, trezita de-a binelea acum, se gandi
sa-i faca jocul.
- Prea bine, J oshua. Lasa-ma doar sa ma
imbrac. ii acoperi un cascat mare cu mana.
- E pacat ea nu ai nite pantaloni scurfi, ca ai
mei, surioara. Sunt sigur ca sunt mai comozi decat
rochiile tale, ii arunca J oshua peste umar, pe cand
234
ieea dinincapere.
Pantaloni scurfi, intr-adevar, se gandi Katelin,
pe cand se dadea jos din pat ?i ii alese o bluza
racoroasa de matase i o fusta subfire din bumbac,
din dulap. Incaljandu-se cu o pereche de cizme
solide, din piele de bou, cu tocuri inalte, ii
cerceta infa^area in oglinda de la toaleta. ii
spuse ca arata destul de bine pentru confruntarea
cu nite tineri asemenea celui numit Abe.
Cand cobori, il gasi pe J oshua ateptand-o cu
nerabdare.
- Hai, vino surioara, o luam pe drumul din
spate. Baiatul o conduse prin bucatarie, ieira pe
ua din spate, tocmai pe langa grajduri i o luara
in jos pe poteca folosita free vent de catre servitorii
de la Coral Rose, atunci cand mergeau la camp,
in fiecare dimineata.
- Unde mergem, J oshua? intreba in cele din
urma Katelin. Nu se aventurase niciodata in
aceasta direcjie, i, pe cand baiatul o conducea
spre un desi destul de mare, plin cu vegetape
235
specifica junglei, avu un moment de ezitare.
- Nu mai avem mult, surioara. Am ales drumul
cel mai uor, ca sa nu mergem cateva ore pana
ajungem, traversand insula.
- Cateva ore? Katelin izgoni o insecta care
bazaia in jurul capului. incepuse deja sa transpire,
iar soarele de-abia rasarise. in plus, i?i dadu
seama, cu Tntarziere, ca mcaltamintea ei nu era cea
mai potrivita pentru o insula tropicala. Facandu-i
loc prin vegetapa deasa, J oshua disparuse din fata
ei. Katelin Tl urma nelinitita i, spre marea ei
surprindere, descoperi ca se aflau tntr-o mica
padure, iar Tn mijloc, acoperit de copaci |i de
ierburi, deslui un braf de mare, care lega
proprietatea Coral Rose direct de ocean.
- Aici, surioara, striga J oshua, i Katelin II privi
mirata cum arunca grabit crengile i frunzele, care
fusesera aezate peste o mica barca, pe' care o
ascundeau cu totul privirii.
- Am sa vaslesc eu. Pop sa-p scop cizmele i
pop sa-p mananci linitita micul dejun.
236
- Cum de ai ghicit ca ma dor picioarele? il
intreba glumind, intrebandu-se cine oare i-ar putea
rezista acestui dracuor de frate al ei.
- Te-am vazut chiopatand adineauri. Tocmai
de asta, eu nu port de obicei incaljaminte. Pietrele
astea ip pot rani calcaiele foarte rau, daca nu eti
atent!
Fara sa tie ce avea si se intample i nici unde
o ducea, in mica lui barca, Katelin se hotari sa se
supunS dorinjelor fratelui ei - de fapt, nu avea nici
un argument impotriva, care s-o determine sa
nu-i scoata cizmele.
- Mergem departe de aici, J oshua? il intreba,
dupS ce lua un biscuit din saculepil cu provizii.
Clatinandu-i capul, baigui:
- Nu prea departe, surioara.
- De ce nu-mi spui Kat, in loc de surioara?
Pentru moment, J oshua paru sa chibzuiasca.
- Kat. imi place cum suna!
Katelin era surprinsa de for^a bra^elor lui
J oshua, care, la cei doisprezece ani ai sai, vaslea
237
puternic i cu o uurin|a evidenta. Cu parul negru
dezordonat, eazand-i in jurul urechilor i In jos pe
gat, fara camaa, ca intotdeauna, i cu pantalonii
scurfi, arata mai degraba ca un copil abandonat
Tntr-un col{ de lume decat ca un proprietar al unei
plantafii destul de intinse. Pe cand o privea cu
ochii verzi de smarald, Katelin observa cu inima
stransa cat era de incantat i starea lui de spirit ii
inviora i ei spiritul. Sprijinindu-se de banca
micutei ambarcapuni, se hotari sa se bucure de
aceasta zi, impreuna cu fratele ei.
Nu peste mult timp, canalul tncepu sa se
largeasca i, pe cand J oshua continua sa vasleasca
inainte, printre ramuri i ,liane, ieira dintr-o data
in plina lumina a soarelui intr-un golf natural,
inconjurat de povarniurile muntilor de la Saint
Kitts i care dadea direct in ocean.
Katelin incepu sa respire convulsiv, in vreme ce
J oshua vaslea mai departe, catre malul opus al
lagunei. Ochii i se rotunjira de mirare i
neincredere pe cand trecura pe langa un vas cu
patru catarge care plutea pe apa limpede ca un
238
cristal, o iluzie stranie.
- J oshua, al cui este vasul acesta? reui in cele
din urma sa articuleze, pe cand f$i mdrepta ochii
de la vas direct cEtre malurile mconjuratoare, unde
observa nite ad&posturi primitive, care fusesera
construite la numai cateva picioare departare de
malul plajei.
J oshua se uitE mapoi spre sora sa i, timp de
cateva secunde, paru ca se gandete la intrebarile
referitoare la vasul din fafa lor.
- Cred ca este al nostru acum, Kat.
- Al nostru? Ce vrei sa spui, al nostru, J oshua?
Cum poate fi al nostru acest vas. De unde a
aparut?
- Exact asta voiam sa-p spun, numai ca nu pot
sa vorbesc, deoarece am promis. Pot numai sa p-1
arat. In ceea ce-1 privete, J oshua era convins ca
cele spuse de el sunt perfect inteligibile pentru
oricine. In felul acesta facea tata bani, Kat. Este
un vas de contraband!
Katelin nu avu timp s& reacponeze. Pe cand se
239
apropia de mai, un grup de oameni tmbraca^i
grosolan incepu sa iasa din adaposturi, i parea ca
ateapta sosirea micii barci i a pasagerilor ei, fara
a fi surprins.
- Cine sunt aceti oameni, J oshua? Incepuse sa
se simta cuprinsa de teama, pe masura ce se
apropiau. Aceti oameni apareau acum mai
dezgustatori i mai primejdioi decat aratau de
dimineata. Pareau a fi cu totii cam cincisprezece
persoane. Unii purtau barbi, altii pareau
nebarbierifi de mai multe zile, unii etalau mustati
impresionante, dar aproape toti aveau parul lung,
legat peste fhinte cu cate o curelua de piele. Cu
to|ii pareau marinari cu inima de piatra, iar Katelin
nu era deloc sigura daca ea sau fratele ei era bine
sa aiba vreo legatura cu acest grup.
- Oh, iata-i pe Tad i Dirk, i pe ceilal|i. Ei sunt
prietenii tatalui nostru i 1-au ajutat sa faca bani
din contraband! Acum, ei sunt prietenii mei.
Aceasta adunatura de brute' erau prietenii
fratelui ei! Un moment, fu tentata sa-i
porunceasca lui J oshua sS fntoarca barca i sa
240
vasleasca inapoi, de unde venisera. il va tine pe
J oshua mcuiat la Coral Rose, pana va aparea
primul vas, care sa-i duc& pe amandoi inapoi in
Anglia. Dar prea tarziu, micuta ambarcapune se
izbi de mai i oamenii incepura sa se stranga in
jurul ei.
Maini murdare, deformate de munca, se
intinsesera spre ea, dupa ce J oshua sari pe mai.
Ignorand ajutorul oferit, Katelin, t?i urma fratele.-
- Iat-o pe sora mea. ii puteti spune Kat! o
prezenta J oshua mandru ?i, in vreme ce oamenii o
cercetau din cap pana in picioare, Katelin se
imbujora puternic.
- Pai, nu-i decat o bucapca de om!, raspunse
unui din ei, corpolent, cu un belciug agatat de o
ureche.
- Da-i fetei o ansa, Slade. Flacaul zice ca fata
are ce trebuie, i asta-i destul pentru mine. Cel
care vorbi era, de departe, cel mai uria din grup.
Ma cheama Tad, Kat. Frate-tau ne-a spus totu
despre tine.
241
- Aa, intr-adev&r? fu tot ce putu articula
Katelin, pe cand fi mal{a capul, spre a privi drept
in fa|a barbatul barbos, intre doua varste. Aadar,
acesta este prietenul fratelui ei, pe care se gandise
sa-1 inve^e minte, daca ar fi avut ocazia vreodata
sa-1 intalneasca. Acum, ca se mtalnisera, se hotari
rapid sa-i fina limba Tngura, pana ce vor avea o
alta ocazie sa se intalneasca, daca va mai fi cazut!
, J oshua se grabi sa faca prezentarile, neomijand
pe nici unui, in vreme ce Katelin ii simtea capul
amor^it de atatea nume i figuri care stateau in
picioare, in jurul ei.
Ce zici, Kat? Nu sunt grozavi? o intreba
fratele ei, dupa ce toata lumea fusese prezentata i
cand acum top ochii erau ajintiti asupra ei, parand
ca oamenii ateapta raspunsul ei, la fel de
nerabdatori ca i J oshua. Katelin nu avea de ales,
aa ca dadu din cap, in semn de totala aprobare.
- Formidabili, baigui moale, dorind din tot
sufletul Sci-i poata smulge fratele din mijlocul lor,
sa-1 duca inapoi in barca i sa parEseasca definitiv
golful.-Dar, pentru moment, nu vazu nici o ieire
242
din situajia in care se aflau.
Grupul paru mai mult decat satisfacut de
raspunsul ei.
- Tu i J osh, venifi aici i gusta^i un pic de
tocana gatita de baba mea. A fiert-o la foe mic
toata dimineaja, aa ca io cred ca acu' e gata, zise
barbatul numit Slade, facand semn cu capul catre
plaja unde se vedea un fel de tabara improvizata.
- Sunt i femei aici? intreba Katelin. Afland aa
ceva despre o femeie, Katelin nu se mai ternu atat
de mult. Aceti vagabonzi nu se vor repezi la. ea,
atata vreme cat exista i alte femei, care vegheaza
prin preajma.
Tad raspunse:
- Pai, unii din noi avem familie. Nu e prea rEu
sa traieti aici, in golful asta. Numai cand vine
furtuna se strica al naibii socoteala. Unele colibe
sunt luate de apa, dar, altfel, e in regula aici.
Zambind larg, Ti conduse spre a le oferi tocana
promisa, Tntimp ce to|i ceilalti oameni Ti urmau,
aprobandu-i fiecare cuvant.
243
- Dar cum putep avea grija de familiile voastre?
Mai face^i contrabands? intreba Katelin, pe cand
se apropiau de baraci.
- Am mai ieit de cateva ori, de cele mai multe
ori numai panS la Mevis - Anglia. Insula nu e prea
departe, cam cincizeci de mile. Acolo e un om
care ne ajuta sa luam Tncarcatura i care ne trimite
un cumparator. Dar tatal tau avea mai multe
legaturi, iar treaba merge cam incet ijj ultima
vreme.
- Dumnezeule, merge mult mai incet decat
spune Slade. Nu-1 ISsa sa te prosteasca! declara
Tad i, dupa ce fiecare barbat ii umplu un castron
cu tocana i ii tuma o oala cu bere, se aezara pe
nite lazi, in jurul focului.
- Poate ca v-a{i fi descurcat mai bine daca a{i fi
devenit pirap, in loc sa va ocupa|i cu contrabanda
toata via|a, rase Katelin, terminand de mancat
tocana i ascultandu-le necazurile. Acum, dupa ce
ii daduse seama ca aceti oameni nu erau hoti,
ucigai, siluitori i vagabonzi, dupa cum ii luase
initial, ci d,oar nite fiinfe care nu doreau decat sa
244
se hraneasca ei i familiile lor, simtea ea nu mai
este atat de tensionata ca la inceput.
Turnandu-i mea o oala cu bere, Tad dadu din
cap, clatinandu-i buclele negre.
- Acelai lucru le spun i io, Kat. De ce sa ne
pierdem timpul cu contrabanda, cand sunt atatea
vase pline ochi cu aur i bijuterii, care bat marile
in lung i-n lat i care nu ateapta decat sa fie
pradate.
Un lucru era clar, i anume ca acest Tad era
plin de energie, ii spuse Katelin si, pentru un
moment, regreta ca este femeie i ca, deci, nu li se
poate alatura. Nu era de mirare ca fratele ei ii
petrecea zilele in compania acestor oameni, care
aveau o mare pofta de viaja!
- i ce crezi, Kat? intreba Slade, i simp top
ochii pironip asupra ei. Mai luand o gura de bere,
spuse In cele din urma:
- Pai, cam sunt de acord cu Tad. Probabil ca
scoateji ceva bani din contrabanda, dar, daca i
tatal meu facea bani in acelai fel, atunci, judecand
245
dupa registrele de la Coral Rose, profitul nu se
prea vede. Poate daca ar fi fost pirat, ar fi ramas
mai mult de pe urma lui.
Lovindu-i genunchii cu palmele, zgomotos,
J oshua zambi cu toatS gura.
- Asta-i, bSiefi, aa cum v-am spus! Fata asta,
aici de fafa, este de acord, ce mai puteji spune?
Katelin ar fi vrut sa vorbeasca i sa le spuna ca
nu trebuie sa ia in considerare parerea ei. La urma
urmelor, ce tia ea despre via{a lor, sau despre
comer^ul de contrabanda? Dar, pe masura ce
capetele se clatinau a aprobare i vorbele zburau
in jurul ei, din ce in ce mai insuflepte, discutand
despre afacerile din piraterie, parea ca ii face
placere sa se simta inclusa in mijlocul lor.
- Kat, vrei sa vezi vasul? intreba J oshua, cand
se facu o mica tacere.
- Pai, cu asta ar trebui sa incepem, declara Tad,
pe cand se scula de pe lada pe care ezuse pana
atunci, iar restul grupului il urma indeaproape.
Vasul, care se dovedi a fi destul de mare, se
246
numea Rose i Katelin ii imagina cS tatal ei fl
numise astfel, gandindu-se la plantatie. Afla ca in
timpul mareei, vasul putea intra i iei uor in golf
i o punte Iarga, de lemn, fusese construita spre a
lega malul de corabie, permitand accesul uor al
echipajului, atunci cand incarcau sau descarcau
m a r f u r i .
Paind la bordul vasului Rose, Katelin !i ridica
privirea spre puntea de sus. Vazu lazi ?mpratiate,
observa ca unele panze aveau nevoie de reparatii,
puntile de lemn aratau de parea nimeni nu le mai
frecase de mult, i, una peste alta, corabia arata
dezordonata i neingrijitS.
Cabina capitanului arata ceva mai bine. Pe cand
cerceta incaperea murdara i cu miros greu, cu
mobila impratiata peste tot, se intreba cat de mult
timp petrecuse tatal ei in acest loc. Cat despre ea,
nu statu decal prea putin, grabindu-se sa-i urmeze
pe oameni afarS, pe punte.
Katelin cunotea foarte putin despre cum se
conduce o asemenea corabie, atat de mare, dar
tia, in schimb, ca Rose se afla intr-o stare jalnica.
247
- Daca vreji sa va spun adevarul, cred ca
trebuie frecata din cala pana pe punte. Daca tu i
echipajul tau nu pastraji corabia intr-o stare ca
lumea, nu tiu cum va atepta{i sa avep succes in
afaceri, indiferent de natura lor, contrabanda sau
piraterie.
- Kat, le-am spus i eu acelai lucru, dar, de
cand tatal tau a murit, oamenii nu au mai
manifestat entuziasm i nu au mai avut grija de
Rose, spuse Slade.
Katelin fu foarte surprinsa, dandu-i seama ca
oamenii acetia {in cont de parerea ei.
- tiu c5 nu este treaba mea, dar...
Tad nu o lasa sa termine.
- Ce vrei sa spui, feti|o, ca nu e treaba ta. Nu
|i-a spus J osh aici ca vasul Rose este al vostru?
Prea bine, daca vei captura vreo corabie
spaniola bogata, poate te vei gandi atunci i la
J oshua i la mine. Situatia la Coral Rose este cam
dificila, pentru moment.
- Stiu asta, fetijo! J osh ne-a spus despre tot ce
248
ai facut pe plantajie de cand ai venit i cat de greu
Ji-a fost, i cat de hotarata te-ai aratat.
- Chiar v-a spus? Katelin era surprinsa ca
fratele ei Ti dadea seama de ceea ce se petrece pe
planta|ie. i-l inchipuise alergand salbatic, fara sa
se gandeasca un minut la Coral Rose i la
dificultafile financiare.
- Le-am spus totul, Kat, se umfla m pene
J oshua, sco{andu-i pieptul inainte, plin de
important! Le-am povestit chiar i despre luptele
noastre cu sabia i ca ai luat lectii la Londra de la
un mare spadasin!
in acel moment, Katelin nu tia daca sa-1
stranga de gat sau nu pe fratele ei." Oare ce
ateptau aceti oameni de la ea? Laudaroenia lui
J oshua le crease, fara indoiala, iluzia ca era mult
mai grozava decat era in realitate.
Tad observa, probabil, stanjeneala ei, caci
interveni repede.
- in calitate de proprietar al vasului Rose,
credem ca ar trebui sa te gandeti sa devii
249
capitanul vasului.
Katelin ramase trasnita. Capitanului vasului?
Capitanul acestui vas? Nu-i putea crede urechilor.
Care echipaj format din ataxia lupi de mare
Incercaji ar accepta-o drept capitanul lor?
- Va fi de acord, cu siguranfa! raspunse J oshua
in locul ei, dar privirile ei intunecoase, irtdreptate
in direcpa lui, il facura sa inceteze orice declarape.
- Pai, ai putea accepta, Kat, nu-i aa? Parea sa
o implore cu ochii lui mari, verzi.
- Dar nu tiu aproape nimic despre cum se
conduce un vas.
- tim noi tot ceea ce trebuie sa tii despre cum
se eondude, Kat, spuse Slade.
- Dar, de ce eu? De ce vreti o femeie capitan?
Cu siguranta ca se ascundea ceva aici, despre
care nu voiau sS-i spuna.
- Deoarece tu eti proprietarul vasului Rose i
tii cum sa ne dai ordine. i tu ai nevoie de aura!
pe care noi il putem otyine daca transformam
vasul Rose intr-un vas de pirap, i tu tii i cum sa
250
te bap! Tad rosti acestea, iar cuvintele lui
dovedeau ca ei top discutasera pe larg aceasta
problema.
- Dar s-ar putea sa va dezamagesc ateptarile,
sa nu fiu aa cum vrep voi. Ochii ei se indreptara
din nou catre fratele ei. J oshua i laudaroenia lui
in ceea ce o privete o adusesera in aceasta situatie
neriiaipomenita, ii spuse.
- i noi s-ar putea sa te dezamagim, fetito. Tot
ceea ce putem face este sa tncercam. Tad ii ciufuli
parul lui J oshua.
Katelin ii dadea seama ca J oshua nu avusese
intenpa sa-i creeze greutap, dar se-ntreba tatui ce
urmarea. Va trebui sa cantareasca cu multa atentie
propunerea lor.
Le explica acest punct de vedere oamenilor,
dupa care, ea i J oshua, parasira locul i se
indreptara catre Coral Rose. Tot timpul drumului
de intoarcere, nu-i putea ascunde cat de
emotionata se simtea la gandul ca i se propusese
sa devinS capitanul unui vas de pirap.
251
13
Cand Katelin i J oshua sosira la Coral Rose,
Katelin nu luase inca nici o hotarare cu privire la
oferta care i se facuse, de a deveni capitanul
vasului Rose, cel mai intelept lucru ar fi fost, tia
prea bine, sa acponeze ca i cand nu fusese
niciodata in golful secret i nu se intalnise cu
grupul de contrabanditi, dar Katelin Ashford nu
lua intotdeauna hotararile cele mai injelepte.
Gandul de a sta pe puntea unui vas, m parul
flutufandu-i pe spate i cu fa|a udata de stropi de
apa sarata o umplea de o bucurie pagana. Chiar
ideea in sine, de piraterie, i se parea o nopune
romantica i, ceea ce era mai important, nu putea
sa uite ca plantatia Coral Rose se afla,intr-o stare
disperata, in ceea ce privete nevoia de bani.
Oare avea ea curajul sa spuna "da" unor
indivizi atat de grosolani, care traiau intr-uri loc
252
ascuns de ochii lumii? tia ca ar fi trebuit sE se
gandeasca la mult mai multe lucruri, nu numai la
bogStiile pe care le-ar putea catiga dintr-o
asemenea aventura. Pirateria era o afacere
periculoasa - ar putea foarte bine fi omoratS, sau
chiar intemnijata. Ce se va intampla atunci cu
fratele ei? Cine va avea grija de J oshua, de Coral
Rose, daca nu va fi ea?
Nevrand sa se retraga In camera ei pentru a se
culca, dei era noapte tarziu, Katelin iei pe ua
dubla de la biblioteca, in gradina din spatele casei.
Rasarise luna plina pe cerul catifelat, pudrat de
stele, iar mirosul parfumat al florilor plutea in
aerul noptii. Era o noapte facuta pentru iubire, o
noapte in care orice marinar, pirat sau nu, ar fi
facut dragoste, se gandi Katelin i, din nou, ii
imagina ce s-ar fi intamplat daca s-ar elibera de
restric|iile impuse de eticheta "femeie". Aceti
contrabanditi proscrii ii ofereau exact o
asemenea ansa, se gandea Katelin ezand pe o
banca rece, de piatra, in grading. Tot ceea ce avea
de facut era sa spunE "da" ofertei care i se facuse
253
i atunci va fi in masura sa-i poarte singura de
grija, va fi propriul ei stapan. Nu va mai fi nevoie
sa se marite cu Alex Blackthorn!
Era atat de adancita in ganduri, incat nu
observa umbra care se mica in spatele unui grup
de arbori care Tnconjurau gradina. Nu observa
silueta unui om care statea in picioare, numai la
cativa pai departe de ea, pana cand nu ii auzi
vocea adanca, masculina.
- Speram ca ai sa iei afara din casa, Kat.
Tremurul uor raguit al vocii lui o facu sa tresara
in briza noptii i vibratiile sunetelor o invaluira
uor. %
- Tu! Katelin sari imediat in picioare, cu ochii
verzi in flacari, apoi inima incepu sa-i bata
putemic, cand silueta inalta se opri in fata ei. Ce
cauti aici la Coral Rose, stand la panda in
intuneric? Incerca sa-i ridice glasul, cu vocea
ascutita ca taiul unui cutit.
- Vad ca nu p-ai tocit ghearele, de cand ne-am
vazut ultima data. Tonul lui Garrick avea o unda
254
de umor, distrandu-se pe seama temperamentului
ei infierbantat.
Katelin ii reaminti imediat unde se vazusera
ultima data.
- Daca imi aduc bine aminte, capitane, ultima
data cand te-am vazut, Thelma Langston T|i torcea
in ureche ca o pisica.
- Kat, nu ai nici un motiv sa fii geloasa pe
Thelma. Garrick vorbea serios, dar cuvintele lui
pareau s-o ironizeze.
- Geloasa? Pe tine? Te asigur, capitane, ca
gelozia este ultimul lucru pe care ?1 simt In ceea ce
te privete!
- Atunci, spune-jni ce sim|i, Kat. Pe
neateptate, Garrick mai facu un pas catre ea.
Katelin s-ar fi retras inapoi, dar banca o oprea,
presandu-i picioarele. Nu avea unde se duce,
decat sa stea pe loc. Razele stralucitoare ale lunii o
ajutau sa deslueasca scanteile din privirile lui
albastre-argintii i se intreba ce simtea, de fapt,
pentru acest om, inainte de a-i raspunde. Sperase
255
sa nu-1 mai vada niciodata Se rugase noptile ca
vasul lui sa nu se mai intoarca niciodata in portul
Basseterre, se rugase sa-i dispara din minte acele
visuri fierbinti, cand dorea sa i se arunce in brate.
Nu fu destul de rapida cu raspunsul. Fara s-o
previna Tnnici un fel, barbatul !i ridica mainile i
o atrase la pieptul sau larg, coborandu-i buzele
asupra fetei, pe care ea Tncerca s-o intoarca. Cu un
brat, ii incercui mijlocul, cu cealalta mana ii ridica
barbia, acoperindu-i/buzele cu propriile-r buze,
lasand-o fara respiratie. Ii simti trupul tremurand.
- Ce simti, Kat? Spune-mi ce simti acum?
- Nu putu decat sa gearna infundat. Nu voia a$a
ceva, i$i spuse. Voia ca el s-o lase in pace, sa nu-i
mai anuleze forta de rezistenta. Dar cu bratele lui
stranse in jurul ei, cu sanii striviti de pieptul lui i
cu trupul lui vanjos imbratiandu-i trupul cu
gesturi atat de familiare, Katelin nu avea putere
sa-i aduca la cunotinta ceea ce gandea.
- Recunoate, Kat, ca i tu simti aceeai
atractie, aceeai nerabdare care te sufoca, de
256
fiecare data cand eti langa mine, la fel cum simt i
eu cand sunt langa tine. Trupyl tau tremurS de
dorinja ca bratele mele sa te Tmbra|ieze, sa te
caute, sa te iubeasca. Dumnezeule., cat ii lipsise
fata asta in ultimele saptamani. Ochii ei verzi i
parul ei, plin de puteri vrajitoreti, il urmarisera zi
i noapte. -
- Spune-mi ca simti acelai lucru, Kat.
Spune-mi ca nimic nu are importanta, In afara de
ceea ce este Tntre noi, ca am fost facuti sa fim
impreuna. Inainte de a putea sa-i raspunda, gura
lui ii acoperi din nou gura, sarutul acesta
impreunandu-i i facandu-i sa-i dea frau liber
emotiilor. Flacara erpuitoare a limbii lui ii devora
adancurile gurii, rasucindu-i fiecare fibra a
trupului.
In aceste momente, nimic altceva nu mai conta,
in afara de acest barbat, care o jinea strans in brate
i o copleea cu asemenea saruturi chinuitoare.
Oare spusese intr-adevar ca erau facuti sa fie
impreuna? Undeva, intr-un colj intunecat al min|ii,
o voce o interoga. Dar ce se va intampla cu fratele
257
tau? Dar cu Coral Rose, dar cu omul caruia i-ai
promis cS-i vei fi so^ie? Oftand adanc, se rupse din
brafele lui i cu buzele inca Tnsetate de buzele lui,
striga. tare un singur cuvant:
-Nu!
in ultimele saptamani, Garrick infelesese cat de
necinstk fusese, nemarturisindu-i sentimentele
sale. Ar fi trebuit sa-i pSstreze inima, chiar in
dimineafa care urmase primei lor nopfi de
dragoste, pe vas. Daca i-ar fi spus atunci ce
sentimente are fa^a de ea i ca, imediat dupa ce va
fi indeplinit misiunea in Caraibe, vor ramane
pentru totdeauna impreuna, atunci ea, cu
siguranja, ar fi nutrit alte sentimente fa^a de el.
- Kat, totul este numai din vina mea. Ar fi
trebuit sa-ji marturisesc sentimentele mele pe cand
ne aflam la bordul vasului Vrajitoarea Marii.
Katelin nu voia sa auda aa ceva. Era prea
tarziu. Chiar daca ar fi existat o ansa pentru ei,
acum totul era consumat. Trebuie sa uite emojiile
care izvorau din ea, de fiecare data cand il vedea
258
pe acest om. Ea i J oshua aveau nevoie de
securitate, amandoi aveau nevoie de ceva mult
mai mult decat acest capitan, care intra i ieea din
viaja lor, dupa bunul sau plac. Probabil ca
niciodata nu va simp, la strangerea lui Alex, focul
pe care il simte cand este vorba de Garrick, dar cel
pu^n Coral Rose i viitorul lui J oshua vor fi la
adapost.
- Este prea tarziu, capitane Steele. Izbuti, in
cele din urma, sa rosteasca aceste cuvinte.
- Ce vrei sa spui ca e prea tarziu, Kat? Cu
siguranja ca ceea ce am trait impreuna inseamna
ceva i pentru tine. Garrick s-ar fi apropiat din
nou de ea i ar fi imbrap?at-o iarai, dar mainile ei
se ridicara ca intr-un avertisment.
- Ma voi casatori cu Alex Blackthorn, capitane,
prin urmare vezi ca noi nu mai putem...
Barbatul nu ii lasa timpul necesar sa sfareasca.
- Te vei casatori cu Alex Blackthorn? Timp de
un minut, Garrick se gandi ca poate infelesese
greit. Cand s-a intamplat totul, Kat? fncerca sa se
259
calmeze i sa o lase s&-i explice.
- Pe cand erai plecat i te ocupai tu tii cu ce,
dupS ce ai parasit Saint Kitts, capitane. Se
baricada la adapostul tuturor zidurilor de aparare
de care dispunea i se Tnarma cu imaginea Thelmei
Langston, aa cum o vazuse, frecandu-i pieptul
de bratul lui Garrick, la balul guvernatorului. Se
tfitari din nou, gandindu-se ca acest om nu era cu
nimic diferit fata de propriul ei tata, care o
abandonase.
- Dar, Kat, nici nu tiam ca tl cunoti pe Alex
Blackthorn. Cum a putut sa se tntample totul atat
de repede? se intreba Garrick. Crezuse ca era
destul timp pentru a-i face declaratiile de dragoste,
dar, iata ca, tn tot acest timp, ea se tntalnea tn mod
curent cu Alex Blackthorn!
- L-am cunoscut la balul guvernatorului,
admise ea.
- $i te-ai logodit deja cu el? Cum se poate, Kat,
nici nu-1 cunoti pe acest om. Garrick tl intalnise
pe Blackthorn de mai multe ori i ceva in legatura
260
cu acest om il facea sa nu se simta In largul sau.
De aceea, o Intreba pe Katelin care era motivul
pentru care fusese de acord sa se marite cu
proprietarul plantatiei Shadow Mere. De ce ai
acceptat sa te mariti cu el, Kat? I-ai vorbit despre
noi? Vocea lui Garrick Incepea sa devina taioasa,
pe cand se apropia Incet de ea.
- intre noi nu este nimic, Ii declara inflacarata,
apoi i$i dadu seama ca, de fapt, nu Ii spusese lui
Alex nimic despre ea i Garrick. De fapt,
adueandu-?i aminte de ochii lui negri, necrutatori,
atintiti asupra ei, o cuprinse un fior la gandul ca,
vreodata, ar trebui sa-i spuna ca un alt barbat luase
ceea ce numai un soj are dreptul sa ia.
- Oh, dar greeti aici, Kat. Intre noi e asta.
Garrick o trase inapoi in bratele sale, iar buzele
sale ii sigilara buzele ei cu un sarut otravitor, care
o facu sa se agate de umerii lui, pentru a-?i
mentine echilibrul. intotdeauna va exista asta intre
noi. Facu un pas alaturi, tot aa de u?or, dupa cum
o prinsese in bra|e.
Katelin ramase in picioare gafaind, iar ochii ei
261
verzi de jad scaparau de focul nestins al pasiunii.
- Nu te voi lasa sa te mari|i cu el, Kat, nu te voi
lasa.
Cuvintele lui erau o promisiune rostita cu glas
Infundat, care o facu pe Katelin sa izbucneasca din
nou Tnflacari de manie.
- Poate ca n-am sa ma marit, capitane . Dar
niciodata nu va fi din cauza ta.
Garrick rase gros, din adancul gatului, izbindu-i
urechile, sfredelindu-i trupul.
- Niciodata nu vei putea uita ceea ce am trait
Impreuna, Kat. Tu i cu mine suntem facuti sa ne
apartinem. Spunand acestea, Garrick Ii Intoarse
spatele i, fara a privi Inapoi spre ea, disparu
printre copaci.
0 saptamana mai tarziu, mergand spre golfiil
secret, J oshua o auzi pe Katelin scotand o
exclamape, In timp ce vaslea, trecand de-a lungul
canalului Ingust, pentru a intra Tn golf, unde
corabia plutea pe api Ii umfla pieptul cu
262
mandrie, privind-o i observandu-i ochii verzi,
m&rip de uimire la vederea corabiei, care, cu
numai o saptamana inainte, aratase intr-un hal fara
dehal.
in fiecare zi, de la ras&ritul soarelui pana la
apus, J oshua statuse in golf i ii ajutase pe oameni
sa repare corabia. Ei frecasera i revopsisera
carena, indepartasera scandurile putrezite $i le
inlocuisera, reparasera panzele i inlocuisera
franghiile.
- I-am schimbat i numele. Katelin observa c5,
acolo unde altadata fusese scris Rose, pe laturile
corabiei, se putea citi acum Ochii lui Kat.
- Am botezat-o dupa tine, Kat, declara J oshua
mandru, in timp ce propria lui privire nu se
dezlipea de pe corabie.
Katelin nu ii putu refine un zambet, care ii
inflori pe buze. Din locul unde statea in mica
barca, Ochii lui Kat aparea stralucitoare, gata sa
intre in ac|iune i, din nou, se simji cuprinsa de
acel sentiment de bucurie, amestecat cu o
263
nerabdare stranie.
- Ce zici, Kat? I|i place? Crezi ca vrei sa devii
capitanul ei, acum? J oshua o interoga nerabdator.
In ultima saptamana, se straduise din rasputeri sa
nu o cicaleasca in legaturS cu decizia ei, dar acum,
dupa ce ea vazuse Ochii lui Kat, nu se mai putea
stapani.
- E frumoasa, J oshua, fu tot ce spuse Katelin.
Baiatul fu muljumit i cu atat, pentru moment,
Tntrucat impinse barca la mai i sari jos, a?teptand
ca i Katelin sa-1 urmeze.
Katelin insai simji ceva din emojia baiatului -
cine nu ar fi simjit la fel? Intreaga intamplare i se
parea o privelite fantastica, incredibila. Semana
mai degraba cu o intamplare dintr-un minunat
roman de aventuri cu pirati i contrabanditi.
Top oamenii stateau mandri pe puntea de sus a
corabiei i ii ateptau pe J oshua i pe Katelin. Pe
cand acetia se urcau la bord, o salva puternica de
urale izbucni din piepturile lor.
- Ce zici de ea, acum, capitane ? Tad inainta un
264
pas, cu un salt elegant.
- E minunata! incepu s-o inspecteze, tot
echipajul urmand-o in spate, mdeaproape,
Bucataria stralucea, cu oalele i tigaile ei de
arama. Talgerele i canile de cositor erau aliniate
pe un perete, iar pe celalalt sacii cu provizii. In
magazia corabiei nu mai exista nimic din
dezordinea care domnise aici, pana in urma cu
cateva zile; diverse ramai|e, franghii, couri, lazi,
butoaie - totul fusese curajat i lustruit, iar acele
lucruri, care fusesera pastrate, se aflau frumos
oranduite. Disparuse pana i mirosul umed i rece,
de mucegai; in locul lui, Katelin detecta un miros
placut de tamaie.
Ua de la cabina capitanului era inchisa.
- i acum, fetijo, eu i oamenii mei ne-am
ocupat de restul corabiei, dar aproape tot din ceea
ce se afla aici, inauntru, a fost aranjat de femeile
noastre.
Tad deschise ua i Katelin pai inauntru. Nu ii
putea crede ochilor, in timp ce i-i plimba prin
265
interiorul cabinei. Camera mirosea a varuit i
vopsit proaspat, mobila veche de stejar, aezata
destul de aerat In camera, arata foarte atragatoare.
Un birou mare fusese plasat Intr-un col{ i pe el se
odihneau mai multe carti, harfi, table maritime i
un morman de registre. O masa din stejar sculptat
de, mana, cu ase scaune, se afla pe peretele opus
biroului, dar ceea ce rejinu privirea fetei era patul
mare, aezat de-a latul camerei. Patul fusese
construit pe peretele cel mai Indepartat. O matase
roie, a carei lungime era mai mult decat
generoasa, fusese transformata in draperii, care se
strangeau tn ireturi, in fiecare colt al patului,
acelai material fusese utilizat i pentru cearaf i
perne.
La ca{iva pai de la piciorul patului, se afla o
ua, cu ochiurile din vitralii. Prima data cand
vizitase corabia, Katelin nu observase aceasta ua,
dar acum vedea ca se deschidea Tntr-un mic
balcon, care ar putea reprezenta o invitape
tentanta, mai ales Tntimpul noptii.
Intorcandu-se catre oameni, Ti Tntreba:
266
- Nevestele voastre au facut toate acestea?
Privirea ei facu inconjurul camerei mea o data i
ii dadu seama ca se va simp aproape ca acasa,
aici.
- Ei, fetijo. Au gasit cateva baloturi de tesaturi
in magazie i au cusut i ele putin si au curafat
locul, ca sa faca o treaba buna, declara Tad, cu
mandrie,
- Au reuit perfect, dar sunt surprinsa ca i ele
ma vor capitan al acestei corabii. Katelin le vorbi
deschis, caci dorea sa tie acum daca avea sa aiba
anumite probleme in viitor cu femeile lor.
- Femeile noastre s-au saturat, ca i barbatii, de
aceasta via^a, pe care o ducem aici, in golf. Ii
doresc ceva mai bun pentru ele 51 pentru copiii lor
i singura cale prin care putem obtine asta este ca
tu sa devii capitanul corabiei Ochii lui Kat, iar ea
sa devina 0 corabie de pirap, ii raspunse Dirk.
Privind grupul de oameni care o inconjurau,
impreuna cu J oshua, ateptand cu nerabdare sa
vada ce va face ea, sau ce va spune, Katelin nu
267
tia cum ar putea respinge oferta lor i, de fapt,
nici nu voia sa le intoarca spatele. Nu ii imaginase
niciodata ca va avea ocazia sa-i hotarasca propria
soarta, dar, in acest moment, simp, cu toata
puterea, c5 ii ia viaja in propriile maini. Incepu sa
clatine din cap, zambind din ce in ce mai mult.
- in regula, barbaji, avep un nou capitan.
14
Pe puntea de sus, oamenii desfacusera un
butoia de bere, iar cateva din femeile care locuiau
in golf venisera pe corabie, sa sarbatoreasca
impreuna evenimentul.
- Vom parasi golful maine, o data cu refluxul,
fetijo, spuse Tad, apropiindu-se de Katelin. Ea
edea pe punte, cu Slade i alp cativa oameni, iar
J oshua se afla pe undeva, prin apropiere.
- Maine? Katelin nu se ateptase la acest lucru.
Sorbind inca o inghiptura de bere, il privi pe Tad,
268
cu ochii stralucitori.
- Eh, fetito, Ben i Pete au fost la Basserre sa
miroase pujin ce mai e prin jur. Au auzit nite
marinari vorbind despre un vas spaniol, care va
intra Tn apele noastre, Tn Caraibe, Intr-o zi sau
doua. Se pare ca i capitanul marinarilor aia se
pregatete sa atace vasul. Slade i cu mine socotim
ca trebuie sa-i batem cu propriile lor arme!
Katelin nu putea gasi nici un defect planurilor
lor, dar, chiar In vreme ce capul ei se clatina
aprobator, Incepu sa-?i dea seama ca acest joc de
pirati nu era o simpla aventura lipsita de primejdii.
Daca nu erau atenti, cu totii puteau plati scump
eforturile lor.
- Atunci voi fi aici, le spuse, respirand adanc i
sorbind Inca o gura de bere.
- Oamenii se vor duce la culcare devreme, nu-Ji
fie teama ca vreunul din ei nu ?i-ar putea Indeplini
sarcina, fetito.
Singura problema era de fapt Katelin, care nu
era deloc sigura de ea i de capacitatea ei de
269
muhca. Gine era ea, ca sa le porunceasca acestor
barbati aspri, se intreba, privind Tn jurul ei la
grupul de oameni neciopliti, care se adunasera sa
sarbatoreasca un asemenea eveniment. Ii daduse
cuvantul ca va deveni capitanul lor, i nu mai
putea da inapoi.
- Foarte bine, atunci J oshua i cu mine plecam.
Ne vedem maine dimineata.
- In regula, fetito, pe maine dimineata, i Tntr-o
zi doua, Ochii lui Kai va fi plin de aur i argint.
Slade ranji, ridicandu-i ulcica Tnaer, iar grupul de
barbati din jurul lui tipa, Tn semn de aprobare,
ridicand ulcelele cu bere, strigand urari de bine
pentru viitor.
J oshua ramase ciudat de tacut Tn tot timpul
petrecerii de inaugurare a corabiei. Katelin Tl
privise cum vaslea ca sa scoata barca din golf i se
Tntreba ce Tl necajete.
- De ce e?ti atat de tacut, J oshua?
- Tata nu mi-a permis niciodata sa merg cu el i
cu oamenii lui atunci cand plecau pe mare. Ai sE
270
ma iei cu tine, Kat? J oshua ateptase un moment
potrivit pentru a-i pune aceasta Tntrebare surorii
lui i considera ca acum sosise acel moment.
Katelin nu se gandise nici un moment ca fratele
ei ar dori sa mearga cii ea, pe vas. Pirateria este o
afacere pericuioasa i nu Ti putea risca viata alaturi
de ea. Incet, dadu din cap negativ.
- Asculta, J oshua, e prea riscant pentru tine sa
vii cu noi. Nu pot sa-ti pun Tn primejdie viata,
permitandu-ti sa mergi cu noi, pe o corabie de
pirati.
- Nu mi-e frica, Kat. Pot sa va ajut. tii ca pot!
J oshua o implora, nu omitea nici un argument, Tn
vreme ce ochii lui verzi pledau cat mai elocveht sa
i se permita accesul pe vas, Tntimpul expeditiei.
- Nu pot sa te iau, J oshua. Daca ti s-ar Tntampla
ceva, nu mi-a putea-o ierta niciodata.
Pe masura ce ziua Tnainta, Katelin descoperea
tot mai multe motive de Tngrijorare, pentru a se
mai putea gandi la fratele ei. Cum le va explica
oamenilor de pe plantatie unde se duce? i Alex -
271
tl aijtepta sa ia ceaiul impreuna tn dupa-amiaza
zilei urmatoare - ce va crede cand va descoperi ca
lipsete? J oshua singur nu va putea suplini absenta
ei.
Dupa cina, Katelin aborda subiectul cu Lizzy.
- Am sa lipsesc cateva zile de pe plantatie,
Lizzy.
Ochii negri, rotunzi ai femeii o priveau pe
Katelin cu multa curiozitate.
- Unde te duci, dom'oara Katelin? Vine i
stapanu' J oshua cu tine?
Katelin zambi induioata de loialitatea femeii,
aezandu-se langa ea. Incercand sa-i aleaga cu
grija cuvintele, tncepu:
- Lizzy, nu ti-am ascuns faptul ca plantatia se
confrunta cu probleme financiare serioase. Atepta
ca femeia sa patrunda intelesul cuvintelor. Am o
idee, care ar putea sa ne ajute, dar am nevoie de
sprijinul tau.
- Ce planuri ai, dom'oara Katelin? Credeam ca
te casatore?ti cu stSpanu' Blackthorn, intreba
272
Lizzy suspicioasa.
- Tot ceea ce Tti cer este sa spui oricui mtreabS
de mine, in urmatoarele zile, ca nu m5 simt bine i
ca stau Tnpat. S-ar putea, ca domnul Blackthorn
sa-mi faca vizita i, te rog, sa-i spui acelai lucru.
- De ce spune la oameni asemenea minci'uni?
Unde pleci? Lizzy nu avea de gand sa-i dea
drumul atat de uor.
Katelin i-ar fi pus viata In mainile lui Lizzy,
dar, acum, se eschiva sa-i spuna ca urma sa devina
pirat. Era convinsa ca Lizzy ar fi Tntrebat ce
femeie decenta ar fi Indraznit sa recurga la
asemenea masuri pentru a salva motenirea
fratelui ei. Dar, daca voia ca ea s-o ajute, tia ca
trebuie sa-i marturiseasca totul. Oftand adanc, Ii
spuse:
- Am cunoscut ni?te oameni cu care tatal meu a
facut afaceri Impreuna i ei m-au invitat s5 fiu
parte In afacerile lor. Poate ca aceasta explicatie o
va satisface, se gandi Katelin, dar, imediat, Ti
dadu seama ca negresa era mult prea ascujita la
27J
minte, pentru a se muljumi cu atata,
- i oamenii de care vorbete nu cumva e
contrabanditii care traiete ascuni in golful
secret?
- Cum de tii despre ei? ofta surpnnsa Katelin.
- Tata matale a povestit despre ei, cu ani Tn
urma, Tngeraule. tii, intr-o noapte el i bandifii a
fost prini i tata matale a fost tmpucat in umar.
Dom'oara Carol pierdut cumpatu cand stapanu'
Richard a fost inapoi acasa i atunci trebuit
mgrijete eu. A venit la mine i spus cu ce ocupase
acele zile i nopti cat lipsete de la Coral Rose, ca
temea la autoritap putut afla cin era i ia cui
aparpne corabia.
- i au aparut vreodata autoritatile la Coral
Rose, Lizzy? Katelin era mai mult decat surprinsS
de aceasta povestire pe care i-o spusese negresa.
De ce nu-i spusese acest lucru pana acum? A aflat
vreodata J oshua ca tata a fost impucat?
- Stapanu J oshua prea tanar, putut vedea taticu
lui bolnav. Autorita|i nu aparut niciodatS aici, i o
274 ,
vreme, stapanu Richard nu mai ocupat treburile
lui rele, da, dupa un timp apucat iara?i. Cred ca
oamenii din golf plecat, dupa moartea tata matale,
dar, am Tnelat. Ochii ei negri o priveau pe Katelin
aproape acuzator.
- Te asigur, Lizzyv ca nu am tiut nifhic pans
saptamana trecuta.
- Eu nu trage de ireturi cu talharii aia,
dom'oara Katelin. E periculos, dupa cum spune i
tata matale, daca trait.
- Nu voi face contrabanda, Lizzy, Ti marturisi
Katelin.
Privirea ascutita a femeii se atinti scrutatoare
asupra stapanei, Intreband-o direct:
- Atunci, ce Tnhaitezi banda asta de neispraviti.
Pentru moment, Katelin se gandi s5 inventeze o
scuza oarecare, care sa-i justifice absenta de acasa.
Ar fi dorit sa nu-i fi marturisit nimic femeii, dar, Tn
vreme ce statea pironita sub privirea ei nemiloasa,
T?i dadu seama ca nu poate minti. Femeia ar citi Tn
ea ca Tntr-o carte deschisS.
275
- Corabia tatalui meu a fost transformata intr-o
corabie de pirap, Lizzy.
- Doar nu gandeti fie pirat, copila draga?
Capul mare se clatina inainte i inapoi, in timp ce
ochii negri se rotunjeau de uimire.
- Pai, Lizzy, adevaruJ este ca sunt cSpitanul
corabiei Ochii lui Kat. Aa au botezat corabia
oamenii. Katelin nu ii putu Infrange mandria care
ii razbatea din gias.
- Capitanul? Tu? Dumnezeule, copila, ce tie la
tine capitan de vas? Crede ca numai barbafii e
capitani!
O scanteie de manie se aprinse i se stinse
imediat in ochii fetei. De ce oare femeile insei
incearca atat de mult sa menfina femeia la aa-
zisul ei loc.
- De ce nu ar trebui sa fiu capitanul corabiei
Ochii lui Kat? Eu sunt proprietarul ei, la urma
armelor, i sunt m stare sa organizez oamenii i sa
le dau ordine, dupa cum am dovedit acest lucru,
chiar aici la Coral Rose. i lasand toate astea
276
deoparte, Lizzy, Coral Rose are nevoie de bani i
inca repede, daca vrem sa nu piara.
Lizzy nu prea avea argumente impotriva; in
afara de acest lucru, femeia ceia corpolenta nu
lasase sa-i scape stralucirea de manie din privirea
stapanei ei. .
- Nu gandeam decat la siguranta matale,
dom'oara Katelin. Trebuie promiji ca are mare
grija.
- Voi fi foarte atenta. Ii putea foarte bine
imagina ca Slade, Tad $i ceilalti vor avea grija de
asta. Vreau sa-mi promiti ca vei avea grija de
J oshua, In timpul cat voi lipsi, Lizzy. Ar putea sa
fie suparat o zi sau doua, dar ?i va trece repede.
Cel pujin, stapana avea bun simt, Ti spuse
Lizzy. Nu va permite tanarului stapan J oshua sa o
insoteasca in aceasta aventura primejdioasa.
- Are la mine grija, ca intotdeauna, dom'oara
Katelin, promise.
Simfindu-se uurata, Katelin se retrase in
camera ei, dar ii trebui ceva timp pana adormi.
,277
Faptul ca Ochii lui Kat va parasi Saint Kitts, o
data cu refluxul de maine dimineata, iar ear va
intreprinde, cea mai indrazneaja fapta din viaja ei
nu era singurul lucru care nu o lasa sa doarma. De
fiecare data cand inchidea ochii, ii aparea
imaginea lui Garrick Steele. Ticaiosul acesta
frumos nu o lasa in pace, iar In adancurile mintii Ii
persista un gand. Ce se va intampla daca Ochii lui
Kat va da peste Vrajitoarea Marii, in largul
oceanului. Ii putea imagina privirea surprinsa a
lui Garrick Steele, daca ea i banda ei de pirati ar
acosta corabia lui.
ezand rntr-un col{ Tntunecat al tavemei
Cainele de Mare, Garrick Steele se uita de jur
tmprejurul interiorului mtunecat, pentru a nu tiu
cata oara.
Servitoarea, Mercy, ii prinse privirea, din coltul
m care statea langa tejghea i se intreba inca o
data ce cauta frumosul caiator intr-un asemenea
loc, ca taverna Cainele de Mare i, pe deasupra,
singur. Tragandu-i bluza, in aa fel incat sa-i
278
alunece Tn jos de pe umeri, pana la piept, se
Tndeparta de tejghea, ocolind un marinar beat,
care voia sa puna mana pe ea. Unduindu-se
provocator, {mandu-i cu o mana fusta deasupra
genunchiului i cu cealalta mana o cana mare cu
bere, se apropie de barbatul mare, cu par negru,
care statea singur, In col{ul odaii.
- Mai doreti ceva, capitane? Observase haina
lui marinareasca i apca de culoare albastru-Inchis
i imediat Ii dadu seama ca nu este un marinar
obinuit.
Garrick Ti termini cana cu bere i-i facu semn
cu capul,
- Te rog. ii zambi i dintii lui albi sclipira pe
fa{a bronzata, facand-o pe fata sa~i simta inima
batand.
Aplecandu-i mijlocul cat mai jos, ca i cand ar
fi depus un efort considerabil pentru a-i umple
cana cu bere, Mercy Ii etala sanii generoi,
varandu-i Tnochii barbatului care edea In fa|a ei.
- Ce faci mai tarziu, capitane ? N-ai nici o pofta
279
pe care nu o pop ostoi singur? ii propuse cu
indrazneall
Garrick se uita la femeie cu un pchi critic. Ii
dadu seama ca abia ieise din adolescent, cici pe
fa|a mai purta inca o privire tinereasca, care avea
sa se vetejeasca insa in curand. Cu parul blond,
tresaltand pe umeri, cu buze pline, reprezenta o
imagine imbietoare, aplecata asupra lui, etalan-
du-i farmecele. Dadu incet din cap. Pentru el nu
mai exista decat o singura femeie i, dupa ce
gustase din trupul ei parguit, nu se mai putea
imagina in bra{ele nici unei alteia. Dar, nu o
concedie pe fata imediat.
- Nu te temi ca a putea fi omul care ucide
atatea femei aici, pe Saint Kitts?
- Orice fata trebuie sa traiasca, nu-i aa,
capitane ? Mercy zambi cu toata gura i, pentru
prima data; putu sa vada ca ii lipseau mai multi
din^i din fata.
Riscurile profesiei, ii spuse Garrick,
intorcandu-i zambetul i clatinand din cap.
280
- Cred ca ai dreptate, dar totui e periculos sa
te apropii de barbaji, in aceasta zona a docurilor.
E mult mai sigur, daca te limitezi la cei cu care
te-ai mai distrat inainte.
- Daca a$ avea un domn ca tine, capitane , care
sa aiba grija de nevoile mele, nu ar mai trebui sa
lucrez peste orele de serviciu. Mercy ii trase
poalele fustei deasupra genunchiului ca sa-i arate
o bucatica din cea ce il ateapta, daca ii accepta
propunerea.
- Poate prietenul meu, pe care il atept sa
soseasca in curand, sa fie mai interesat, spuse
Garrick, destul de amabil. Niciodata nu repezise
pe nimeni $i, poate, daca lucrurile ar fi fost altfel,
ar fi dat curs invitatiei tinerei femei, pentru o
noapte de harjoneala. Dar, amintirea frumOasei
Katelin Ashford il impiedica sa intinda mana i s-o
atraga pe femeie pe genunchii sai, aa cum ar fi
procedat numai cu cateva luni in urma. Katelin era
singura femeie de pe lume pe care o dorea i tia
ca nici o alta nu il putea satisface.
- Ma voi intoarce atunci, capitane , intr-un
281
minut. Poate ca, dupa Inca vreo cateva cani de
bere, ty schimbi parerea!
Mercy clipi din ochi indrazneajS, inainte de a
parasi masa i de a se apropia de o alta masa, unde
se aezasera doi marinari.
Degetele lungi, bronzate ale lui Garrick se
incolacira in jurul canii, ducand-o la gura, in
vreme ce ochii i se oprira asupra uii care tocmai
sedeschidfea.
Barbatul care intra avea o uoara chiopatare,
Spatele ii era putin cocoat, adus de umeri, ceea
ce facea sa para mai putin inalt decat era in
realitate. impingandu-i marginile sepcii
marinareti in sus, privi de jur imprejur, prin
carciuma, pana cand ochii lui il descoperira pe cel
pentru care venise la Cainele de Mare sa se
intalneasca.
Garrick nu il mai vazuse pe omul cu care
trebuia sa se intalneasca in aceasta seara, dar, in
timp ce acesta se apropie de masa, aruncand in
aer i prinzand o moneda de aur, cu toata
282
nepasarea de care era in stare, Garrick Ii dadu
seama ca acesta era omul lui.
- Ia loc i da-mi voie sa-fi fac cinste cu o cana
de bere. Impinse cu piciorul scaunul din fa{a lui,
cu un gest de nepasare, ca cand ar fi intampinat
un vechi prieten.
- Cu placere, capitane , cu placere. Omul zambi
i lua loc pe scaunul care i se oferea.
Privit de aproape, omul arata mai tanar decat il
crezuse Garrick, iar trupul ascundea adevarata sa
putere fizica. Nu era de mirare ca individul era
atat de bun irf meseria lui, aceea de a culege
informatii, dupa cum i se spusese lui Garrick -
nimeni nu ar fi luat un asemenea individ ters
drept un spion.
Mercy se grabi inapoi la masa capitanului , in
momentul in care zari noul sosit. Taverna incepea
sa se aglomereze la aceasta ora tarzie, astfel Incat,
pentru moment, avu timp doar sa-i toame o cana
cu bere noului venit i sa-i promita ca va reveni la
masa lor cat de curand.
283
Omul din fata lui Garrick zambi aprobator,
cand tanara femeie se fcpleca peste el, a?a cum
facuse mai devreme cu Garrick, oferindu-i
imaginea pieptului ei bogat.
Garrick zambi, dupa ce fata pleca de la masa.
- E libera, mai tarziu, daca ai chef.
- Pai, a? cam avea chef cu una ca asta. Barbatul
Ii facu un semn cu ochiul lui Garrick, inainte de a
continua. Am fost la bordul vasului Tnultimele opt
saptamani, daca Tntelegi ce vreau sa spun!
Garrick aproba din cap, asigurandu-1 ca tie
exact despre ce este vorba. Dupa ce Tl lasa sa mai
ia o gura de bere, Tl Intreba:
- Mi-ai adus informatia de care am nevoie?
Omul dadu afirmativ din cap.
- Bristol J ack se va afla Tninsula Grande Terre,
cam peste ase saptamani.
Garrick spera sa-i Tncheie misiunea Inainte de
ase saptamani. Dar nimic pana acum nu mersese
aa cum ar fi dorit el, aa ca, i de data aceasta, se
Tndoia Intr-o oarecare masura ca va fi mai
284
norocos.
- De ce se va duce pe insula Grande Terre, cam
peste ase saptamani? il intreba, nevrand sa se mai
angajeze pe o pista falsa, aa cum i se intamplase
in ultimele saptamani.
- Nu tiu de unde Ji-ai cules informajiile pana
acum, dar afla ca pe insula se va sarbatori un fel
de camaval, de o singura zi. Oamenii o denumesc
ziua carnavalului, dar, in trecut, dura mai multe
zile i nopti. Toata insula participa, iar Bristol J ack
$i fratii Laffite sunt printre cei mai inflacarat
participant. Va fi acolo, jur pe viata mea.
Garrick ancorase in portul de pe insula Grande
Terre de mai multe ori. Insula adapostea cativa
din cei mai vestiti pirati din Caraibe. Daca ceea
ce-i spunea omul acesta despre carnaval era exact,
cu siguranta ca Bristol J ack se va afla pe insula,
aa cum prevazuse, de fapt, i el insui. Aceasta ar
putea reprezenta ansa lui Garrick de a-1 captura.
Omul parea sigur de informatia pe care i-o
fiarniza, iar Garrick nu avea nici un motiv sa-1
suspecteze de incorectitudine.
285
- Ce tii despre cealalta problema? Ai
descoperit ceva?
Omul clatina incet din cap i, pentru moment,
incerca sa se gandeasca la ce avea sa spuna.
- Sa afli unde urmeaza sa apara Bristol J ack in
urmatoarele saptamani este mai uor decat sa
descoperi ceva despre nebunul care ucide femei la
Basseterre. Nimeni nu tie nimic, sau Ti pne gura
ferecata. Un marinar mi-a spus ca, in seara in care
ultima tarfa a fost omorata, a vazut-o vorbind cu
un tip uria cu privire de bruta, dar asta este tot ce
am putut afla pana acum.
i lui Garrick i se spusese acelai lucru, i
presupusese ca probabil amandoi vorbisera cu
acelai marinar.
- Pai, vezi daca mai poti afla altceva. Pop sa-mi
-trimi{i vorba, printr-o nota la bordul vasului
Vrajitoarea Marii. Daca nu am nici o veste de la
tine pana in zece zile, ne intalnim tot aici.
Garrick ii termina de baut berea i se ridica,
nerabdator sa se intoarca la corabie i sa inceapa
286
a-i face un plan de acpune. Zvarlind cateva
monede pe masa, pentru bere, ii arunca o moneda
de aur omului din fa{a lui, care o prinse din zbor.
- Servitoarea cea tanara e a mea.
infometatul ranji cu toata fa{a, pe cand Mercy
se apropie de masa lor i incepu sa-i umple din
nou ulcica.
- Cred ca prietenul tau are altceva mai bun de
facut in noaptea asta. Privirea fetei il urmari pe
Garrick, care traversa camera i ieea pe ua
tavernei.
- Cred ca ai dreptate, dar, in ce ma privete,
sunt liber.
- Pai, nu am auzit ca Mercy Hawks sa fi refuzat
vreun gentleman dar - i aici fata il privi cu atenpe
-nu tiu daca eti liber pentru ce ain. eu in cap.
Garrick se pregati sa se culce, gandindu-se, ca
de obicei, la femeia care ii bantuia mintea, zi i
noapte. "Kat".
Numele ei ii scapa de pe buze, pe cand ii
287
punea capul pe perna. Inchizandu-i ochii, putu
vedea ochii ei de smarald, stralucitori i Ti aminti
buclele ei negre, aa cum Ii acoperisera brafele,
ultima data, cand o {inuse Imbratiata. tia ca II
vrajise i ca era lipsit de puterea de a lupta
Tmpotriva lanjurilor de aur cu care II facuse
prizonierul ei, pentru totdeauna. De Indata ce Ii
va Tncheia misiunea TnCaraibe, o va convinge ca
locul ei era alaturi de el i, daca nu va reui, o va
rapi. O va tine la bordul vasului Vrajitoarea
Marii, pana cand va admite ca i ea Tl iubete, tot
atat de mult ca i el.
15
Ascultand sunetul ceasului de por{elan
fran{uzesc de pe toaleta, Katelin Ti dadu seama cl
mai ramaneau cateva ore pana la ivirea zorilor,
incet, ca sa nu trezeasca pe nimeni, parasi patul i
288
iei din casa.
J oshua o atepta afara, langa ua din dos.
- Ce naiba cauti aici, la ora asta, J oshua? J i-am
spus deja ca nu pofi sa mergi cu mine. Katelin nu
era dispusa sa se certe cu fratele ei.
- Te due cu barca pana Tngolf, Kat.
Katelin incerca sa-i vada fata, dar Tntunericul
din jurul lor Tl Tnvaluia Tn umbrele nopfii.
- Nu e nevoie, J oshua.
- Vreau ca macar sa vad cum pleaca Ochii lui
Kat. Daca nu am voie sS merg cu voi, macar atata
lucru sa vad.
- Oh, prea bine, J oshua. Poti sa rr.a conduci
pana Tngolf, dar sa nu-fi treaca prin minte ca ai
putea sa ma convingi sa te iau cu mine! Voia ca el
sa tie de la Tnceput cS nu are nici o ansa sa
mearga pe mare.
Luandu-i valiza din mana, zambi.
La randul ei, Katelin nu Ii putu refine zambetul
larg, care Ti Tnflori pe fafa. Trebuia sa recunoasca
f'aptul ca Ti va lipsi acest frafior, chiar i pentru
289
cateva zile, cat se va afla departe de Coral Rose.
- Poate ai dreptate, J oshua, fu obligate sa-i
raspunda, pe cand remarca inca o data cat de mult
o incurcau la mers fiistele cu care era imbr5cata.
- Nu-p face griji, Katelin. Poate Tad sau unui
din baieti ip va Tmprumuta o pereche de pantaloni.
Katelin rase, imaginandu-se lmbracata in haine
care aparjinusera unora din oamenii ei, i se vazu
inotand Tn valuri de panza.
Dupa un minut, Katelin Ii reaminti ceea ce o
chinuia de cand se Intalnise cu grupul de bSrbap
din golf.
- J oshua, de ce nu 1-amcunoscut pe prietenul
tau numit Abe? Inca mai dorea sa-i spuna
individului ceea ce credea despre el.
- Oh, nu prea se Tmpaca bine cu ceilalp, aa
spunea Tad. A plecat i s-a angajat pe un alt vas,
pentru China.
- Sa-i fie de bine, murmura Katelin, bucuran-
du-se ca nu mai traia printre oamenii din golf. Se
Tndoia ca s-ar fi putut mfelege cu o persoana care
290
vorbea despre femei cu atata lipsa de respect.
Pe cand perechea intra in golf, putu observa c
felinarele fusesera aprinse la bordul corabiei, unde
se desfaura o activitate intense.
- Bun venit la bord, capitane, te ateptam!
Slade fu primul care ti vazu, pe ea ?i pe J oshua, pe
cand se Tndreptau spre docurile de lemn, spre a
ajunge la vas.
- Sper ca nu am Intarziat. Oare ce ar crede
oamenii despre ea, daca nu ar fi in stare sa fie
punctuala, macar In prima dimineata?
- in cateva minute refluxul va ajunge numai
bine ca sa ne scoata din golf. Avem destul timp.
Katelin i J oshua paira pe vas i, Intorcandu-se
catre fratele ei, Katelin Tl stranse tare la pieptul ei.
- Sa asculti de Lizzy, J oshua. Sper sa ma Intorc
Tncateva zile, a?a ca Tncearca sa nu dai de vreun
bucluc.
Baiatul Ti clatina capul, ca i cand ar fi fost de
acord cu fiecare cuvant al sau i, dupa ce ea Ti
dadu drumul, Ii lua ramas bun i parasi corabia.
291
- Ce pacat ca baiatul nu este putin mai mare!
L-am fi putut folosi ca mus pe bordul corabiei.
Tad II privea pe J oshua mdepartandu-se de
corabie, dandu-i seama ca baiatul ar fi dat orice
ca sa poata naviga pe o corabie de pirafi.
Katelin ii intoarse fata de la oameni i porni
spre cabina capitanului. Katelin observa ca
felinarul care atarna deasupra biroului fusese
aprins i, privind inca o data prin cabina, fu
impresionata din nou de ceea ce facusera femeile.
Privind spre patul imbracat in rou, observa ca
cineva aezase cateva haine pe pat, peste
cearafurile roii.
Crezand ca. aparjin vreunui membru al
echipajului, le lua, cu gandul de a i le da lui Tad
sau Slade, dar luand in mana camaa alba de
matase, nu se putu Tmpiedica sa observe
dimensiunile ei mici. Sub pantaloni i camaa,
descoperi o earfa, confecfionata din aceeai,
matase roie, ca i aternuturile de pe pat. Oare
femeile ii croisera hainele acestea? se intreba, pe
cand ii lipi camaa pe piept.
292
Fara a mai sta pe ganduri macar o secunda, ii
dezbraca repede bluza i fusta i, incercand
pantalonii negri i camaa alba, ii gasi perfecti.
Pantalonii i se mulau dupa fiecare linie curba, ii
dadeau acea libertate pe care nu o cunoscuse
niciodata, ii innoda cama?a sub sani i tragandu-i
cizmele negre, stralucitoare peste pantaloni, facu
mai multi pai prin cabina, intorcandu-i capul in
toate partile, pentru a se putea vedea in. aceasta
imbracaminte stranie.
in cele din urma, sunetul minunat al rasului ei
umplu cabina. Ridicandu-i brafele lateral, Katelin
se invarti, abandonandu-se unei totale stari de
relaxare. Niciodata nu se simtise mai libera. Se
grabi spre pat i lua earfa roie pe care i-o lega
peste par, admirandu-se in pglinda de deasupra
lavoarului.
Ochii ei de smarald scanteiau de incantare, pe
cand ii admira propria imagine in oglinda. ii
placea rolul de femeie-pirat! Un zambet larg ii
lumina fafa incantatoare cand puse mana i dadu
jos o sabie care se afla atarnata intr-un cui, pe
293
peretele cabinei. Potrivindu-i la brau teaca, ii
indrepta sabia, tragand-o spre old.
Pai apoi afara, pe punte, unde se simti la
inceput stanjenita sa stea in fafa oamenilor, aa
imbracata, dar, simfindu-le privirile incarcate de
admirajie, uita cu totul hainele de pirat. Cateva
minute mai tarziu, ancora fu ridicata, iar corabia
incepu sa se mite uor, inaintand afara din apele
golfiilui, spre Iargul oceanului.
Katelin se simfea foarte emotionata cand
corabia iei cu totul din golf. Cu panzele umflate
de briza tropicala, se avanta in Marea Caraibelor.
Nu mai exista nici o posibilitate de intoarcere, ii
spuse Katelin. Plina de curaj, ii puse soarta in
mainile acestor oameni aspri i de nadejde i, de
acum incolo, intampla-se ce s-o intampla, sau
prosperau, sau alunecau impreuna pe drumul
pierzaniei.
Se simp cuprinsa de o bucurie intensa, pe cand
vantul punea stapanire pe buclele ei negre i pe
cand Ochii lui Kat naviga cu toate panzele Sus, iar
stropi sarati cadeau pe punte i ii stropeau uor
294
fafa. Asta Tnseamna sa traieti cu adevarat, Ti
spuse, i, cu fiecare mila ce se adauga Tntre Ochii
lui Kat i Saint Kitts, devenea tot mai emoponata.
Tad statea in picioare i privea femeia pe care
el i oamenii lui o alesesera drept capitan al lor.El,
impreuna cu oamenii, Ti admirau frumusetea, dar,
Tn acest moment, Tad vedea cu mult mai mult
decat frumusefea ei. Baiatul avusese dreptate,
cand declarase ca sora lui era fara egal. I?i putea
da seama, judecand dupa atitudinea ei, ca va face
fafa, la fel de bine, oricarui necaz sau aventura i
Tnacel moment, Ti promise ca va veghea asupra
ei, la nevoie chiar cu riscul viejii.
Katelin Tl zari pe omul care statea Tnpicioare nu
departe de ea. intorcandu-se, Tl Tntampina cu un
zambet.
- A dori sa Tnvaf tot ceea ce trebuie sa tiu
despre cum se conduce o corabie. i, daca ai pujin
timp mai tarziu, Tn aceasta dupa-amiaza,' poate
vrei sa facem nite exercifii de lupta cu sabia. A
trecut cam mult timp de cand nu am mai J inut o
sabie adevarata Tnmana.
295
Zambetul i se lafi pe fata, amintindu-i de
nopjile petrecute cu J oshua i de sabiile lor de
lemn.
Tad nu-i putea rezista, Nerabdator, incepu sa-i
arate tot ceea ce credea el ca este necesar sa tie
despre corabie. Poate ca el i oamenii lui
crezusera ca vor avea un capitan doar cu numele,
dar acum intelegea ca lucru rile stateau altfel.
Katelin se dovedi mai mult decat capabila, nu avea
nici o indoiala asupra acestui lucru.
In prima seara, Katelin cazu in patul rou,
rapusa de oboseala. Lucrase toata ziua, cot la cot
cu oamenii, iar dupa-amiaza, ea si Tad ii
petrecusera timpul liber exersand cu sabiile.
El o invafase i cum sa atace cu pumnalul,
considerand ca o cange de abordaj este o arma
prea greu de manuit pentru ea. Voia sa fie sigur
ca, daca va fi nevoie, nu va sta doar cu sabia in
mana.
Cand se trezi a doua zi de dimineata, in
tangajul corabiei, Katelin se intinse, netinand
296
seama de durerile musculare.
Ieri fusese pe departe cea mai grea zi din viata
ei, dar nu ii putea aminti nimic care sa egaleze
emotiile traite. Imbracandu-se, se grabi sa ajunga
!a bucatarie, sa manance ceva, inainte de a incepe
o noua zi la bordul vasului.
Ziua se scurse asemanatoare cu ziua de ieri,
lasand-o pe Katelin epuizata, la asfintitul soarelui.
In dimineata urmatoare, fu trezita de strigatul
"Vas la apa"! Fara sa mai piarda un minut, se grabi
sa se Imbrace i se duse pe punte, alaturi de
oameni. Cu sabia atamandu-i la old i cu
pumnalul cu lama lata infipt la cureaua de la brau,
statea in picioare, langa balustrada i se uita
departe, la distanta, unde abia se putea zari o
corabie.
- Crezi ca asta-i, Tad? striga.
- N-avem cum sa tim pana nu ne apropiem
mai mult, fetito! Vocea lui trada emotie, dar i
altceva, pe deasupra. Incerca oare sa-i ofere o
posibilitate de a nu se angaja impotriva acestui
297
vas, in cazul in care ar fi fost gata sa atace? se
intrebS Katelin.
- Atunci, orice ar fi, ridicaji panzele. Sa vedem
peste ce o sa dam, Slade! ii striga omului, care
statea langa balustrada i privea spre mare.
Oamenii sa pregateasca tunurile. Daca este
galionul spaniol, ii vom arata ca suntem gata de
lupta i ca nu vom fi biruiti.
- Ura, ura, capitane!
Dirk i John inarmau oamenii cu puti i, cand
primira ordin, pusera foe la tunuri. O explozie
asurzitoare umplu aerul, iar un fum usturator
acoperi puntea de sus a vasului. .
Katelin avea un plan simplu. Ghicise cS
galionul spaniol nu avea arme. Vasul ei avea s&
traga o singura data cu tunurile, fara s& loveasca
sau sa distruga celalalt vas. Oamenii vor fi gata s-o
urce pe celalalt vas, imediat dupa ce-1 vor fi
acostat.
Totul se petrecu atat de rapid, incat, mai tarziu,
cand Katelin incerca sa retraiasca totul in minte,
298
ii dadu seama ca nu era sigura deloc daca cele
petrecute se Intamplasera aievea, sau nu. in
comparatie cu Ochii lui Kat, vasul spaniol parea
lent i greoi i, un moment, Katelin se Tntrebase
daca, Tntr-adevar, incarcatura sa era aur, mirodenii
scumpe ?i matase, Dar acest gand nu dura mai
mult de cateva secunde, deoarece trebuia sa-i
pastreze mintea libera pentru jocul Tn care se
angajase.
- Pregatifi-va de abordaj, baieti! Tineti-o strans
acum, aa! striga Tn timp ce echipajul arunca
carligele peste bord, sa prinda cealalta corabie i
sa le apropie pe amandoua, una de cealalta.
Echipajul spaniol Tncepuse sa se pregateasca de
atac, din momentul Tn care fusese vazut pentru
prima data. Nu, erau pirati aspri, caliti, aa cum
erau adversarii lor, dar capitanul le promisese o
recompensa substantiala, daca Tnfrangeau
du?manul i salvau galionul spaniol; erau hotarati
sa lupte i sa catige.
Katelin nu ezita, ci ataca Impreuna cu
echipajul. Primul care se apropie de ea ramase
299
trasnit de frumusetea femeii cu mana inclejtata pe
sabie. Cu parul negm prins in varful capului cu o
earfa roie, cu pletele de matase fluturand in
vant, peste bluza alba de matase, parea la fel de
viteaza ca o zeita a razbunarii, dar, in momentul in
care Ti simfi sabia izbindu-se de a sa, marinarul Ti
reveni rapid In simtiri. Se lupta Inverunat, fara sa
se mai gandeasca la sexul ei, ci doar la viafa lui,
caci femeia pe care o Infrunta se lupta cu spada
mult mai bine decat el.
Profitand de micarea prin care el se avanta
spre ea, Tntr-un atac disperat, Katelin ii strapunse
umarul 1cu un gest rapid, il izbi putemic intr-o
parte a capului. Urmatorul lucru pe care-1 simfi
marinarul fu puntea rece a corabiei, de care se lovi
obrazul sau.
Haosul pusese stapanire pe corabia spaniola in
intregime i, intrevazand o victorie sigura, Katelin
i Tad se grabira catre culoarul de trecere spre
cabine. Ieind dintr-un coif intunecat al culoarului,
un barbat inalt, cu pielea inchisa la culoare, cu
mustata atarnand peste bu.ze i cu o barba faimos
300
Tngrijitaje blocsLdrumul.
- Sunt capitanul acestei nave, i va cer o
explicate cu privire la actiunile voastre.
- Foarte bine, capitane, dupa cum poti vedea
foarte uor, vasul tau se afla Tn curs de a fi
capturat de catre oamenii mei. Katelin zambi cu
toata gura, simfind deja primul val de bucurie
pentru victorie, deoarece auzea, din ce in ce mai
mult, zanganit de ofel; armele erau predate pe
punte.
- Echipajul tau? Pai nu eti decat o femeie, o
lua in zeflemea capitanul spaniol necrezand nici
un moment ca vasul sau este capturat ,de catre o
banda de salbatici condu?i de o femeie, ce e drept,
una foarte frumoasa.
Katelin, sim{indu-se mai mult decat jignita de
capitanul spaniol, se Tnclina adanc Tnfata lui i Ti
smulse earfa de pe cap.
- O femeie, fara Tndoiala, i pe deasupra i
capitan de vas, domnule. Iar acum, am preluat
controlul asupra corabiei tale!
301
Neavand intenfia de a preda atat de uor
corabia, la a carei comanda se afla de trei ani, i In
special de a preda controlul ei unei femei,
capitanul intinse mana dupa pistolul care se afla
indesat la cingatoare.
Dar Katelin fu mult mai rapida. Cu o micare a
brafului ei subtire, a?eza lama sabiei pe mana de la
brau.
- Indiferent de incarcatura pe care o aveti la
bord, ea nu va mai insemna nimic pentru un om
mort, ceea ce va fi cazul dumitale, daca persiti in
asemenea prostii, remarca fata cu un zambet larg
pe buze.
Cateva momente ochii negri ai capitanului
spaniol ramasera pironiji in ochii de jad, de un
verde incredibil, i, citind in adancul lor realitatea
crudS pe care o exprimau cuvintele ei, ii lasa
mana in jos i, in acelai timp, facu o mica
reverenfa.
- Ai dreptate, seniorita, in nici un caz, nici eu,
nici oamenii mei nu ne vom dovedi nebuni de
302
legat:
-Nu vrem altceva decat marfa voastra,
capitane, aa ca nu va temefi pentru viafa voastra,
atata timp cat dumneata i echipajul dumitale
faceti ceea ce vi se spune, explica linitita Katelin.
- Pot cel pufin sa-ti aflu numele, domnifa?
Acum cand tia ca evenimentele care erau in plinS
desfaurare la bordul vasului sau erau total ieite
de sub controlul lui, spaniolul deveni mai docil.
Singurul lucru pe care il mai putea face, ii spuse,
era sa poata fi in stare sa raporteze autoritatilor
numele acestei femei-pirat capitan.
- Corabia mea imi poarta numele, capitane .
Sunt cunoscuta sub numele de Kat, ii raspunse
mandra Katelin.
- Kat. Cel mai potrivit nume pentru o seniorita
atat de incantatoare, fu de acord capitanul, in
vreme ce ochii lui negri zabovira din nou asupra
trupului strans in haine barbateti. Buclele ei
negre, revarsate ca un fluviu i ochii verzi,
stralucitori, pareau sa se potriveasca perfect cu
303
numele pe care i-1spusese ea
Slade fu cel care se reintoarse pe puntea
superioara, cu un ranjet enorm pe fata i in mana
cu un saculef incarcat cu bijuterii i aur. Echipajul
de pe Ochii lui Kat izbucnt in urale puternice,
tiind ca partea fiecaruia va fi mare, cand Slade le
spuse, strigand, ca jos ramasesera multi asemenea
saculefi.
Kat savura gustul excitant al victoriei, pe cand
il ajuta sa transfere marfa de pe un vas pe celalalt.
Contien{i de cat de pretios era timpul, deoarece
Ochii lui Kat nu era singura corabie care'umbla
dupa galionul spaniol, oamenii mcarcara cea mai
valoroasa parte a marfii i apoi disparura tot atat
de repede pe cat aparusera.
Aceasta zi de piraterie se incheie rapid i fara
alte incidente, iar acum Katelin avea timp sa
chefuiasca in compania echipajului i a prietenilor
ei. Tarziu m noapte, edea cu picioarele
mcruciate pe puntea de lemn, ascultand poveti
care treceau de la unui la altul i participand din
plin la sarbatoarea victoriei, alaturi de aceti
304
oameni ai marii, aspri, nemfricati.
Dirk fii cel care o intreba daca se reintorc la
Saint Kitts; timonierul Thomas trebuia sa tie
destinafia. dupa cateva minute de consultare cu
Tad i cu Slade se hotan, in cele din urma, ca
Ochii lui Kat sa nu se grabeasca direct spre casa.
Entuziasmul care curgea in venele lor era prea
putemic, pentru a putea ft finut sub control, iar
tentafia de a prada alt vas, care poate Ii atepta
undeva nu prea departe, era mult prea mare
pentru a putea fi ignorata. Vor mai petrece cateva
zile, navigand pe marea Caraibelor.
- Ne vom incerca norocul asupra unui vas i
mai pufin pregatit sa reziste, baiefi, dupa care
Ochii lui Kat se vor intoarce acasa striga Katelin,
ridicand cana cu bere i tragand o mghifitura
zdravana. Tot timpul, in strafundul minfii o sacaise
ideea ca urmatoarea corabie pe care o va intaini
Ochii lui Kat ar putea fi Vrajitoarea Marii i dupa
o zi atat de grea, Katelin se simfea fericita la
gandul ta. s-ar putea afla fa|a in fata cu Garrick
Steele.
305
16
in timpul urmatoarelor saptamani, briza uoarJ
a marii Caraibelor purta corabia Ochii lui Kat pe
un drum plin de aventuri, nelasand sa scape
atentiei sale decat prea putine vasq. Ochii lui Kat
i frumosul ei capitan-femeie devenira bine
cunoscute TnCaraibe, i numeroi capitani-barbafi
se plangeau Tnfafa prietenilor, ca ?i a strainilor, ca
sirena cu ochi verzi i haine barbateti le furase
Tncarcatura.
Petrecand din ce Tn ce mai mult timp Tn
mijlocul barbafilor Tngolful secret, sau la bordul
vasului 6i, Katelin Ti dadea seama ca devenea din
ce Tn ce mai greu pentru Lizzy sa gaseasca
explicafii care sa-i scuze absen|a. ii spunea mereu
ca, dupa urmatoarea aventura, se va retrage din
piraterie. Adunase deja destul aur care sa-i permita
sa acopere cheltuielile plantatiei, pana la sfaritul
306
ahului, dar cantecul marii era prea tentant spre a-i
rezista i Katelin se dovedea de fiecare data
incapabila sa se opuna atracfiei lui.
Un sof nu mai. era ceva necesar, Tn aceste
conditii i, In fiecare zi, Katelin ii spunea ca nu
are alta alternative decat sa rupa logodna cu Alex
Blackthorn. La urma urmei, nu II iubea i ii dadea
seama ca fusese incorect din partea ei, inca de la
inceput, sa lase lucrurile sa ajunga atat de departe.
Dar nu tia ce ar putea spune sau face, spre a-i
recapata libertatea.
Intorcandu-se la Coral Rose, cu putin inainte
de pranz, Katelin il gasi pe J oshua ezand pe
treptele de la veranda din fata i jucandu-se cu
piciorul in praf. La inceput privirea ii straluci de
emofie, cand o vazu pe sora lui sosind, dar, mai
apoi, ochii i se intunecara rapid, invaluiji de
umbrele deziluziei.
Katelin ii simfi inima stransa de durere, dan-
du-i seama ca fratele ei suferise mult, crezand ca
fusese abandonat. Scoase ceva din sacul
marinaresc pe care il purta pe umar i se apropie
307
de el.
- J i-am adus un cadou, J oshua. L-am Juat de la
un capitan portughez, care pretindea ca 1-a
cumparat de la un negustor brazilian. ii Tntinse un
pumnal, Tncrustat cu pietre pretioase. Rubinele
scanteiau tn razele soarelui care incepea sa apuna.
- E frumos, spuse J oshua trist.
- Oare eti inca suparat, pentru ca nu te-am luat
pe corabie? Tl intreba direct, pe cand Ti punea
pumnalul Tnmana.
Baiatul dadu afirmativ din cap, tacut, cu ochii
coborati i privi arma care i se odihnea Tnpalma.
- Nu voiam sa-ti spun pana diseara, dar cred ca
pot sa-|i spun chiar acum.
Nici acum baiatul nu paru interesat.
- La sfaritul saptamanii, Ochii lui Kat va
parasi golful cu destinafia Grande Terre. Va fi un
fel de sarbatoare pe insula, iar eu i oamenii mei
am hotarat ca trebuie sa fim acolo, sa petrecem
cateva zile. M-am gandit ca poate ti-ar placea sa
mergi cu noi. i facu un semn cu ochiul, ateptand
308
sa-1 vada luminandu-se la fata.
- Chiar spui adevarat, Kat? Pot sa vin i eu?
J oshua nu mai putu ramane aezat, sari In
picioare.
- Cred ca meriti sa te distrezi putin, cu noi tofi,
de altfel. Ii spuse insa In gand ca nu-1 va lasa sa
cutreiere insula singur, fara Pete sau Simon
alaturi.
- Merit sa merg, Kat! Te-am ateptat aici zile in
ir, sa te intorci.
- tiu, J oshua, ?i-mi pare rau. Dar nu va mai
dura mult i apoi voi ramane aici, la Coral Rose,
alaturi de tine. Cred ca a venit timpul sa ne
gandim i la educatia ta. Acesta era inca un motiv
in plus, pentru care Katelin nu se grabea sa
renunte la pozitia ei de capitan al vasului Ochii lui
Kat. O va costa foarte mult sa angajeze un
profesor, care sa vina la Coral Rose, sa se ocupe
de J oshua, iar apoi, ii vor trebui mul|i bani sa-1
poata trimite cafiva ani sa calatoreasca, inainte de
a se stabili la Coral Rose, in postura de stapan al
309
plantatiei. Poate ca, dupa ce va mai face cateva
incursiuni pe mare, va fi Tn stare sa adune banii
necesari.
- Ai de gand sa renunfi la rangul de capitan ,
Kat?
J oshua ignora cu buna ijtiinta cele spuse de sora
lui cu privire la educatia sa. Tatal lui angajase
multi profesori tn trecut, i baiatul aprecia ca tie
destul cat era necesar, pentru moment.
- Pai, J oshua, doar nu crezi ca am sa raman
defmitiv pirat. Pana acum Ochii lui Kat a fost
norocoasa, dar, ma tem ca intr-o zi s-ar putea ca
norocul sa ne paraseasca. Voi juca acest joc inca
putin, dupS care ma voi retrage, lasandu-le lui Tad
i Slade corabia.
J oshua parea dezamagit de raspunsul ei.
perase ca ea va ramane capitanul corabiei Ochii
lui Kat, pana cand va fi destul de mare ca sa poata
naviga i el impreuna cu ea.
- Da, Kat, eu cred ca atata timp cat eti
capitanul corabiei, trebuie sa o foloseti din plin.
310
Scoase pumnalul, intinzandu-i-1 Tnapoi.
- Bine, dar 1-am adus acasS pentru tine. Dar,
chiar Tntimp ce rostea aceste cuvinte, tia c&, din
primul moment Tn care v&zuse pumnalul i-l dorise
pentru ea. intinzand mana, Tl apuca, zambindu-i
baiatului.
Pentru gustul lui J oshua, arm a era mult prea
decorativa, Tn imaginatia lui vedea pumnalul, cu
stralucirea diamantelor i rubinelor, potrivindu-se
mai bine cu pantalonii strani pe pulpe i cu bluza
alba de matase a surorii sale.
Katelin se ridicS Tn picioare i apucS sacul de
calatorie.
- Cred ca voi intra sa ma schimb. Apoi, cred c&
ma voi repezi calare panS la Shadow Mere. Sunt
cateva lucruri pe care trebuie sS le discut cu Alex
Blackthorn.
- Doar nu ai de gand sa-i spui ca eti Kat, nu-i
aa? J oshua o privise cu ochii mspaimantafi.
putea imagina acei ochi batrani i reci la auzul
unei asemenea informatii. Probabil ca se va duce
311
direct la guvemator i-i va cere s-o aresteze.
Nu, J oshua, nimeni nu trebuie sa afle acest
lucru. A venit tnsa momentul sa-i spun ca nu ma
voi marita cu el.
Fa$a baiatului fu acoperita de un zambet larg la
auzul acestor cuvinte.
- Bravo, Kat. Nici mie nu-mi,place.
Dupa ce se schimbase Tntr-un atragator costum
de calarie, i dupa ce-i lasase instructiuni lui Lizzy,
Katelin se indrepta acum spre plantatia vecina.
Ca i ultima data cand fusese la plantatie,
Katelin nu se simfea in apele ei cand ajunse in fata
uii duble de stejar, cu sculpturi minutioase. Era
atata linite la Shadow Mere, in comparatie cu
activitatea i rasetele de la Coral Rose.
Un negru in varsta, care purta o camaa alba
apretati i o livrea gri, ii deschise ua. Ochii lui
negri se rotunjira interogativ, privind-o pe tanara
femeie care statea in capul scarii.
inainte de a putea rosti ceva, Katelin ii zambi
312
prietenoasa.
- A dori sa vorbesc cu domnul Blackthorn, te
rog.
- Stapanul este In birou cu un alt musafir,
domnioara. Nu deschise ua larg, invitand-o
inauntru, ci ii proptise trupul in deschizatura ei,
ca i cand ar fi pazit-o impotriva unor nepoftiti i
nedoriti.
- A... sunt sigura ca va fi de acord sa ma
primeasca. Te-a ruga sa-i spui ca domnioara
Ashford se afla la ua,
incet, servitorul deschise ua, ca i cand i-ar fi
dat seama ca nu o putea lasa sa atepte in picioare,
pe treptele de la intrare, apoi ii spuse.
- Vrei sa atepti inauntru, domnioara?
Batranul J acob ii reaminti ca aceasta femeie mai
fusese o data in vizita la Shadow Mere, iar
stapanul lui ramasese foarte incantat, chiar dupa
ce plecase, timp de mai multe ore.
Katelin se intreba daca nu cumva exista vreun
motiv, altul decat lipsa de maniere, care-1 facea pe
313
servitor sa ezite sa-i deschida ua. Oare nu
intrezarise teama in ochii lui negri? Dar de ce s-ar
fi temut de ea? Servitorul se grabi sa o lase singura
i sa se indrepte de-a lungul holului, spre birou.
Trecura mai multe minute i iritarea fetei
cretea. Poate a greit venind aici. Ar fi trebuit sa-1
atepte pe Alex sa vina la Coral Rose, ca sa-i
aduc& la cunotin|a decizia ei de a rupe logodna.
Cand, intr-un tarziu, auzi voci in hoi, Katelin
tocmai ii tragea manuile, pregatindu-se sa piece.
Se hotarase sa paraseasca aceasta casa i sa se
intoarca la Coral Rose.
- Stapanul spune sa te duci in biroul lui,
domnioara, ii spuse J acob, intorcandu-se la locul
unde o lasase pe tanara femeie sa atepte, in
picioare.
- Credeam ca are un musafir, replica fata.
- A ieit pe ua din spate, domnioara.
Katelin fu surprinsa, dar ramase tacuta,
urmandu-1 pe servitor, de-a lungul holului, in
birou. incaperea aceasta parea a fi cel mai mult
314
utilizata din intreaga casa. Ca i partea centrala a
casei, biroul parea imaculat, cu excepfia hartiilor
risipite pe biroul din lemn de tek.
Ridicandu-i privirea, Alex, care statea in
spatele biroului, se uita intens la femeia care
ramasese in picioare, in dreptu! usii. Pe buzele
subfiri nu se vedea nici cel mai mic zambet, iar
ochii negri, reci, ti cantareau fiecare trasatura,
Tnainte de a se opri asupra costumului de calarie,
cu care era Tmbracata. Dand din cap, ti facu semn
sa intre.
Oare sperase Intr-o primire plina de caldura? se
tntreba Katelin. La urma urmelor, Alex fusese la
Coral Rose de doua ori saptamana trecuta i, de
fiecare data,, trebuise sa faca drumul tnapoi, fara a
o fi vazut.
- Sper ca te simti bine, doamna?
Nervoasa, dadu din cap afirmativ. Nu aa ti
tnchipuise ea ca va decurge scena intalnirii lor.
Chiar tonul cu care Ti vorbea era Inghefat.
- Ma simt bine, acum, Alex. Imi pare rau ca ai
315
facut atata drum pana la Coral Rose, pentru a ma
gasi inchisa in camera mea. Nu am vrut...
Inainte de a putea sa-i sfareasca vorbele, el se
ridica de la birou i veni direct in fata ei. Felul lui
de a fi era ameninf&tor.
- Daca eti ocupat in aceasta dupa-amiaza,
Alex, poate e mai bine sa vin alta data.
- Crezi ca exista oare un moment potrivit
pentru ca o tarfa sa-mi calce pragul casei?
Katelin nu putu decat sa respire zgomotos, fafa
de o asemenea cruzime.
- Pari surprinsa, doamna, de ceea ce am
descoperit! Se apropie i mai mult de ea,
sfredelindu-i fata fara mi!a cu ochii sai negri.
- Nu tiu ce... Garrick Steele, probabil a aflat
cumva de Garrick Steele!
in secunda urmatoare bratul ii fu cuprins intr-o
stransoare ca de cle^te.
- Negi ca ai fost vazuta intr-un bordel, la
Londra? inainte de a-mi raspunde, lasa-ma sa te
informez ca sursele mele de informatii sunt
316
intotdeauna exacte. Alex Blackthorn platea
intotdeauna sume frumoase pentru informafiile pe
care le objinea de la numeroii sai agenfi, pe care
ii avea in toata lumea, iar informafiile pe care le
ceruse despre Katelin Ashford tocmai sosisera in
acea dimineafa. Un domn venise la Shadow Mere
cu un pachet trimis de la omul sau din Londra,
acelai domn care tocmai parasise biroul sau, cu
cateva momente mai inainte.
Katelin ramase cu gura deschisa. Ce naiba voia
s&... Oh, Dumnezeule, ii spuse, a aflat despre
vizita ei in casa de proasta reputafie a Rosei
Bishop. In acel moment, ar fi trebuit sa-i explice
ceea ce se mtamplase in acea seara la Londra, dar,
ceva din atitudinea lui Alex, poate violenfa cu care
o strangea de braf sau privirea rece care ii
sfredelea fafa nu o- lasa pe Katelin sa-i
marturiseasca faptul ca, intr-adevar, fusese intr-un
bordel, dar numai ca sa faca o gluma fara
ccnsecinfe. in schimb, dadu din cap, negand.
- Nu eu am fost in acel loc ingrozitor, Alex,
incerca sa se smulga din mana care parca-i musca
317
din came.
- Nu ma pop Tnela, Katelin. Aici, pe biroul
meu se afla informatii despre Tntreaga ta viata, de
cand tatal tau te-a lasat in casa lui Elisabeth
Wessely.
- Cum? Katelin nu putea crede ca el pusese sa
se adune informatii despre ea.
Sentimenful de tradare pe care Tl traia Alex Tn
acel moment Tntrecea Tn intensitate tot ceea ce
cunoscuse pana atunci. O a$ezase pe un piedestal
Tn inima lui, de care nimeni pana la ea nu se
apropiase atat de mult. Dar ea se dovedise a fi ca
celelalte femei! O va trata ca pe acele tarfe
mincinoase pe care le cunoscuse Tntrecut. Mana i
se stranse Tnjurul bratului ei, Tnvreme ce cealalta
mana Ti apuca bratul ramas liber.
- Alex, trebuie sa ma asculti. Ai facut o
greeala,. striga Katelin alarmata.
- O greeala? uiera el. Raportul nu minte!
- Desigur, numai ca nu este vorba despre mine.
E vorba de verioara mea. Nu se putea gandi la
318
nimic mai bun, in acel moment.
Instantaneu, ii sl&bi stransoarea.
- Verioara ta? SpranCenele negre i se arcuira
deasupra ochilor de carbune. In raport nu e vorba
de nici o verioar&.
- Putina lume tie de existenta ei, numele ei este
Kat. Katelin se agatE de orice, numai sa scape din
stransoarea mainilor lui.
- Kat? Alex privi tn jos, sceptic, la femeia din
mainile lui. Dorea din toate'fibrele fiintei sale sa o
ereada. Toate visurile lui erau legate de ea i Alex
tia ca, daca toate visurile acestea s-ar fi dovedit o
farsa fara sens, nu ar fi putut suporta ocul
adevarului.
- Kat seamana cu mine foarte mult, Alex. De
aceea oamenii din Londra au confundat-o cu
mine! Katelin sjmti ca presiunea asupra bratelor ei
slabete ii mulfumi Domnului, in gand, ca el
credea ceea ce-i spunea.
- Am auzit vorbindu-se despre un capitan de
piraji care folosete acelai nume, Kat.Ar putea
319
oare fi verioara ta, care sa te fi urmat In Caraibe?
- Da, Alex, da! declara Katelin. Lasa-1. sa
creada orice, Ii spuse In gand. Numai sa scape de
aici!
Instantaneu, comportarea lui fa{a de ea se
schimba. Mainile Incepura sa-i mangaie bratele, in
timp ce duritatea din jurul gurii i barbiei se
indulci.
- Imi pare atat de rau Katelin, te rog sa ierfi
comportamentul meu brutal. Dar, cand am citit c5
ai fost Tntr-o casa dezonorata, am banuit natural,
ca tu... Nu Ti putu duce la bun sfarit cuvintele.
Acum, ca o considera din nou pe Katelin femeia
visurilor sale, nu mai putea pronunta cuvinte
nedemne Tn prezen|a ei, retmandu-i-le Tn gand,
pentru verioara ei. Aceasta verioara a ei numita
Kat era tot atat de rea, pe cat era Katelin de buna.
- Nu-i nimic, Alex. Katelin respira mult mai
uurata, netiind prea bine ce i-ar fi putut face
Alex, dar neavand nici cea mai mica dorinfa sa
afle acest lucru.
320
- Arafi cam palida, draga mea. Sper sa nu-fi
revina boala din ultimele zile. Alex era foarte
preocupat de starea sanatafii ei.
- Poate ca, Intr-adevar, ma simt putin obosita.
A fost o greeala din partea mea sa vin aici, astazi.
imi pare rau ca te-am dezamagit. ii trebuia timp sa
se gandeasca i sa analizeze cele ce se petrecuserS
aici, In birou. Ii aparuse ca un om cu totul diferit
fafa de cel care o curtase.
- Oh, draga mea, nu m-ai deranjat deloc. Se
comporta de parca informafia pe care o primise
despre ea, ca ?i abuzul pe care i-l permisese fafa
de ea, nu ar fi avut loc niciodata.
- Te voi conduce la Coral Rose.
Katelin nu avea nevoie de escorta i nici nu
dorea ca el s-o urmeze la Coral Rose. Avea
nevoie de timp, ca sa chibzuiasca asupra celor
Intamplate.
- Nu-i nevoie, Alex. Cred ch am sa plec chiar
acum. Sunt convinsa ca ma pot intoarce la Coral
Rose, fara nici o problema. Se indrepta catre ua
321
biroului, iar, tn subcontient, ii finea respiratia in
piept, de teama ca nu cumva ei sa puna din nou
mana pe ea i sa insiste s-o conduca.
Alex Blackthorn o opri Ia ua, inainte de a-i da
drumul sa piece, ti lua mana intr-a sa i ii lipi
buzele de Tncheietura ei. Ochii negri, scrutatori, o
privira drept in fafa, pe cand el murmura:
- Nu te necaji gandindu-te la acea verioara
nestatornica, draga mea. Ifi promit ca nu voi mai
aduce niciodata in discufie acest subiect.
Katelin simfi un fior de gheata alergandu-i de-a
lungul spinarii, auzindu-i cuvintele. Tot ceea ce
putu face era sa dea din cap aprobator. in ce
dracului, intrase? Nu numai ca era in continuare
logodita cu acest om, dar ti mai inirase i
minciuni sfruntate. i partea cea mai grava era ca
admisese ca este la curent cu existenfa capitanului
de pirafi, cunoscut sub numele de Kat.
322
17
Era .tarziu. Taverna Cainele de Mare era
animata, iar in salonul din fata toate locurile erau
ocupate. intr-un coif intunecat al carciumii, doi
oameni vorbeau cu mult interes, atenfia fiindu-le
distrasa numai atunci cand Mercy, sau o alta fata
de la tejghea, le umplea canile i incerca sa
determine pe unui din ei sa se desparta de o parte
din banii sai, in schimbui favorurilor oferite intr-o
camera de la etaj.
In acel moment, ambii barbati pareau total
indiferenti fata de fetele de la tejghea. Cel mai
voiriic purta cu ostentatie o barba mare, neingrijita
i avea un belciug de aur atamat de o ureche.
- Am o idee, sa-mi transform corabia intr-un
vas de sclavi, spuse pe un ton coborat. Fildeul
negru se va afla acolo unde sunt i bani. Am auzit
ca America plange dupa sclavi, iar catigul Ia un
323
vas plin cu negri este de un dolar la o livra de om!
Barbatul aezat in fata lui II apuca de gulerul
hainei negre, scuturandu-1 de umeri.
- Nu-mi pasa nici cat negru sub unghie ce ai de
gand sa faci, dupa ce voi termina cu tine. Imi eti
dator i nu am de gand sa raman paguba?. 0 vreau
pe acea femeie c&pitan de pirafi, pe nume Kat, iar
tu va trebui sa o gaseti i sa mi-o aduci!
- Asta e pentru ultima oara. Pretul pe capul
meu a ajuns prea scump. Chiar in acest moment,
sunt urmarit de un om pe care nu i-am mtalnit
niciodata. Se spune ca e un tip grozav i ca
privirea lui de argint acuza pe oricine mtalne^te.
tiu cand imi va veni ceasul i fyi spun ca acum e
gata. Omul goli ultimele resturi de bere din ulcica.
Ochii negri ai celuilalt II fintuiau, sfredelindu-i
sufletul.
- Vom Incheia afacerile noastre cand ifi voi
spune eu! Nu uita cine fi-a dat corabia i echipajul
i cine Ifi trimite informafii despre cele mai bogate
vase care tree prin Caraibe. Am nevoie de tine,
324
J ack, aa ca nu ma dezamagi. Gasete femeia i
adu-mi-o!
PiratuI cunoscut sub numele de Bristol J ack nu
se temea de nici un alt om din Caraibe aa cum se
temea de omul din fafa lui. Avea motivele lui sa se
teama, Ti spusese siei. Vazuse ceea ce putea face
cu ajutorul acelui blestemat de cujit cu lama
ascufita, de care nimeni nu ?i dadea seama ca-1
purta cu sine, decat atunci cand era prea tarziu.
Vazuse, de asemenea, puterea pe care banii sai i-o
adusesera TnCaraibe. Dispunea de mijloace de a
pune o fntreaga linie maritima pe urmele lui, daca
ar fi dorit acest lucru. Aadar, dadu Tncet din cap.
- Am s-o gasesc pe Kat pentru tine, nu te teme
de asta.
- Mai e ceva Tnplus, J ack. Daca mi-o aduci, te
voi rasplati generos!
Bristol J ack clatina din nou din cap, In semn de
aprobare i, cand Mercy Ti umplu ulcica, Ti goli
confinutul dintr-o singura sorbitura, lunga.
- Eti grozav, capitane, ce mai! ii facu un semn
325
cu ochiul lui J ack, apoi, intorcandu-se catre
celalalt barbat, ii zambi i lui, la fel de imbietor.
J ack ii impinse scaunul i baigui ceya, cum ca
trebuie sa se Tntoarca pe vasul sau. Barbatul
imbracat intr-o pelerina neagra se ridica i el de la
masa, dar ochii sai intunecafi zabovira o clipa
asupra fetei, inainte de a-i face drum spre ua
tayemei. Pe cand parasea carciuma, facu un semn
cu capul in direcpa tinerei femei, in Vreme ce o
matahala uriaa de om pai alaturi. Acesta din
urma parea sa-1 infeleaga, fara a mai fi nevoie de
cuvinte i se intoarse in tavema. Gasind-o pe
Mercy, ii opti ceva la ureche, ceea ce o facu pe
fata sa zambeasca din toata inima $i sa dea din
cap, incantata.
Omul infaurat in pelerina disparuse, in vreme
ce celalalt barbat facea aranjamente.
Grande Terre se ridica din valurile marii
tropicale a Caraibelor, ca o bijuterie. Stand in
picioare pe puntea vasului Ochii lui Kat, Katelin
326
privea insula cu nerabdare. Pentru prima data de
cand devenise capitanul corabiei, statea Tn faja
oamenilor, ca un egal al lor. tia ca reputatia ei i
a vasului ei se Intinsese precum focul i mai tia c&
Ti facuse mulfi dumani i nu ar fi ramas deloc
surprinsa daca ar fi fost nevoita s se apere Tn
mijlocul acestui viespar tropical de barbafi i femei
deopotriva de periculoi. Simfindu-i sangele
pulsand cu curaj, tia ca este pregatita sa faca fafa
oricarei provocari, tanjea dupS aventurile pe care i
le oferea Grande Terre!
- Asta-i insula, Kat? Tntreba J oshua emofionat.
Venind din bucatarie i proptindu-se de balustrada
de pe pUnte, scruta apele spre a vedea mai bine
farmurile insulei.
- Asta-i Grande Terre, J oshua. i acum, nu uita
ce ne-am Tnfeles. Sau Pete, sau Simon te vor
Insoji tot timpul cat ne vom afla pe insula. Nu
vreau sa-mi fac griji din pricina ta.
J oshua se grabi sS dea din cap afirmativ. ii
pl&ceau ambii barbafi pe care Ti men|ionase sora
lui i nu Tl deranja deloc prezenja lor alaturi de el.
327
- Crezi ca vom intaini mulji pirati, surioara?
Ochii lui verzi cercetau insula, cu un sentiment
amestecat de nerabdare i uimire. Crezi ca-1 vom
intaini pe J ean Laffite?
Katelin nu voia sa-i strice buna dispozifie, atata
vreme cat se va afla pe insula Grande Terre, aa
incat zambi, ingaduitoare, fata de entuziasmul lui
copilaresc. Nu o lasa inima sa-i spuna ca, mai muit
ca sigur, aceasta era ultima oara cand ei mai
nav-gau la bordul vasului Ochii lui Kat. Avea bani
care sa ajunga destul de mult timp i era hotarata
sa nu se marite cu Alex Blackthorn. Se mulfumea
cu gandul ca toate speranfele indicau o recolta
buna de zahar i bumbac in acest an, la Coral
Rose. Ea i J oshua vor fi lipsifi de griji, dar pentru
moment voiau sa profite cat mai mult de prezenja
lor pe insula Grande Terre.
Pufin timp mai tarziu, Katelin i J oshua i top
ceilalfi, cu excepfia celor din primul cart, se aflau
in barci, vaslind-catre {annul care se afla la scurta
distanfa in fa|a lor.
Pe insula, se dusese imediat vestea ca Ochii lui
328
Kat a ancorat in largul coastelor. Aproape top
locuitorii insulei Grande Terre ieisera afara din
cladirile de lemn, care constituiau locuinfele i
magazinele lor. Top ochii erau apntiti pe corabia
piraplor, despre care auzisera atatea zvonuri, in
ultimele luni.
Katelin observa imediat ca cei care stateau pe
mai alcatuiau un grup de indivizi grosolani.
Femeile, in marea lor majoritate, erau trecute i cu
privirile ratacite, hainele lor uzate erau murdare ?i
atarnau pe ele in zdrenfe. Barbapi nu aratau cu
mult mai bine, cu parul i barbile aspre i
neingrijite, cu trupurile neimbaiate de mult prea
multa vreme. Dar, cu o micare a capului,
zvar!indu-i buclele ca de carbune pe spate,
Katelin le permise tuturor sa o priveasca,
ridicandu-i capul i infruntand curajoasa fiecare
privire. Ea era Kat, capitanul unei corabii
minunate i ii facuse deja un nume i un renume
in aceste insule. Ochii ei verzi straluceau de
inflac&rare, cand puse piciorul pe uscat.

Nu zabovira prea mult pe plaja. Slade fusese pe


329
insula de mai multe ori i Ii conduse imediat spre
direcfia care ducea spre interiorul oraului.
Grande Terre nu era prea mare. Satul nu parea
sa aiba alte construct, in afara catorva casuje din
lemn, ridicate in graba, de-a lungul plajei
nisipoase. Ceea ce conferea Insa frumusefe insulei
era vegetati^bogata, cu frunzi? dens, care inunda
Tntreaga insula.
Pe cand Slade conducea grupul lor spre centrul
satului, oamenii ieiserS afara i priveau
procesiunea neobinuita de barbati, m fruntea
carora paea acea femeie frumoasa, imbracata Tn
pantaloni i cizme, cu un pumnal Tncrustat cu
pietre, Tnfipt la brau. in capul strazii prafuite,
grupul se opri in fafa unei cladiri Tnalte, care parea
a avea o destinafie mai importanta.
- Sa intram inauntru, sa mancam i sa bem
ceva, capitane . Este tot ce poate oferi insula mai
bun, sugera Slade.
Intrand Tn cladire, Impreuna cu Tad i Slade,
Katelin clipi din ochi Incercand sa se adapteze
330
intunericului din interior. Timp de un minut,
grupul ramase in picioare, in pragul uii. in cele
din urma, Dirk o lu pe Katelin de braf i o
conduse catre colful odaii, la o masa la care se
ajezara top patru.
Imediat, barbatul solid din spatele tejghelei se
apropie de masa.
- Afi venit pentru camaval, baieti? O sa vedefi
peste ce loc prietenos afi dat, putefi avea Tncredere
m cuvantul lui Sammy Bates, in orice caz, cred
ca, pan5 deseara, nu vefi mai gasi nici un loc in
tavema, nici macar in picioare.
Tad aproba din cap, spunandu-i omului de la
tejghea ca, intr-adevar, venisera pe insula sa se
bucure de camaval.
- i acum, omule, da-ne cate o ulcica de bere
mie i baiefilor astora.
- Ce avefi de mancat? Echipajul meu i cu mine
am vrea ceva cald, spuse Katelin.
Privirea patronului deveni dintr-o data mai
iscqditoare.
331
- Am auzit ca Ochii lui Kat are un capitan mai
mult decat placut la vedere. Trebuie sa recunosc
ca vorbele sunt mai prejos decat realitarea,
capitane . incerca sa schifeze un fel de reverenfa
galanta. Femeia mea, Moll, a gatit o tocana
grozava, care merge de minune cu cateva felii de
paine de secara.
Catre sfaritul mesei, taverna devenise animata
i mai galagioasa. Katelin ii impinse farfuria
deoparte, ascultand vorbaria i strigatele vesele din
jurul ei. Se lasa.pe spatele scaunului, sorbind uor
din berea din ulcicS.
Era evident ca, mai devreme sau mai tarziu,
aproape top piratii i contrabanditii, impreuna cu
femeile lor necioplite, care alcatuiau majoritatea
populatiei de pe insula, se vor Tnghesui spre
taverna lui Sammy Bates. 0 femeie ii refinu
atentia lui Katelin. Era inalta i cu umerii largi.
Pieptul ei plin, oldurile unduioase atrageau
deopotriva i atenfia barbatilor, dar, ceea ce o
facea sa iasa atat de mult in evidenta, era parul
lung, rou ca focul.
332
Privirea ei cerceta carciuma, inca din pragul
uii.
- Unde este? striga. Unde este cea care se
numete Kat?
Fara a se opri din mersul cu pai mari, femeia
traversa Tncaperea i se opri in fata mesei !a care
edeau tanara cu parul negru i cu trei barbati.
- Tu eti Kat? Privirea ei albastra, de cristal, o
fixa pe Katelin; nu se opri nici macar o secunda
asupra barbatilor care edeau la masa cu femeia-
capitan.
Katelin ii clatina uor pletele negre, in vreme
ce, pe sub masa, mana i se indrepta spre manerul
sabiei aflate in teaca, ce atarna de soldul ei.
Katelin clatina din nou din cap.
- Mi-ai furat marfa!
- Cred ca deviza sub care navigheaza o corabie
de pirafi este dreptul primului venit. Slade se
ridica Tnpicioare.
Privirea femeii se muta de pe Katelin asupra
barbatului care statuse aezat la masa, alaturi de
333
ea, dar care, odata ridicat in picioare, o depaea
cu cel pufin un cap. Incet, trasaturile* i se
schimbara, pe fafa ii aparu o privire de
neincredere, amestecata cu surpriza.
- Slade? Tu eti cu adevarat? Ochii albatri ai
femeii se rotunjira, iar, in clipa urmatoare, i se
azvarli in brafe. tiam ca nu puteai ramane
deoparte pentru multa vreme.
Slade zambi cu toata gura, in timp ce o
strangea la pieptul lui puternic.
- Sonja, vad ca ai ramas la fel de irezistibila ca
intotdeauna.
- Nici tu, motan batran ce eti, nu te-ai
schimbat deloc!
- Aici greeti, Sonja. Multe s-au schimbat in
trei ani, de cand nu ne-am mai vazut. Slade radea,
incantat sa priveasca din nou aceasta creatura
afafatoare.
- Pai, sa-mi povesteti totul. Ai venit la
camaval? Eti impreuna cu echipajul de pe Ochii
lui Kat? Privirea ei albastra il cerceta cu o
334
stralucire neobinuita In ochi - din varful capului,
acoperit cu plete aramii pana la umar, in jos, peste
trupul mare, vanjos. Nu mai putea atepta pana ce
ar fi rsimas singuri.
- Spune-le oamenilor tai sa-i comande de baut,
iar eu te voi prezenta capitanului meu, asa cum se
cuvine. Oamenii care o insoteau pe Sonia erau
gata oricand sa pomeasca la atac, sau sa se apere,
dupa cum era cazul.
- Capitanul tau? Vrei sa spui ca ai ajutat-o
sa-mi fure marfa? Intorcandu-se catre oamenii ei,
ii clatina capul rou, dandu-le sa inteleaga ca, de
acum incolo, se va putea descurca singura.
Slade ii impinse scaunul inainte, catre Sonja i
atepta ca ea sa se aeze.
- Haide, Sonja, tii la fel de bine, ca i mine, ca
galionul spaniol era la indemana oricui spre a fi
pradat. Pur i simplu, ifi pare rau ca Ochii lui Kat
1-au gasit inaintea ta. Slade ranji satisfScut, pe
cand se aeza alaturi de ea.
Femeia cunoscuta sub numele de Sonja ii
335
indrepta atenfia asupra lui Katelin.
- in regula, i|i dau dreptate. Eti tot atat de
aratoasa pe cat se spune, dar, ma intreb, daca eti
la fel de buna ca sa fii capitan pe o corabie de
pirafi?
Katelin fi deschise gura s-o puna la punct pe
aceasta femeie, dar, inainte de a putea rosti
cuvintele usturatoare, care ii stateau pe limba,
Slade raspunse in locul ei.
- Kat tie sa lupte mai bine decat majoritatea
barbatilor pe care ii cunosc, Sonja, i tie sa
comande la fel ca cel mai destoinic dintre ei.
La auzul acestor vorbe din gura lui Slade,
Sonja se uita mai bine la femeia pe care o
considera de mai multe luni rivala ei.
- Trebuie- sa recunosc ca spaniolul care ?{i
inchina osanale, laudandu-ti frumusetea nu mi-a
inspirat deloc sentimente de simpatie fata de o alta
femeie pirat, care bantuie prin Caraibe, atunci
cand a venit la mine sa mi se vaiete ca vasul sau
iusese deja atacat i pradaL
336
- Vrei sa spui ca i tu eti capitanul unui vas de
pirafi? intreba Katelin, Tncepand sa se distreze pe
seama acestei situajii.
Pentru prima data, Sonja Ti zambi lui Katelin.
- Corabia mea este cunoscuta sub numele de
Lynx. N-ai auzit de ea?
Katelin fu nevoita sa recunoasca faptul ca nu
auzise de cealalta corabie, dar se grabi sa adauge.
- Fratele meu i cu mine nu ne amestecam de
obicei, Tnafacerile altora. Este pentru prima data
cand am venit pe insula Grande Terre, sau pe
vreo alta insula, unde pirafii sunt lasafi Tnpace, sa
hoinareasca dupa pofta inimii, aa Incat nu prea
suntem la curent cu ceea ce se Intampla prin
Caraibe.
- Pai, Kat, trebuie sa-ti schimbi atitudinea cat
mai curand. Cand arafi aa ca tine, pofi sS dispui
de orice om din Caraibe, chiar de LafFite Tn
persoana. Sonja daduse o alta interpretare
cuvintelor lui Katelin, crezand ca tinerei femei Ti
lipsete compania masculina.
337
- Nu la asta ma gandeam, cand am venit pe
Grande Terre. Am sosit aici ca sa ne odihnim
cateva zile.
Sonja Ti dadu capul pe spate, fluturandu-i
cascada roie, ca focul, a parului.
-Odihna? Nu exists aa ceva pe aceasta insula,
declara cu voce tare. Carnavalul este o ocazie
cand insula se transform^in aa fel, incat lumea sa
se bucure de viafa, sa bea, sa mSnance, sa uite de
ce a fostieri i sa creada ca ziua de maine va fi
mai buna.
Risul lui Tad se alatura celui al Sonjei.
- Eti plina de via{a, fetifo! E?ti o femeie pe
gustul meu.
Clipind indrazneafS, Sonja u raspunse pe
acelai ton:.
- Iar tu eti un barbat cu care mi-ar placea
sa-mi pierd putin timpul. Poate mai tarziu, ne-am
putea vedea in cabina mea, pe Lynx.
Sonja rase tare, observand privirea ocata a lui
Kat. Linitete-te, Kat. Ai sa descoperi ca sunt
338
femeia care nu se da Tn laturi sa-i potoleasca
foamea, atunci cand e vorba de barbafi. De fapt,
Ssta e i unui din motivele pentru care am finut sa
vin Tn acest an la camaval. Maine seara ma
Tntalnesc cu un diavol cu ochi de argint, care e
capitanul unui vas.
Un capitan de vas cu ochii de argint? Oare
aceasta femeie vorbete despre Garrick Steele? se
Intreba Katelin, dar, imediat, Ti alunga din cap
aceasta idee, care era un npnsens. Faptul ca
Garrick Steele nu Ti parasise niciodata gandurile o
facuse sa creada Tntr-o asemenea posibilitate
absurda. Dei nu-1 vEzuse de saptamani de zile,
din noaptea cand venise Tngradina Ior .de la Coral
Rose, Katelin Tl visa Tn fiecare noapte i, auzind-o
pe cealalta femeie vorbind despre ochii lui alba$tri
de argint, care aveau puterea magica sa o topeasca
aproape instantaneu, Tl revazu aievea cu ochii
minfH.
- Eu i baiejii ne ducem sa privim la luptele
greco-romane. Va. lasam pe voi, femeile, sa va
cunoate{i mai bine. Slade clatina din cap,
339
indicand jocurile care mcepusera peste drum de
carciuma.
- inca un rand, Sammy, pentru mine i Kat,
striga Sonja catre tejghetarul gras, pe cand
oamenii plecau de la masa lor. Poate ca dupa ce
mai bem ceva, am sa-|i povestesc totul despre
acest pirat aratos, pe care am pus ochii, Kat. De
multa vreme nu am mai stat de vorba cu o femeie.
- Ai auzit ceva despre corabia de care Ji-am
spus noaptea trecuta sa ai grija? fl intreba Sonja pe
tejghetarul Cel gras.
- Nu, tot ce tiu este ceea ce Ji-am spus noaptea
trecuta. Cand a fost ultima data pe insula,
echipajul spunea ca se vor intoarce pentru
camaval. Nu cred ca Vrajitoarea Marii sau
capitanul ei te vor dezamagi, Sonja.
- Vrajitoarea Marii, striga tare Katelin.
Diavolul de cSpitan cu ochi de argint era Garrick
Steele! Se va afla aici, pe insula Grande Terre, la
camaval; Katelin nu tia daca sa rada sau sa
planga.
340
18
Catre miezul noptii, Katelin si echipajul sau
vasleau, Tntorcandu-se pe Ochii lui Kai. Taverna
lui Sammy Bates se dovedise, Tntr-adevar, locul
cel mai atractiv i mai animat de pe insula. Spre
sfaritul serii, in barca, Tn timp ce Tl finea pe
J oshua Tn brafe, Katelin Ti simfea ochii
Tnchizandu-i-se de oboseala.
- imi place de ea, Kat. Cand micul echipaj
ajunse langa vas, vocea somnoroasa a fratelui ei o
trezi din gandurile Tncare se cufiindase cu totul.
- Ce Tfi place, J oshua?
- Femeia pirat cu parul rou.
>Ah, creatura aia, replica scurt Katelin pe cand
oamenii din barca Tncepusera deja si se cajere pe
scara de franghie de la bordul vasului.
- Mi se pare ca este foarte atragatoare. Pun
pariu ca e Tnstare de orice.
- Nu m-ar mira, Ti raspunse Katelin, Tnainte ca
341
J oshua sa Inceapa sa se cafere pe scarl
Katelin simp o durere crescanda in ceafa i,
frecandu-se cu degetele, ca i cand ar fi vrut sa
scape de durere, ii spuse ca, probabil, a baut prea
multa bere.
Urmandu-1 pe J oshua, in sus, pe scara, tot atat
de agilS ca orice marinar, Katelin nu zabovi deloc
pe punte i se duse direct in cabina ei. Odata
ramasa singura, ii trase cizmele inalte din piele
de vifel i ii puse deoparte armele. Umbland prin
camera, cu picioarele goale, se opri m fafa
dulapului In care se afla costumul de carnaval pe
care avea sa-1 poarte maine seara. Apoi, ii
indrepta paii spre balconul care dadea catre mare.
Timp de cateva secunde, ochii ei verzi srabatura
intinderea nesfarita a marii, scaldata in lumina
lunii, cantarind corabiile care se aflau ancorate in
larg. Privirea i se mtoarse catre insula i un tremur
de nerabdare ii strabatu trupul, gandindu-se la
Garrick Steele.
ii spuse ca va inverita ceva, indiferent ce, ca sa
se justifice in fafa' echipajului i va parasi Grande
342
Terre. ii aduse anjinte de placerile incredibile, pe
care le traise in brafele acelui desfranat de capitan
1 un geamat infundat ii scapa de pe buze. In
acelai timp, ti intinse mainile i apuca balustrada
care inconjura balconul, ca i cand ar fi fost
singurul punct de sprijin.
Barbatul visurilor ei, i nu barbatul cu care era
logodita i cu care trebuia sa se marite, avea sa fie
pe insula maine. i, dei Katelin tia ca scopul
prezenfei lui pe insula era sa intalneasca o alta
femeie, nu ii putea refine emofia, care Ii
cuprindea intreaga fiinfa.
De ce sa piece de pe insula? se intreba. Nimeni
nu tia ca frumoasa Katelin Ashford i Kat erau
una i aceeai persoana. imbracata in costumul de
camaval, nimeni nu o va recunoate i, cu masca
pe fa^a, il va putea inela chiar i pe Garrick
Steele: Ar putea, aadar, sa-1 priveasca pe cand
atrage i seduce o alta femeie i, daca s-ar mai
intoarce la ea vreodata, ca in noaptea din gradina
de la Coral Rose, atunci va fi inarmata impotriva
lui - memoria femeii pirat cu parul rou, numita
343
Sonja, atarnata de pieptul ei. Astfel va putea sa
uite aceie nopfi de pasiune nebunS, petrecute in
brafele lui. Va putea sa inmormanteze aceste
amjntiri o data pentru totdeauna i nu va mai fi
torturatE de amintirea capitanului cu ochii alba tri
de argint!
Katelin fu intampinata cu fluierSturi i chiuitun,
in momentul in care piciorul ei, mcaltat intr-un
pantof rou cu toe m alt pa i pe puntea superioara
a vasului
- Dumnezeule, surioara, arS|i grozav! J oshua
?i holbase ochii verzi, privind-o pe sora lui care
statea in picioare m fa|a lui, intr-un costum rou
aprins De sub fiista ieeau volane peste volane de
dantelS neagra, iar in varful capului, peste buclele
intunecate, purta o bonetica din aceeai dantela
neagra.
Katelin descoperise rochia flamenco intre alte
lucruri care alcatuisera bogata incarcEtura a unui
vas spaniol, pe care Ochii lui Kat ll pradasera cu o
344
luna Tnurma. Atunci nu fusese hotarata sa refina
costumul, dar acum, simjind privirile admirative
ale echipajului, era mulfumita de ceea ce facuse.
Manecile roii ii acopereau brajele, corsajul, s triins
pe trup, cobora sub taiie. Simtea pe piele
magaierea satinata a juponului si a corsajului.
J inandu-i strans cu mana masca roie, cu pene
negre pe ambele laturi, care Ti acoperea numai
jumatatea de sus a fetei, zambi dragastos catre
fratele ei, care era Imbracat Tnpirat, ca majoritatea
echipajului.
- Arafi splendid, J oshua.
- Ai sa-i dai gata pe top de pe insula, capitane .
Eu i cajiva baie|i vom fi cu ochii pe tine, nu-fi fa
griji. Dirk facu un pas inainte, privind naucit
frumusetea incredibila a capitanului
- Nu-i nevoie,. Dirk. Am pumnalul cu mine.
Mana i se odihnea ujor pe manerul armei
Tncrustate cu pietre pretioase, care se potrivea atat
de bine cu costumul, incat, la o prima vedere, nu
putea fi descoperit. Cu cat vor fi mai pufini
oameni in jurul ei, cu atat mai sigur era faptul ca
345
nu va fi recunoscuta de Garrick Steele.
Oamenii ii puteau da seama, dupa inclinarea
b&rbiei, ca nu pot argumenta impotriva deciziei ei.
- i la ce ora zici cS. te-ai intors azi-dimineafa,
pe corabie? Katelin schimba subiectul, privindu-1
pe Tad drept in fata.
- Nu de mult, surioara. L-am vazut vaslind
intr-o barcuta, venind dinspre Lynx, raspunse
J oshua, mai inainte ca Tad sa fi avut timp sa spuna
ceva
Echipajul izbucni in ras, iar Tad simti ca se
inroete la fafa.
- Fata a vrut sa-mi arate corabia i, in cabina ei,
am descoperit cateva lucruri interesante.
- Cum arata Lynx? J oshua intelesese cuvintele
lui ca atare. E la fel de buna ca Ochii lui Kat? Are
capitanul o panoplie cu arme in cabina i v-aji
luptat cu sabia?
- Pai, baiete, ai putea s-o iei aa, adica, eu i
capitanul de pe Lynx ne-am jucat pufin cu sabia.
Facu un semn cu ochiul in direcfia celorlal|i
346
barbafi, in vreme ce-1 tmpingea pe J oshua spre
capatul cabinei, unde cafiva oameni din echipaj
incepusera sa coboare pe scara de franghie in
barcile micufe, care-i a^teptau.
- Atunci imi inchipui ca ai petrecut stranic.
- Asta aa e, baiete. Tad ranji larg, cu toatS
gura, inainte de a-i da baiatului mana sa coboare
pe scara de franghie. -
- Deci te-ai distrat bine cu Sonja? Katelin parea
surprinsa si-1 vada pe Tad atat de bine dispus. Nu
se gandise ca o asemenea femeie indrazneafa i
neru^inata putea exercita atata atractie asupra unui
barbat ca Tad.
- Da. Fata are o inima de cucoana.
Katelin nutrea propriile ei dubii in ceea ce
prive$te calitatea de cucoana a capitanului de pe
Lynx, dar ii pastra reflecfiile pentru ea.
- Deci Sonja va veni devreme pe, insula in seara
aceasta? Soarele tocmai incepea sa apuna, iar
Katelin se intreba cat timp mai era pana ce o va
vedea pe cealalta femeie i, poate, i pe Garrick
347
Steele.
- Are un plan, vrea sa Intalneasca pe un anume
capitan, dar dac<L ar fi dupa mine, eu m-a
remtoarce pe Lynx i tn noaptea asta. Tad ranji
nerabdator.
Chefliii de pe strazi o asurzeau pe Katelin, nu
auzea tn jur decat fipete i rasete stridente.
-Un timp, echipajul ramase impreuna, trecand
de pe o strada pe alta, urmand un grup de
petrecareti, apoi alaturandu-se altui grup. La
fiecare casa sau cladire unde se opreau, erau
servifi cu vin, sau cu bere i cu mancare din
belug.
Totui, dupa un timp, echipajul de pe Ochii lui
Kat tncepu sa se impratie, cautandu-i propriile
mijloace i ocazii de distractie. J oshua, impreuna
cu Pete i Simon disparura de langa Katelin, tn
vreme ce ea, cu Tad i Slade se tndreptau spre
tavema lui Sammy Bates.
- Hai, fetifo. Sa vedem daca Sonja este in
carciuma. Fata asta poate arde de nerabdare sa ni
348
se alature, sa petrecem impreuna.
- Du-te tu inainte, Tad, i tu, Slade. Vin i eu
intr-un minut. Dar nu uitafi, identitatea mea
trebuie sa ramana secretl Katelin ii potrivi masca
pe jumatatea de sus a fefei, asigurandu-se inca
odata ca e bine fixata, dupa care intra in tavema
zgomotoasa.
Barbafii ca i multe din femeile din carciuma,
ii intrerupsera ocupapile in acel moment, cand
femeia imbracata in costum de flamenco, rou ca
focul intra inauntru. Tocurile inalte, rosii tacaneau
pe podeaua pardosita cu lemn, care ducea de la
ua de la intrare pana in fafa tejghelei.
Mai roulfi barbati se ridicara de la mesele unde
beau cu prietenii, cu intenjia de a aborda femeia.
Din toate parole i se oferea de baut i, cand un
barbat se indrepta catre fata, ca sa puna mana pe
ea, un altul sari de la locul lui ca sa-1 impiedice s-o
atinga i cei doi se luara la bataie.
Cu capul sus, cu barbia ridicata, Katelin privea
in jurul incaperii. Abia daca ii auzea pe cei din
349
jurul ei, nedandu-i seama de incaierarea pe care o
provocase in tavema lui Sammy Bates. E aici, ii
repeta necontenit in minte. Garrick Steele se afla
aici, in carciuma asta i statea la masa in mijlocul
incaperii cu Tad i Slade. Sonja statea pe
genunchii lui, dreapta, intr-un costum de camaval.
Dei era, la randul lui, costumat, Katelin ii
dadu seama ca nici un alt barbat nu putea arata asa
de bine. Privirea ei verde se opri fascinata asupra
sultanului cu ochii albatri, de argint, i cu parul
intunecat, simfindu-i chemarea cutezatoare.
Costumul lui, inclusiv turbanul i masca de pe ochi
erau dintr-o matase alba, stralucitoare. Trasaturile
sale intunecate, cu pielea bronzata din plin de
soarele marii, contrastau putemic cu ochii de ofel,
facandu-1 sa apara chiar mai frumos decat i-l
amintea.
Garrick intrase in tavema numai cu cateva
minute inaintea lui Tad i a lui Slade, in momentul
in care luase loc la o masa libera, Sonja ii ieise in
intampinare, aruncandu-i-se pe genunchi i
sarutandu-1 indesat pe gura. Garrick incerca s-o
350
tempereze pe mult prea exuberanta Sonja, cand
cei doi barbafi se apropiara de masa lui. Cand afla
ca erau prietenii Sonjei, Garrick ii invita imediat sa
li se alature, sperand ca ei sa-i ofere femeii un
divertisment mai vesel decat era el dispus sa-i
acorde. Ramase impietrit, ca i ceilalti barbati din
taverna, cand se intoarse sa priveasca femeia
stralucitoare, care intrase in carciuma.
- Ce-i cu tine, Garrick? intreba Sonja.
Intorcandu-i capul in direcfia in care el privea,
vazu imediat cauza care-1 adusese intr-o asemenea
stare de transa. La dracu, cine o fi femeia asta care
provoaca atata agitatie? 0 scanteie de gelozie
aparu in ochii i in glasul femeii cu par rou.
- E carnaval, fetito. De-aia sunt costume. Nu
trebuie sa tim cine se ascunde sub ele, incerca
Tad sa domoleasca temperamentul inflamabil al
Sonjei. In orice caz, fetifo, sa tii ca eti cea mai
frumoasa fatuca de pe toata insula Grande Terre.
Pentru moment, Sonja pSru impacata la auzul
acestor vorbe, dar, in clipa urmatoare, cand Tad
facu un semn cu mana catre splendida femeie in
351
rou, chemand-o ca sa vin5 la masa lor, Sonja ar fi
vrut sa-1 stranga de gat,.cu mainile goale, pe acest
irlandez cu iimba dulce.
Chiar i fara invitafia lui Tad, Katelin s-ar fi
oprit la masa lor. Era atrasa de privirea sultanului,
ca musca de rniere.
Garrick aproape ca o rasturna pe Sonja pe
podea, atat de tare se grabi sa se ridice in picioare,
in fata acestei frumuseti. Masca ii acoperea partea
de sus a fetei, dar buzele tentante, roii, ii
ramasesera descoperite, iar pletele negre ii
incadrau fata, cazandu-i pe umerii de alabastru.
Costumul de un rou intens contrasta izbitor cu
puful negru, care de-abia ii acoperea partea de sus
a pieptului plin, bine strans in corsajul rochiei. in
acel moment, privirea ii cobori catre partea mai
scurta a rochiei, decupata in fafa, care lasa sa se
vada juponul bogat, i ii aluneca in jos, de-a
lungul picioarelor lungi, stranse in ciorapi negri de
matase i incalfate in pantofi roii, cu tocuri inalte.
Doar intr-un tarziu fu in stare sa-i recapete suflul
normal al respirafiei, in vreme ce privirea i se
352
ridica inca o data catre ochii verzi, acoperiji de
masca ro?ie.
-Ai ram as cu gura cascata, Garrick! murmura
Sonja calmandu-i nervii i apucand scaunul care
se afla intre Garrick i Tad. Ochii ei albatri
scanteiau de Ririe, privind femeia care statea Tn
picioare langa masa lor. Pe masura ce o cerceta cu
si mai multa atentie* Ti dadea seama ca femeia are
un aer familiar. Cand privirea i se opri asupra
pumnalului Incrustat cu pietre prepoase, ti aparu
un zambet uor pe buze. tergandu-i gura cu
dosul mainii, Sonja fu cea dintai care o invita sa ia
loc.
- Stai jos. il chem pe Sammy sa aduca o cana
cu bere.
- A prefera vin daca se poate. Katelin ii alinta
vocea ca o pisica torcand, cautand sa-i dea un ton
misterios, imbietor, in speranfa de a nu fi
recunoscuta.
- Nu-J i priete berea lui Sammy? ranji Sonja,
aducandu-i a'minte ca seara trecuta ea i Kat
353
consumasera o cantitate uriaS de bere.
Katelin Ti aminti acelai lucru i stramba din
buze, caci nu putea uita durerea de cap cu care se
intorsese pe vasul ei. Ignorand remarca femeii,
Katelin privi la cei din jurul mesei, iar ochii i se
oprira, o secunda mai mult decat era necesar,
asupra sultanului.
- Hai sa vedem... deoarece este camaval i nu
ne putem dezvalui numele adevarate, ma puteji
chema... ii chinuia mintea sa gaseasca un nume
adecvat ocaziei.
- Misterioasa doamna in rou, propuse Garrick,
iar tonul uor rSguit al vocii lui masculine o facu
pe Katelin sa simta fiori de curent electric, de-a
lungul spinarii.
- Exact, opti, numai datorita faptului ch. Tnacel
moment nu era Tnstare sa vorbeasca, sim|indu-i
privirea afintitS asupra ei. Mulfumi cerului ca
purta o masca pe fa{a, care Ti acoperea purpura pe
care o simjea cuprinzandu-i obrajii.
- Am sa te numesc pur i simplu Rou, rase tare
354
Sonja parand ca acest joc al prefacatoriei o
distreaza. Tu pop sa-mi spui Sonja, individul asta
mare e Tad, iar alaturi de el este Slade. Sonja
aflase Tnnoaptea trecuta, spre dezamagirea ei, ca
vechiul ei prieten se Tnsurase i era fericit cu
nevasta-sa.
- Iar acesta este c&pitanul de pe Vrajitoarea
Marii. Rostind aceste vorbe, Sonja Ti facu un
semn cu ochiul lui Katelin, ca i cand ar fi vrut sa-i
spuna ca nu exagerase cu absolut nimic noaptea
trecutS, cand Ti povestise despre capitanul vasului
Vrajitoarea Marti.
- Ma bucur, domnilor, Tmi pare bine, Sonja.
Katelin Tncerca sa-i menjina vocea Tngroata i
spera ca zgomotul din tavema Ti va estompa destul
de mult tonul vocii.
- Haide|i sa terminam i sa ieim Tn strada!
propuse Garrick. La urma urmei, noi am venit cu
topi pe insula Grande Terre pentru camaval. Ar
trebui sa vedem, cel pupn, ce ne ofera insula. ii
duse cana la gura, cu privirea palida nedeslipita de
femeia Tnrou, chiar i atunci cand o dadu peste
355
cap i o goli dintr-o singura inghiptura.
Pe cand grupul se apropia de ieire, trei barbap
intrara pe ua tavernei. Barbatul cel mai malt i cel
mai frumos dintre cei trei Ti opri imediat privirea
ochilar sai negri asupra femeii in rou. Cu o
plecaciune pompoasa, opri grupul care voia sa
iasa din carciuma lui Sammy Bates. Buzele sutyiri
i se lapra mtr-un zambet cuceritor.
- Domnioara, pur i simplu mi-ai taiat
respirapa. Eti cea mai frumoasa femeie care a pus
vreodata piciorul pe umila noastra insula!
Katelin zambi cu placere la auzul
complimentului.
- Dar, domnule, nu-ji poti da seama, deoarece
fata imi este pe jumatate acoperita.
- Ah, te asigur ca pot. Barbatul zambi i mai
mult, dandu-i seama ca vocea ei ascunde cea mai
mcantatoare feminitate. Ce-ar fi sa lai grupul asta
i sa vii cu mine i cu tovaraii mei?
In picioare langa Katelin, Sonja Ti opti:
- Nu .Ji-amspus eu, Kat? Asta-i J ean Laffite.
356
Eram sigura ca va cadea lat dupa tine la prima
vedere.
- Doamna este cu noi. Garrick facu un pas
Inainte i, apucand-o pe Katelin de braj, o trase
catre el.
- Ah, galantul capitan Steele. J ean Laffite se
intalnise anterior cu capitanul vasului Vrajitoarea
Marii i auzise multe vorbindu-se pe seama
curajului i puterii lui. Nu pop condamna un
gentleman care ii Incearca norocul, atunci cand
da peste o asemenea frumusete, nu-i aa?
Garrick dadu din cap, trebuind sa admita ca nu _
pop condamna nici un barbat care dorete
compania acestei femei In rou.
- Nu te condamn, J ean. Daca a fi in locul tau,
a incerca acelai lucru.
- Iar eu capitane , daca a fi in pielea ta in
aceasta seara, m-a considera foarte norocos.
Paind inainte, Sonja apuca braful ramas liber
al lui Garrick, simtind inca o data ca o sufoca
gelozia.
357
- Un om norocos, intr-adevar. J ean Laffite ranji
din nou, vazand micarea Sonjei, dupa care se
indeparta de grup i se alatura tovar5ilor sai.
La casa urmatoare, lui Katelin i se oferi un
pahar cu vin. Simpndu-?i capul amept, Katelin ar
fi vrut sS refiize, dar tovaraii ei baura cu topi, aa
incat fu nevoita sa dea pe gat bautura tare, sub
privirea lui Garrick Steele apntita asupra ei.
Pe cand grupul o pornea spre casa urmatoare,
Katelin se trezi imbrancita din spate de un pirat
beat i era gata sa cada, daca nu s-ar fi sprijinit de
pieptul lat al lui Garrick Steele.
- Oh, imi pare rau, murmura i incerca sa se
elibereze din brajele lui putemice.
- Mie nu. Vocea lui profunda ii patrunse prin
fiecare por, iar caldura degetelor lui, stranse pe
brajele ei, ii ardea carnea, pana in adancul
sufletului.
- Hei, voi doi, venip, striga Sonja peste umar,
in vreme ce Tad i Slade o escortau prin mulpmea
decheflii.
358
in curand, cei doi radeau i {ipau tn mijlocul
bejivanilor petrecarep - gustand mereu noi feluri
de mancare i de vin, Katelin aproape ca uitase
motivul pe care i-l invocase siei pentru a-i
justifica prezenja alaturi de Garrick Steele. Pentru
moment, se abandona distracjiei.
Pe cand sultanul i femeia tn rou ti urmau pe
Sonja i pe tovaraii ei, Katelin nu parea sa-i dea
seama de brajul putemic cu care Garrick ti
tnlan{uia mijlocul, din timp tn timp, atragand-o
spre el, pentru a o proteja de imbrancelile altor
grupuri de oameni. Nu ii dadu seama nici cand
Sonja i membrii echipajului ei disparusera din
vedere.
Chiar atunci, fara nici un avertisment, se isca o
rafala de vant care se napusti pe uli{e, maturand i
spulberand praful, urmata imediat de rapaitul unei
ploi torenpale.
intr-o secunda, strazile ramasera pustii, fiecare
alergand sa se adaposteascS sub cel mai apropiat
adapost. Katelin, uda pana la piele, radea
tmpreuna cu restul petrecaretilor. Sultanul o trase
359
dupa el, pana Tnpragul unei case goale.
Katelin Inceta dintr-o data sa mai rada, simfind
privirea fierbinte a ochilor albatri de ojel
evaluandu-i trupul prin rochia uda.
Degetele lui puternice, lungi i Tngrijite apucara
acele de par, care fixau bonepca neagra de
dantela. Desfacandu-le, fara a sta un moment pe
ganduri, Garrick lasa boneta sa cada Tntr-o galeata
cu apa. Imediat, masca lui alba de matase urma
acelai drum. Se pregatea sa smulga i masca de
pe fata fetei, dar mainile ei Ti oprira mainile la
jumatatea drumului:
- Sa pastram macar ceva secret, Ti opti.
Dand din cap Tn semn de aprobare, Ti apuca
pletele tragandu-i capul pe spate i, o fracjiune de
secunda, timpul p5ru ca se oprete Tn loc i ca
rafiunea dispare, Tn vreme ce buzele lui coborau
spre buzele ei; buze calde, du!ci, adevarate
promisiuni de tandre^e, Ti spuse, pe cand Ti
abandona gura cu totul acestui om atat de mult
visat.
360
19
Garrick o stranse i mai tare la pieptul sau.
- Vino cu mine pe Vrajitoarea Marii, doamna
mea. Vino cu mine i lasa-ma sa te iubesc, aa
cum meriji. Cuvintele optite cu binecunoscuta
voce uor raguita o facura pe Katelin sa se
infioare de emotie. Garrick Ti simti trupul
tremurand Tnbrafele lui.
Ploaia se oprise tot atat de repede pe cat
Tncepuse. infaurand-o cu brafele, Garrick opti
din nou:
- Spune ca vii cu mine, spune ca simti la fel ca
mine.
Cum putea sa-1 refuze? Simtea afectiunea lui
Tnfaurand-o ca Tntr-un abur cald, protector,
izvorand din ochii lui ca de argint. Ii Tnchipuise
ca avea s-o seduca pe Sonja, femeia pirat, dar iata
ca el Ii Tndrepta atenfia i puterea de atracpe
361
asupra ei. In adancul gandurilor se intreba ce
important avea daca era ea sau Sonja. El insa nu
ii cunotea identitatea - o credea pur i simplu
femeia in rou. Cu aceste ganduri, ii incolaci
mainile in jurul gatului lui puternic i din nou
buzele lui se inclinara spre buzele ei.
Garrick primise raspunsul pe care ?1 atepta.
Femeia din brajele lui accepta. Fara sa intalneasca
nici o rezistenfa, ii petrecu brajul pe sub
genunchii ei i o ridica in brate. In timp ce ii saruta
barbia i gatul zvelt, ajunsera in cateva minute pe
plaja, apoi intr-o barca pe care doi marinari o
indreptara vaslind, spre Vrajitoarea Marii.
Chiar cu prejul vietii, Katelin nu ii mai putea
aminti nimic, nici mica ambarcapune careii dusese
la corabie, nici pe Garrick care o purtase in braje
in cabina lui. Nu era contienta decat de
extraordinara forta pexare o simjea izvorand din
mainile lui i de dulceaja senzuala a buzelor lui,
lipite de gura ei.
Amejita, ii scutura capul intunecat^ abia
|inandu-se pe picioare, lipsita de sprijinul lui.
362
Presupunea ca bause deja prea mult,' dar, Tn
momentul Tn care Ti simp - inima cuprinsa de
flacari salbatice, Injelese ca nu era Tmbatatfc doar
de vinul baut Tn cursul Tntregii sen, ci i de
pasiunea arzatoare, care izbucnise cu forfa unui
incendiu devastator.
- Ar trebui sa scap&m de hainele astea ude.
Chiar aerul pe care Tl respira paru a fi cuprins de
un curent de senzualitate, izvorat din Tnsai fiinja
barbatului, care se Tndrepta spre ea cu pai mari,
ca o pantera. intinzand mana, o trase catre el.
Apoi, cu o micare uoara, o Tntoarse i Tncepu sS
descheie irul lung al nasturilor negri de sticla,
care se Tntindea de-a lungul spatelui.
Katelin simp fiori reci cutreierandu-i trupul, In
timp ce mainile lui putemice Ti mangaiau ceafa, iar
degetele lui desfaceau nasturii unui cate unui,
mangaind pielea frageda de pe spate. Katelin
simjea ca se topete la atingerea lui. Era pierduta,
dincolo de punctul de unde i-ar fi putut reveni,
chiar daca ar fi vrut. ii petrecuse atat de multe
nopp visand la acest moment, cand se va afla din
363
nou in brafele lui. Ii inchise ochii verzi, in
momentul cand el ii impinse rochia de pe umeri,
lasand-o sa cada la picioarele ei, ca o pata mare de
matase purpurie. J upoanele infoiate i camauja de
matase urmara acelai drum. Fata ramase in
picioare, numai cu pantofii roii cu tocuri Tnalte i
cu masca ce ii acoperea partea superioara a fefei.
II auzi pe Garrick respirand adanc, neregulat.
- Perfecpune, murmura barbatul, in vreme ce
ochii calzi cutreierau fiecare centimetru patrat din
trupul ei voluptos. Nu pot gasi cuvintele potrivite
care sa exprime frumusefea ta de necrezut. Sim{ea
pasiunea carnala dezlantuindu-se in adancurile
fiinjei sale.
Mainile puteraice, bronzate o Tntoarsera catre
el, i ca i cand ar fi imblanzit o iapa salbatica,
mcepura sa cutreiere trupul catifelat al fetei. Ii
umplu cupele palmelor cu bogafia sanilor
tremuratori i simp sfarcurile roz tresaltand
ba{oase sub mangaierile lor. Cu un gest de pasiune
refinuta, ii apleca spre ea capul Intunecat, cu
parul de matase cazut pe umeri i incepu sa
364
urmeze drumul mainilor cu buzele i cu limba.
Urma fierbinte a limbii, plimbandu-se In sus i in
jos, peste mugurii intarip, o facu pe Katelin sa se
agaje de umerii lui, pentru a putea ramane in
picioare.
in clipa urmatoare, brajele puternice i agere
ale lui Garrick o ridicat pe Katelin la pieptul sau,
purtand-o spre patul din spatele perdelelor
alcovului.
O aeza pe cearafurile de matase, revarsandu-i
buclele negre de matase peste perrie, dupa care
facu un pas inapoi, lasandu-si privirea sa
rataceasca nestingherita peste fiecare rotunjime a
trupului ei. Incet, se pleca i ii scoase pantofu roii
i era gata sa-i scoata i masca de pe fa|a, daca
mana aezata peste a lui nu 1-ar fi oprit la timp.
- Stinge lumina i am sa-mi scot singura masca.
Un zambet delicat inflori pe buzele lui.
- Poate ca acest mic secret va da un plus de
vraja iubirii noastre din seara asta, murmura
barbatul, ca i cand ar fi vorbit cu sine.
365
In timp ce Garrick se elibera de propriul sau
costum, Katelin,. cu simjurile biciuite de fiecare
micare a lui, rezemata Tntr-un coif, il privea cum
ii dezbraca hainele, una cate una.
I?i scoase mai intai turbanul i il lasa sa cada la
pamant. Apoi urma camaa; aceasta era deja
desfacuta pana la brau, dar, dupa ce i-o indeparta
cu totul de pe trup, Katelin putu inspira adanc
mirosul de barbat, in timp ce privirea i se oprise
asupra pieptului acoperit cu par negru, scurt i
des. Ii admira deopotriva pieptul i spatele, cu
muchi putemici, care jucau sub pielea bronzata.
Du pa ce ii dezbraca i pantalonii albi, lasandu-i sa
alunece pe podea, Katelin simp ca bataile inimii i
se opresc, in yreme ce ii indestula ochii privind
barba|ia lui uriaa, pulsand plina de viaja. intreaga
lui prezen^a respira puterea primara, nealterata a
masculului.
i rememorand for^a acestui trup rastumat
peste propriul ei trup, Katelin uita cu totul motivul
inijial care o adusese pe vas i in cabina lui.
Inten^ia de a ob^ine dovada ca este un afemeiat
366
Tnr&it fu data uitarii. Tot ce mai conta in acel
moment era ateptarea dureroasa care frigea
maruntaiele femeii. il dorea mai mult decat ii
dorise orice altceva in intreaga ei viafa.
Garrick parea ca ii da seama de dorinfa ei i
ramase in picioare, langa ea, numai cateva
secunde, dupa care se intoarse, se indrepta cu pai
mari catre birou i stinse lampa.
Ramasa sa-i priveasca spatele muchiulos,
fesele mici i tari, picioarele putemice i bine
proportionate, dorin^a ei devenea tot mai ascujita.
I se paru ca a trecut o etemitate, pana cand il vazu
la marginea patului i-i sim^i greutatea trupului
alaturi de ea.
Lumina palida, obscura a lunii se strecura in
cabina prin fereastra ce dadea spre mare, dar patul
ramase cufundat cu totul in intuneric, din cauza
draperiilor care inchideau alcovul. Mai devreme,
in aceeai seara, Garrick ii optise la ureche lui
Katelin ca noaptea urma sa fie luminata de luna
pira^ilor. Q luna plina, stralucitoare, cand orice
pirat putea naviga ftra teama de a eua pe vreun
367
{arm. Nervoasa, Katelin intinse mana i ii desfacu
acele care ii fixau masca pe fafa.
Ochii ei verzi exotici, uor oblici cercetau
spafiul restrans al patului, cautandu-1 pe Garrick,
cand, pe neateptate, gura ii fu acoperita de buzele
lui.
- Am a?teptat toata noaptea aceasta clipS.
Mainile lui ii mangaiau faja, buzele presarau o
ploaie de sarutari pe obrajii ei, pe pleope, pe
frunte.
Katelin se abandonase cu totul gurii lui
infometate, mainilor lui care-i pipaiau carnea,
trupului sau masiv, care o strivea sub greutatea lui
arzatoare. Poate asta era motivul pentru care se
facuse pirat, i|i spuse, poate insui motivul pentru
care venise pe Grande Terre. In subcontient,
probabil ca nu incetase nici o clipa sa-1 caute pe
acest om, dorind sa retraiasca aceste simjaminte
incredibile pe care nu le putea afla nicaieri
altundeva, decat in bra|ele lui Garrick, in noaptea
in care venise in gradina la Coral Ro$e, cand ea ii
marturisise ca urma sa se marite cu altul, i cand el
368
plecase, Ii fusese teama, in adancul sufletului, ci
nu-l va mai vedea niciodata. Dar acum, cand se
afla Tnbrajele lui, nimic din toate acestea nu mai
avea important.
Degetele puternice, iscoditoare, devastatoare
cutreierau nestanjenite peste tot, in vreme ce
buzele lui Garrick Ti croiau un drum de foe,
pomind de pe buzele ei, in jos, spre sani. Se opri
ca Intr-o adorajie divina, asupra celor doua sfere
gemene, acoperite de piele fina, palida i se
Tnfrupta, sugand pe rand sfarcurile de culoare roz.
Katelin parea ca nu reuete sa se sature
indeajuns de savoarea barbatului, caci mainile ei se
Tntindeau nerabdatoare i mangaiau orice parte a
trupului lui, pe care izbuteau sa o atinga, Tnvreme
ce propriul ei trup se zvarcolea sub atacul salbatic
la care o supunea barbatul. Cand se Tntinse peste
ea i Tncepu sa se Infrupte din sanii ei, Katelin Ti
Tnfipse din^ii In umarul lui muchiulos, dupa care
Ii aduna buzele, presarand sarutari micu|e, Tnjos,
pe umerii sai. in acelai timp, mainile ei alunecau
peste suprafejele puternice, sculpturale, ale
369
trupului, urmand linia spatelui lat, a oldyilor
fnguste i a feselor tari. Respirajia i se opri i, timp
de o secunda fara sfarit, ramase ca electrizata,
cand mana ii atinse uor sexul tare, a carui
lungime vibra de via{a.
La contactul cu mana, dimensiunile lui pareau
sa creasca, atingand proporjii incredibile, in timp
ce sangele pulsa nebunete din strafundurile fiin^ei
lui. Un geamat profund, pornit din adancurile
pieptului, sparse tacerea incaperii, ca bubuitul
infundat al unui tunet.
Conjtienta de puterea ei din acel moment,
Katelin ii incoiad degetele sub^iri in jurul sexului
proeminent i, incet, i le prelinse pe toata
lungimea lui, pana ajunse la cap, apoi, la fel de
incet, facu drumul inapoi, torturandu-i inch cu
inch, barbajia enorma, cutremurata de pulsatile
puternice ale viepi.
- Ah, frumoasa mea... Garrick ii apuca mana i
i-o opri. Daca mai continui mult aa, actul iubirii
se va sfari inainte de a incepe. ii opti cuvintele in
ureche de unde apoi, limba lui umeda i fierbinte
370
mcepu sa deseneze o poteca, urmand conturul
delicat al fejei, gatului zvelt, trecand peste bogajia
sanilor palpitand de viafa, alunecand peste coaste
i parjolind rotunjimea oldurilor. Cand mana
atinse cu mdrazneala varful giuvaerului feminitajii
ei, trupul femeii fu cutremurat de o orgie de
senzajii. Contactul cu insai esenja feminitajii ei fu
atat de intens, Incat Katelin fu nevoita sa-i
incleteze dinjii putemic, de teama ca {ipatul ei sa
nu strapungS intunericul odaii.
Dar, cand simji buzele lui fiebinp, nu se mai
putu stapani i un strigat izbucni de pe buzele^ei,
pe cand se ridica i i?i infigea degetele in parul lui
Garrick. Era devorata de flacari arzatoare,
devenise o masa de came tremurand de dorinja.
Ajunsese la capatul acestei incredibile calatorii
catre extazul pur, mintea i se golise de orice, Cu
excepjia valurilor de foe ale pasiunii care ii
umpleau trupul, explodand intr-o pl&cere
incendiara. Cutremur dupa cutremur ii zguduia
trupul, lasand-o zvarcolindu-se epuizata, o data cu
implinirea dorinfei. Strigatele femeii se
371
transformara in gemete uoare de mutyumire, ca
torsul molcom al unei pisici.
Ochii verzi ai fetei erau plini de pasiune, cand
Garrick se ridica deasupra ei i, desfacandu-i uor
coapsele, ii apasa barbajia tremuranda de
marginea umeda a cararii ce duce tn adancurile
femeii. Simtindu-se mtampinat cu un freamat cald
de cafifea, patrunse insa putin tn adancimea
stramta i tremuratoare a femeii, gemand pe
masura ce placerea. ti cuprindea intreaga fiinja.
Era o incarcatura de explozibil gata sa ia foe,
iar ea, cu pielea de matase i rotunjimi moi, era
singura torta care putea aprinde fitilul. i, in
vreme ce trupul lui Garrick se mica incet, intr-un
ritm senzual, provocator, Katelin ii innoda brajele
in jurul gatului sau. Buzele moi, ca doua petale
roz, se deschisera, in timp ce fiorii dulci ai
agresiunii ii cuprindeau intregul trup, facandu-1 sa
tremure in brajele barbatului. Trupul ei se mica
impotriva lui, cu grafie de matase, transformand
impreunarea lor fara sfarit intr-o maree
dezlan^uita, involburata, in vreme ce fiecare se
372
lupta sa atinga propria-i Tmplinire.
Garrick Tnfaura picioarele matasoase ale fetei
Tnjurul mijlocului sau, straduindu-se sa patrundS
tot mai adanc Tnea, transformandu-i trupul Tntr-o
uriaa forja incendiara care se lupta sf&ramand
pamantul, sa-i gaseasca ostoirea aflata atat de
aproape.
i, cand sosi momentul, Katelin fu mistuita de
flacarile de extaz care-i devorau trupul,
surprinzandu-i sim|urile Tntr-o unica placere
primara, nealterata, vibratorie.
Garrick tiu momentul Tncare ea ajunsese pe
culmile extazului, acolo unde se luptase s-o aduc&,
i, cautandu-i buzele cu buzele lui, i?i sim|i propria
fiinja cuprinsa de o mandrie dincolo de rapune.
Trupul sau continua Tnca pu{in sa-i potoleasca
setea, adapandu-se din trupul ei, dupa care simp
cum acea placere primara, pura, a masculului,
pomita din adancul fiinjei, cotropete totul,
transformandu-se Tntr-o furtuna violent^,
devastatoare.
373
Trupul lui incepu sa se liniteasca incet, iar
respirapa gafaita sa-i recapete ritmul, dar buzele
inca Ii umblau in voie pe fa{a i pe gatul femeii,
incapabile sa se sature vreodata de trupul ei
inundat de pasiune.
- Scumpa mea, mi faci s5 ard dincolo de orice
limita rajionala. A vrea sa ramai in brajele mele
pentru totdeauna.
Inima fetei revenea la un ritm mai calm i, o
data cu aceasta, ii recapata oarecum i simfurile,
iar cuvintele lui ii reamintira dintr-o data ca il
considera cel mai mare ticalos.
- i spui asta tuturor femeilor tale, domnule?
- Ma crezi daca i{i declar ca te gasesc
irezistibilS i ca mi-ai inlantuit inima cu totul?
Katelin sirnji un tremur cuprinzandu-i trUpul,
dar, din anumite motive, cuvintele lui nu facurS
decat s-o intristeze. Sa tie ca el vorbete aa unei
femei, pe care o cunoscuse numai cu cateva ore
inainte o indurera, sporindu-i neincrederea in el.
Ai aflat ceea ce ai vrut sa tii, ii spuse ea in
374
gand. Acum, ar 4rebui sa te imbraci $i sa
pdraseti vasul i, daca vreodata ifi mai iese in
cale, vei f t inarmata, tiind c& pentru el toate
femeile sunt la fel. Folosete vorbe dulci numai
pentru a fura inima femeilor, dar nu crede in
ceea ce spune.
- Trebuie sa plec, anunja i incerca sa se
smulgS din brafele lui.
- Dar nu mi-ai raspuns la Tntrebare. Brajele lui
Garrick se stransera in jurul ei.
- Ce-ar fi ca in loc de raspuns, sS-Ji spun ca te
iubesc, Kat?
Katelin inceta sa se mai zbata in brajele lui,
pentru a se elibera. A auzit bine vorbele lui? A
chemat-o pe numele ei adevarat? incerca sa-i
scruteze fa|a, dar nu putu zari decat licarirea
ochilor palizi.
- Cred ca ma confuzi cu o alta. ii ingroa
vocea deliberat. 0 femeie se aseamana la vorba i
la trup destul de bine cu alta femeie i toate
cuceririle tale sunt probabil foarte asemSnJ toare.
375
Aa ca, daca vrei sa-mi dai drumul, ma voi
intoarce pe insula, Inima ii batea salbatic in piept.
Rasul uor raguit al barbatului umplu alcovul
i strabatu mtreaga cabina.
- Oare un barbat nu li amintete parfumul
femeii care Ii umple fiecare gand? Oare formele ei,
pielea moale, matasoasa il pot inela sa creada ca
are de-a face cu o alta femeie. Mersul ei,
inclinarea capuui, chiar forma perfecta a mainilor,
atunci cand |ine un pahar de vin i il duce la
buzele ei dulci, seducatoare, toate acestea il fac pe
barbatul mdragostit sa tie, chiar fara sa i se spuna,
ca femeia acoperita de masca este aleasa inimii lui.
- M-ai recunoscut de la inceput? Inima fetei
tresari heindraznind sa creada vorbele lui.
- Din momentul in care ai pus. piciorul in
taverna lui Sammy Bates, am tiut ca tu eti
femeia in rou. Recunosc ca a trebuit sa fac un
mare efort de voinja ca sa nu ma reped imediat la
tine, cad imi era teama ca fiecare om din
carciuma se va grabi sa incerce sa te cucereasca
376
pentru el.
Inima ii tremura de bucurie la auzul acestor
cuvinte.
- i, atunci, cum ramane cu Sonja? Bucuria
incepea sa paieasca din nou, gandindu-se la
femeia-pirat cu parul rou i la pofta ei
indrazneaja de via^a, pe care nu incerca si i-o
ascunda fa{a de nimeni.
- Ce e cu Sonja? intreba Garrick absent, pe
cand mainile lui incepusera sa se plimbe pe spatele
ei gol i, mangaind pielea matasoasa, sim{i ca
barbatul din el se trezete din nou la via{a.
Luandu-1 prin surprindere, Katelin se aeza in
capul oaselor in pat.
- tii ce vreau sa spun, Garrick Steele. Acea
femeie neruinata mi-a spus ca a venit pe Grande
Terre ca sa se intalneasca cu tine. Katelin nu voia
sa se lase aa uor pacalita de buzele lui fierbin|i i
de mangaierile lui puternice, pe care le simfea
mergand peste tot pe trupul ei. Trebuia sa se
convinga daca il jydecase greit, sau daca, pur i
377
simplu, fusese norocos, ghicindu-i identitatea.
Garrick ofta adanc i, ingramadind mai multe
peme in spatele lui, se a?eza in capul oaselor, dar
nu scoase un cuvant, pana ce nu o trase pe Katelin
inapoi in brafele sale.
- Am cunoscut-o pe Sonja cu cateva luni in
urma i, nu, n-am fost niciodata amanti. Dei mi-a
dat sa ln^eleg cat se poate de clar ca nu i-ar
displacea atenjiile mele, mi-e teama ca inima mea
fusese deja fiirata. la acea ora de altcineva.
Injelesesem ca nu exista substitut pentru acea
vulpi$ cu par negru i ochi verzi, care pusese
definitiv stapanire pe gandurile mele.
- Adevarat? Katelin se destinse, in sfarit, la
pieptul lui. Voia sa-1 creada; o obosise
neincrederea fa{a de el, fa|a de to{i barba^ii.
Atunci, de ce trebuia sa vg. mtalniti aici, la
carnaval?
- Cunoate un om pe care il caut eu de mai
multa vreme. Sonja ii spusese candva lui Garrick
cl il cunoate pe Bristol J ack i ca ar putea aranja
378
o intalnire intre el i piratul proscris. Acesta era
motivul care-1 adusese pe Garrick pe insula
Grande Terre, iar acum, cand tinea in braje femeia
inimii sale, nu putea decat sa mul{umeasc<i
norocului sau care veghea asupra lui i care
avusese grija ca el sa se afle m tavema lui Sammy
Bates, atunci cand ea paise inauntru.
-Ceom?
- Nimeni care sa te Tngrijoreze. Garrick ii
pleca din nou capul mtunecat catre ea, lipindu-i
gura de buzele ei.
Katelin se simfi invaluita in linitea caldS a
fericirii implinite, atunci cand el Ti indeparta gura.
- Chiar ai vorbit serios adineauri? fl intreba ea
moale.
- Ce anume, iubito? Mainile lui Garrick se
scufimdara in buclele de matase ale parului ei, pe
cand nu-i putea inabui un sentiment de fericire la
atingerea trupului pe care il pnea strans lipit de al
lui. Daca am vorbit serios cand p-am spus ca ma
inflacarezi dincolo de limita rapunii? Sau daca af
379
dori sa ramai Tnbratele mele pentru totdeauna?
Katelin nu ii raspunse. Recunotea c& aceste
cuvinte ii mersesera drept la inima, dar nu despre
ele era vorba.
- Sau daca am vorbit serios cand {i-amspus ca
frumusejea ta atinge perfecjiunea, sau ca cel mai
mic zambet al tau imi face inima sa tremure, ca
parfumul tau delicat ma face sa iau foe, sau ca te
iubesc cu fiecare fibra a fiinjei mele? Gura lui ii
astupa gura, iar sarutul lor fu o impreunare
delicata a sufletelor lor.
- Da... Asta fu tot ce putu Katelin spune dintr-o
rasuflare, dupa ce buzele ii flira eliberate.
Garrick ii zambi fermecator.
- Din primul moment cand te-am vazut stand in
picioare in capul scarii, in casa Rosei Brishop, te
am iubit, Kat. Chiar din acea noapte ai inceput sa-
mi torturezi visurile cu ochii tai verzi otravitori i
cu buclele tale lungi de vrajitoare. A fi vrut a-ji
spun toate astea mai devreme, dar se pare ca, de
fiecare data cand suntem impreuna,
380
temperamentele noastre se eiocnesc i ceea ce
urmeaza nu este Tntotdeauna placut. Se pare C&
trupurile noastre spun ceea ce sim{im mult mai
bine decat buzele noastre.
Katelin Ti d&dea foarte bine seama ch el avea
dreptate i, de asemenea, ii dadea seama ca, daca
luptasera unui Tmpotriva celuilalt Tn trecut, se
datora sentimentului ei de nesiguranfa, care Ti
avea radacinile Tnfipte Tncopilaria ei, cand tatS.1 ei
o abandonase. Carapacea tare, Tn care se
Tncorsetase Tnca din copilarie, pentru a se proteja
de viitoare rani, tot atat de crude cum fusese cea
provocata de tatal ei, nu era uor de Tndepartat.
Garrick Ti intuise fara Tndoiala aceste ganduri
atat de ascunse, deoarece cuvintele pe care le rosti
Ti permiteau fetei "Sauite trecutul i sa continue
relajia noua, care se nascuse Tntre ei, Tn aceasta
noapte.
- Sa nu ne gandim la ce a fost ieri, inimioara
mea. Sa ne gandim la viitor. Un viitor pentru tine
i pentru mine. Mangaie pielea frageda a brajelor
ei, gustand din plin semnificajia cuvintelor pe care
381
tocmai le rostise. Un viitor al&turi de aceasta
femeie era tot ceea ce-i dorea de la via{a.
- Crezi ca poate fi atat de uor? opti Katelin,
i, pentru prima oara in aceasta noapte, Ti aminti
de Alex Blackthorn, de fratele ei i de obliga^iile
pe care le avea fa|a de oamenii de pe plantatia
Coral Rose. Avea responsabilitati pe care, pur i
simplu, nu le putea da deoparte. Chiar Ochii lui
Kat reprezenta o problema de care nu putea scapa
aa uor. Trebuia sa se asigure ca echipajul va fi in
stare sa continue fara ea, in cazul in care s-ar
decide sa-i faureasca un viitor comun cu acest
barbat care i-a pus sufletul pe jaratec.
- Tu i cu mine putem rezolva impreuna orice
problema, Kat, o asigura Garrick, sim{ind-o ca da
inapoi, pe masura ce se gandete la via|a ei de zi
cu zi. De ce n-am incepe prin a-mi povesti cum se
face ca te afli aici, pe insula Grande Terre, la
camaval? Se atepta la tot ce poate fi mai rau; de
fapt, o suspecta ca venise pe insula impreuna cu
Alex Blackthorn i ca se ratacise cumva de grupul
ei.
382
Katelin nu prea tia cum sa inceapa. Cum naiba
avea sa-i spun2 acestui om ca venise pe insula
Grande Terre la bordul unui vas de piraji i c& ea
era capitanul vasului.
Ezitarea ei il facu pe Garrick s-o stranga mai
tare in braje, incercand astfel sa-i ofere injelegerea
i sprijinul sau, farS a mai recurge la alte cuvinte
de Tmbarbatare. Voia s-o faca sS Tn|eleaga c&
putea sa-i spuna orice. Chiar daca i-ar fi spus ca a
venit pe insula cu Alex Blackthorn, nu ar fi
condamnat-o - cum ar fi putut-o face, cand o
iubea atat de mult!
Inspirand adanc, Katelin ii dadu seama ci,
daca voia ca relapa lor sa aiba anse de.duratS,
atunci trebuia sS-i spuna adevarul i trebuia sa-i
spuna totul!
- Am venit pe insula Grande Terre la bordul
unui vas numit Ochii lui Kat, Garrick!
Brajele lui Garrick, care ii infaurau trupul, se
incprdara automat.
- Ochii lui Kat? In timpul ultimelor luni, el, ca
383
oricare altul din Caraibe, auzise de infama corabie
de piraft. Ce naiba sa caup la bordul unui
asemenea vas?
- Lasa-mE sa-ji povestesc totul, Garrick, inainte
de a mai spune ceva. Incet, mainile lui ii slabira
stransoarea i din nou atingerea lor deveni
delicata. Nu am putut sa-p povestesc toate astea
mai inainte, dar plantapa tatalui meu, Coral Rose,
se afla intr-o stare groaznica, atunci cand am sosit
la Saint Kitts. Fratele meu se afla pe punctul de
a-i pierde motenirea.-
- i ce legatura are asta cu Ochii lui Kaf>.
- Te rog, Garrick, T{i voi spune totul.
Ii saruta grabit buzele.
- Iarta-ma, iubito, nu se va mai repeta. Katelin
nu ii putu refine un zambet uor, care ii inflori pe
buze.
- Dupa cum iji spuneam, Coral Rose se.afla
intr-o stare de totala ruina fmanciara. Tatal meu
nu lasase nici un ban, iar oamenii de pe planta^ie
nu se mai ingrijeau de recolte sau, mai bine spus,
384
nu mai faceau nimic, inainte de a fi sosit eu. Se
opri, respirand nervos, convulsiv. Trebuia sa fac
ceva sa-1 salvez pe fratele meu de la ruinl De
aceea, initial, am fost de acord sa ma marit cu
Alex Blackthorn. Ajungand aici, simp ca Garrick
e pe punctul sa spuna din nou ceva i, spre a-1
impiedica, ii apasa degetul pe.buzele lui. Nu mult
timp dupa aceea, J oshua m-a dus intr-un golf
secret care adapostea o corabie de contrabands, ai
carei proprietari, am aflat cu surprindere, erau
fratele meu i cu mine. Grupul de contrabandist!
cu care tatal meu facuse afaceri traia tot in acest
golf secret. Acum se neliniti, gandindu-se ca el ii
va face o parere proasta nu numai despre ea, ci i
despre intreaga ei familie. Sa ai un tata care a fost
contrabandist nu era un lucru cu care sS se
mandreasca o familie presupusa a face parte din
lumea buna. Incepuse aceasta poveste, iar Garrick
trebuia sa o asculte pana la capat. Apoi va putea
aprecia singur daca ea i familia ei erau prea patap
pentru a mai putea intrepne vreo legatura cu ei.
- Pentru ca J oshua i cu mine eram proprietarii
385
vasului i pentru ca tatS.1 nostru nu mai era Tn
viaja, echipajul a decis c5 trebuie sa-i schimbe
activitatea din contrabands Tn piraterie. Dupa ce
oamenii au reparat corabia, au rebotezat-o Ochii
lui Kat.
DupS o scurta pauzS, adauga: Au numit
corabia dupa numele meu. Eu sunt capitanul
corSbiei Ochii lui Kat, Garrick!
20
Tacerea grea, consistenta, plutea Tntre perepi
cabinei. Katelin Ti simjea inima batand nebunete
in piept, Tnateptarea cuvintelor lui Garrick, care
urmau sa exprime fie condamnarea viepi pe care o
dusese, fie Injelegerea faptului ca ea nu avusese de
ales altceva.
Cand auzi raspunsul, Katelin se simp confuza.
-Pentru numele lui Dumnezeu, Kat, de ce nu ai
vorbit cu mine, daca aveai nevoie de bani pentru
386
Coral Rose? Niciodata nu ar fi trebuit sa accepfi
casatoria cu Blackthorn din motive financiare.
Sper cS ai Tncheiat definitiv toata aceasta nebunie.
Katelin incerca sa-i descopere trasaturile in
intunericul odaii, dar nu fu in stare. Se mira de ce
nu spusese nimic in legatura cu noua ei postura de
femeie-pirat. Parea sa nu fi auzit decat ceea ce ii
spusese despre motivele care o determinasera sa
accepte casatoria cu Alex Blackthorn.
- Nu tiu de ce nu am venit la tine, Garrick.
Chiar in timp ce rostea aceste cuvinte, tia ca nu
sunt adevarate. Mandria o repnuse sa ceara sprijin
de la acest om.' Eram atat de confuza i nu tiam
ce cale sa apuc. Atunci credeam ca nu te
intereseaza decat... Nu putu termina ceea ce voia
sa spuna.
in locul ei, incheie Garrick.
- Credeai ca nu ma intereseaza decat trupul tau
minunat, nu-i aa? Katelin percepu o nota de
umor in vocea lui i ii simp' fa{a cuprinsa de
flacari.
387
- Cam aa ceva, trebuie sa recunosc.
Ii trecu mana peste trupul ei gol, intr-o
mangaiere calda.
- Ai cel mai atragator trup pe care 1-amintalnit
vreodata. Dar, aici e vorba de mult mai mult. A
face orice imi sta in putere sa te vad fericita i;
daca asta inseamna sa salvez motenirea fratelui
tau, sunt gata s-o fac cu draga inima.
- Dar nu tiam nimic din toate astea. Ma
simfeam atat de singura i, cand Alex a inceput sa
ma viziteze la Coral Rose, m-am gandit ca a
putea face ca majoritatea femeilor tinere, sa ma
casatoresc spre satisfacpa ambilor parteneri, care
ii vad astfel scopurile implinite. Nu am putut sa
ma obinuesc cu ideea logodnei, aa ca, dupa ce
am strans destul aur cu Ochii lui Kat, am vrut sa
rup logodna. De fapt, Garrick, nu cred ca a fi
putut deveni nevasta lui Alex. Are ceva care nu
imi place, in ziua in care am fost la Shadow Mere
ca sa rup logodna, s-a comportat atat de ciudat.
Katelin simp un fior strabatandu-i trupul. M-am
speriat ingrozitor, recunosc ca i eu m-am purtat
388
destul de rau i nu am putut sa-i spun motivul
pentru care venisem pe plantafia lui.
Garrick o simp tremurand i, strangandu-i mai
tare brajele in jurul ei, o asigura:
- Nu trebuie sa te mai duci singura la Shadow
Mere, iubito. Am sa merg cu tine i vom pune
capat acestei logodne, o data pentru totdeauna.
Cuvintele lui sunau ca o promisiune de protecpe.
i acum, Kat, spune-mi, este adevarat ca te bap cu
sabia la fel de bine ca orice barbat i ca por^i
imbracaminte barbateasca?
inca o data, Katelin surprinse o nota de umor
in vocea lui i, in sinea ei, se minuna de acest om.
Oricare altul s-ar fi simpt amenin|at auzind-o
declarand ca ea era capitanul vestitului vas de
pirap.
- Am luat lecpi de scrima la Londra, iar hainele
pe care le port cand ma aflu pe vasul Ochii lui Kat
au fost facute de nevestele oamenilor din echipajul
meu.
- Nu ma surprinde deloc, declarS el. De fapt,
389
draga mea, nimic din ceea ce este legat de tine nu
ma, surprinde, Noaptea aceea, cand ai fost
descoperita in casa Rosei Bishop deghizata in
baiat, ar fi trebuit sa fie un semnal de alarma
pentru mine, sa am grija in ce intru. Rasul sau
uor raguit ii gadila urechile.
- Vrei s& spui ca nu ai nici o obieqie ca sunt
capitanul vasului Ochii lui Kat?
- Oh, nu, rabita mea, nu am spus ca e in regula
ca femeia pe care o iubesc sa-i rite viaja pe mari,
dar trebuie sa recunosc ca injeleg cum ai putut fi
atrasa de ideea unor aventuri, cu pira|i i comori
pradate.
Putea el injelege ceea ce sim^ea ea? Cum de nu
observase pana acum aceasta trasatura de caracter
; a lui Garrick? Cum se lasase atat de orbita de
primele impresii asupra lui, care o facusera sa-1
judece atat degreit?
- Asta este ultima calatorie pe care o intreprind
la bordul vasului Ochii lui Kat. Am de gand sa las
corabia in seama echipajului, sa faca ce-o vrea cu
390
ea. Sunt sigurE ca J oshua va fi de acord.
- Iat5 o decizie foarte injeleapta, cSci in viitor
am de gand sa-p gisesc alte ocupajii, care nu-|i
vor lasa timp pentru piraterie, sau alte asemenea
nebunii. Garrick se hotarase. Ii va mai acorda
doar cateva saptamani, ca sa Tncerce sS-1
captureze pe Bristol J ack. Cu putin noroc, inainte
de sfaritul acestei saptSmani, il va avea pe pirat in
lanjuri, la bordul vasului Vrajitoarea Mftrii, dar,
daca nu se va intampla aa, se va reintoarce la
Londra i va explica superiorilor din Marina
Britanica Regala ca a investit suficient timp in
misiunea incredin^ata. Nimeni nu-J va putea
condamna ca renunja, dupa trei ani de viaja irosita
in incercarea de- a restabili ordinea i de a face ca
legea sa fie respectata in Caraibe, in insulele
Commodore.
- Sa-mi gaseti alte ocupafii? marai Katelin, ca
o pisicuja care toarce, mai inainte ca Garrick sa-i
fi sigilat buzele cu propriile lui buze. Pe cand se
dezlipea din imbrapare, ea ofta: Mmm, s-ar putea
sa-mi placa asemenea ocupapi, dar, nu sunt sigura
391
ca nu te vei plictisi de ele, dupa un timp. Teama
sacaitoare de a nu fi parasita i se strecura din nou
in minte, dei vorbele ei erau spuse in gluma.
- Sa ma plictisesc? De tine frumoaso?
Niciodata! 0 impinse in jos, pe pat i se intinse
peste ea, {inand-o prizoniera sub greutatea
trupului sau mare. Te voi iubi, Kat, cat timp stelele
vor cadea de pe cer, pana cand oceanur va seca,
cat timp va mai ramane suflare in trupul meu.
Flacara limbii lui ii arse buzele, facand-o sa
tremure in spasmele delicioase ale pasiunii, pe care
o simfea cuprinzandu-i trupul intreg.
Voia din tot sufletul sa-1 creada. Oh, cat de
mult dorea sa nu mai fie tot timpul la panda, sa
iubeasca fara grija i sa fie iubita la randul ei.
Toate acele sentimente de afecpune, pe care le
nutrise in trecut pentru el i pe care se straduise sa
le ascunda izbucnisera la suprafa{a, nestavilite. 0
voce subfire ii optea in adancul mintii. Katelin,
pofi sa ai incredere in el Profita de acesta ansa,
caci s-ar putea sa nu mai existe o alta. Noaptea
asta, la bordul Vrajitoarei Marii, pe cand vasul se
392
legana in largul vende-albastru al marii, scaldat de
luna pirafilor, ii parea o adevarata vraja. Katelin se
lasa abandonata pasiunii puternice, pe care o
sim|ea crescand in ea, in vreme ce li infaur&
brafele in jurul umerildr iubitului ei, atragandu-l i
mai aproape de ea.
Cu inima pulsand pe pieptul ei, cu gura
pradandu-i gura, Garrick ii pierdu controlul, caci,
pentru prima data, fata i se daruia, impreuna cu
toatS increderea ei. Nu se gandea decat cum si o
faca fericita pe aceasta femeie, care se furijase in
adancul inimii lui.
Katelin se simjea pierduta mtr-o lume de
pasiuni dulci-amare, in timp ce vocea uor
raguita a lui Garrick ii optea cuvinte de iubire In
ureche. in acest moment, ziua de maine ii
pierduse orice insemnatate. Numai Garrick
insemna ceva. Numai senzafiile pe care i le
provoca aveau vreun infeles. Cuprinsa de puterea
devastatoare a extazului, simp cum o scanteie se
aprinde in trupul ei, aruncand-o intr-o spirala
nebuna, purtand-o pe piscul abrupt al beatitudinii
393
Tmplinite. Buzele lui Garrick o frigeau i continuau
sa-i devoreze propria gura necontenit, cu o
pricepere nebanuita. Pline de iubire presarau o
ploaie de sarutari pe gatul subfire, incercuind apoi
un san, invaluind cu limba petecul tivit cu roz,
scaldandu-1 intr-o caldura umeda, care o scotea pe
Katelin din minfi de dorinfa.
Mainile lui alunecau uor peste oldurile
rotunde, zabovind seducator asupra varfului
copleit de pasiune, al feminitafii ei. ii continua
jocul, pana cand o aduse pe asemenea Tnaljimi ale
extazului, meat, gemand adanc, femeia Ti infipse
partea de jos a trupului in degetele care o sondau,
ondulandu-$i i zvarcolindu-i trupul, in dorinfa
nestinsa de a fi satisfacuta. i, chiar atunci cand
credea ca nu mai putea rezista torturii arzatoare,
Garrick se l&sa sa alunece in josul trupului i,
indepartandu-i dintr-o micare picioarele, poposi
intre ele, in vreme ce instrumentul enorm al iubirii
o umplea complet, lasand-o sa geama tare,
strangandu-1 i mai mult.
infaurandu-i picioarele mai jos, in jurul
394
oldurilor lui, ii permise lui Garrick sa o umple i
mai adanc, armonizand micarea ei cu micarea
lui, dorinfa lui cu dorinfa ei. Impreuna, se afiau pe
creasta enormS a valului tremurator al extazului,
alunecand pe aripile fericirii, malfandu-se catre
cerul catifelat, pudrat cu stele, poposind, in cele
din urma, in brafele miracolului seducfiei.
Devenira o singura fiinfa, pecetluind cu oapte
fierbinfi de iubire contopirea lor. Pe cand Garrick
inainta tot mai adanc, ceva se sf&rama In
adancurile ei i trupul incepu sa-i tremure din cap
pana in picioare. Striga tare numele iubitului, in
timp ce corpul i se rasucea intr-un vartej de
impliniri rascolitoare.
Privind in jos fafa inundata de pasiune a femeii,
Garrick se avanta spre piscurile extazului, in
vreme ce trupul sau mare era cutremurat de forfa
cu care samanfa viefii ii facea loc, spre a patrunde
i a se revarsa in uterul femeii iubite.
' - Spune-mi ca nu ma vei parasi niciodata.
Spune-mi ca vei ramane a mea, ca vei fi mireasa
mea, opti Garrick strangand-o i mai tare,
395
nevrand sa-i dea drumul tn acel moment, nici
macar ca sa respire. In cele din urm&, reuise sa o
aduca tn acea stare tn care simfea ca ea i se
daruise cu totul. Inima ei, gandurile ei, insui
sufletul ei se intalnisera, contopindu-se in dorin|a
i nevoia lor dupa el, aa cum propria dorinfa i
nevoie se aflau acum tn stapanirea ei, iar el nu
voia sa rite ca, la revarsatul zorilor, ea sa se
razgandeasca din nou, in ceea ce-1 privea. Avea
nevoie ca promisiunea sa fie rostita de buzele ei,
pentru a putea rezista in tot acel timp cat nu o va
avea alaturi de el i, chiar in acel moment, ii jura
ca va scurta cat se poate de mult acel timp.
- Sa flu mireasa ta? rosti Katelin gafaind,
incercand sa-i regaseasca respiratia i sa-i
recapete controlul asupra simfurilor. Pentru
moment, mintea ii era confuza, amintindu-i de
Alex Blackthorn, de responsabilitafile ei de la
Coral Rose, chiar i de pozitia ei de capitan al
vasului Ochii lui Kat, dar faptul ca Garrick dorea
ca ea s fie mireasa lui alunga toate celelalte
gandiiri din mintea ei. Chiar vrei cu adevarat sa fiu
396
nevasta ta? il intreba neincrezatoare, temandu-se
ca a auzit greit.
- Doresc din toata inima. Vreau sa fii nevasta
mea, mama copiilor mei, vreau ca, in fiecare
dimineafa, cand ma scol, primul lucru pe care sa-1
vad sa fie faja ta adorabila. Ii facu aceasta
declarape, fara o secunda de ezitare, dupa care
sigila juramantul cu un sarut infocat, care o lasa pe
Katelin fara suflare, gemand incetior Ia pieptul lui
putemic.
- imi mai trebuie doar pufin timp ca sa inchei
misiunea mea aici, in Caraibe, dupa care vom
putea sa ne intoarcem la Londra.
- Londra? Katelin ii inalfa capul, renunfand la
pozipa confortabiia, de pe pieptul lui.
- Am o casa la cateva ore in afara oraului. Nu
ii spuse ca era o proprietate intinsa, cu mulp
servitori, ii va da toate detaliile alta data,... dar,
daca preferi, am o locuinja bine pusa la punct, nu
departe de palat.
- Ai obpnut toate acestea din catigurile ca
397
agent secret? 11intreba Katelin, destul de uimita.
Poate ca nu acordase suficienta considerate
ocupafiei lui.
Rasul putemic al lui Garrick ii sparse urechile.
- Tatal meu a fost o persoana destul de
importanta In Anglia i a fost unui din favoritii
regelui George. De$i mama mea vitrega ar fi dorit
ca, la moartea lui, Sa-i revina ei proprietafile tatei,
lucrurile s-au petrecut altfel i acestea au revenit
unicului sau fiu.
Katelin contientiza destul de greu acest lucru.
Din anumite motive, nu se gandise niciodata la
Garrick ca la un om bogat.
- Fratele meu, J oshua, are doar doisprezece
ani. Eu raspund de el pana la majorat. tia ca, in
felul acesta, ii oferea un motiv in plus sa-i retraga
propunerea, cat inca nu era prea tarziu.
(larrick o trase inapoi la pieptul sau i o saruta
in cretetul capului.
- Un motiv in plus pentru tine sa consimji a-mi
deveni sofie. Baiatul are nevoie, cu siguranfa, sa
398
fie invafat acele lucruri pe care numai un b&rbat i
le poate oferi! Simfind-o ca incepe s& se jeneze de
vorbele lui, se grSbi s& se corecteze. Amandoi il
vom invafa pe fratele t&u tot ceea ce este necesar
pentru a deveni un tanar injelept i generos.
Aa mai merge, se gandi Katelin, reluandu-i
din nou locul in brafele lui.
- Te previn, J oshua nu este ca alfi copii de
varsta lui. Este foarte aventuros i neascultator.
Voia ca el sa fie contient la ce se angajeaza,
inainte de a incepe orice acfiune.
- Foarte asemanator cu sora lui, hm, glumi el.
Sunt gata la orice forma de penitenfa care mi-ar
aparea in cale, pentru a te pastra ^laturi de mine.
Katelin fu muljumita cu acest raspuns ?i
sentimentul de nesiguranfa ii disparuse in mare
parte. Garrick va fi un minuaat exemplu
stimulator pentru J oshua, ii spuse. Uitase cu totul
ca il considerase un afemeiat ticalos.
- Atunci, ne-am infeles? o intreba incet
Garrick. Maine vei naviga inapoi pe insula Saint
399
Kitts i ma vei atepta la Coral Rose. Vreau s5 ne
c2s5torim neintarziat.
- i cum ramane cu Alex? Imi va trebui timp
sa-i explic de ce nu pot sa ma marit cu el. i Coral
Rose? Va trebui sa angajez un administrator care
sa stea pe plantafie i sa se ocupe de tot ce trebuie,
pentru ca luccurile sa fie in regula, in absenfa mea.
i cum ramane cu Ochii lui Kail
Garrick ii opri vorbele cu un sarut.
- Am sa te ajut in toate problemele astea, dupa
ce ma voi intoarce la Saint Kitts. i nu uita, nu
trebuie sa te mai duci singura la Shadow Mere. Ii
vom' explica impreuna lui Blackthorn cS, spre
regretul lui, nu mai eti in masura sa te casatoreti
cu el. Garrick sesizase fiorul care strabatuse trupul
fetei mai devreme, atunci cand ii povestise despre
vizita ei pe plantapa lui Blackthorn i nu voia ca
ea sa mai treaca prin asemenea mcercari.
- Cred ca ai dreptate... Trebuie sa ma intorc pe
vasul Ochii lui Kat. Nu vreau ca J oshua i
oamenii mei sa se nelini?teasca fari motiv. Brajele
400
ei matasoase ii atinsera uor partea de sus a
trupului, incolacindu-i-se in jurul gatului, in vreme
ce sanii plini i se striveau de pieptul lui lat,
obligandu-1 pe Garrick sa-i refina rasuflarea
atunci cand buzele ei se lipira setoase de buzele'
lui.
Inainte de rasaritul soarelui, Garrick tragea la
rame, in barca cu care venisera pe Vrajitoarea
Marii, pentru a o duce pe Katelin pe Ochii lui
Kat. Cu un ultim sarut, care exprima tortura
separarii cuplului, o lasa in cele din urma,
privind-o cum se cafara pe scara de franghie pe
puntea vasului. Pe cand se intorcea, vaslind, la
Vrajitoarea Marii, pastra in minte frumusefea ei
surazatoare.
Katelin parasi puntea i se indrepta, catre
coridorul comun. 0 silueta invemantata in negru
veni fugind spre ea i aproape ca o rasturna pe
spate. Recapatandu-i echilibrul, privi lung dupa
om, crezand ca este vreun marinar din echipaj.
Probabil ca o fata infierbantata il ateptase pe
401
insula, mormai pentru sine, continuandu-i drumul
catre cabina ei.
Ajungand la cabina, gasi ua deschisa la perete.
Poate ca J oshua o cautase pe afara, dupa ce se
intorsese de la camaval. Avea o mulfime de
lucruri de discutat cu fratele ei, cand se vor vedea.
tia ca baiatul avea sa-1 prefere pe Garrick lui
Alex Blackthorn, Tnpostura de so| al surorii sale.
Aprinzand lumanarea de pe masuta de langa
pat, Katelin incepu sa-i scoata costumul rou de
flamenco. Doamne, cat era de obosita, poate va
putea sa doarma pana mai tarziu in dimineafa asta.
Aruncandu-i rochia peste pat, privirea ii fu
atrasa de o bucata de hartie, in timp ce ii desfacea
ireturile juponului. Aezandu-i restul lenjeriei
peste rochie, intinse mana dupa hartie, remarcand
intr-o doara scrisul mazgaiit cu cerneaia pe
pergamentul mototolit.
Pe masura ce citea mesajul sumar, Katelin ii
scutura capul, incercand sa-i limpezeasca creierii.
Orele petrecute in brafele lui Garrick pareau a-i fi
402
tocit. ascufimea minpi. Paind catre lumina
luraanarii, citi mesajul.
Daca prefuie$ti viafa fratelui tau, urmeaza
exact instrucfiunile de mai jos. In primul rand nu
trebuie sa spui absolut nimcumi ca l-am luat
prizonier pe fratele tau. Porne^te pe mare, o data
cu refluxul de dimineafa, spre insula Barbados.
Vei gasi alte informafii la carciuma lui Sal, in
Bridgetown. Nu intarzia, daca yrei sa-l mai vezi
pe Joshua vreodata.
Semnatura era o mazgalitura, pe care abia o
putu descifra.
Bristol Jack
21
Katelin sim|i ca i se inmoaie genunchii i incet
se lasa sa alunece pe pat, aezand-se sfarita.
Holbandu-se la buca|ica de hartie din mana,
murmura cu voce tare numele fratelui ei "J oshua".
403
Era un strigat inabuit de neincredere i agonie.
Nu putea inca pricepe deplin infelesul cuvintelor
de pe hartie: Rapit... rapit... rapit... rapit!
Mototolind pergamentul tn pumnul ei mic, se
grabi sa-i traga nite haine pe ea. Cine lasase
acest mesaj pe patul ei? Cum putea fi sigura ca nu
era vorba de o gluma i ca J oshua nu dormea
linitit in hamacul sau, aa cum ar fi trebuit sa faca
la aceasta ora a diminetii? Desigur, Bristol Jack,
acest talhar de pirat nu se furiase la bordul
corabiei Ochii lui Kat ca sa-i lase acest mesaj, sa-1
urmeze in Barbados! Deodata, ii reaminti silueta
grabita, imbracata in negru, care aproape ca o
rastumase pe culoar i teama i se amplifica.
Nepasandu-i ca este desculta, iei grabita din
cabina i, luand-o in jos pe culoar, trecu prin fafa
bucatariei i ajunse la locul in care echipajul ii
avea amenajat culcuul.
Era intuneric bezna, aici in maruntaiele vasului.
Ajungand la primul hamac, care, se legana liber,
intre doua grinzi groase, striga incet, "J oshua". Nu
voia sa-i trezeasca oamenii fara motiv, dar nu
404
avea Incotro, Ti spuse, neprimind nici un raspuns
i, inca o data striga numele fratelui ei, dar, de
data aceasta, ceva mai tare.
- Tu eti, capitane? S-a intamplat ceva in
neregula? Amefit, Thomas, cel cu par blond se
ridica in capul oaselor, din hamacul aflat langa
fata.
- Trebuie sa-1 gasesc pe fratele meu, Thomas.
Disperarea din vocea ei nu scapa atentiei omului.
- Baiatu' nu-i in pat, capitane . Trebuie ca a
innoptat pe insula, ca i hamacele lui Simon i
Pete sunt goale.
Trasaturile fetei palira brusc.
- Thomas, trezete-i pe Tad, Dirk i Slade i
trimite-i la mine in cabina.
Thomas ii dadu seama ca se intamplase ceva
foarte grav.
- Ma tem ca nici ei nu-s la bord, doamna.
Auzindu-i disperarea, uita pentru moment ca era
capitanul lui, i nu mai vazu in ea decat o femeie
inspaimantata. Pot sa te ajut cu ceva? Ca i restul
405
echipajului de pe Ochii lui Kat, Thomas ar fi facut
orice pentru capitanul sau.
, - Trezete restul echipajului, Thomas, i trimite
cativa oameni pe insula sa-i caute pe fratele meu,
pe Simon i pe Pete! Pregatifi Ochii lui Kat sa
poata pleca in momentul Tn care Tad, Dirk i
Slade se reTntorc pe vas.
Katelin Inca se mai ruga Domnului ca mesajul
sa fie o gluma i ca, Intr-adevar, fratele ei sa fi
ramas pe insula, peste noapte, dar nu putea risca,
iar timpul o putea costa viaja fratelui ei, daca
piratul proscris Bristol J ack se aflase Tntr-adevar la
bordul vasului ei.
Thomas nu-i mai puse nici o Tntrebare, Tn
schimb se grabi sa execute instructiunile primite.
in ^reme ce ea se Tntorcea Tncabina ei, el fle$tepta
oamenii#Trimise un grup de patru pe insula, sa-i
caute pe J oshua, Pete i Simon, iar pe alfi doi Ii
instrui sa ia la rand toate tavernele i carciumile,
dupa Slade, Dirk i Tad.
in cabina capitanului , Katelin citea i recitea
406
mesajul. Se gandi sa-i dea de tire lui Garrick i
sa-i ceara ajutorul, dar renunfa tot atat de repede.
Mesajul indica foarte clar ca nu trebuia sa spuna
nimanui ca fratele ei fusese rapit i, pana cand nu
avea certitudinea ca nu dormea linitit pe undeva,
pe insula, nu voia sa provOace si mai multe
necazuri decat se produsesera pana atunci. $i,
chiar daca ar fi descoperit ca fratele ei fusese rapit,
tia ca nu putea spune nimanui nimic despre acest
lucru. Trebuia sa urmeze intocmai instructiunile i
sa se du,ca in Barbados i tn tavema din
Bridgetown, sa descopere ce voia Bristol J ack in
schimbul fratelui ei.
Oamenii pe care Thomas ii desemnase sa
cerceteze insula plecara de pe Ochii lui Kat intr-o
barca micuja i nu ajunsera inca la farm, cand Tad
i Dirk se cafarau deja pe scara de franghie
atamata pe upa din laturile corabiei.
0 gasira pe Katelin la birou, cu un maldar de
harfi raspandite in jurul ei. Auzind ua cabinei
deschizandu-se fara ca cineva sa fi ciocanit
inainte, Katelin ii ridica privirea, in speranfa ca ar
407
putea fi J oshua. Dezamagirea ti marca trasaturile
fetei, pe cand ii privea pe Tad i pe Dick, dar o
raza de speranja ii lumina ochii, dandu-i seama ca
aceti doi barbap erau mai mult decat doi membri
ai echipajului ei - devenisera prietenii ei i li se
putea adresa cu incredere, tn acest ceas de
restrite.
- Thomas ne-a spus ca baiatul nu s-a intors pe
corabie. Nu vad nici un motiv sa te neliniteti atat
de repede, fetito. Mai mult ca sigur, Pete i Simon
1-au lasat toata seara sa topaie, dupa care i-au
gasit cu topi o camera pe insula. Tad incerca in
acel moment s-o liniteasca, deoarece vazuse
teama din ochii ei verzi ajintip asupra lui.
- Sper sa ai dreptate.
- Ce te face sa te indoieti? Dick pai mai
'aproape de birou, intrebandu-se ce putea oare
cauta cu atata atenpe pe har|i, la aceasta ora din
dimineafa.
- Privip asta.
Le intinse bucata de pergamet ifonata, ca s-o
408
poata cerceta.
Amandoi barbafii privira atenfi bucata de
hartie, pnand-o sub lumina lampii care cadea
stralucitor pe hartie. Tad fu cel care vorbi primul:
- Fetifo, unde ai gasit aceasta notita?
- Zacea pe patul meu, cand m-am rntors,
noaptea trecuta pe corabie. Nu le spuse ca, de
fapt, se remtorsese cu numai o ora in urma.
- Ai vazut pe cineva? Ai Tntrebat echipajul?
Cine a fost de cart pe punte?
- Voi doi sunteti primii carora le arat mesajul.
Am sperat ca cineva incearca sa faca glume cu
mine, ce e drept, nu prea reunite, i ca J oshua va
aparea curand.
- S-ar putea inca sa apara, fetifo, se mcrunta
Tad, dar in acelai timp, tragand inca o data cu
ochiul la semnatura de pe hartie, avea m^ri
indoieli.
- De ce credefi ca acest Bristol J ack dorete ca
eu sa merg m Barbados? Are vreunul din voi idee
ce ar putea dori de la mine, sau de la Ochii lui
409
Kaf! Katelin ii pusese aceasta intrebare de mai
multe ori in ultima ora i spera ca macar unui din
cei doi prieteni credincioi ai ei sa-i poata da un
raspuns.
Dick i Tad' se privira unui pe altul, inainte de a
se uita la ea.
- N-avem nici o idee, fetijo. Acest Bristol J ack
este cu adevarat foarte rau, dar Ochii lui Kat nu i
s-a pus in cale, nici lui, nici vreunui membru a I
echipajului sau, dupa cate tim noi.
- Poate este concurenfa. Am auzit spunandu-se
ca ar fi ravnit la galionul spaniol pe care 1-am
capturat noi, acum catva timp in urma, avansa
ideeaDick.
- L-a ravnit el, ca i oricare alta corabie de
pira(i din Caraibe, mormai Katelin aducandu-i
aminte de Sonja.
- Poate ca Bristol J ack dorete sa-1 cunoasca pe
insui capitanul vasului Ochii lui Kat. Tad se
indoia, dar rosti cuvintele suficient de tare spre a fi
auzite.
410
- Mi-a trecut i mie prin minte acest lucru, dar
de ce sa nu ma fi abordat chiar aici pe insula?
- Nu tii niciodata ce sa spui despre asemenea
oameni. Cel mai bun lucru pe care Tl putem face
acum este sa ateptam intoarcerea grupului trimis
In recunoatere pe insula, dupa care vom vedea ce
planuri ne putem face. S-ar putea foarte bine ca
baiatul sa se afle pe insula i totul sa nu fie decat o
gluma proasta.
- Sa speram. Katelin Ii auzi propria voce
schimbata. Unde este Slade? Credeam ca este cu
voi doi. incerca, pentru moment, sa Tndeparteze
conversatia de la subiectul fratelui ei, inainte de a
se prabui zdrobita Tn fa{a acestor barbati. Afi
ramas amandoi pe insula noaptea trecuta.
- Mai mult ca sigur, Slade i-a luat o camera
noaptea trecuta, la tavema lui Sammy Bates, se
grabi Dick sa-i raspunda. Eu i cu Slade ne-am
schimbat oarecum locurile, pe masura ce trecea
noaptea. El a ramas la tavema, iar eu am plecat cu
Tad, aici de fafa i cu Sonja.
411
Katelin facu ochii mari. Voia sa spuna ca i el a
fost pe corabia femeii cu par rou i ca s-a distrat
cu ea, in cabina ei?
Tad Tntrerupse tacerea momentului, razand din
toata inima.
- Pai, fetifo, adevarul este ca o femeie cu parul
de foe are uneori prea multa iubire de oferit. Eu i
'Dick, aici de fafa, am Incercat sa ne acomodam
situafiei.
Chiar in acel moment, Slade intra in cabina.
J udecand dupa privirea pe care o arunca prin
mcapere, toti m|elesera ca J oshua nu fusese gasit.
- J ohn i Ben m-au gasit Tntavema. Mi-au spus
ca Ti cauta pe baiat, pe, Simon ?i pe Pete. Nu i-au
gasit Tnca.
- Ia, privete asta, Ti spuse Katelin.
Ii dadu lui Slade notifa care zacea pe birou.
Katelin respira adanc, Tncercand sa-i potoleasca
emotiile, Tntimp ce barbatul voinic citea, Tntacere,
instrucfiunile care fusesera lasate pentru capitanul
sau.
412
- Ce zici?
- Bristol J ack nu are nici o regula dupa care
actioneaza; de aceea este atat de temut. Ar fi mai
bine sa gasim vreun ajutor.
Katelin simp ca fata Ti ia foe, sub privirea
Tntrebatoare a lui Slade.
- Nu putem apela la nici un ajutor, declara
Katelin, i se scula Tn picioare. Parasind biroul,
Incerca sa evite privirea lui Slade. Mesajul spune
clar ca trebuie sa pastram secretul, Viata lui
J oshua, ar putea fi In pericol, daca suntem
descoperiti cautand ajutor. Lacrimi fierbinp Ii
umplura ochii, gandindu-se la fratele ei care era
pnut ptizonier.
- Ai dreptate, fetito. Tad se duse langa ea ?i Ti
aeza brajele puternice pe umerii ei i Ii spuse pe
un ton, pe care se stradui sa-1 faca sa sune cat mai
confidential. Vom merge In Barbados, daca
trebuie i ti-1 vom aduce pe baiat Tnapoi.
inchizand Incet ua cabinei, Sonja il strafulgera
413
cu privirea ochilor albatn pe Garrick, care statea
in spatele biroului. incepu sa se indrepte catre el,
cu mers seducator, mangaindu-i cu mainile
buclele stralucitoare de arama, care-i atarnau peste
sani.
- Ce caufi aici, Sonja? Am crezut ca avem
intalnire in taverna lui Sammy Bates mai tarziu, in
noaptea asta. Cuvintele lui Garrick fiira rostite pe
un ton neglijent, pe cand inchidea un registru,
lasandu-se apoi pe spate, in scaun.
- M-am gandit sa te scutesc de drum. Cuvintele
ei erau tot atat de seducatoare ca i rasul ei i,
ajungand langa birou, il inconjura i ii intinse
degetele palide i subfiri, urmand linia lunga a
brafului musculos al lui Garrick.
Garrick infelese mesajul, dar se prefacu a nu fi
observat gestul ei i se scula in picioare, cat era de
mare.
- Lasa-ma sa-fi ofer un pahar cu vin. inconjura
biroul ca sa aduca sticla i paharele. Am crezut ca
ai aranjat intalnirea cu Bristol J ack pentru seara
414
asta. Oare nu ne ateapta deja in tavema?
Sonja avansa, leganandu-i oldurile pline iritr-
un mod provocator pe care orice barbat I-ar fi
infeles.
"Lucrurile nu merg bine deloc", ii spuse
Garrick in sine, cand trupul dragastos al Sonjei se
lipi de el.
- Asculta, Sonja, cred^ca e cazul sa-Ji explic
ceva, ii spuse in cele din urma, cand ambele ei
maini se incolacira ca doi erpi in jurul umerilor
lui, in vreme ce rotunjimile generoase ale femeii se
frecau cu indrazneala de trupul lui.
- De ce nu ma samp mai intai? putem vorbi mai
tarziu... mult, mult mai tarziu.
Garrick trebui sa-i foloseasca ambele maini
pentru a se elibera din stransoarea care-i sugruma
gatul.
- Cred ca trebuie sa vorbim acum, nu mai
tarziu, spuse el. E vorba de Kat.
- Oh, ea. Sonja se bosumfla i, dand pe gat
vinul din pahar, merse la birou i i-l umplu din
415
nou. Pai, zi-mi ce voiai sa spui. Cred ca, la urma
urmei, ai descoperit eine era dansatoarea de
flamenco.
Garrick dadu din cap aprobator.
- Am tiut cine este din momentul in care a
intrat Tntavema.
- Ai tiut ca era ea? Ah, cafeaua asta mica nu
mi-a spus niciodata ca te cunoate!
- Kat i cu mine ne-am Tntalnit cu catva timp Tn
urma i adevarul este ca urmeaza sa ne casatorim.
Aadar, rostise acele cuvinte care, tia prea bine, Ti
vor distruge mai mult ca sigur ansa de a obfine
acea Tntalnire cu Bristol J ack, dar, Ti spuse, exista
situajii cand nu ai ce face.
- La dracu, n-am vazut Tnviata mea o femeie
care sa aiba atata carlig la barbati.
- Ce vrei sa spui cu asta? La ce barbati are Kat
carlig, cu exceptia mea, binelnteles? Pe masura ce
vorbea, Garrick era cuprins de flacarile geloziei.
- Echipajul ei, de exemplu. Noaptea trecuta
m-am distrat al dracului de bine cu Tad i Dick,
416
cand ne-am mtors pe Lynx. Dar, cand vorbeau
despre capitanul lor, parca ar vorbi despre cine
tie ce zeija de neprejuit.
Felul in care vorbeau despre capitanul lor nu i
se paruse lui Garrick a fi altfel decat respectuos.
- Bristol J ack, un alt exemplu!
- Bristol J ack? Ce are el de-a face cu Kat?
- Dupa cate mi-a spus unul din oamenii mei din
echipaj, a plecat sa-1 vaneze. De ce iti Tnchipui ca
nu a aparut la intalnirea pe care o fixasem?
- Kat tl vaneaza pe Bristol J ack? Garrick nu
putea crede ceea ce-i spunea Sonja. La ce dracu
sa-1 urmareasca Kat pe acest pirat proscris.
Trebuia sa se intoarca la Saint Kitts.
- Lonny, asta e carmaciul meu, are un prieten
in echipajul de pe Dragonul Negru, corabia lui
J ack. Noaptea trecuta s-au intalnit intr-o
carciuma, pe insula i i-a spus lui Lonny ca ridica
panzele inainte de ieirea zorilor. Spunea ceva
despre J ack, ca ar fi rapit pe fratele lui Kat, pe
care femeia asta fl taraie dupa ea. Spunea ca J ack
417
are un plan cu fata sa-1 urmeze in Barbados.
- Din cauza asta Ochii lui Kat a ridicat panzele
atat de devreme in diminea^a asta, murmura
Garrick, simpnd cS ti pierde respirajia. Bristol
Jack il avea pe Joshua, iar Kat plecase dupa el!
Dar de ce nu venise la el?
- Ei, am auzit vorbindu-se pe insula ca ea a
trimis nite oameni sa caute copilul. Nu 1-au gasit,
i nici pe cei doi oameni cu care el ii petrecuse
noaptea trecuta. Ochii lui Kat a ridicat ancora
cand s-au intors oamenii trimii m cautarea lui
J oshua. Pe corabie sunt i Tad i Dick, doi tipi
grozavi, cu care m-am distrat cum nu mi s-a mai
mtamplat de mult. Sonja parea sa nu fie deloc
preocupata de Kat i J oshua; gandurile ii
ramaseserS la cei doi marinari care plecasera cu
Ochii lui Kat.
Garrick o porni catre ua, fara a-i mai acorda
tovaraei sale nici o atenfie.
- Hei, ateapta un minut. Daca te duci dupa
Ochii lui Kat, vin i eu!
418
- Tu? Garrick se intoarse in cabina. Nu se
gandise nici un moment ca Sonjei i-ar pasa de
Kat.
- Da, Lynx va fi gata intr-o ora. Aveam de
gand sa-1 Tntreb asta seara pe Tad daca nu vrea sa
devina primul secund pe corabia mea. Nu vreau sa
mai rise, cand e vorba de barbaji. Dupa cum p-am
spus, nu m-am mai distrat atat de bine cum m-am
distrat noaptea trecuta, i in ultimele zile, de nu
mai tiu cand!
in acele momente, lui Garrick nu-i mai pasa
deloc care erau motivele pentru care ea voia sa
vina cu el in Barbados. Nu se gandea decat cum s&
faca in aa fel incat Kat sa ramana nevatamata, iar
fratele ei sa fie salvat. Scrutand adanc femeia
indraznea^a i neruinat&, clatina din cap
aprobator, in cele din urma.
- Ridic ancora intr-o ora, nu mai tarziu. Cine
mai ramane pe insula dupa asta, ramane de tot.
S-ar putea sa aiba nevoie de ajutorul ei i al
echipajului ei, odata ajuni in Barbados, ii spuse.
419
- Aiunci, peste o ora. Sonja zambi cu toata
gura. Niciodata nu mi-a placut J ack, murmura,
trecand pe langa el ?i ieind pe u?a cabinei.
22
Era pe la asfinpt. Tavema lui Sal se afla situata
in partea cea mai murdara a portului. Katelin, cu
mana pe manerul pumnalului Incrustat cu pietre
prejioase, ii facea drum de-a lungul cheiului.
Patrunse m tavema pe ua dubla.
Interiorul semana foarte mult cu cel al altor
taveme i carciumi In care Katelin intrase in
ultimele luni, dar era parca mai infricoator.
Tacerea plutea greu in aer, in vreme ce patronul ii
arunca o privire obosita. Katelin observa ca mai
mul{i barbap care stateau in picioare la tejghea ii
lasara capetele in jos, atunci cand ii privi, iar doi
dintre ei, care stateau la capatul; tejghelei, ii
420
intoarsera spatele cu totul.
Nu se vedeau femei, pe nicSieri, nici macar o
servitorica de care sa se poata apropia Facu vreo
doi-trei pai catre capatul tejghelei i, privindu-1 pe
carciumar de sus in jos, clatina din cap spre el.
chiopStand vizibil, grasunul se mica spre
capatul tejghelei. -
- Ce vrei?
Ochii lui negri ca margelele o cantarira din cap
pana in picioare, dintr-o singura privire.
- Am venit aici sa ma intalnesc cu cineva,
raspunse Katelin nervoasa, vorbind cu glas scazut,
ca sa nu tulbure linitea apasatoare din tavema.
- Ma, indivizilor, ia cata{i-va de trebile voastre.
Ochii grasanului inconjurara tncaperea i, imediat,
oamenii ti reluara discujiile, ridicand canile cu
bere la gura. i acu, scuipa tot! Pe cine ca|i?
- Bristol J ack, ti raspunse, dar articula numele
cat mai Tncet posibil, sperand sa nu mai atraga
aten^ia asupra ei.
Proprietarul tavemei nu paru surprins de
421
raspunsul ei.
- Uite o masa acolo, in colJ. ezi! Dupa care ii
intoarse spatele i se indrepta cu mers clatinat spre
tejgheaua lui.
Privind prin incaperea slab luminata, plina de
fiim, Katelin cauta masa la care i se spusese sa ia
loc. O descoperi in coljul cel mai indepartat, langa
ua. incercand sa-i |ina ochii indreptaji asupra
mesei i' nu catre oamenii care pareau sa o
gaseasca i mai interesanta, acum ca paise in
mijlocul lor, Katelin ajunse in cele din urma la
masa.
Unul din cei doi barbaji, care statea in picioare
la capatul tejghelei i care ii intorsese spatele mai
devreme, se apropie acum de masa ei.
- Sal zice c-ai fi Kat? Katelin ii ridica ochii
verzi de la cana de bere pe care barbatul o aezase
pe masa i-l privi drept in fa{a. Cicatricea palida,
care-i brazda obrazul drept pana in dreptul barbiei,
ieea in eviden^a pe fa^a intunecata, putemic
bronzata. Dadu incet din cap, aprobator.
422
- Eu sunt Kat. Tu cine eti? Se intreba daca nu
ciimva era insui Bristol J ack, deoarece nu-1
intalnise pe pirat niciodata i nu 1-ar fi recunoscut.
Nu ar fi fost deloc surprinsa sa descopere ca era
chiar el in persoana, deoarece arata foarte
periculos i viclean; era evident ca avea toate
trasaturile unui uciga, sau ale unui pirat proscris.
- Fara mtrebSri. Termina-fi berea, ca plec&m. -
Vocea lui era aspra, nelasand loc nici unui
argument.
La inceput, Katelin se gandi sa-i refuze
porunca, nefiind obinuita sa se supuna aa uor
unui barbat strain, dar, imediat, se razgandi, dand
din cap. Nu avea de ales, daca voia sa-! vada din
nou pe fratele ei. Ducand cana la gura, ii dadu
capul pe spate i Tnghi^i berea am&ruie pe
nerasuflate.
BarbatUl o privi in tacere, timp de un minut,
dupa care ii facu semn cu capul sa-1 urmeze.
intorcandu-i spatele, omul privi in jurul incaperii,
in timp ce Katelin observa ca barbatul care statuse
mai inainte langa tejghea disparuse deja.
423
Ateptand ca omul care cerceta incaperea sa se
intoarca spre ea, Katelin ii duse mana la cap.
Totul i se invartea prin fafa ochilor, intr-o ceaja
confiiza.
- Ce se intampla? striga i, cu un ultim efort al
minjii, ii dadu seama ca flisese drogata.
Fara sa scoata o vorba, omul care statea in
picioare in fa|a ei o prinse in brafe i, in cateva
secunde, o impinse afara, in bra|ele altui barbat
care atepta pe poteca din spatele tavemei.
Cateva ore mai tarziu, in cursul diminejii,
devreme, Katelin se trezi, leganata de tangajul
unei corabii. Incet, recapatandu-i simpirile, ii
duse mana la brau, cautandu-i pumnalul sau
sabia. Dandu-i seama ca ambele arme
disparusera, cazu din nou intr-o stare de
amorfeala.
fi ajunse in urechi un geamat i, ridicandu-se in
capul oaselor, aa amepta cum era, ii dadu seama
ca geamatul venea de pe propriile-i buze.
Luptandu-se cu ame^eala care-i incleia mintea, ii
424
scutura capul, in speranja de a-i limpezi
gandurile.
Privind in jur, ii dadu seama ca se afla
inauntrul unei cabine. Probabil se gasea la bordul
corabiei Dragonul Negrti. Amintirile ii revenira
brusc in minte, i revazu tavema lui Sal. Nu-i
putea reaminti prea mult din 'cele ce se
intamplasera dupa ce barbatul cu cicatrice se
apropiase de masa ei i dupa ce ea ii bause berea.
Tragandu-se catre marginea patului, ii apuca
repede capul in maini i gemu de durere. Timp de
un minut, totul parea ca se invarte in jurul ei.
Tocmai cand voia sa se dea jos din pat i-i
punea piciorul pe podea, ua cabinei fii izbita de
perete i un barbat uria, inspaimantator la vedere,
pai in camera. Purta o barba mare neagra, care ii
acoperea aproape toata fa|a, parul ii atarna pe
spate in laje lungi i incalcite i un belciug ii atarna
de o ureche. Katelin simti nevoia sa se ascunda,
spre a scapa de privirea ochilor lui intunecaji, care
se holbau de sub sprancenele ca nite tufi^iri
stufoase.
425
0 luminS lacoma se aprinse in privirile adanci,
uscate, pe care Bristol J ack le ajintea asupra
femeii din pat. Nu e de mirare ca Blackthorn o
vrea pe frumuica asta, Ti zise in sinea sa,
intrebandu-se, in acelai timp, daca vazuse
vreodata in toata viaja lui, o fiin{a mai atragatoare.
In ciuda ravaite, drogate,. sau poate
tocmai din aceasta cauza, era frumoasa.
-Tu eti femeia capitan de pe vasul Ochii lui
Kat, cunoscuta sub numele de Kat? o chestiona cu
o voce morocanoasa, dorind sa se asigure ca
oamenii lui nu facusera nici o greeala. in adancul
inimii sale, nutrea speran^a ca ea sa nege, caci, m
asemenea situate, nu ar mai fi fost obligat sa i-o
predea lui Blackthorn; ar fi putut s-o pastreze
pentru sine.
In acel moment, Katelin ar fi vrut sa-i nege
numele mai mult decat orice altceva pe lume, dar,
tiind ca via^a fratelui ei se afla In joc, dadu incet
din cap in semn de aprobare, iar gestul o facu sa
geamS din nou de durere, in timp ce ii apuca in
maini capul dureros.
426
O sclipire de dezamagire fiilgera in ochii negri
care nu se indurau sa se dezlipeasca de pe ea.
intorcandu-se catre birou, Bristol tuma ceva lichid
intr-un pahar i se apropie de pat.
- J ine, bea asta, Ti porunci, intinzandu-i
paharul. Katelin incerca sa se ascunda, tragandu-
se catre capatul patului.
- Ia-1, iti limpezete creierii.
Ochii negri o tintuiau, in vreme ce Katelin
intinse mana sutyire, tremuratoare, apucand
paharul.
- Daca ar fi sa ma iau dupa ce spune barbatul,
ar trebui sa ai mai mult curaj, remardi piratul,
aducandu-i aminte toate amenintarile cu care jl
copleise fratiorul mai mic, atunci cand fi spusese
cum o sa-1 razbune sora ^nai mare, cand va pune
mana pe Dragonul Negm.
- J oshua e sanatos? Ar fi bine sa nu-i fi facut
nici un rau! Aserfiunea era ridicola, ii dadu seama
Katelin, privind bruta uriaa din fata sa.
- Bea, ii ordona din nou, refuzand sa-i mai
427
raspunda la Tntrebari, pana cand nu avea sS facS
aa cum i se poruncise.
Katelin privi in jos, spre lichidul galbui din
pahar i ii aduse aminte c5, ultima data cand
Muse ceea ce i se daduse, fusese drogata. Simjind
ochii negri asupra ei, ii ridica meet paharul la
buze i, sorbind o Tnghiptura mica, descoperi c&
nu era prea respingator la gust. Nevazand nici o
cale de ieire, dadu paharul pe gat i termina de
baut.
- Capul |i se va limpezi in cateva minute,
anun|a bruta i se indeparta de pat.
Intr-adevar, Katelin descoperi cS' durerea de
cap i se mai liniti pupn. Respirand adanc, il
intreba.
- Ce vrei in schimbul fratelui meu? Ineerca sa-i
faca vocea sa sune hotarata, dei inima ii batea sa-i
sara din piept.
- Nu vreau nimic in schimb. Am ceea ce imi
trebuie.
- Adica ce?
428
- Pe tine!
- Pe mine? Katelin ofta zgomotos. Dar eu
credeam c5 il Jineai prizonier pe fratele meu
pentru rascumparare. De ce ma vrei pe mine?
Katelin incerca sa nu-i piarda min|ile. Nu se
intalxiise niciodata in viaja ei*cu Bristol J ack.
B&nuia ca trebuie sa existe un motiv pentru care el
orapise.
- Rascumpararea este Kat, capitanul vasului
Ochii lui Kat.
- il vei elibera pe J oshua, in aceste condipi?
Katelin simji ca ii pierde rasuflarea i ca se
sufoca, in ateptarea raspunsului. Toate speran|ele
ei depindeau de raspunsul lui afirmativ.
- Asta nu eu hotarasc.
- Nu tu? In adancul min|ii ei, Katelin se
intrebase tot timpul de ce aceasta bruta neingrijita
nu o agresase chiar aici in pat, de ce pastrase o
distant inexplicabila intre ei, iar acum avea
raspunsul. El ii rapise pe ea i pe fratele ei pentru
altcineva.
429
- Hei, camarade, ce ziceai ca faci aici, la bordul
corabiei Ochii lui Kail Strigatul ajunsese pe
puntea vasului i Garrick zari silueta inalta a unui
marinar apropiindu-se de el.
- Trebuie sa vtfrbesc cu capitanul vostru.
r i cine eti, ma rog? intrebarea suna
suspicioasa i Slade, fata in faja cu barbatul voinic,
ce paise la bordul corabiei Ochii lui Kat, fara
invitape, ii aeza mana pe manerul cutitului de la
brau.
- Spune-i stapanei tale ca sunt capitanul vasului
Vrajitoarea Marii i ca doresc sa o vad. Garrick
era sigur ca iubita lui, Katelin, va fi de acord sa-1
vada imediat.
Echipajul de pe Ochii lui Kat cautase prin tot
oraul dupa capitanul sau, fara a gasi nici o urma
i abia se Tntorsese, la rasaritul zorilor, obosit i
deprimat. Slade ramasese treaz, de veghe pe
punte, in vreme ce restul echipajului !i Ingaduise
cateva ore de somn. Dar, mai mainte de a se
430
retrage in hamactfrile lor,'Tad i Dick discutasera
cu Slade posibilitatea ca cineva din echipajul lui
Bristol J ack sa abordeze Ochii lui Kat, cu o cerere
de rascumparare pentru J oshua i pentru capitanul
lor. Cand Slade il descoperi pe acest barbat voinic
in fata lui, degetele i se incletari. pe cufit, vrand
sa-1 traga afara din 'teaca, dar ii impuse sa nu
ac|ioneze pripit. Daca voiau sa descopere locul in
care piratul proscris il ascunsese pe capitan i pe
fratele sau, trebuia mai intai sa afle daca acest om
de|inea informative de care aveau ei nevoie.
- i de unde sat tiu ca eti intr-adevar capitan
de vas? Dupa cate tiu, Vrajitoarea Marti se afla
ancQrata in apropiere pe insula Grande Terre.
Garrick nu ii imaginase ca va fi obligat sS
infrunte o santinela pentru a se asigura ca iubita lui
Katelin se afla in siguranta.
- Pu^in imi pasa ce crezi* omule. Du-te i
spune-i capitanului tau ca Garrick Steele asteaptS
sa-i vorbeasca.
Omul parea hotarat s-o ,vada pe Kat i numai
431
aceasta insistent ja lui il determina pe Slade sa
nu-i traga cufitul din teacl
- Ateapta aici, ii ceru.
Crezand ca omul voinic se va duce direct la
Katelin *.i ii va spune ca se afa pe vas, Garrick
rSjmase surprins cand il vazu pe Slade
reintorcandu-se impreuna cu alfi doi oameni. ii
recunoscu pe cei doi, dei tia ca era pujin
probabil ca ei s&-l recunoasca, la randul lor, in
lipsa costumului de sultan.
- Unde este Kaf! ii intreba cu voce aspra, pe
m&sura ce ingriorarea i se aq^entua. De ce ii
blocau accesul aceti oameni? se intreba in sinea
sa. Oare Kat sa fi plecat deja de pe vas ca sa se
intalneasca singura cu Bristol J ack? La gandul
acesta, teama ii spori i mai mult.
- Cine dorete sa afle veti? Tad ii dadu seama
de aerul ciudat de familiar al acestui om, dar pe
moment nu ii putea aduce aminte cum era, de
unde il cunotea.
Cat despre Garrick, nu avea de gand sa-i mai
432
piarda vremea din nou i cu aceti doi domni. Era
gata sa-i impinga la o parte, fara sa pna seama ca
erau trei contra unui, i sa porneasca singur In
cautarea lui Katelin. Dar, chiar in acel moment,
aparu Sonja, care pai pe pasarela care ducea pe
puntea vasului Ochii lui Kat.
- Ai gasit-o, Garrick?
- Nu, aceste rame Tmi stau in cale!
- il cunoti pe individul asta, Sonja? mtreba
Slade, surprins s-o descopere pe Sonja aici, m
Barbados.
- Ce cau|i aici, feti|o? Tad ii adresa Intrebarea
care staruia in mintea tuturor.
- Crezi ca te las sa fiigi de mine aa uor, Tad?
Ochii ei albatri scanteiau, pe cand ii arunca
buclele roii peste umeri mtr-o maniera foarte
provocatoare. Lynx a plecat din apele insulei
Grande Terre i a navigat alaturi de corabia
Vrajitoarea Marii, al carei capitan, aici de fa|a,
dorete sa schimbe cateva cuvinte cu Kat! adauga
Sonja, pe un ton mai serios.
433
Inca o data, oamenii privira spre Garrick.
- Pretinde ca este capitanul vasului, marturisi
Slade.
- intotdeauna ai fost suspicios, Tad, ranji
Sonja. Dar daca el pretinde acest lucru, po{i fi
sigur ca are dreptate. i acum, unde este Kat? Un
om din echipajul meu mi-a spus ca Ochii lui Kat a
plecat spre Barbados spre a se intalni cu Bristol
J ack. Spunea ceva despre un copil, care a fost
furat.
- Ai dreptate, fetijo. Ieri seara a plecat de pe
vas i s-a dus la carciuma lui Sal, ca sa se
intalneasca acolo cu un escroc neispravit.
inainte ca Tad sa poata continua, Garrick
mainta spre el, Tntinse o mana uriaa i-l apuca de
pieptul camaii.
- Vrei sa spui ca a|i lasat-o sa mearga singura?
Tad se elibera, smucindu-se din mainile
fiirioase ale omului.
- N-a fost chiar aa, capitane. Fata a insistat ca
nici unui din noi sa nu mearga cU ea. Se temea ca
434
Y
J ack nu o va duce la baiat, daca ea s-ar fi
prezentat la carciuma lui Sal insojita de vreunul
din noi.
- Iar voi i-afi permis aa ceva? Garrick s-ar fi
repezit din nou asupra omului i de data aceasta
1-ar fi sugrumat pe loc, chiar pe puntea propriului
sau vas, daca Sonja nu 1-ar fi apucat de mana la
timp.
- Asculta-1 pana la capat, Garrick!
- Pai, asta i incercam sa spun. Am urmat-o pe
fata pana la carciuma i am ramas afara, la o
oarecare distant de ua de la intrare. Un barbat,
care statea Tnpicioare la tejghea, s-a apropiat de
ea i, inainte ca noi sa putem ajunge in spatele
carciumii, a scos-o impingand-o pe ua din dos.
0 parte din mania lui Garrick incepu sa se
transforme in neiricredere. Femeia pe care o iubea
fiisese rapita!
- Toji barba|ii din carciuma s-au intors
impotriva noastra. A trebujt sa ne batem ca sa
ajungem la ua din dos, iar, cand am ajuns in
435
sfarit, u$a era baricadata din afara i a trebuit sa
ne batem din nou ca sa ne intoarcem la ua din
fa{a. Am gasit urme de roji, probabil de la o
tr&sura, pe poteca din spatele tavemei.
- Aji cautat pe insula? intreba Sonja.
- Sigur, fetijo, dar nu e nici un semn ca
Dragonul Negru ar fi poposit vreodata la
Bridgetown.
- Cred ca ar fi bine sa ne unim echipajele i sa
continuam s-o cautam, propuse Sonja, netiind ce
aha micare s-ar fi putut face pentru moment. Fu
rasplatita cu zambete de recunotin^a din partea lui
Tad i a celorlalfi oameni.
- Aji cercetat coasta le-a lungul ei? intreba
Garrick, tiind prea bine ca piratul proscris nu-i
putea permite sa-i {ina vasul la vedere.
Tad inca se sim|ea stanjenit in prezenja acestui
barbat. Ezita sa-i mai raspunda la intrebari.
Probabil ca Sonja ii citise gandurile.
- Asculta, Tad, Garrick, aici de fa|a, este tot
itat de interesat, ca i voiv s-o gSseasca pe Katelin.
436
in noaptea camavalului, era imbracat in sultan i,
daca va aduceji aminte, Kat i cu el au disparut.
Cei trei oameni Ti intoarsera privirile de la
Sonja spre Garrick, ca i cand Tncercau sa se
lamureasca daca, intr-adevar, acesta era una i
aceeai persoana cu barbatul voinic, imbracat in
costum alb de sultan. Trebuind sa admita ca Sonja
avea dreptate, incepura sa dea din cap incet, in
semn de incuviinfare.
- Nu ne-am gandit sa cautam de-a lungul
coastelor, capitane, spuse Tad. Daca Sonja spune
ca acest Garrick Steele era intr-adevar preocupat
de soarta capitanului lor, atunci pentru el era
suficient cuvantul Sonjei.
- Am sa trimit cafiva oameni chiar acum.
- Lasa-ti oamenii sa se odihneasca pentru
moment. S-ar putea sa avem nevoie de ei mai
tarziu. Am sa trimit o misiune speciala de
cercetare, imediat ce m2 voi intoarce pe vasul
meu, Vrajitoarea Marii.
Chiar in momentul in care Garrick voia sa le
437
mtoarca spatele i sa piece, Thomas i alti doi
marinari aplrura pe punte.
- Am descoperit unde II fine Bristol J ack pe
capitanul nostru, anunja Thomas, cuprinzand cu
privirea i pe barbatul voinic i pe femeia-capitan,
pe care o vazuse mai Inainte pe insula Grande
Terre.
- Unde, Thomas? Intreba Tad, aducandu-i la
cunotin|a ca putea vorbi deschis in fata intregului
grup.
- O anume feticana, care dorete sa ramana in
umbra, ne-a spus mie i barbatilor cl primul
secund de pe Dragonul Negru i-a povestit ca J ack
'urma sa preia un pasager, dupa care trebuia sa
ridice panzele spre Saint Kitts.
- Saint Kitts? exclamara in acelai timp Tad i
Slade. De ce i-ar duce J ack inapoi la Saint Kitts,
pe fata i pe fratele ei? intreba Tad, neintelegand
nimic.
Tot drumul ingrozitor pana la Barbados fusese
deliberat gandit, spre a indeparta orice urma, spre
438
a induce In eroare pe oricine ar fi vrut sa-i
urmareasca, ii dadu seama imediat Garrick.
!ntorcandu-se pe calcaie i pornind spre pasarela,
Garrick decise deja ce avea de f&cut. Imediat ce se
va reintoarce la Vrajitoarea Marii, va par&si
Bridgetown i va pomi spre Saint Kitts. Dragonul
Negru avea deja un avans de cel pufin
dou&sprezece ore, nu-i putea permite sa mai
piarda timp.
- Unde te duci, Garrick? strigS Sonja.
La Vrajitoarea Marii i apoi o pornesc spre
Saint Kitts. Nu se gandi deloc s& se intoarca spre
grupul ram as pe puntea vasului Ochii lui Kat,
pana nu ajunse la docuri. Alegeji-va un capitan i
ridica^i ancora cat mai repede posibil. Garrick
vorbise pe un ton poruncitor, adresandu-se celor
trei oameni, care-1 Intampinasera primii pe vas.
Fara un alt cuvant, se intoarse mdepartandu-se in
graba de dana unde se afla ancorat vasul Ochii lui
Kat.
Tad se intoarse c&tre oameni.
439
- Sculati tot echipajul i sa ne pregatim s-o
pomim. Viata capitanului nostru depinde foarte
mult de viteza noastra, aa ca trezifi-va, baieti,
treziti-va i mi$cati-va!
in acea dupa-amiaza, J oshua fu adus in cabina
lui Bristol J ack, unde o intalni pe sora sa.
Lacrimile ii curgeau nestavilite pe fata, In vreme
ce alerga spre bratele deschise ale fetei.
- Nu credeam ca ai sa mai vii vreodata,
surioara. Plangea fara retinere lasand sa cada la
pamant zidurile de aparare cu care se Tnconjurase
in atatea zile de captivitate i dand drum liber
lacrimilor pe care i le retinuse in tot acest timp.
- Eti teafar, J oshua? Katelin 151 simtea propriile
lacrimi usturandu-i ochii.
- Sunt bine, surioara. Dar am fost ingrozitor de
speriat. Echipajul de pe acest vas este mai
ingrozitor decat erpii.
- Ce s-a intamplat cu Simon i Pete?
- Cred ca sunt bine. Omul acela ingrozitor, cu
440
cicatrice pe faja, i-a obligat sa stea la bucatarie i
sa-1 ajute pe bucatar. Pe mine m-au lasat In cala
pana acum.
Katelin ii mangaia dragastoasa buclele,
aranjandu-le pe spate i in jurul fetei.
- Eti foarte viteaz, J oshua. Acum ca sunt aici,
nu mai ai de ce te teme., Spera ca vorbele ei de
imbarbatare sa nu se dovedeasca false, dar, pentrti
moment, privindu-i ochii verzi, intelese ca fratele
ei avea nevoie de incurajare.
- L-am auzit pe Fata Taiata spunandu-i unuia
din echipaj ca ne indreptam catre Saint Kitts.
- Adevarat? Saint Kitts? Eti sigur? Katelin nu
injelegea de ce Dragonul Negru se indrepta spre
Saint Kitts. Doar daca nu cumva acest Bristol J ack
se afla in serviciile cuiva de pe insula Saint Kitts.
- Dar sunt sigur, Kat. Am stat in cala atat de
mult timp, incat oamenii se obi$nuisera cu mine
acolo. Vorbeau, ca i cand nici n-a fi fost de faja.
Crezi ca or sa ne dea drumul, dupa ce ajungem la
Saint Kitts? Eu aa sper. imi.este aa de dor de
441
mancarurile lui Lizzy. Simt ca-mi lasa gura apa
dupa prajiturile cu lamaie.
Katelin zambi, dar nu ii marturisi gandurile ei
ascunse. Cu siguranja ca Bristol J ack nu ii ducea
la Saint Kitts, pentru a-i lasa sa se intoarca la
Coral Rose, ca i cand nu s-ar fi intamplat nimic.
Ii ducea pe insula cu un scop anume, iar aceasta
inseamna sa-i predea acelei persoane de la care
primise ordinul sa-i rapeasca. Un fior de teama ii
strabatu ira spinarii i, inca o data, regreta cu nu
se dusese la Garrick, imediat dupa ce gasise
mesajul pe patul ei de pe vas. El ar fi tiut cum sa
organizeze eliberarea lui J oshua i a celor doi
marinari. Dar acum, era prea tarziu. Iat-o la
bordul vasului Dragonul Negru, impreuna cu
fratele ei i, dupa cate tia, nimeni de pe Ochii lui
Kat nu avea habar unde se gasea ea acum.
442
23
Briza tropicala, inciLrcata de aromele Marii
Caraibelor purtase corabia Dragonul Negru spre
destinajia ei, fara nici un incident. Pe Tnserate,
Bristol J ack edea tacut in biroul sau, sub pretextul
ca studiaza habile. De fapt, uitase de mult motivul
pe care il invocase atunci cand intrase in cabina,
cu mai bine de o ora in urma, iar acum, privind cu
atenjie pe fratele i sora care edeau pe marginea
patului, le vorbi pentru prima oara:
- in noaptea asta se incheie calatoria- voastra la
bordul corabiei Dragonul Negru.
- Ne apropiem, aadar, de Barbados? Crezand
ca destinafia lor este Saint Kitts, Katelin spera ca
Dragonul Negru sa ancoreze la Basseterre. Spera
ca ea i fratele ei sa poata evada, dei nu tia cum
s-ar putea mtampla acest lucru.
Auzindu-i intrebarea, J ack Ii arcui
sprancenele, Tn vreme ce un zambet abia
per<^ptibil ii aparu pe buze. Fetioara era mai
443
istea|a decat o crezuse el. Probabail ca auzise
vreun om din echipaj, vorbind despre destinafia
lor.
- Dragonul Negru nu poate ancora in
Basseterre. Guvematorul nu ii va permite.
Spunand aceasta, zapibetul i se lap pe buzele
groase, caci nu dadea doi bani pe permisiunea
guvematorului Langston. El primea ordine numai
de la Alex Blackthorn, care nu dorea ca Dragonul
Negru sa ajunga In port i ca Bristol J ack sa aiba
de-a face cu cineva de pe insula.
- Atunci, ve{i ancora in alta parte?
Din nou zambetul i se lap pe buze. Nu vedea
nimic rau daca ii spunea ca se apropie, intr-
adevar, de Saint Kitts.
- Pai, ne apropiem de Saint Kitts, daca vrei sa
tii.
Katelin nu-i mai spuse nimic piratului, mintea ii
era ocupata sa faca tot felul de planuri. Daca va fi
posibil, ii va ordona lui J oshua sa sara in apa, in
momentul in care vor fi destul de aproape de mai.
444
Baiatul era un inotator putemic, cunoscand bine
insula, va ti sa gaseascS cel mai bun drum ca sa
ajunga la Coral Rose, in cele din urma, o mica
raza de speranja ii umplu inima.
Dar speran^a disparu foarte repede, cand Fa{a
Taiata intra in cabina.
- Uite franghia pe care o voia i legatura de
panza.
- Pune-le pe birou. Mai e timp pana arunc&m
ancora.
- Nu va fi nevoie, vorbi Katelin, tiind, fara a i
se fi spus, ca franghia era pentru ea i pentru
fratele ei. Nu vom opune rezistenfa, nu este
nevoie de franghie, minp cu indrazneala.
Rasul putemic al lui Bristol J ack i hohotele lui
Fa|a Taiata umplura cabina.
- Ah, Kat, vrei sa te credem pe cuvant? Adica,
tu i baiatul veti merge de buna voie la pierzanie.
Temerile pe care le traise Katelin pana acum,
nu se puteau compara cu teama pe care o simp
acum, auzind aceste vorbe. in vreme ce ambii
445
barba|i ramasesera in picioare langa birou, razand
de rugamintea fetei de a nu o lega, Katelin opti
atat de meet, meat doar J oshua o putea auzi.
- Fugi pe ua, J oshua, urca-te pe puntea
superioara i sari peste bord. Intoarfce-te cu ajutor.
J oshua inghifi cu greu, simfind un nod in gat, in
timp ce dadea din cap, in semn de aprobare,
privindu-i de pe cei doi barbaji i gramada de
franghii de pe birou. Respirand adanc, ii lasa uor
un picior pe podea, i o zbughi ca din puca spre
ua cabinei.
Luap prin surprindere, cei doi nu putura sa-1
impiedice pe J oshua sa iasa pe ua i sa alerge pe
culoar.
- Aduceji-1 inapoi! striga Bristol J ack i,
instantaneu, Faja Taiata iei fugind din cabina.
In momentul care urma, Katelin nu scoase nici
o vorba. Abia daca indraznea sa mai respire,
rugandu-se in tacere ca fratele ei sa izbuteasca in
incercarea de a sc^pa.
J oshua era viclean i iute de picior, nu degeaba
446
petrecuse ore Tntregi alergand salbatic prin toata
insula. Alerga in zig-zag, la dreapta i la stanga, pe
puntea superioara, urmarit indeaproape de
strigatele i de paii celor care voiau sa puna mana
pe el. Ajungand langa parapet, nu mai statu pe
ganduri nici o secunda, ci se arunca in adancul
apei, cu capul inainte.
- Coborafi barca! Voi, cei patru de colo, plecaji
dupa el i aducep-1 Inapoi! Fata Taiata racnea
ordine, stand in picioare langa parapet i scrutand
apele. Dar nu vedea decat marea intunecata.
Se isca zarva i agitafie, pe cand echipajul
vasului Dragonul Negru se grabea sa lase la apa o
barca i sa inceapa a vasli in jurul corabiei.
- AI dracului de puti, s-a ascuns in iad! Faja
Taiata batu cu pumnul in balustrada parapetului.
Nu-1 vor gasi niciodata pe baiat. fntorcandu-se, se
indrepta spre cabina capitanului spre a raporta
care era situapa.
Atat Katelin, cat i Faja Taiata fura mai mult
decat surprini de reacpa lui J ack, la auzul vetii
447
ca baiatul reuise sa fuga i erau purine anse sa fie
prins. Amandoi se ateptara la o izbucnire de furie
i la o ploaie de amenin^ari i fura surprini sa
vada un zambet lafindu-se pe buzele lui groase.
- Oricum, baiatul nu era Tn plan, nu-1 atepta
nimeni, deci nu e nevoie sa menponap ca 1-am
avut vreodata cu noi. Bristol J ack se temuse
parecum de reacjia lui Blackthorn, daca baiatul ar
fi aparut aiaturi de sora sa. Blackthorn voia ca
lucrurile sa fie linitite i curate. De altfel, nici nu-i
pomenise ca faimoasa Kat ar avea un frate, deci,
cel mai m|elept lucru de facut acum era sa nu
aduca vorba despre baiat. Oricum, mai mult ca
sigur se va ineca sau va fi sfaiat de rechini.
- Leag-o, Sims. Nu vreau sa mai riscam. Dupa
aia, du-te i spune sa lase ancora. Cum vin
oamenii cu barca, cum plecam pe mai. Bristol
J ack statea deoparte i privea cum omul lui ii
tragea mainile in fa$ i i le lega strans. Nu
indraznea sa faca el msui treaba asta, deoarece se
temea ca la simpla atingere de pielea ei, se va
razgandi i va pastra femeia pentru el.
448
Katelin incerca sa se Impotriveasca, atunci cand
Faja TaiatS o Tmbranci pe pat i-i lega mainile la
un loc. Dupa un ultim nod bine strans, se scula in
picioare i o trase dupa el.
- Ma due sa pregatesc barca. Fata Taiata iei
din cabina.
Bristol J ack rase zgomotos, privind trasaturile
congestionate de furie ale fetei, care ti indrepta
toata ura din ochi asupra siluetei solide, care
tocmai ieea pe ua.
- Sims este un om de nadejde. Ca un capitan ce
te crezi ca eti, ar fi trebuit sa apreciezi asta.
- A aprecia mai mult sabia sau pumnalul meu
i mainile mele dezlegate. Ti-a arata eu tie i
omului tau de nadejde cum se poate apara o
femeie, dacS nu este drogata, Ti scuipS ura
Katelin.
- Sunt sigur ca mi-ai arata, Kat, i nu mai pot
de ciuda ca n-o sa ma pot bucura de o asemenea
privelite. Ei, i acum, daca eti gata, am putea
termina aceasta afacere! Cateva minute mai tarziu,
449
o ridica pe umerii sai i, cu ea tn spate, incepu sa
coboare scara de franghie.
Katelin fu trantitS pe fiindul unei barci mici.
Respirand icnit, Tncerca sa se ridice tn pozijia
ezand.
Vaslind repede, oamenii adusera barca la mai,
iar Fa|a Taiata i cu Tnca un om o trasera pe
Katelin pe plaja umeda, In vreme ce Bristol J ack
cobora din barca.
- Am trimis deja vorba, trebuie sa fie nite cai
care ne ateapta langa poteca.
Micul grup de pe plaja se indrepta catre
marginea lizierei cu copaci i arbuti. Paind spre
poteca larga, luminata, dadura repede i peste caii
pe care J ack sperase sa-i gaseasca.
Katelin fii depusa pe spinarea unuia dintre
aceste animale de catre Fa{a Taiata, iar J ack lua
fraul, conducand grupul catre interiorul insulei.
J oshua, gafaind, cu respirapa taiata i epuizat,
zacea nu departe de poteca pe care Bristol J ack i
450
oamenii lui o apucasera calare. In tacere se tari pe
genunchi i trase cu ochiul prin frunziul des. Cu.
ochii ascujip ca ai unei pisici, o vazu pe sora sa.
Ramase nemicat timp de cateva minute,
nemdraznind sa faca nici o micare, de teama sa
nu atraga atenpa. Cand caii incepura sa coboare
pe poteca, ii privi din spate vreme de un minut.
Se tndreptau catre plantafia lui Blackthorn,
Shadow Mere. Timp de cateva minute, se minuna
de cursul acestor evenimente. Oare Ochii Reci
Batrani sa-1 fi pus pe Bristol J ack pe urmele lui
Kat? Dar urmau sa se casatoreasca, de ce sa fi vrut
s-o rapeasca? Nu m^elegea nimic din toate astea,
dar, dandu-i seama ca timpul era esential, daca
voia s-o ajute pe sora lui, o porni catre Coral
Rose.
Cam cu o ora inaintea Dragonului Negru,
Vrajitoarea Marii, Ochii lui Kat i Lynx
ancorasera pe aceeai coasta ca i Dragonul
Negru. Tad i echipajul de pe Ochii lui Kat,
cunoteau zona i condusera celelalte doua cor&bii
451
catre o limba de plaja care se gasea pe
proprietatea Ashford.
Garrick ii manase oamenii fara mila in tot
timpul calatoriei din Barbados pana aici i tia ca
i echipajele de pe celelalte doua corabii care il
urmau ii epuizasera puterile pana la limita. Dar
Garrick se istovise pe sine cel mai mult. Nu fiisese
in stare sa doarma sau sa manance. Cand Ochii lui
Kat se indeparta de Vrajitoarea Marii i de Lynx,
indicandu-le celorlalte doua corabii ca exista un
drum mai scurt decat cel care duce la docuri in
Basseterre, Garrick insuji trecu la carma,
conducand vasul de-a lungul coastei i fu primul
care sari in barca, dupa ce ancora,
- Putem ajunge la Coral Rose mai repede pe
acest drum, striga Slade cand, la randul ei, barca
de pe Ochii lui Kat se izbi de mai. Dupa numai un
moment, sosi i Sonja cu echipajul ei.
- Poate ca baiatul i capitanul au reuit sa fuga.
S-ar putea sa fie la Coral Rose, ateptand ajutor.
Tad rosti cu voce tare ceea ce sperau cu topi, in
vreme ce oamenii de pe Ochii lui Kat ii
452
conduceau pe ceilalp pe drumul ce lega plaja de
plantajie.
Casa era cufundata in intuneric i linite, dar
Garrick batu cu pumnul, fara rejinere, in ua de la
intrare.
Lizzy deschise incet ua i scruta intunericul
noppi.
- Dumnezeule, ai mila, striga tare i incepu sa
dea inapoi. vazand veranda plina cu oameni albi i
o femeie cu parul stralucitor, in flacari.
Auzind strigatul de alarma al lui Lizzy, Rufuss
se grabi spre ua de la intrare, cu puca in mana.
Chiar in momentul in care o daduse jos de pe
umar, indreptand-o in direcpa omului vanjos, care
purta o haina marinareasca albastru-inchis,
Garrick ii zbura arma din mana cu o singura
micare i pai in casa.
- Unde este stapana voastra? intreba. Dar
Garrick tia ca intrebarea nu ii avea sens. Daca
Katelin ar fi fost in casa, cu siguranfa ar fi par&sit
pana acum dormitorul sau alta incapere, unde ar fi
453
fost ascunsa. Nu reuise sa scape din mainile lui
Bristol J ack, aa cum sperasera cu topi, i se afla
altundeva pe insula. Gandul ca timpul pierdut
pentru a ajunge la Coral Rose ar fi putut fi folosit
pentru evitarea unui dezastru -il coplei pe
Garrick, umplandu-1 de groaza.
- Nici stapana, nici stapanu' acasa! Ce dorete
top domnii la ora asta noaptea. Ceva pe fafa
omului vanjos exprima ingrijorare, i nu cruzime,
i, instantaneu, Lizzy se alarma. Unui din oamenii
care stateau in picioare, langa ua, vorbi.
- Kat este capitanul vasului Ochii lui Kat; unii
din oamenii de aici suntem din echipajul ei. Ea i
baiatul au fost rapip de un pirat numit Bristol
J ack. Slade era cel care vorbise atat de mult,
Operand ca, daca batrana tie ceva - poate o cerere
de rascumparare fusese trimisa la plantape - nu va
ezita acum sa vorbeasca.
Lizzy tia foarte bine ca stapana ei era capitanul
unui vas de pirap i, de fapt, fusese foarte
ingrijorata in ultimele zile, cand ea i tanarul
stapan nu se reintoarsera la Coral Rose, aa cum
454
promiseserl
- Dumnezeule indurator, ce-o sa facem acum
sa o salvam pe stapana i pe stapanu'? J ipatul ei se
adresa barbatului voinic cu ochii albatri, ca
argintul. Dintr-un anume instinct, presupunea c&
el este conducatorul i simjea ca poate avea
incredere in el.
Garrick i trecu agitat degetele prin parul
negru, des. Ii interzisese sa se gandeasca la
ipoteza ca nu o va gasi pe Katelin la Goral Rose.
- Mai intai trebuie sa irimitem nite oameni la
Basseterre i alp oameni sa cerceteze insula i sa
incerce sa culeaga orice informapi care ar putea sa
ne indice unde este ancorat Dragonul Negru.
inainte de a-i putea salva pe Katelin i pe fratele
ei, trebuia sa descopere unde erau pnup captivi.
Sonja i Tad incepusera, amandoi, sa imparta
comenzi, cand cineva din spatele grupului striga
tare.
- E baiatul! E tanarul Joshua!
Epuizat dupa o noapte de chin, J oshua aparu,
455
clatinandu-se in mijlocul grupului. Ochii lui verzi
fugeau de la Tad la Slade, inainte de a da drumul
unui izvor de lacrimi.
- Ah, baiete! N-o lua aa de rau. Tad se grabi
sa ?junga la el, strangandu-1 la piept consolator, cu
brafele in juail umerilor.
- Unde e Katelin? Intreba Garrick, in vreme ce
ochii de argint ramasesera afintiti in mtunericul de
unde aparuse baiatul, ateptand un semn care sa
indice prezenja femeii pe care o iubea.
- A luat-o. in timp ce Dragonul Negru ancora,
Kat mi-a spus sa fug i sa tncerc sa aduc ajutor.
- Ai vazut unde au dus-o Bristol J ack i
oamenii lui? intreba Garrick.
tergandu-i lacrimile cu dosul mainii, J oshua
dadu din cap.
- Se indreptau cu topi spre Shadow Mere.
456
24
Cand caii se oprira, Katelin fu smulsa din a i
proptita in picioare, intre J ack i Faja Taiata, dupS
care acesta din urma o impinse catre o cladire
mica din piatra, partial acoperita de tufiurile i
vegetapa deasa din zona.
Netiind ce urma sa i se mtample, Katelin
inainta greoi catre ua scunda, Tmpiedicandu-se la
tot pasul, fiind manata Tndeaproape de cei doi
oameni.
- Nu tiu de ce stapanu1 a vrut s-o aducem aici.
Ar fi fost mult mai bine s-o ducem tn casa cea
mare, decat sa ateptam aici tntre aceste
daramaturi, se planse J ack, pe cand privirea lui
tntunecata cantarea interiorul urat mirositor,
umed, al vechii capele.
Katelin insai nu-i putu refine un fior, care ii
cutremura tot trupul, intrand in cladire. Nu ardea
decat o singura lumanare i Katelin se simjea
457
infricoata de intunericul care domnea Tnincapere.
- Unde suntem? intreba, simjind cum i se
opresc cuvintele in gat, dei se forja sa vorbeasca
inteligibil.
Ambii barbafi ignorara intrebarea, deoarece in
acel moment aparu o silueta uriaa in ua.
- Jubel! gemu tare Katelin, cand lumina
J umanarii cazu pe faja luir Ce rtaiba se petrece
aici? Unde este Alex? Ar mai fi pus i alte
intrebari, daca Fa|a Taiata nu i-ar fi infundat o
carpa in gura i nu i-ar fi legat gura cu o alta faie
de panza.
- Deci o cunoti pe fata asta? intreba J ack pe
uriaul negru, dupa ce Katelin fu redusa la tacere,
cu calusu! In gura.
intinzandu-i un sacule^cu aur lui Bristol J ack,
J ubel raspunse pe un ton care suna mai degraba a
afirmatie, decat a interogafie.
- Este femeia cunoscuta sub numele de Kat.
Este cea pe care a vrut-o stapanu'.
Luand sacule^ul cu monede de aur, Bristol J ack
458
dadu afirmativ din cap, confirmand spusele
omului.
- intr-adevar, ea este Kat.
- Barbati, acum puteji pleca. Stapanu' o sa va
dea de tire. Inaintand in incapere, J ubel incercui
bratele femeii cu mainile uriae, preluand-o in
posesia sa.
J ack se intoarse de la ua pentru ultima data,
invSluind-o cu privirea pe Katelin. E pur i simplu
o ticaloie, ii spuse, vazandu-i ochii mari, verzi
care il implorau sa puna capat celor ce urmau sa
se petreaca. Uriaul o tara deja spre masa care
reprezenta singura mobila din incapere.
Katelin se lupta din toate puterile cu uriasul,
dar nu putea face mare lucru spre a scapa, intrucat
mainile i gura ii erau legate.*
Cand J ubel incepu sa-i dezlege mainile, se
gandi ca, probabil, ar avea o ansa de scapare, dar,
in cateva secunde, intelese teribilul adevar. J ubel ii
lega intai o mana, apoi cealalta, rastignind-o pe
masa, cu incheieturile mainilor i picioarelor strans
459
fixate in Iranghn.
Ea nu putea face nimic, decat sa-i smuceasca
trupul, zbatandu-i capul in toate par^ile,
incercand sa-i scoata caluul din gura. Toate
eforturile erau insa zadarnice, era legata strans, iar
caluul nu voia sa-i iasa din gura.
Un zgdmot uor ii atrase atenpa catre ua.
Ochii i se rotunjira de uimire, privindu-1 pe Alex
Blackthorn paind in incapere. I se adresa pe un
ton plin de repro lui J ubel, cu privirea ratacita.
Katelin se intreba daca nu cumva era amept de
bautura.
- Ai pregatit-o? Ochii negri ai lui Alex se oprira
asupra fetei. Katelin se cutremura inghe|ata de
spaima, simpndu-i privirea apntita asupra fe{ei.
- Deci tu eti Kat, murmura cu glas tare.
Privirea i se opri asupra bluzei de matase innodata
sub sanii tremuratori i asupra pantalonilor bufanp
care ii scoteau in evidenja fiecare linie curb. din
partea de jos a trupului. in mana dreapta ii scapara
un cupt i, auzind respirapa sufocata a femeii care
460
zacea in faja lui, simp cum e cuprins de acea forja
Tntunecata care punea stapanire pe el, de cate ori
se confrunta cu o victima lipsita de aparare. Cu
precizie, dintr-o singura micare, cuptul spintecS
bluza de matase, mai Intai nodul de sub sani, apoi
nasturii micuti, pana capd bluza se desfacu Tn
laturi, expunand privirii boga|ia sanilor perfecp.
in acel moment, Katelin ii dorea sa fie aidoma
altor femei slabe, care leina uor, decat sa fie
nevoita sa mdure depravarea lui Alex Blackthorn,
dar nu era atat de norocoasa i, simpnd lama rece
de otel pe trup, tresari putemic, incercand sa evite
atingerea.
- Ah, J asmine, tremuri ca o virgina, dar noi
amandoi tim mai bine care este adevarul. Ridica
lama cuptului de sub sani i o indrepta spre
pantaloni i, cu o micare abila a mainii, incepu sa
taie materialul. Katelin se zvarcolea salbatic, fara
a tine seama de pericolul la care se expunea, Tn
vreme ce cutitul lung Ti urma drumul, taind cu
totul pantalonii Tntr-o parte. Lacrimi de furie se
rostogoleau din ochii ei verzi, Tntimp ce gemete
461
de disperare reueau sa-i faca dram prin caluul
care ii astupa gura.
- Aadar, vrei sa ma convingi? Nu-ti fie teama,
n-am sa te dezamagesc hiciodata. $i, cu o micare
indemanatica, taie panza care ii lega strans gura.
Voia sa auda toate promisiunile pe care i le va
face, acum ca se afla cu totul in mainile lui, fara
.putere de scapare. Merita sa traieti momentul de
fa|a, pentru a-i auzi gemetele de disperare i
agonie. in intunericul minpi sale bolnave, ii
implinea visurile din copilarie.
- Nu. Alex, nu. Faci o mare greeala. Eu sunt
Katelin Ashford, urmeaza ca noi doi sa ne
casatorim.
- Ti-am spus intotdeauna, mama, ca eti o
vrajitoare. Acum ai aflat de logodna mea cu
Katelin! 0 sclipire ii strafulgera in privirea
sticloasa. Probabil ca verioara ei p-a spus. Kat
este rea. Voi amandoua v-ati gandit sa ma pacaliti,
dar nu ma putefi inela aa de uor. Ii rastuma
capul pe spate i un hohot dement izbucni in mica
incapere. Auzindu-i raspunsul, Katelin simp ca se
462
scufunda in intuneric. Acest om nu era numai
nebun, ci i total depravat! Un strigat patrunzator
de durere ii scapa din piept, explodand In
incapere; urma un altul, apoi un altul. J ipetele ei
11 impinsera din nou in negura nebuniei, iar rasul i
se stinse in gat.
- Imi amintesc de fipetele tale, mama, dar acele
Jipete erau de placere, atunci cand trupul tau
venea in intampinarea acelor multi barbaji, pe care
ii puneai sa plateasca pentru a se infrupta din
farmecele tale. N-ai decat sa ppi cat vrei, eu sunt
singurul care te poate iauzi, care ip poate oferi
acea satisfactie dupa care ravneti. Groaza
femeii, desprinsa parca de propriul ,eu, capatase
dimensiuni proprii i ii devora tot trupul. tia ca
nu mai exista scapare pentru ea. Alex era nebun i
avea s-o ucida. incerca sa nu-i mai auda
cuvintele, sa nu mai simta lama rece, lata a
cuptului pe sani i stransoarea mainilor lui in jurul
gatului. Voia sa se gandeasca la Garrick i la
iubirea fierbinte pe care o cunoscuse pentru un
timp atat de scurt, la fratele ei care, mulfumita
463
domnului, reuise sa scape.
Alex, a caroi nebunie era alimentata de groaza
victimelor, se opri atunci cand Katelin inceta sa
mai ppe.
- N-ai cum sa scapi de mine, Jasmine, izbucni
luandu-i mainile de pe gatul ei ?i strangandu-i
barbia cu o putere nebanuita.
Durerea o facu pe Katelin sa ppe din nou, cu
ochii ieip din orbite de durere i, vazand sclipirile
de nebunie din privirile lui negre atat de aproape
de fa|a ei, scoase un urlet de groaza care inunda
camera, strabatand mtunericul de afara - un urlet
fara de mceput i fSra de sfarit.
J oshua conducea micul grup de la Coral Rose
1a Shadow Mere. Mai mulp oameni purtau torfe
aprinse, pnandu-le ridicate deasupra capului, ca sa
lumineze terenul accidentat pe care Tl aveau de
traversat, in acea porjiune din interiorul insulei.
J oshua ii atrase.atenfia lui Garrick.
- Asta e cararea pe care au apucat-o, in sus.
464
Bristol J ack a luat-o pe Kat ca s-o duc& la Shadow
Mere.
- Stingeji torjele, ordonS Garrick i oamenii se
grabira sa execute. Nu peste mult timp, se auzira
voci In fa{a lor, pe carare. Garrick simp ca-i sare
inima din piept, cand ii trecu prin minte gandul ca
poate Bristol J ack nu apucase inc& sa o predea pe
Katelin lui Blackthorn.
- Fa-i pe oameni sa taca, ii porunci lui Tad,
care, le randul sau, transmise ordinul mai departe.
Bristol J ack, Fa|a Taiata i cei doi oameni care
se aflau impreuna cu ei, nu i-au dat seama ca erau
urmarip decat atunci cand era prea tarziu. Facand
haz mai tot timpul ii lasasera caii in voia lor, sa-i
gaseasca singuri drumul.
Nu auzira strigatele de avertisment, care
veneau din spate, astfel incat, pe rand, fiecare om
fu tarat jos din a i, intr-o ploaie de pumni i
injuraturi, fura dezarmap i legap cu mainile la
spate.
- Ce dracu' inseamna asta? urla Bristol J ack,
465
canci un barbat voinic Tl trase jos de pe cal,
dandu-i un pumn care Tl facu s.-i mute limba.
- Eti arestat in numele Majestapi Sale, declare
Garrck pe cand Ti lega mainile la spate, fara nici
un menajament.
- i cine dracu' eti tu?
- Sunt cel care te va vedea spanzurat, Ti zvarli
Garrick furios, Tntrebandu-1: Unde e fata, J ack?
Unde e Kat? II apuca de spatele camaii i-l zgalfai
ca pe o papuga de carpa.
- Omule, tu Tl caup pe Blackthorn. Eu i
oamenii mei nu i-am facut nici un rau lui Kat.
intreaba-1 pe bSiat. J ack se uita spre J oshua,
implorand confirmarea, Tn speranja ca va scapa
din mainile furioase ale omului.
- Nu-1 amesteca pe baiat! Unde este ea?
- A luat-o Blackthorn!
- De ce? In ce scop fi-a poruncit sa o rapeti i
sa i-o aduci aici?
- De unde sa tiu. Eu n-am facut decat sa
urmez ordinele lui.
466
Garrick Ti dadu seama eft nu putea obpne mai
multe informapi de la pirat. Dandu-i drumul,
Garrick II lasa pe Bristol J ack sa cada m genunchi.
- Tad, ia cativa baiep i du-i pe Vrajitoarea
Marii. Folosete carufa, iar oamenii sa ia caii lor.
Garrick se intoarse, se urea pe cal i o pornf mai
departe spre Shadow Mere.
Tad alese cativa oameni, !e porunci sa
indeplineasca intocmai ordinele capitanului
Garrick Steele, dupa care se grabi sa ajunga din
urma grupul acestuia.
Apropiindu-se de casa intunecata, Garrick ii
dadu seama ca era prea multa linite. Cu o miscare
tacuta a mainii, le indica oamenilor ca trebuie s&
inconjoare casa, dupa care le arata grajdurile.
Pe cand se apropiau in coloana de grajduri,
Garrick auzi un fipat ascutit. Sangele ii inghejS in
vene. Descoperind ca poteca din spatele
grajdurilor era prea napadita de vegetape pentru a
putea fi strabatuta de cal, Garrick descaleca
repede, alergand cu pai mari, apropiindu-se tot
467
mai mult de locul de unde izbucneau fipetele de
groaza.
Sonja era chiar la spatele lui Garrick, iar Tad,
Slade, Dirk i J oshua alergau la spatele ei. Urma
restul oamenilor. Alergau cu topi, intr-o cursa
contra timpului, pentru a descoperi locul de unde
izbucneau ppetele de moarte.
Primul lucru pe care il vazu Garrick pe cand
ieea dintre copaci i tufiuri, fii silueta uriaa a lui
Jubel, care statea in picioare, de paza, in fa|a
vechii capele.
- Kat. Numele ii scapa de pe buze, in acelai
moment in care uriaul negru il vazu venind in
goana spre el i ii ridica mainile ca sa se apere.
Eforturile lui J ubel de a se apara nu-i servira la
nimic. Garrick ii lovi maxilarul cu pumnul
putemic, zvarlindu-1 in praf, la picioarele lui. Pe
cand incerca amept sa-i ridice trupul uria de la
pamant, fu izbit din nou, inca o data, pana ramase
lat.
Garrick nu-i mai pierdu timpul cu el, nici
468
macar o secunda, napustindu-se ca o ghiulea, in
cladire. Privelitea care i se oferea in fa{a ochilor il
facu sa inlemneasca pe prag, ca trasnit.
Blackthorn pnea cuptul gata sa-1 infiga in gatul
femeii, ale carei ppete umpleau incaperea. Nici
unui dintre ei nu-1 observa pe Garrick intrand in
camera.
Sonja, care patrunse in capela la spatele lui
Garrick, fu cea care ii atrase atenpa lui Alex,
atunci cand scoase un strigat puternic de uimire.
- Alex. Las-o in pace! porunci, pe cand ochii
lui negri se intoarsera spre ua i se oprira asupra
ei.
- J asmine? Blackthorn pronunja numele plin de
neincredere. Cum se face ca te afli aici? intreba
derutat.
- Sunt eu, Sonja. Femeia pirat i se adresa pe un
ton ridicat, spre surprinderea celor care stateau
langa ea. Chiar i Katelin incetase cu ppetele,
simpnd cum apasarea cutitului de la gat scade in
intensitate.
469
In nebunia lui, Alex Blackthorn nu vazu
oamenii care stateau In picioare In jurul Sonjei,
vazu doar imaginea mamei sale. Parul lung, rou
ca flacara, ochii albatri, pielea alba ca laptele.
- Cum de te afli aici? Doar te-am ucis de mult,
cand am dat foe depozitelor pe care le conduceai
TnMartinica. Nu e posibil sa te afli aici!
Sonja Tl privea Indurerata pe fratele pe care nu-1
mai vazuse de ani de zile. Aflase despre moartea
mamei lor, dar nimeni nu banuise ca la mijloc
fusese mana fratelui ei. Uitima data cand vizitase
Martinica, aflase foarte purine despre Alex i, ca
toata lumea, de altfel, Sonja crezuse ca disparuse
pentru a Tncepe o viaja noua, Tnalta parte. Nimie
pana acum nu o facuse sa banuiasca faptul ca Ti
luase numele de Blackthorn i ca era proprietarul
plantatiei Shadow Mere.
- Alex, de ce nu pui cutitul jos i nu ma lai sa
te ajut? Ii dadu seama, dupa stralucirea din
priviri, ca era nebun.
- Sa ma ajuji, J asmine? Cand m-ai ajutat tu
470
vreodataV Alex Ti lasa capul pe spate 1, ca un
nebun ce era, incepu sa urle i sa rada In acelai
timp. Te-am omorat de atatea ori, iarai i iarai,
mereu, incercand sa-mi purific sufletul de
dezgustul pe care mi-1 inspiri. Fiecare tarfa imi
amintete de mirosul tau. Toate merits sa moara.
Garrick ii aeza mana pe brajul Sonjei,
dandu-i seama din cele rostite de Blackthorn ca
el era ticalosul care tortura i ucidea prostituatele
de pe insula Saint Kitts.
- Ma descurc singura cu el, opti Sonia i
mdeparta mana care i se oferise in ajutor. Totul
depindea de ea. La urma urmelor, era fratele ei i,
dei cei doi fusesera separa|i mca de cand ea era
doar un copil - tatal ei5el msui pirat, o luase de
langa mama ei - Sonja simtea ca are anumite
obligatii fa{a de Alex. O durea sufletul cand se
gandea ce mdurase el din partea mamei lor, dar,
dandu-i seama ca nebunia lui trebuia cumva
oprita, Inainta un pas In direcpa lui. Vino la mine,
Alex. Vino i hai sa terminam, In sfarit, cu
nebunia asta, care ip distruge sufletul.
471
Alex Buckthorn se indeparta de langa masa pe
care Katelin r&mase legata, fara sa-i arunce macar
o privire. Cuptul ii ziarna in mana, pe cand se
apropia de imaginea pare aparpnea mamei lui. ii
putea auzi vocea sadica, atunci cand il fortasa se
aeze langa ea pe pat i sa o asculte povestindu-i
toate extravagance erotice, pe care le oferea
clienjilor ei lasandu-b pe Alex sa se chinuie in
durerile unor dorinte aberante, nefireti. Acum, el
o va face sa inceteze aceste vorbe, care ii
tortureaza mingle, ii va ucide rasul ascupt, care se
revarsa asupra lui intr-un torent fierbinte. Ridicand
cuptul deasupra capului sau, il indrepta asupra
femeii pe care o credea mama sa.
Sonja era pregatita sa faca faja atacului i, chiar
in momentul in care Tad facu un pas inainte ca s-o
protejeze, cujitul ii luci instantaneu in mana. Cu
privirea neagra i fixa il Jintui pe Alex,
aruncandu-se inainte, aga|andu-se cu mana libera
de mana lui care $inea cuptul cu lama lata, in
vreme ce ii infigea propriul cujit in pieptul lui.
Blackthorn se dadu inapoi din fa{a Sonjei ca i
472
cand ar fi fost luat prin surprindere. Cujitul femeii
pirat se infipse adanc in pieptul lui, atat de
aproape de inima lui.
- Ititotdeauna te-am iubit, J asmine, horcai
inainte de a cadea
Fara nici o ezitare, Garrick se repezi la Katelin
i, in cateva secunde, o elibera strangand-o tare la
pieptul lui.
- Oh Garrick, a fost atat de ingrozitor, plangea
Katelin. ,
- S-a sfarit, inimioara mea. N-am sa te mai las
niciodata departe de mine, lipsita de
supravegherea mea. Nimeni nu-ti va mai face
niciodata vreun rau. Cuvintele lui erau o
promisiune plina de dragoste i cuprinsera inima
fetei.
- Surioara, surioara, n-ai patit nimic? J oshua,
care reuise sa-i faca drum printre oamenii care
stateau la intrare, se repezi catre Katelin.
Mai inainte ca J oshua sa fi ajuns langa ea,
Garrick o acoperise deja cu haina lui
473
marinareasca. Deschizandu-i brajele, Katelin il
primi la pieptul ei.
- Sunt bine, acum. ii terse lacrimile, vrand sa
arate curajoasa in faja fratelui ei.
- Mi-a fost atat de frica sa nu ajung prea tarziu,
marturisi baiatul i, imbra|iand-o pe Katelin, ii
jterse lacrimile.
- Te-aj descurcat grozav. Tu i Garrick suntep
cei mai curajoi barbap pe care-i cunosc i sunt
atat de recunosc&toare Domnului ca amandoi imi
aparjinep. Ochii ei verzi se ridicara peste capul
baiatului, privindu-1 pe Garrick cu toata dragostea
pe care o simjea copleindu-i inima.
- Adica el, surioara? Capul negru al lui J oshua
se ridica de la pieptul ei, in timp ce privirea i se
opri scrutatoare asupra barbatului voinic, care
statea langa ei.
- Da, fratioare, adica el. Katelin zambi,
simtindu-se de-a dreptul fericita. Traia, bra|ul lui
Garrick ii invaluia umerii, iar fratele ei se afla
langa ea.
474
Timp de un minut Intreg,'J oshua cerceta cu
atenjie barbatul care se uita la sora lui cu.ochii
plini de adorajie.
- Pai, cred ca e m regula, surioara, se Tmbuna in
cele din urma.
Garrick ii facu zambind cu ochiul.
- Sunt bucuros ca aprobi. O iubesc pe sora ta i
am de gand sa-i port de grija de azi mcolo.
J oshua deschise gura, vrand sa-i spuna acelui
barbat voinic ca sora lui este m stare sa-i poarte
singura de grija, dar Katelin ii apasa degetele pe
buzele lui, oprindu-i vorbele inainte de a fi rostite.
Incet, dadu din cap, zambind, i spuse, dupa ce
mana se indeparta-de pe gura lui
- Cred ca poate sa ne iubeasca pe amandoi. Kat
poate face orice!
Epilog
- tii ce-mi place cel mai mult, atunci cand fac
475
dragoste cu tine? o intreba Garrick incet pe
Katelin, plimbandu-i mana pe spatele ei delicat.
Katelin se arcui spre el, ca o felina favorita,
bucurandu-se de atenfia stapanului. Respirapa
barbatului era inca destul de neregulata, ca urmare
a bejiei amoroase, careia tocmai ii pusese capat.
Simpndu-se pe deplin fericita in patul capitanului,
ii raspunse cu un marait delicat:
-Hmmm?
- Ador sunetele mititele care-p ies din gat. Pe
masura ce patrund in tine, aceste sunete se revarsa
de pe buzele tale i ajung in urechile mele,
facandu-ma sa doresc sa fiu una cu tine pentru o
venicie.
Cuibarindu-se la pieptul lui puternic, Katelin ii
trecu degetele prin parul negru aspru i cre|.
- Garrick, crezi ca vom fi intotdeauna ca acum?
Infaurand-o cu brafele lui puternice, ii
raspunse
- Nici ny vreau sa ma gandesc, doamna, ca ar
putea fi vreodata altfel. Indiferent ce s-ar intampla,
476
tu vei r5mane Tninima mea.
- S-ar putea sa gandeti altfel, dupa ce o vei
cunoate pe matua mea, maine i dupa ce vei fi
martor la izbucnirea ei de furie, cand va afla ca
ne-am casatorit la Saint Kitts i nu am ateptat sa
ne reintoarcem la Londra.
- Cred ca, dupa ce ai sa i-1 prezinti pe J oshua,
va uita cu totul de noi, chicoti amuzat.
Katelin Tl lovi uor cu palma peste piept, ca
intr-o joaca de copil rasfajat.
- il va iubi pe J oshua, ateapta i ai sa vezi.
Katelin avea Tndoieli cu privire la aceasta remarca,
dar nu voia ca soful ei sa-i dea seama ca se temea
de reacfia matuii Elisabeth, imediat dupa ce tl va
fi cunoscut pe fratele ei. Sper ca Sonja i Tad se
vor descurca pe insula.
Garrick ofta uor i aeza un sarut delicat pe
fruntea ei catifelata.
- Tad i Sonja sunt foarte capabili. Sonja va
conduce Shadow Mere, iar Tad Coral Rose, i
nopjile i le vor petrece impreuna.
477
- Sper ca Slade i Dirk i ceilalfi oameni din
golf sa fie fericip, indiferent unde vor hotari sa
mearga. Katelin predase corabia Ochii lui Kat
echipajului ei i, ultima data cand vorbise cu ei, ii
spusesera ca aveau de gand sa piece din golful
secret i sa se mute pe o alta insula.
- Ne vom mtoarce la Saint Kitts peste cativa
ani, aa cum Ji-am promis. La urma urmelor,
J oshua va fi destul de mare atunci. Dar acum,
ajunge cat am vorbit despre altii. tii care este
primul lucru pe care p-1 voi cumpara, cand
ajungem la Londra?
- Ce vrei sa-mi cumperi, Garrick? Am tot ceea
ce mi-a fi dorit vreodata sa am, chiar aici.
Garrick fu mulfumit de raspunsul ei i,
simpndu-i brafele matasoase cum se Impleteau cu
ale lui, ti spuse ca ea era tot ceea ce-i dorise
vreodata.
- Am sa-|i cumpar o boneta. de dantela neagra,
care sa se potriveasca la costumul tau de
flamenco. L-am adus pe va.s i m-am gandit ca ai
478
putea sa-1 por^i pentru mine, Tntr-o seara.
Katelin Ii aduse aminte ca boneta se pierduse
pe strazile insulei Grande Terre, atunci cand se
adapostise de ploaie. !i aminti, de asemenea, de
sarutul de foe pe care II impartaisera sub o
streaina.
- Poate am sa-1 port cand va fi iarai o Luna a
Piraplor.
Garrick vazu cu ochii mintii imaginea
frumoasei lui mirese, Tmbracata Tncostumul rou
de flamenco, sub lumina Lunii, Piraplor. Aple-
candu-i capul spre ea, Ti opti amutit:
- Ramai la mine, iubita mea,
- Ah, pentru totdeauna! murmura ca raspuns.
479
CAVALERUL SOARELUI...
iir ea s A d el a miez u l n o pt ii,
iNGERULDECAZUT.,.
Cu fiecare nou roman,Kathleen
Drymon ii poarta pe cititori pe noi valuri
ale pasiunii. Numai personajele acestei
autoare pot fi atat de intetigente si senzuale,
atat de nechibzuite fi seducatoare. in
romanul de fata, Kathleen Drymon ne ofera #
povestea de neuitat a doi indragostiti ale f
cSror destine fi inimi plutesc pe rnSri
agitate, intr-o a ventura in care suspa'nsul f
si pasiunea se tntrepatrund!
Katelin Ashford, o tanSra nesabuita, dar nu chiar
atat de afurisita incat s& trebuiascS s fie exilata din
Londra, ora? pe care il iubeste nespus, In satbSticiile
insulelor Caraibe, doar* pentru a evita un scandal!
Calatoria ei peste Atlantic se va transforma intr-o
aventura primejdioasa fi pasionanta in acelafi timp,
in momentul in care o furtuna stSrnita pe mare face ca
eroina sa ajunga in brajele unui pirat temut. Dar,
surpriza: puternicul Garrick Steele nu este tocmai un"
strain, ci insufi barbatul care i-a compromis Katelinei
reputatia! Pierduta pe o mare agitata, prizoniera a unui
barbat fara inima, Katelin jura ca se va razbuna...
sfarfind prin a ceda pasiunii ce se na$te in ea... intr-
o imbratiare arzatoare a ticaiosului indragostit... sub
o straiucitoare, plinS de vraja LUNA A PIRAJ ILOR!

S-ar putea să vă placă și