Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea de stat de medicin

i farmacie N.Testemianu
Amigdalitele acute secundare

in bolile infecto-contagioase
in afectiunele hematologice

Angina retronazala si linguala


Raportator Tihonova L
Med.rez.an 2
Angin
este o boal infecioas, nespecific ,acut
a ntregului organism condiionat de
schimbri histologice (alterare, exudaie i
proliferare) n esutul limfatic a unuia din
grupurile limfatice din inelul Waldeyer.
Angin difteric
Etiologia. Corynebacteri
um diphteriae este un bacil
gram pozitiv , imobil, care nu
are capsula i nu face spori,
rezisteni in mediul extern.
Bacilul Lefflere se subdivizea
za n tipurile mitis, gravis i
intermedius, dintre care mai
virulent i mai periculos pen
tru om este gravis. C.diph
teriae elimin exotoxinele
dermonecrotoxin,hemolizin,
neuraminidaz i healuronida
z.
Angin difteric
Epidemiologia. Difteria este o maladie antro
ponoz,din grupul infeciilor respiratorii,care se
transmite pe calea:1) aerian,2)cu produse
alimentare(lapte),3)cu diverse obiecte(jucrii).Se
caacterizeaz prin diverse forme clinice,mai
frecvent afectnd istmul faringian,de asemenea
prin simptomele de intoxicaie cu preponderen
afectarea sistemelor cardiovascular i
nervos.Sursa de infecie constituie omul bolnav
cu diferite forme de difterie i purtatori.Bolnavii
sunt periculoi n ultima zi a perioadei de incu
baie pn la sanarea deplin.Purttoriiprezint
pericol mult mai major,din punct de vedere
epidemiologic.
Angin difteric

Patogenia i anatomie patologic bacilii
difterici neavnd putere se multiplic la poarta de
ntrare.n organism ptrunde doar
exotoxin.Local exotoxina induce un proces de
inflamaie a mucoasei cu necroz epeteliului i
alterarea pereilor vasculari.Rezult un edem
intens i un exudat fibrinos sub forma unor
membrane consistente i aderente.
Angin difteric
Tabloul clinic perioad de incubaie2-10 zile.
Faringele aste sediul preferenial. Debutul bolii es te
lent, febra este mode rat, oboseal intens. Se
stabilete simptom foarfece (cnd febr i alte
simptome sunt moderate, iar slbiciunea-pronun
at). Bolnavul acuz greuri, vrsturi ,anorexie,
odenofagii.
Obiectiv: faringoscopic se determin la inceput o
roea cu formarea unui exudat, care se transfer
n false membrane foarte consistente. n perioada
de stare, false membrane se extind extrem de
rapid, sunt greu detaate, iar dup detaarea
sngereaz local. Este edem faringean intens, care
poate se extinde i n regiunea submaxilar i
cervical. Ganglionii lim fatici regionali sunt mrii.
Simptome de toxemie: febr, grea, vom,facies
pal, tahicardie, hipotensiunea arteriala.
Angin difteric


Forme clinice
1.Uoare
2.Grave
3.Rspndite
4.Localizate
5.Toxice de grad ,,
6.hemoragice
Angin difteric
Complicaiile :
-insuficien renal i suprarenal
-miocardite
-paralizii sau nevrite periferice (paralizia vlului palatin, paralizii
oculare, paralizii nervilor cranieni 3,6, 9, 10)
Tratamentul
1.Ser antitoxic antidifteric de la
10000-200000UN.Doza se adminis
treaza unimomentan,nedevizat
2.Antibioticoterapie:Eritromicin,
Benzilpenicilin,Tetraciclin,Cloramfenicol
3.Cardiovasotonice, 4.Dezintoxicante,5.Corticoterapie
6.Rejim la pat,7.Vitaminoterapie,8.Tratament
simptomatic.
Angina tularemic
Etiologie Agentul cauzal al tularemiei, Franci sella
tularensis se atrna la familia Brucellaceae.
Agentul cauzal al tularemiei are forma de coci,
este imobil, spori nu formeaza, dispune de
capsula; este gram negativ, aerob. F. tularensis
este putin rezistenta la actiunea temperaturilor
nalte, nsa se pastreaza mult timp n conditii de
temperatura joasa si umiditate. Tularemia este o
infectie acuta cu focalitate naturale, n Moldova s-
au determinat 27 specii de mamifere, antrenate
n procesul epizootic la tularemie, inclusiv iepuri,
vulpi, pisici salbatice si de casa. nsa ca rezervuar
principal de infectie servesc rozatoarele (soarecii,
guzganii, ondatrele).
Angina tularemic
Angina tularemic Epidemiologie
Pericolul epidemiologic sporit aceasta categorie
de focare prezinta n perioada de nmultire n
masa a rozatoarelor - primavara-toamna. Omul
se molipseste de la animale pe cale alimentara,
transmisiva, aerogena si de contact. Molipsirea
are loc la folosirea apei din bazinele deschise,
fntni, produselor alimentare contaminate cu
eliminarile rozatoarelor, la treeratul grnelor,
colectarea paielor, legumelor, de asemenea prin
nepaturile insectelor hematofage - ntarilor,
capuelor, taunilor; la prelucrarea animalelor
taiate, scoaterea peilor de iepuri, sobolani.
Agentul cauzal nimereste n organismul omului
prin deteriorari nensemnate a pielii, mucoaselor
ochilor, cailor respiratorii, tractului
gastrointestinal.
Angina tularemic

Receptivitatea la tularemie este totala. Dupa
suportarea bolii se formeaza imunitate protectiva
si de lunga durata. Tabloul clinic
Tularemia este o infectie cu manifestari clinice
polimorfe. La baza patogenezei sta actiunea
limfotropa a microbului, datorita carei la orice
forma clinica de boala complexul patologic primar
consta din afectul primar la locul de patrundere a
agentului cauzal si limfadenita regionala.
Perioada de incubatie este de la cteva ore pna
la 2-3 saptamni. n majoritatea cazurilor ea
dureaza 3-7 zile.
Angina tularemic
Debutul bolii este acut, uneori cu frisoane, febra
pna la 38-40, cefalee, slabiciune generala,
vertijuri, mialgii n membre, spate i lombalgii. n
cazuri severe apare voma repetata. Sunt caracte
ristice transpiratii profunze, dereglari ale somnu
lui (somnolenta sau insomnie). Din primele zile
ale maladiei fata este hiperemiata si pastoasa,
conjunctivele hiperemiate, vasele sclerelor injec
tate. Pe mucoasa bucala, pe fonul hiperemiat,
apar hemoragii punctiforme. Se determina
limfadenopatie (cu localizare si marime diferita).
Fenomenele catarale n debut pot fi absente si
doar n a 3-5 zi de boala se fac acuze de tuse
uscata, n perioada de debut se instaleaza
bradicardie, hipotonie. Limba este saburala cu o
pseudomembrana cenuie. Abdomenul indolor,
durerile se declara numai n cazurile de marire
considerabila a ganglionilor limfatici intestinali,
hepatomegalie se determina din a 2 zi de boala,
splenomegalie - de la 6-9 zi.
Angina tularemic
n dependenta de durata bolii, tularemia este:
acuta, trenanta si recidivanta, iar dupa gravitatea
procesului: usoara, moderata, severa.
Se determina urmatoarele forme clinice de boala:
a) ganglionara
b) ulcero-ganglionara
c) oculo-ganglionara
d) orofaringiana
e) abdominala (tifoida)
f) pulmonara
i) septicemica

Angina tularemic
Forma orofaringiana - agentul
patogen patrunde n organism
pe cale alimentara si se
manifesta prin dureri moderate
n gt si la glutitie, hipere mia si
tumefierea amigdalelor, cu
membrane fal se de culoare
alba-sidefie-galbuie,
consistente, care sunt greu de
detasat. Amigdalita mai frecvent
este unilaterala, la 50% cazuri
poate fi ulceronecrotica. n
procesul infectios snt antrenati
ganglionii limfatici tributari
portii de intrare: parotidieni,
cervicali, submandibulari.
Durata maladiei - pna la l,5
luni.
Angina tularemic
Pronosticul n tularemie este benign. Letalitatea
este de 0,5-5%
Diagnosticul de laborator
I. METODA ALERGICA
II. II. METODA SEROLOGICA
III. METODA BACTERIOLOGICA
Tratamentul Agentul patogen este sensibil la
actiunea streptomicinei, tetraciclinei,
canamicinei, monomicinei, nsa manifesta
rezistenta la peniciline si la sulfamide

Angina scarlatinoas
Etiologie scarlatina este o boala infectioasa,
cauzata de streptococul beta-hemolitic grup A,
care secreta o toxina eritrogena (responsabila
pentru aparitia eruptiei).

Infectia afecteaza cu precadere copiii cu varste
intre 5 si 10 ani, in special in lunile de iarna si
mult mai rar, adultii. La copiii sub 2 ani, scarla
tina este rara, datorita prezentei anticorpilor
materni. De asemenea, 80% din copiii cu varsta
de 10 ani dispun de anticorpi impotriva toxinelor
streptococice.

Angina scarlatinoasa Epidemiologie

Transmiterea infectiei se face pe cale aerogena, de la individul
contaminat, prin intermediul picaturilor de saliva emise de
acesta. Rata infectarii este mai mare in mediile suprapopulate
(scoli, institutii, etc.) La adulti, incidenta scarlatinei scade
datorita dezvoltarii imunitatii fata de majoritatea serotipurilor
de streptococ.

Incubatia (perioada cuprinsa intre contactul cu bacteria si
aparitia primelor simptome ale bolii) dureaza 2 -5 zile. Copilul
este contagios incepand cu doua zile inaintea anginei si pana la
24 ore dupa inceputul antibioterapiei. Cu cat consultarea
medicului este mai tarzie, cu atat copilul este mai mult timp
contagios.

Datorita tratamentului cu antibiotice (penicilina), aceasta
infectie este mai putin frecventa decat in trecut si de asemenea,
mai putin grava. In general, copiii prezinta o forma atenuata a
bolii, cu o durata scurta.

In prezent, infectia are o evolutie benigna, iar mortalitatea se
datoreaza complicatiilor, precum bronhopneumonia si
meningita.
Angina scarlatinoasa
Tabloul clinic
Scarlatina se prezinta sub forma
unei angine si a unei eruptii
cutanate.

Debutul bolii este brusc, cu febra
puternica (40 C), frisoane,
tahicardie (accelerarea ritmului
cardiac), disfagie (dificultati la
deglutitie) si cresterea in volum a
ganglionilor. Scarlatina este
insotita in general de dureri de
cap, dureri abdominale, varsaturi
si o stare generala alterata. La
examenul cavitatii bucale, se
observa angina "rosie, iar limba
este acoperita de un depozit alb.



Angina scarlatinoasa
Dupa 24 -48 ore, se manifesta eruptia cutanata,
cauzata de toxina eritrogena secretata de
streptococul beta-hemolitic, care se raspandeste
in intregul organism. Aceasta eruptie specifica
scarlatinei se numeste exantem.

Exantemul debuteaza si predomina pe plicile de
flexiune ale membrelor (coate, axile, etc.), la
baza gatului si pe partea inferioara a
abdomenului. Caracteristica majora a acestei
eruptii este debutul la nivelul toracelui, de unde
se extinde pe restul corpului, cu exceptia
palmelor mainilor si plantelor (talpilor)
picioarelor. Pielea pare arsa de soare, iar la
atingere este rugoasa. Exantemul este alcatuit
din micropapule, ce dispar la apasare.

Angina scarlatinoasa
Dupa o saptamana, exantemul incepe sa dispara,
iar pielea se descuameaza, in special pe maini si
picioare.
Forma frusta, mai frecventa decat formele clasi
ce, se caracterizeaza printr-un debut estompat
si temperatura mai scazuta. Eruptia este de
culoare roz, nu rosie, si dureaza mai putin timp
(2 -3 zile). Aspectul limbii, a faringelui si
amigdalelor este cel din forma clasica a infectiei.
Complicatii pot fi:
1. nefrita
2. reumatismul articular acut, ce se datoreaza
anginei cu streptococ tra tata insuficient sau
netratata. Dupa utilizarea penicilinei si
cortizonului, aceste complicatii sunt foarte rare.

Angina scarlatinoasa
3. limfadenita cervicala
4. otit medie
5.Sinuzit
6. Bronhopneumonia
7.meningit sau septicemia.
Diagnostic scarlatinei se bazeaza pe examenul
clinic. Simptomele sunt usor de recunoscut. In
cazul unei forme fruste sau atenuate, o prelevare
a secretiilor poate fi necesara si va evidentia
prezenta streptocului hemolitic grup A.
Diagnosticul diferential se face cu urticaria, alte
boli de origine virala si eruptia scarlatiforma, de
origine medicamentoasa, ce survine in general in
a 10-a zi a tratamentului si consta in urticarie,
prurit, dar nu si simptome la nivelul faringelui si
amigdalelor (enantema).

Angina scarlatinoasa

Tratamentul este indispensabil, deoarece
scarlatina poate antrena complicatii tardive
grave. In general, este prescris un tratament cu
antibiotice (penicilina, sau in cazul unei alergii,
macrolide), timp de 10 zile. Izolarea copilului
este obligatorie in primele 48 ore dupa initierea
tratamentului. De asemenea, identificarea
persoanelor care au intrat in contact cu bolnavul
si tratamentul celorlalti membri ai familiei este
necesar timp de 7 zile.

Angina n cursul epidemiilor de
gripa
Anginele acute nespecifice.
Etiologie Angina acuta eritematosa
reprezinta o inflamatie a epite liului mucoasei
faringelui. Infectia este produsa de virusuri
respiratorii, iar factori favorizanti sunt poluarea,
aerul rece, aglomeratia din colectivitati. Se
intalneste la toate varstele fiind contagioasa.
Tabloul clinic Simptomele de ordin general
pot lipsi, sau pot fi importante cu debut brusc al
febrei, insotita de frison, uneori convulsii febrile
la copil, stare generala altera ta, cefalee.
Pacientul acuza senzatie de usturime in faringe,
discreta odinofagie cu iradi ere in urechi,
disfagie si rareori sialoree.
Angina gripal
Examenul local evidentiaza limba saburala,
foetor, congestie difuza, intensa si edem atat la
nivelul ton silelor palatine cat si pe peretele faringian
posterior, dar in aceasta forma clinica nu apare
exudatul la nivelul suprafetei tonsilelor. Uneori se
palpeaza adenopatie satelita dureroasa. Dupa 2-3 zile
de evolutie se remarca microvezicule cu continut
transparent raspandite pe valul moale inso tite de
arborizatii vasculare, semne ale virozei in remisiune.

Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor
si semnelor mentionate si nu necesita confirmare prin
examen de laborator. Diagnosticul diferential se face
cu celelalte forme de angine si cu traumatismele
termice si chimice ale faringelui. Evolutia poate fi spre
vindecare spontana in decurs de o saptamana sau
poate fi marcata de aparitia complicatiilor: laringo-
traheo-bronsite, otite, rinosinuzite, suprainfectia
bacteriana (transformarea in angina eritemato-
pultacee).


Angina gripal

Tratamentul cuprinde masuri de ordin general -;
repaus relativ, comprese in jurul gatului, alimentatie
lichida sau semisolida, evitarea iritantilor (condimen
te, fumat, alcool), analgezice precum aspirina sau
paracetamol. Tratamentul local consta in gargarisme
cu solutii dezinfectante (Tantum Verde, Citrolin,
Ticverol, Hexoral), pulverizatii cu spray-uri
(Locabiotal sau Bioparox, Hexoral, Codecam),
bomboane cu antiseptice (oropivalone, fenosept,
eurosept, faringosept, ribex gola). In caz de infectii
respiratorii recidivante se pot indica produse care
ridica imunitatea organismului administrate pe cale
generala (Bronchovaxom, Rybomunil) sau locala
(IRS 19).


Anginele n afeciunele hema
tologice
Angina din leucemia acuta este ulcero-necrotica
bilaterala, insotita de adenopatie laterocervicala
si generalizata, hepatosplenomegalie, gingivita
ulcero-necrotica, epistaxis. Diagnosticul se
stabileste pe baza tabloului sanguin si al punctiei
medulare. Bolnavul va fi trimis pentru investigatii
si tratament intr-o clinica de hematologie. Angina
va fi tratata cu antibiotice si antiseptice
faringiene.
Angina din agranulocitoza apare de obicei la
subiecti varstnici, iar local se constata ulceratii si
necroze bilaterale la nivelul tonsilelor palatine
care se extind spre valul palatin. Lipsesc puroiul,
hemoragiile, adenopatiile si hepatosplenomegalia.
Daca examenul clinic ridica suspiciunea unei
astfel de suferinte, pacientul este trimis intr-o
clinica de hematologie.

Angin retronazal
adenoidit acut-este inflamaie acut amigdalei
Luschka. Se ntlneste la copii.
La sugar:febra, convulsii, polipnee, spasm glotic,
obstrucie nazal.Obiectiv:secreii mucopurulente
n fosele nazale,i pe peretele posterior al
faringelui
La copii mari:sindrom febril, obstructie nazal,
respiraie bucal, rinolalie nchis, sforit
Rinoscopia posterioar-amigdala tumefiat,
congestionat.
Complicaii otite,sinuzite, dacriocistite, infecii
descsdente respiratorii, adenoflegmoane
Tratament:antibiotic, dezinfectante nazo-
faringiene,antipiretice, antiinflamatorii.
Angin lingual
Este inflamaie acuta a amigdalei linguale.
Etiologie:viral,bacterian,mixt
Simptomologie:odinofagii,Discomfort n regiunea
radixului libii(nod),salivatie,tusa seac,glasul
ragusit
Orofaringoscopia:amigdala linguala
edemata,hipertrofiata,acopera istmul laringelui.
Diagnostic:laringoscopie indirect,an.generala
singelui
Tratamentul:antibioticoterapie,antiinflamatoare,anti
piretice,desinsibilizante