Despre iubirea moderna, Denis de Rougemont

(fragment)
25 septembrie 2008 by Ilie Catrinoiu in Arte si poeme, Carti si citate, Crestinism, Cugetari,
Politice.
Denis de Rougemont e recomandat pentru tot soiul de somnambulism postmodern sau
postmortem. E ca un dus rece. I-auzi, parca vorbeste despre neoconservatori si socialisti:
Imperialismul totalitarilor traduce in politica aceleasi principii pe care se intemeiaza anaria in
mora!urile noastre pri!ate. "otusi, partizanii romantismului !or sustine ca dragostea scuza si da
maretie oricarei mani#estari care nu ar #i, altminteri, decat imperialism pur si simplu. $ste ade!arat
ca $!angelia insasi iarta multe celei care a iubit mult% &amane de !azut daca aceasta iubire,
despre care se pretinde ca ingaduie totul, este intr'ade!ar iubire, sau daca nu este mai degraba !reo
obsesie abuzi! impodobita cu acest nume #rumos.
Or, fiecare vede ca iubirea moderna este un imens faliment intim al civilizatiei noastre. $ste
o cestiune atat de tragic con#uza, incat numai (ia!olul mai e sigur ca s'ar putea descurca in ea.
(aca este ade!arat ca orice oredine omeneasca se intemeiaza pe alianta si daca alianta primordiala a
casatoriei nu are un mai mare dusman decat dragostea) asa cum este ea !orbita, asta inseamna ca
cel mai #rumos cu!ant din toate limbile este su#lat pe buzele noastre de *atana.
Nicio epoca nu a vorbit mai mult despre iubire cu atat de putin exigenta reala. Diavolul nea
facut sa numim iubire o vaga obsesie contagioasa al carui focar in epoca moderna a fost
literatura romantica si careia romanele si filmele ii sunt agenti de difuzare. Aceasta obsesie a
de!enit marea a#acere a ci!ilizatiei noastre in !reme de pace + religia celor care nu mai !roiau
religie. Imperiul sau s'a intins peste domeniile cele mai eteroclite, de la misticismul literar pana la
publicitatea din metrouri. ,u !eti #ace doi pasi intr'un oras #ara a gasi !reo aluzie la ea. $a
domneste asupra enormei industii a #ilmului, asupra industiilor editurilor si asupra librariilor, asupra
!anzarii par#umurilor, asupra acti!itatii a milioane de a!ocati si medici, asupra re!istelor ilustrate,
asupra comertului de mode.
!aci ea a modificat scara noastra de valori. "upraaprecierea extravaganta a dragostei #
inteleg prin aceasta acea forma de obsesie care seamana cu iubirea adevarata asa cum
seamana orasul $%on cu un leu # a depreciat treptat in epoca noastra simtul si respectul
tinutei morale, al sacrificiului pentru binele comun, al virtutilor virile si aspre.
-ericirea indi!iduala a de!enit tabuul nostru. semn de decadere a unei ci!ilizatii. Ceea ce
deosebeste dragostea in secolul nostru, ceea ce ar trebui sa ii descali#ice in mare numar pe cei care
se pre!aleaza de ea, este tocmai aceasta nuanta de obsesie si usurinta cu care se arata ca i se
cedeaza. & o usurinta sinistra in a te marturisi invins, in a te recunoaste iresponsabil, sar zice
c'iar in a te lauda cu asta. In alte !remuri, oamenii se aparau, le era rusine sa isi piarda controlul
asupra lor insisi. Asta insemna ca pierzi totul, sau, si mai rau. era ce!a prost !azut de ceilalti.
(stazi, obsedatul se face el insusi interesant. )oti romancierii il studiaza. (eparte de a lupta
impotri!a unei pasiuni care se i!este, se nada/duieste, se pro!oaca #ebra acestei pasiuni. si asta ar
insemna sa traiesti0 1ai tarziu, se spune. era #atal. 2ite, sunt obsedat.) *e !ede in asta o scuza, si
nu o in#rangere + si inca si mai putin un lucru ridicol.
"atana stie ca dragostea este domeniul prin excelenta al confuziilor dintre viciu si virtute. In
nicio alta parte omul nu se inseala mai abitir in ce pri!este moti!arile sale si nu se multumeste mai
bine cu so#isme cusute cu ata alba.
Dar noi avem o morala romantica, exaltand pasiunea fatala* si, cu asta, neam pierdut
ultima sansa, mica, de libertate care ne mai ramasese. Aceasta #atalitate) a pasiunii nu este
decat un #el de a te e3prima romanesc, dar cati indragostiti nu se legitimeaza de la ea pentru a e!ita
sa isi marturiseasca ade!aratele lor moti!e, complezentele lor, !ointele lor secrete4 $ste alibiul
!izat. $u nu eram de !ina, doar #atalitatea e raspunzatoare.)
(ar iata cum actioneaza ea intr'o lume in care ea nu mai slu/este decat micile #ericiri indi!iduale.
Casatorindu'!a in #ata legii sau in #ata lui (umnezeu, !a luati anga/amentul sa #iti credincios la
bine si la rau), orice s'ar intampla si pentru toata !iata. (ar, dupa cati!a ani, !a spuneti. m'am
scimbat, s'a scimbat si ea. Ce sens ar mai a!ea #idelitatea noastra, cand ea se opune insesi legii
5ietii4 $ste sincer) sa te mai cramponezi4 Am /urat, e ade!arat, dar eu nu mai sunt acelasi. *i, din
clipa in care iubesc o alta #emeie, sa mai raman credincios #ictiunii ilegale ar #i o pura ipocrizie.)
(in ne#ericire, acest #rumos rationament distruge bazele oricarui tratat, oricarui cu!ant dat sau
scimbat, in s#arsit, insusi limab/ului si posibilitatii de a te mai intelege in orice pri!inta. Caci de ce
se #ac /uramintele4 "ocmai pentru ca se stie ca !iata se scimba si ne scimbam si noi6 tocmai
pentru a ne asigura impotri!a acestor !ariatii pre!azute6 tocmai pentru a e!ita ca umorile sa domine
ratiunea, ca momentanul sa distruga eternul si ca interesele particulare sa stearga interesul general.
Prin inima ne'a prin (ia!olul. *igur, nu de ieri incoace ne inselam ne!asta si ne tradam /uramintele
de dragoste. 7uramintele cele mai puternice sunt paie pentru #ocul din sange). ,u !ina este cea
care ni se pare noua, ci modul de a o accepta in numele Vietii si Sinceritatii + de!ize ale celor slabi.
8
Dragostea moderna, daca ar fi sa ii crdem pe romancierii si pe statisticienii divortului, atinge
un grad de complexitate neegalat in intreaga +storie, tulbure amestec de patetic sentimental,
de freudism rau inteles, de egoista sinceritate, de idei asupra dreptului la fericire, de
intensitate nervoasa si slabiciune de caracter.
1ai ales e3ista din ce in ce mai putine pasiuni puternice, pur si simplu pentru ca noi cautam
pasiunea pentru ea insasi si ca pe o parasire de sine. -asiunile nu devin cu adevarat puternice
decat la cei care le rezista la inceput. Cultul acesta al pasiunii mereu #ugiti!e il inteleg ca pe un #el
de ne!roza sau de ameteala epidemica. ne!oia de a #i deposedat de tine insuti, deci posedat din
e3terior sau de cine!a strain, de un lucru, de un trup sau de o utopie, de cine!a mai puternic, 9itler
+ sau Celalat%
(ragostea aceasta care distruge atatea #idelitati, nu prin #orta sa, ci, dimpotri!a, prin slabiciunile pe
care le autorizeaza, trebuie, in s#arsit, sa #ie descali#icata in numele si din iubire #ata de iubirea
insasi. $ !remea sa ii descura/am pe nenumaratii amatori #ara !ocatie care o ina!ata prin
corespondenta din romane si prin re!istele de mare tira/.
1orala burgeza este prea slaba. Cand romancierii intarziati ii mai ataca ingustimile, tocmai
dimpotri!a, rela3area ei ne'o in#atiseaza ca mai demna de dispret. : societate deprimata cum e
aceasta a noastra trebuie sa recurga la !alori dure si rationale. $a trebuie sa restaureze de urgenta
interdictiile drastice, pre/udecatile solide + ciar daca (ia!olul le propune pe unele dintre ele + si
simtul s#ant al contractului, alternati!a #iind riscul de a se dezlantui tirania, curand sangeroasa, a
demonilor /unglei launtrice. Aceasta este lectia crizei noastre.)
Denis de Rougemont.
Rate t'is,

; 5otes

"'are t'is,
-aceboo<=>
"?itter
@oogle
Ain<edIn
$mail
Print
*tumble2pon
&eddit
"umblr
Pinterest
Poc<et