Acizi grasi omega 6

310 Lei
Informatii generale si recomandari pentru determinarea acizilor grasi
polinesaturati
Acizii grasi omega-3 fac parte din familia acizilor grasi polinesaturati cu lant lung de
atomi de carbon si sunt reprezentati de acidul alfa linoleic (ALA), acidul eicosapentanoic
(EPA) si acidul docohexanoic (DA)! Acidul alfa linoleic este considerat esential deoarece
nu poate " sintetizat de catre organism, principala sursa de obtinere "ind alimentele! ALA
poate " con#ertit in organism in EPA si DA dar cantitatile nu sunt semni"cati#e (mai
putin de $%)!
Pestele gras (hering, somon, macrou, ton) si uleiul de peste sunt principalele surse
directe de acizi grasi omega-3, mai ales de EPA si DA! &leiul de peste brut contine '( %
EPA si ') % DA, dar prin prelucrari speciale poate " concentrat, obtinandu-se un ulei cu
33 % EPA si )) % DA!
ALA se gasese in concentratii mari in semintele de in, rapita, nuci si boabe de soia! *n
general, plantele contin ALA si nu EPA sau DA ca atare! + alta sursa importanta de acizi
grasi omega-3 o constituie in prezent si algele marine (microalgele ,r-pthecodinium
cohnii si .chizoch-trium)!
Acizii grasi omega-3 sunt recunoscuti in primul rand prin efectul lor bene"c asupra
afectiunilor cardio#asculare/ reduc ni#elul trigliceridelor (mecanisme propuse/ scaderea
sintezei hepatice a particulelor 0LDL, cresterea acti#itatii lipoprotein lipazei), scad
in1amatia si agregarea plachetara, stabilizeaza probabil placa de aterom, pre#in aritmiile
si prin urmare pot contribui la scaderea riscului de aparitie a e#enimentelor coronariene
'23
!
.pecialistii sustin ca o crestere cu doar '% a cantitatii de omega-3 in alimentatie reduce
cu 34% riscurile de infarct! ,onform recomandarilor AA (American eart Association)
persoanele diagnosticate cu boala coronariana trebuie sa primeasca zilnic ' g EPA5DA!
Ample cercetari sugereaza insa faptul ca omega-3 detin un rol important si in alte
domenii ale patologiei, cum ar " reducerea riscului de dez#oltare a anumitor tipuri de
tumori maligne, tulburari neurologice sau complicatii legate de diabetul zaharat si
sindromul metabolic! De asemenea anumite studii au constatat asocierea acestora cu
e#olutia fa#orabila a sarcinii, integritatea sistemului osos la #arstnici, acuitate #izuala
buna si dez#oltare cogniti#a adec#ata in perioada infantila
'
! Potri#it studiilor, consumul
unei portii de peste gras (bogat in omega-3), cel putin o data pe saptamana, reduce riscul
aparitiei maladiei Alzheimer! .imptomele de"citului de acizi grasi omega-3 includ/
oboseala extrema, afectari ale memoriei, piele uscata, modi"cari ale dispozitiei pana la
depresie si tulburari cardio#asculare
'2326
!
+mega-7 reprezinta o alta clasa de acizi grasi polinesaturati care cuprinde acidul acidul
linoleic (LA), acidul gamma-linoleic (8LA) si acidul arahidonic (A9A)! LA reprezinta
principalul omega-7 din alimente, uleiul de porumb si 1oarea soarelui a#and continutul
cel mai ridicat2 este considerat tot un acid gras esential deoarece nu poate " sintetizat in
organism! ,u exceptia laptelui uman, ma:oritatea alimentelor contin foarte putin 8LA
acti#! A9A este prezent in carne si oua! *n corpul uman, acizii grasi omega-7, in mod
special acidul linoleic, sunt transformati in acid arahidonic, care este incorporat in
membranele celulare!
Au existat mai multe dezbateri in randul specialistilor in nutritie cu pri#ire la efectele
daunatoare ale acizilor grasi omega-7, pornind de la ipoteza ca acestia ar promo#a
in1amatia (prin faptul ca acidul arahidonic este implicat in stadiile precoce ale
in1amatiei) si implicit ar creste riscul cardio#ascular! ;otusi acidul linoleic genereaza si
molecule antiin1amatorii! Astfel, la ni#elul endoteliului #ascular, acizii grasi omega-7 au
proprietati antiin1amatorii, suprimand productia de molecule de adeziune, chemo<ine si
interleu<ine, care sunt mediatorii cheie ai procesului de ateroscleroza
7
!
Pentru administrarea corecta de suplimente nutritionale este important sa se cunoasca
caile metabolice de transformare a acizilor grasi esentiali in forme bioacti#e (#ezi "gura)!
Exista ) enzime = delta-7 desaturaza si delta-$-desaturaza = implicate in cascada acestor
reactii metabolice, ale carora de"cite au fost inregistrate in anumite conditii!
Pentru asigurarea unei acti#itati optime, delta-7 desaturaza are ne#oie de cantitati
su"ciente de cofactori (#itamine si minerale)/ acid nicotinic (#itamina PP), #itamina
>7, #itamina ,, magneziu si zinc! Aceasta enzima poate " inhibata de mai multi factori,
ce includ #arsta inaintata, stresul, alcoolul si dietele bogate in grasimi saturate,
hipercolesterolemia si ni#elurile scazute de magneziu! .e considera ca pana la )4% din
persoane prezinta o acti#itate perturbata a delta-7 desaturazei, iar acti#itatea acesteia
scade dramatic cu #arsta! La acesti subiecti terapia adec#ata este administrarea de
uleiuri pre-formate, care scurtcircuiteaza enzima (spre exemplu ulei de primula = E#ening
Primrose)! ?incul este de asemenea critic pentru functionarea enzimei delta-$
desaturaza
)26
!
Fig. Caile de metabolizare ale acizilor grasi polinesaturati omega-3 si omega-6

Acest test e#alueaza aportul nutritional si absorbtia intestinala de acizi grasi esentiali!
De"citul de acizi grasi esentiali este rezultatul unei alimentatii dezechilibrate sau al unui
sindrom de malabsorbtie intestinala a lipidelor! Acidul eicosapentanoic si acidul
docosahexanoic sunt utilizati pentru a e#alua un posibil efect protector fata de bolile
cardio#asculare
),3,$,7
!
Pregatire pacient - @ :eun (pe nemancate) de ')-'3 ore2 se #a e#ita consumul de alcool
cu cel putin ' zi inaintea recoltarii
3
!
Specimen recoltat - sange #enos
3
!
Recipient de recoltare - #acutainer fara anticoagulant cu5fara gel separator
3
!
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare si se
congeleaza imediat2 probele recoltate in afara laboratorului #or " transportate in
recipientul destinat probelor congelate
3
!
Volum proba - minim ) mL ser
3
!
Stabilitate proba - serul separat este stabil timp indelungat la -'(A,
3
!
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat sau care nu a a:uns congelat la
laborator
3
!
Metoda cromatogra"e de gaze cuplata cu spectrometrie de masa (8,5B.)
3
!
Valori de referinta
OMEA 3
Acid alfa-linoleic/ C6 mg5L2
Acid eicosapentanoic/ C3 mg5L2
Acid docosahexanoic/ CD mg5L!
OMEA 6
Acid linoleic/ C$$4 mg5L2
Acid gamma-linoleic/ C3 mg5L2
Acid dihomogamma-linoleic/ C'( mg5L2
Acid arahidonic/ CD6 mg5L
3
!
Interpretarea rezultatelor
Afectiunile in care sunt implicate cele doua tipuri de acizi grasi esentiali nu deri#a din
faptul ca unul are efecte poziti#e si altul negati#e, ci din dezechilibrul raportului dintre
concentratiile lor!
Dieta occidentala este de"citara in omega-3 si contine in exces omega-7, astfel incat se
a:unge la un raport
omega-75omega-3 de '$5' -'7!65' (se considera ca omenirea a e#oluat initial pe baza
unei diete in care raportul era de aproximati# ')!
0alorile crescute ale raportului omega-75omega-3 faciliteaza dez#oltarea multor afectiuni,
cum ar " bolile cardio#asculare, cancerul, bolile in1amatorii si autoimune, in timp ce
concentratiile crescute de omega-3 exercita efecte protectoare! *n pro"laxia secundara a
bolilor cardio#asculare, s-a constat ca un raport de 35' reduce cu 64% rata mortalitatii
totale! &n raport de )!$5' reduce proliferarea celulara la pacientii cu tumori colorectale, in
timp ce un raport de 35', cu aceeasi cantitate de omega-3, nu are nici un efect! La
femeile cu neoplasm mamar un raport scazut se asociaza cu un risc mai mic de e#olutie
nefa#orabila! &n raport de )-35' suprima in1amatia in cazul poliartritei reumatoide2 un
raport de $5' are un efect bene"c asupra pacientilor astmatici, in timp ce un raport de
'45' are consecinte negati#e! Aceste studii indica faptul ca #aloarea optima a raportului
depinde de afectiunea subiacenta
(
!
Dezechilibrele raportului de acizi grasi sunt frec#ent obser#ate la pacientii cu afectiuni
in1amatorii cronice (artrita, ateroscleroza, eczeme, alergii, colon iritabil, bolile
autoimune), tulburari de comportament si boli neuropsihice (dementa senila, ADD/
de"citul de atentie cauzat de hiperacti#itate, tendintele agresi#e si anti-sociale, depresie,
parestezii), la femeile insarcinate si la cele care alapteaza! Atat tabloul clinic cat si cel de
laborator se imbunatatesc aproape intotdeauna dupa administrarea :udicioasa de
suplimente cu acizi grasi esentiali
),3
!

Adevrul despre omega 3, 6 i 9
email print
0

Autor: Georgeta Licsandru15 Ian 2008 - 00:00
Se spune c nu exist o grsime ideal. xist !ns ni"te grsimi care ne sunt aliate dac
"tim cum s le consumm "i s le pstrm !n ec#ili$ru. ste %or$a despre aci&ii gra"i
esen'iali omega ( "i omega ).
Se spune c nu exist o grsime ideal. xist !ns ni"te grsimi care ne sunt aliate dac
"tim cum s le consumm "i s le pstrm !n ec#ili$ru. ste %or$a despre aci&ii gra"i
esen'iali omega ( "i omega ). *+iecare mem$ran a celulelor corpului nostru con'ine !n
structura ei aceste grsimi. ,reierul- un organ %ital- are ne%oie pentru .unc'ionare de aci&i
gra"i esen'iali. Ace"tia nu pot .i sinteti&a'i de organism- de aceea tre$uie s !i lum din
alimente. Aci&ii gra"i esen'iali .ormea& dou serii: seria aci&ilor gra"i omega (- cu e.ecte
$ene.ice- antiin.lamatorii- "i seria aci&ilor gra"i omega )- cu e.ecte proin.lamatorii/- explic
pro.. dr G#eorg#e 0encinicopsc#i- directorul Institutului de ,ercetri Alimentare.

Omega 3 vs omega 6
,ei $uni sunt aci&ii gra"i omega ( cu lan' lung: 1A 2acidul eicosapentaenoic3 "i 45A 2acidul
docosa#exaenoic3. Ace"tia se gsesc !n carnea de pe"te gras oceanic- de ap rece:
macroul- #eringul- somonul- tonul- codul- sardina. 6n uleiul de in- de rapi'- de soia- !n nuci-
alune se gsesc aci&i gra"i omega ( cu lan' scurt 2acidul al.alinolenic3. *4ac nu a%em
pro$leme de sntate- atunci organismul nostru poate s trans.orme ace"ti aci&i gra"i omega
( cu lan' scurt !n aci&i gra"i omega ( cu lan' lung- su$stan'e importante pentru $una
.unc'ionare a creierului/- arat pro.. dr G#eorg#e 0encinicopsc#i. Aci&ii gra"i omega ( men'in
elasticitatea %aselor sang%ine- pre%in !m$tr7nirea precoce "i prote8ea& sistemul ner%os.
0ai mult dec7t at7t- aci&ii omega ( sunt responsa$ili cu starea de $ine- cu pre%enirea
depresiilor. Aci&ii gra"i omega ) se gsesc !n grsimile %egetale 9 uleiul de .loarea-soarelui-
de "o.rnel- de germeni de porum$. 4ac sunt consuma'i !n exces- aci&ii gra"i omega ) au
e.ect proin.lamator- contri$uie la apari'ia a numeroase $oli.
1entru a nu a%ea pro$leme de sntate- dieta noastr tre$uie s respecte un anumit ec#ili$ru
!ntre cele dou serii de aci&ii gra"i esen'iali. :aportul dintre omega ( "i omega ) ar tre$ui s
.ie de 1:1- 1:2- maximum 1:;- alt.el spus- o parte aci&i gra"i esen'iali omega ( la maximum
patru pr'i aci&i gra"i omega ). 6n dieta modern !ns- acest ec#ili$ru nu exist mai deloc-
ast.el !nc7t gsim raporturi de 1:22- 1:2; !ntre omega ( "i omega ). 4ieta noastr con'ine
multe grsimi saturate 2luate din carne "i lactate3 "i aci&i gra"i omega ) 2lua'i din uleiurile
%egetale3- !ns este .oarte srac !n aci&i gra"i omega ( 2pe"te3.
,e !nseamn acest lucru< 1rimul semn al de&ec#ili$rului dintre aci&ii gra"i omega ( "i omega
) este cre"terea ni%elului colesterolului. 6n timp pot aprea de asemenea dia$etul de tip II-
o$e&itatea- $olile cardio%asculare- a.ec'iuni de tip reumatoid- cancerul- $oli
neurodegenerati%e 2Al&#eimer- 1ar=inson3. Aceste $oli sunt anun'ate mai !nt7i de o tendin'
de %asoconstric'ie- #ipertensiune arterial- dislipidemii- depresii.

Echilibru
*>leiul de c7nep este ec#ili$rat !n ceea ce pri%e"te raportul !ntre cei doi aci&i 9 1 la 2- adic
o parte aci&i gra"i omega ( la dou pr'i omega ). >leiul de .loarea-soarelui este cel mai
de&ec#ili$rat. 6n uleiul de .loarea-soarelui- raportul dintre omega ( "i omega ) este de 1 la
12). 4ac ne g7ndim c uleiul de .loarea-soarelui este cel mai .rec%ent .olosit !n $uctrie-
iar cele mai multe produsepreparate industrial 9 snac=suri- c#ipsuri 9 sunt pr8ite .ie cu ulei
de .loarea-soarelui- .ie cu grsimi sintetice- de tipul margarinelor- atunci nu tre$uie s ne mai
mirm c dia$etul- a.ec'iunile cardio%asculare sau o$e&itatea apar din ce !n ce mai .rec%ent.
4e aceea- nu tre$uie s .acem exces de ulei de .loarea-soarelui- din cau&a acestor aci&i
omega )- proin.lamatori. Iar dac m7ncm ulei de .loarea-soarelui tre$uie s !l compensm
cu pe"te- care con'ine omega (. Iar dac nu putem s consumm pe"te din di.erite moti%e-
tre$uie s lum suplimente alimentare care s con'in aci&i gra"i esen'iali- ulei de pe"te-
pentru $una .unc'ionare a inimii- creierului- sistemului ner%os- a sistemului circulator- a
rinic#ilor- a .icatului- pancreasului/- ne s.tuie"te pro.. dr G#eorg#e 0encinicopsc#i.

OMEGA 9. >leiul de msline- uleiul de c7nep "i de rapi' con'in acid gras omega ? 2acid
oleic3. *Acidul gras omega ? mononesaturat este cel care .ormea& trigliceridele care circul
!n s7ngele nostru. Acidul oleic are un rol deose$it !n .unc'ionarea sistemului cardio%ascular.
@otu"i- dac este supus procesului industrial de o$'inere a margarinei- acidul omega ? de%ine
periculos- .a%ori&ea& aterosclero&a "i pertur$ meta$olismul lipoproteinelor din .icat/- spune
pro.. dr G#eorg#e 0encinicopsc#i.

!"#$ME%&E. c#ili$rul dintre aci&ii gra"i esen'iali omega ( "i omega ) poate .i men'inut "i
cu a8utorul suplimentelor alimentare cu ulei de pe"te. *,u o singur condi'ie: pe"tele din care
au .ost o$'inute suplimentele tre$uie s .ie pescuit din ape nepoluate. 4ac pe"tele pro%ine
din &one poluate este posi$il s .ie contaminat cu metil-mercur- care are e.ect neurotoxic/-
arat specialistul nostru.


'tia(i c
-Laptele matern con'ine cantit'i mari de aci&i gra"i omega ( cu lan' lung 9 acidul
docosa#exaenoic 245A3- ceea ce .ace ca laptele matern s nu poat .i !nlocuit cu alt lapte.
4ac !nlocuim laptele matern cu lapte de %ac- $e$elu"ul nu %a mai primi aci&ii omega (
necesari pentru de&%oltarea sistemului ner%os.
-Suplimentele cu ulei de pe"te administrate !n ca&urile de #ipertrigliceridemie diminuea&
ni%elul colesterolului "i trigliceridelor.
-Autri'ioni"tii ne s.tuiesc s nu excludem grsimile din diet. 1utem s m7ncm din toate
c7te pu'in: "i grsimi animale- "i grsimi %egetale- dar !n nici un ca& grsimi %egetale #idro-
genate "i par'ial #idrogenate 2margarin3. S-a demonstrat c grsimea de porc "i untul sunt
de &ece ori mai pu'in periculoase pentru artere dec7t grsimile %egetale #idrogenate.
-Aeuronii sunt cei mai a.ecta'i de consumul grsimilor %egetale #idrogenate "i par'ial
#idrogenate.