Chirurgie TOT

1.
a.
b.
c.
d.
e.
2.
Care din urmatoarele localizari ale herniilor

sunt situate la nivelul peretelui abdominal
anterior:
femurala
obturatorie
inghinala
ventrosternala
toate raspunsurile sunt adevarate
10. Care din urmatoarele caractere ale unei

mamelonare ne sugereaza un cancer
mamar:
a. lactescenta
b. sanghinolenta
c. seroasa
d. bilaterala
e. purulenta
Hernia ireductibila se caracterizeaza prin:

a. imposibilitatea reducerii sacului herniar
b. obstructie vasculara intrasaculara
c. obstructie intestinala instrasaculara
d. ciupire laterala de ansa intestinala
e. absenta aderentelor instrasaculare
11. Caractere palpatorii de malignitate ale

tumorilor mamare sunt:
a. contur regulat
b. consistenta redusa
c. fluctuenta
d. leziuni biliare
e. tumora unica
3. Hernia inghinointerstitiala se
caracterizeaza prin:
a. sacul herniar ajunge la orificiul superficial
b. sacul herniar intre cele doua orificii
c. sacul herniar la orificiul profund
d. sacul herniar la radacina scrotului
e. sacul herniar in scrot
4. Diagnosticul diferential al herniei
inghinoscrotale se face cu:
a. adenopatie inghinala
b. hernia femurala
c. varicocelul
d. testicul ectopic
e. abces rece orifluent
5. Diagnosticul diferential al herniei femurale
strangulate se face cu:
a. anevrismul arterei femurale
b. tromboflebita seroasei venei safene interne
c. adenopatie inghinala
d. abcesul rece orifluent
e. hernia inghinala
6. Factori generali ce favorizeaza eventratiile
postoperatorii:
a. drenajele multiple exteriorizate prin plaga
b. tensiune mare in suturile parietale
c. inciziile verticale
d. retentia incompleta de urina
e. materialul de sutura resorbabil
7. Peretele toracic retromamar este format
din urmatoarele structuri cu EXCEPTIA:
a. muschiul dintat exteriorizate prin plaga
b. coaste
c. muschi intercostali
d. muschi transvers toracic
e. muschii pectorali
8. Care din urmatoarele grupe ganglionare
face parte din ganglionii axilari:
a. mamari externi
b. mamari interni
c. supraclaviculari
d. interpectorali
e. toate raspunsurile sunt adevarate
9. Care dintre prelungirile glandei mamare
este intalnita in mod constant:
a. subclaviculara
b. axilara
c. submamara
d. parasternala
12. Care din urmatoarele elemente

caracterizeaza invazia tegumentara
completa in tumorie maligne mamare:
a. aderenta tegumentului la tumora
subiacenta
b. prezenta nodulilor de penetratie in afara
tegumentului mamar
c. retractia tegumentara
d. restractia sau devierea mamelonara
13. Care din urmatoarele elemente
caracterizeaza adenocarcinomul
bronhopulmonar:
a. localizare centrala
b. diseminare predominent limfatica
c. apare mereu la fumatori
d. reprezinta 5-15% din CBP
e. clinic: dispnee precoce
14. Sindromul Claude-Bernard-Horner
asociaza:
a. exoftalmie, mioza, ptoza palpebrala
b. enoftalmie, mioza, ptoza palpebrala
c. enoftalmie, midriaza, ptoza palpebrala
d. exoftalmie, midriaza, ptoza palpebrala
e. enoftalmie, mioza, nistagmus
15. Printre semnele de inoperabilitate in CBP
(tumorile bronho-pulmonare) se numara:
a. sindrom de vena cava superioara
b. disfonie
c. pleurezii maligne
d. metastaze extratoracice
16. Perforarea esofagului toracic in cavitatea
pleurala determina:
a. matitate la nivelul intregului hemitorace
afectat
b. hipersonoritate la nivelul intregului
hemitorace afectat
c. absenta murmurului vezicular
d. limitarea miscarilor respiratorii bilateral
e. emfizem mediastinal
17. Care din urmatoarele elemente defineste
achalazia:
a. cresterea numarului celuleor ganglionare
din plexul mienteric Auerbach
b. cresterea tonusului musculaturii
longitudinale a esofagului
c. cresterea tonusului musculaturii circulare a
esofagului toracic
d. dilatarea esofagului abdominal
e. tulburare de kinetica esofagiana
18. Extensia limfoganglionara regionala a unei

tumori esofagiene localizate in treimea
mijlocie invadeaza ganglionii:
a. pericardiali
b. ai regiunii celiace
c. traheobronsici
d. cervicali
e. supraclaviculari
19. Durerea epigastrica violenta, ca o
lovitura de pumnal, aparuta brusc in
plina sanatate aparenta, este
caracteristica pentru:
a. pancreatita acuta
b. apendicita acuta
c. colecistita acuta
d. ocluzia intestinala
e. ulcerul perforat
20. Diareea sanguinolenta aparuta la un
bolnav varstnic, cu fibrilatie atriala cronica
si ateroscleroza sistemica avansata,
asociata cu dureri abdominale violente
instalate brusc, sugereaza existenta:
a. ulcerului duodenal hemoragic
b. polipozei colice
c. infarctului intestinal
d. ocluziei intestinale
e. pancreatitei acute
21. Etapa acordarii primului ajutor medical in
cazul pacientilor cu hemoragie digestiva
superioara NU cuprinde urmatoarea
manevra:
a. mentinerea bolnavului in ortostatism
b. montarea sondei nazogastrice
c. administrarea de hemostatice parenteral
d. transfuzii de sange izogrup
e. montarea perfuziilor i.v. cu solutii cristaloide
22. Diagnosticul diferential al hematemezei
trebuie realizat in primul rand cu:
a. melena
b. hematochezia
c. rectoragia
d. hemoptizia
e. otoragia
23. Tamponarea varicelor esofagiene cu
scopul opririi hemoragiei digestive
superioare se poate realiza cu ajutorul
sondei:
a. Nelaton
b. Foley
c. Sengstaken-Blakemore
d. Dormia
e. Fogarty
24. Odata ce bolnavul cu hemoragie digestiva
superioara este stabilizat hemodinamic,
iar starea generala a acestuia ne permite,
primul examen paraclinic pe care trebuie
sa-l indicam este:
a. ecografia
b. tranzitul baritat
c. tomografia computerizata
d. endoscopia digestiva superioara
e. angiografia
25. Semne clinice particulare in ulcerul
juxtacardial sunt urmatoarele cu
EXCEPTIA:
a. pirozisului
b. durerii epigastrice
c.
d.
e.
durerii retrosternale
eructatiilor
disfagiei
26. Reprezinta semne radiologice indirecte de

ulcer gastric
a. convergenta pliurilor mucoasei spre craterul
ulceros
b. localizarea nisei pe mica curbura
c. rigiditate segmentara variabila pe mica
curbura
d. contur situat in interiorul conturului gastric
e. localizarea nisei pe marea curbura
27. In tumorice gastrice infiltrative examenul
radiologic cu substanta de contrast releva:
a. diminuarea supletii peretilor gastrici
b. convergenta de pliuri
c. semitonuri maligne
d. contur policiclic
e. stenoza orificiala
28. Elemente caracteristice pentru hernia
gastrica transhiatala de alunecare:
a. este rara (5% din cazuri)
b. brahiesofag
c. cardia situata intraabdominal
d. asociaza reflux gastroesofagian
e. unghiul His este complet inchis
29. Tabloul clinic in hernia hiatala releva:
a. pirozis retrosternal
b. greata, hipersalivatie
c. palpitatii postprandial
d. tuse iritativa
30. Factorii predispozanti pentru ulcerul
duodenal:
a. Sexul feminin
b. Varsta inaintata
c. Gr sange A II
d. Igiena defctuoasa a cavitatii bucale
e. Toate raspunsurile dt adevarate
31. In cadrul tabloului clinic al stenozei
hipertrofice congenitale de pilor, varsatura
nou-nascutului este:
a. biloasa
b. in zat de cafea
c. fecaloida
d. alba
e. alimentara
32. La examenul fizic abdominal al nounascutului cu stenoza congenitala
hipertrofica de pilor apare:
a. semnul curvoissier-terrier
b. Oliva pilorica in hipocondrul drept
c. semnul mandel
d. semnul rowsing
e. semnul blumberg
33. Boala Hirschsplrung este denumirea
pentru:
a. enterocolita ulcero-hemoragica
b. Ileusul? paralitic
c. invaginatia intestinala
d. megacolonul congenital
e. cplcusul intestinal acut al nou-nascutului
34. Care sunt indicatiile laparoscopiei in
abordul patologiei chirurgicale pediatrice?
a. criptorhidia (testicul nepalpabil)
b.
c.
d.
e.
apendicita acuta
hernia hiatala
achalazia cardiei
toate afectiunile de mai sus
35. Examenul ecografic al hematocolposului

evidentiaza:
a. hidronefroza bilaterala gradul III
b. lichidul in fundul de sac Douglas
c. lichid care destinde uterul si vaginul
d. imagine hiperecogena vezicala
e. anse intestinale cu pereti ingrosati
36. Diagnosticul diferential al atreziei de cai
biliare extrahepatice se face cu:
a. colecistita acuta
b. stenoza congenitala hipertrofica de pilor
c. atrezia de esofag
d. invaginatia intestinala
e. icterul fiziologic
37. Care din urmatoarele manifestari NU face
parte din tabloul clinic al
hiperparatiroidismului primar
a. diaree
b. poliurie hipostenurica
c. fracturi pe os patologic
d. ulcer peptic
e. aritmii ventriculare
38. Care din urmatoarele afirmatii referitoare
la actiunile parathormonului este FALSA?
a. creste reabsorbtia de calciu la nivel tubular
renal
b. scade reabsorbtia de fosfor la nivel tubular
renal
c. stimuleaza reabsorbtia osoasa cu eliberarea
de calciu in sange
d. creste absorbtia intestinala de calciu
e. inhiba hidroxilarea renala a vitaminei D
39. Care din urmatoarele manifestari NU face
parte din tabloul sindomului Cushing?
a. hipertensiunea arteriala
b. hirsutismul
c. obezitatea faciotronculara
d. anorexia
e. vergeturile
40. Un tablou clinic cu hipertensiune arteriala
paroxistica episodica insotita de palpitatii,
cefalee, transpiratii profuze? este sugestiv
pentru:
a. sindrom adrenogenital
b. sindrom cushing
c. feocromocitom
d. hiperaldosteronism
e. hiperparatiroidism
41. Care din urmatoarele NU face parte din
tabloul paraclinic al
hiperaldosteronismului primar?
a. aldosteron plasmatic crescut
b. produsi de metabolizare ai aldosteronului
scazuti in urina
c. hipopotasemie
d. alcaloza hipercloremica
e. activitate reminica? plasmatica scazuta
42. Ulcere peptice refractare la tratament,
multiple si complicate, cu localizati adesea
atipice, insotite de diaree secretorie cu
steatoree caracterizeaza:
a. gastrinomul
b.
c.
d.
e.
insulinomul
VIP-omul
glucagonomul
carcinoidul
43. Una din cauzele care domina etiologia

sindromului de ischemie arteriala acuta
periferica este:
a. degeratura
b. arsura
c. embolia
d. fistulele arteriovenoase
e. phlematia coerulea? dolens
44. Una din cauzele ce pot determina stari de
hipercoagulabilitate (factor de risc al
trombozei arteriale acute) este:
a. administrarea de antisecretorii
b. hiperhidratarea
c. administrarea de antiinflamatorii
nesteroidiene
d. administrarea de aniconceptionale
e. administrarea prelungita de prokinetice
45. Nu face parte din semnele clinice ale
inshemiei arteriale acute:
a. absenta pulsului proximal fata de sediul
obstructiei arteriale
b. paloarea
c. parestezia
d. durerea cu debut progresiv
e. scaderea temperaturii locale
46. Aparitia leziunilor de gangrene in
sindromul de ischemie arteriala acuta
periferica este caracteristica:
a. fazei de agravare
b. fazei initiale
c. fazei de recuperare
d. fazei de retentive?
e. fazei leziunilor ireversibile
47. Etiologia arteriopatiei obliterante este in
()% din cazuri reprezentata de:
a. dieta hiperproteica
b. dieta hiperlipidica
c. sedentarismul
d. ateroscleroza
e. spasm arterial
48. Stadiul II al arteriopatiei obliterante este
caracterizat de:
a. nu este nimic caracteristic clinic,
diagnosticul se pune paraclinic
b. claudicatia intermitenta
c. claudicatia permanenta
d. durerea ischemica de repaus
e. tulburari trofice severe
49. Factorul principal in etiopatogenia bolii
varicoase?? este:
a. obezitatea
b. sarcina
c. sedentarismul
d. hipertensiunea venoasa ortostatica
e. varsta
50. In stadiul incipient al bolii varicoase poate
aparea:
a. jena dureroasa la nivelul gambelor
b. parestezii
c. senzatie de greutate sau de tensiune in
molet
d. prurit
e.
toate raspunsurile sunt corecte
51. Tromboflebita profunda reprezinta o

complicatie care poate surveni mai
frecvent in:
a. interventii septice abdominale
b. interventii ortopedice
c. operatii in sfera pelvina
d. in politraumatisme
e. toate raspunsurile sunt corecte
a.
b.
c.
d.
e.
tipul fulminant de boala nu se complica in

evolutie
tuseul rectal deceleaza prezenta sangelui
amestecat cu mucus si puroi
nu se malignizeaza in cazul bolnavilor cu
RUH in evolutie de peste 20 ani
nu se complica niciodata cu rectoragii
masive
corticoterapia este contraindicata in
puseele acute
52. Semnul clinic dominant in tromboza

venoasa profunda este:
a. durerea
b. impotenta functionala
c. edemul
d. ulceratia
e. hiperestezia cutanta
60. In cazul bolii Crohn, diagnosticul

diferential cel mai dificil se face cu:
a. recocolita ulcero-hemoragica
b. polipoza familiala
c. diverticulul Meckel
d. sindromul Gardner
e. Sindromul Peutz-Jeghers
53. Principala metoda de tratament in

tromboflebita profunda este:
a. tratamentul chirurgical
b. tratamentul antiinflamator
c. tratamentul antialgic
d. tratamentul anticoagulant
e. tratamentul cu sulfat de protamina
61. Triada Owen se caracterizeaza prin:

a. durere colicativa in hipocondrul drept
b. icter obstructiv
c. hematemeza sau melena
d. este prezenta in hemobilie
54. Proba clinica prin care se pun in evidenta

comunicantele de reflux este:
a. proba Brodie-Trendelenburg
b. proba celor 3 garouri
c. proba Ferthes
d. proba Schwartz
e. nici un raspuns corect
55. Care din aspectele macroscopice de mai
jos NU caracterizeaza cancerul de colon:
a. forma ulcerovegetanta
b. forma vegetanta
c. forma schiroasa
d. forma coloida
e. forma chistica
56. Avand in vedere caile de metastazare ale
cancerului de colon, precizati carui tip de
diseminare se datoreaza aparitia
epiplooitei neoplazice:
a. diseminare hematogena
b. diseminare intralumenala
c. diseminare peritoneala
d. diseminare directa
e. diseminare limfatica
57. Care sunt semnele de impregnare
neoplazica?
a. icter tegumentar
b. inapetenta, scadere ponderala, paloare
tegumentara
c. constipatia
d. adenopatii dureroase palpabile
e. sindromul febril
58. Modificarea macroscopica a materiilor
fecale asemeni unui scaun creionat este
specifica cancerului de:
a. colon drept
b. colon stang
c. rect
d. colon transvers
e. cec
59. Referitor la rectocolica ulcero-hemoragica
este adevarata o singura afirmatie de mai
jos, si anume:
62. Chistul hidatic hepatic este o tumora:

a. lichidiana
b. maligna
c. venicapsulata
d. generata de forma lavrata a teniei
echinococc multilocularis
e. solida
63. Factorii favorizanti ai litogenezei calculilor
biliari:
a. sexul masculin
b. varsta tanara
c. alimentatia hiperproteica
d. rezectiile intestinale
e. mese frecvente
64. Sindromul dispeptic biliar cuprinde
urmatoare simptome cu exceptia:
a. greata
b. varsaturi alimentare
c. gust amar matinal
d. ameteli
e. cefalee
65. Elementele triadei Chauffard sunt:
a. durere, febra,icter
b. durere, febra, frison
c. colica de migrare, febra, frison
d. icter, febra, frison
e. icter, durere, frison
66. Principalele complicatii ale ectaziei CBP
sunt:
a. pancreatita cronica
b. pancreatita acuta etanolica
c. ciroza hepatica virala
d. colecistita acuta
e. angiocolita supraacuta
67. O complicatie grava a tuturor bolilor
supurative renale caracterizata prin
supuratia cavitatilor renale si a
parenchimului renal, cu distrugerea lor
completa poarta numele de:
a. pielonefrita acuta
b. pionefroza
c. pionefrita
d. perinefritra
e.
glomerulonefrita acuta
68. In care din cele patru forme clinice de

perinefrita este caracteristica psoita?
a. abces polar inferior
b. abces retrorenal
c. abces polar superior
d. abces prerenal
e. in niciunul din cazurile de mai sus
69. Referitor la infectiile urinare specifice,
aspectl urografic de rosatura de molie
este caracteristic pentru:
a. cistita
b. prostatita
c. pionefrita
d. pionefroza
e. TBC renal
70. Triada clasica asimptomatica in cancerul
renal al adultului (tumora Grawitz) este:
a. hematurie, febra, durere
b. nefromegalie, febra, hematurie
c. hematurie, durere, tumora renala palpabila
d. scadere ponderala, febra, hematurie
e. durere, anurie obstructiva, febra
71. Cancerul renal al copilului (tumora Wilms)
care a penetrat capsula renala dar nu a
invadat ganglionii si nu a metastazat, se
afla in stadiul clinic:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e. V
72. La un barbat in varsta de 55 ani la care
tuseul rectal pune in evidenta o prostata
marita de volum cu sant median sters, de
consistenta ferm-elasica si omogena, cu
suprafata neteda, nedureroasa la
explorare si bine delimitata, diagnosticul
clinic va fi:
a. prostatita acuta
b. neoplasm de prostata
c. uretrita
d. adenom de prostata
e. prostatita cronica
73. Care afirmatie cu privire la mecanismele
de producele a leziunilor in traumatismele
toracice este adevarata:
a. lezarea traumatica directa a organelor
intratoracice se produce prin caderea in
picioare de la inaltime
b. hipertensiunea aeriana intracavitara se
produce in cazul in care accidentatul este
surprins in expir
c. hipertensiunea aeriana intracavitara se
produce in cazul in care accidentatul este
surprins in inspir
d. prin decelerare se produce dezinsertia
bronhiilor primitive de la nivelul carinei
traheale
e. in explozii unda de soc produce leziuni
osoase ale cutiei toracice
74. Care afirmatie cu privire la pneumotoraxul
cu supapa este FALSA:
a. este sindromul de decompresiune
determinat de acumularea progresiva a
aerului in cavitatea pleurala
b. conduce la insuficienta respiratorie acuta
c.
d.
e.
conduce la comprimarea plamanului

contralateral
este apanajul exclusiv al traumatismelor
toracice deschise
impiedica intoarcerea venoasa
75. Ce modificare fiziopatologica NU face

parte din cercul vicios al sindromului de
incarcare traheobronsica:
a. hipersecretia bronsica
b. hipoxie
c. hipercapnie
d. vasoconstrictie
e. atelectazie
76. Ce tulburare acidobazica se intalneste in
traumatismele toracice inchise:
a. scaderea presiunii arteriale partiale a CO2
b. cresterea presiunii arteriale a O2
c. scaderea acidului lactic
d. cresterea corpilor cetonici
e. acidoza metabolica
77. Ce leziune elementara se intalneste in
mielomalacia centrala:
a. hemoragia
b. necroza
c. ramolismentul
d. edemul
e. laceratia
78. Care dintre urmatoarele afectiuni este o
mielopatie tardiva:
a. mielomalacia centrala
b. siringomielia
c. compresiunea medulara posttraumatica
d. necroza centromedulara
e. epilepsia
79. In ce consta un raspuns motor codificat cu
6 puncte pe scara Glasgow:
a. la ordin verbal
b. orientat la durere
c. neorientat flexie de evitare
d. raspuns in flexie lenta a membrului superior
decorticare
e. raspuns in extensie decerebrare
80. In ce consta un raspuns verbal codificat cu
5 puncte pe scara Glasgow:
a. orientat
b. confuz
c. neadecvat
d. incomprehensibil
e. nici o reactie
81. Ce tip de leziune intalnim cel mai frecvent
la un adult tanar de 30 de ani cu
traumatism craniocerebral cu pierderea
starii de constienta de scurta durata, care
apoi revine la normal:
a. hematomul extradural
b. hematomul subdural acut
c. higroma subdurala
d. contuzie cerebrala
e. leziune subarahnoidiana
82. Ce masuri cuprinde lupta impotriva
cresterii presiunii intracraniene la
pacientii cu leziuni cerebrale
posttraumatice:
a. pozitie Trendelenburg
b. hipertermie
c. hiperventilatie pentru pCO2<25 mm Hg
d.
e.
prevenirea crizelor convulsive

administrarea de solutii cristaline la
perfuzie, minim 3000 ml
c.
d.
e.
83. Ce structuri anatomice sunt interesate in

contuziile parietoviscerale:
a. doar peretele abdominal
b. peretele abdominal, inclusiv peritoneul
parietal, dar nu exista leziuni viscerale
c. viscerele abdominale, peretele abdominal
prezentand leziuni minime
d. peretele abdominal si viscerele abdominale
e. peretele abdominal si peritoneul visceral
84. Care este complicatia specifica a
traumatismelor abdominale deschise
(plagi):
a. hemoragia externa
b. infectia
c. afectarea functiei respiratorii
d. hemoragia interna
e. pierderea starii de constienta
85. Ce leziuni traumatice NU se insoteste de
contractura musculaturii abdominale:
a. hematomul retroperitoneal
b. hematomul splenic subcapsular
c. leziunile vertebromedulare cu iritatia
nervilor costo-lombari
d. leziunile vertebromedulare cu iritatia
nervilor intercosrali
e. perforatia colica posttraumatica
86. In lezarea caror organe cavitare
abdominale NU apare sindromul de iritatie
peritoneala:
a. stomac
b. intestin subtire
c. apendice cecal
d. vezica urinara
e. rect subperitoneal
87. Ce leziune posttraumatica determina la
percutia abdomenului matitate
hipogastrica cu limita superioara concava
spre inferior:
a. retentia acuta de urina
b. hemoperitoneul important
c. perforatia de vezica urinara
d. hematomul in teaca dreptilor
e. sarcina extrauterina rupta
88. Lezarea carui viscer parenchimatos poate
determina hematom retroperitoneal:
a. ficatul
b. splina
c. rinichiul
d. ovarul
e. uterul
89. Care dintre afirmatiile cu privire la
entorsele grave este adevarata:
a. necesita interventii chirurgicale de urgenta
b. nu apar modificari radiologice
c. reperele osoase isi modifica raporturile
normale
d. clinic in faza acuta se constata redoare
articulara
e. apar miscari anormale la nivelul articulatiei
90. Care este semnul de probabilitate in
fracturi:
a. atitudinea vicioasa
b. durerea vie in punct fix cu sediul osos
intreruperea continuitatii osoase

mobilitatea normala a segmentului osos
afectat
crepitatii osoase
91. Care este complicatia imediata, locala, in

fracturi:
a. hemartroza
b. artroza
c. pseudartroza
92. Care este cea mai frecventa localizare a
entorselor:
a. glezna
b. soldul
c. genunchiul
d. cotul
e. umarul
93. Care dintre urmatoarele este cauza de
ordin general ce duce la pseudartroza:
a. fractura cominutiva infectata
b. fractura cu defect de os
c. vascularizatia deficitara in focarul de
fractura
d. osteoporoza
e. tratamentul incorect
94. Fracturile sternale NU se pot complica cu:
a. pneumotorax
b. pneumomediastin
c. chilotorax
d. hemotorax
e. hemomediastin
95. Leziunile traumatice ale diafragmului NU
se pot complica cu:
a. tamponada cardiaca
b. ocluzie intestinala
c. pneumotorax
d. sindrom de compresiune endotoracica
e. hemoperitoneu
96. Socul se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. este un simptom
b. insuficienta respiratorie celulara acuta
c. sinteza crescuta de ATP
d. creste presiunea partiala a oxigenului in
sangele periferic
e. nici una
97. Conduita terapeutica in socul cardiogen nu
prevede:
a. administrarea de anstispastice
b. administrarea de vasodilatatoare
c. revascularizare chirurgicala
d. balon de contrapulsie aortic
e. terapie trombolitica
98. Printre cauzele de soc cardiogen se
numara urmatoarele mai putin una:
a. insuficienta mecanismului contractil
b. scaderea rezistentei la ejectie
c. cresterea rezistentei la umplere
d. insuficienta valvulelor aortice
e. disritmiile
99. Raspunsul inflamator sistemic ce defineste
sepsisul se caracterizeaza prin
urmatoarele mai putin una:
a. temperature > 38 sau < de 36 grade
Celsius
b. Tahicardie > 90 b/minut
c. tahipnee > 20 respiratii.minut
d.
e.
diureza > 40 ml/minut

leucocite > 120000 elem/mm3
100.
Socul septic se defineste ca fiind
sepsisul insotit de:
a. hipotensiune arteriala si semne de
hipoperfuzie tisulara
b. HTA si temperatura crescuta a tegumentelor
c. tahicardie si HTA
d. bradipnee si bradicardie
e. nici una
101.
Eliberarea de histamina in socul
anafilactic e insoteste de:
a. vasoconstrictie sistemica
b. cresterea permeabilitatii vasculare
c. vasodilatatie coroniana
d. bronhodilatatie
e. cresterea fortei de contractie musculara
102.
Dintre antibiotice cel mai frecvent
implicat in reactiile anafilactice este:
a. tetraciclina
b. gentamicina
c. oxacilina
d. rifampicina
e. penicilina
103.
In socul anafilactic daca bolnavul
este hipotensiv se administreaza CA prima
intentie:
a. adrenalina
b. atropina
c. bicarbonat de sodiu
d. aminofilin
e. nici una si se transporta pacientul la spital
104.
Faza a doua a anesteziei generale se
a. analgezia amnezie?
b. excitatie si sensibilitate crescuta la durere
c. anestezie chirurgicala
d. depresie bulbara
e. nici un raspuns corect
105.
Monitorizarea circulatiei in timpul
anestezie se face prin urmatoarele metode
cu o exceptie:
a. inspectia culorii tegumentelor
b. EKG
c. masurarea frecventei respiratorii
d. masurarea debitului urinar
e. masurarea tensiunii arteriale
106.
Monitorizarea ventilatiei se poate
face prin urmatoarele mijloace mai putin
unul:
a. auscultatie
b. urmarirea presiunilor in caile areriene
c. urmarirea volumului curent
d. percutie
e. capnografie
107.
Pe parcursul trezirii din anestezie
urmatoarele complicatii pot apare, cu
exceptia:
a. laringospasmului
b. obstructia cailor aeriene
c. varsaturilor
d. frisoanelor
e. hipertermie
108.
Din etapa de inductie a anesteziei
generale nu face parte:
a.
b.
c.
d.
e.
provocarea hipnozei
oxigenarea
intubatia traheala
ventilatia
mentinerea echilibrului acido-bazic
109.
Dintre incidentele si accidentele ce
caracterizeaza etapa de mentinere a
anesteziei generale, nu face parte:
a. tromboembolismul pulmonar
b. aritmia
c. hipertermia maligna
d. analgezia insuficienta
e. barotrauma pulmonara
110.
Aminoesterii nu se caracterizeaza
prin:
a. sunt hidrolizati in plasma
b. pot induce reactii de tip alergic
c. sunt relativ instabili in solutie
d. sufera degradare enzimatica in ficat
e. sunt reprezentate de procaina, clorprocaina
111.
Dintre procesele fiziologice majore
implicate in neurofiziologia durerii nu face
parte:
a. transductia
b. transmisia
c. interpretarea
d. traducerea
e. modularea
112.
Printre mijloacele fizice de
sterilizare se numara urmatoarele, cu
exceptia:
a. caldura umeda
b. gazul bactericid
c. fierberea
d. caldura uscata
e. iradierea
113.
Procesul de sterilizare prin
autoclavare se caracterizeaza prin una din
urmatoarele:
a. presiune 2 2,2 atm
b. temperatura 190 -200 grade celsius
c. durata 15 minute
d. presiune 4 atm
e. nu necesita purjare
114.
a.
b.
c.
d.
e.
Colorantii se caracterizeaza prin:

nu sunt bactericide
sunt bacteriostatice
rivanolul este antispetic slab
nu se folosesc pentru badijonari
nu se folosesc in stomatologie
115.
Acidul boric nu se caracterizeaza
prin:
a. antiseptic cu actiune modesta
b. bine suportat de tegumente si mucoase
c. se foloseste sub forma de pulbere
d. se foloseste sub forma de solutie 30%
e. tetraboratul de sodiu se foloseste in
stomatologie
116.
Referitor la fierbere nu este
adevarata afirmatia:
a. este o masura de exceptie
b. durata sterilizarii este de 30 minute
c. materialele sterilizate se mentin asa 2 ore
d. la peste 300m altitudine durata fierberii
pentru sterilizare poate scade la 15 minute
e. alcanizarea apei scade durata fierberii
117.
Referitor la formaldehida sunt
adevarate urmatoarele cu o exceptie:
a. formolul este o solutie apoasa 35%
b. paraformaldehida este o solutie apoasa
50%
c. are slaba actiune bactericida
d. este activa si pe spori
e. este iritanta pentru tegumente
118.
a.
b.
c.
d.
e.
Iodoforii nu se caracterizeaza prin:

sunt complexe organice ce contin iod
elibereaza rapid iodul in contact cu
tesuturile
nu irita tesuturile
produsul comercial se numeste septozol
nici una din afirmatii
119.
Sterilizarea prin caldura uscata se
a. se face cu autoclavul
b. se face prin purjare
c. se face cu pupinelul
d. dureaza 2 ore la 180 grade
e. se mentine intre 2 si 4 ore
120. Care dintre urmatoarele mijloace
terapeutice este esential in tratamentul
abceselor si flegmoanelor:
a. administrarea de antibiotice cu spectru larg
b. punctia colectiei folosind un ac gros
c. tratament antiinflamator local
d. evacuarea si drenajul larg al colectiei
e. supravegherea bolnavului cand a aparut
fluctuenta
121. Care dintre urmatoarele afirmatii
referitoare la hidrosadenita? este adevarata:
a. este o infectie a foliculului pilor
b. agentul etiologic este streptococul
c. este localizata la nivelul axilei sau perineului
d. in majoritatea cazurilor apar semnele generale
ale starii septice
e. bolnavii sunt inalt febrili
referitoare la furuncul este adevarata:
a. agentul etiologic este streptococul
b. este o infectie a glandelor sudoripare
c. furunculele superficiale pot fi evacuate prin
presiune digitala
d. extragerea burbionului este obligatorie
e. tratamentul cu antibiotice este necesar in toate
situatiile
referitoare la erizipel este adevarata:
a. semnele generale ale infectiei apar la 24-48 ore
dupa cele locale
b. este o infectie stafilococica a dermului
c. tratamentul se face cu penicilina in doze mari
d. modificarile inflamatorii locale sunt minime?
necaracteristice
e. tratamentul chirurgical consta in incizie si drenaj
referitoare la infectia tetanica este adevarata:
a. spasmul musculaturii striate debuteaza la nivelul
membrelor inferioare
b. serul antitetanic se administreaza la toti bolnavii
cu plagi cu risc de tetanigen
c. antibioterapia are ca scop distrugerea toxinei
tetanice deja eliberate
d. antibioticul de electie in infectia tetanica este

eritromicina
e. plagile cu risc tetanigen ofera conditii de
anaerobioza
125. Care dintre afirmatiile urmatoare privind
primul ajutor in traumatismele mainii este
adevarata:
a. scopul principal al primului ajutor este sutura
tegumentului
b. orice leziune traumatica care depaseste
tegumentul prezinta riscuri potentiale majore
c. ridicarea membrului lezat diminueaza
semnificativ sangerarea de origine arteriala
d. in prezenta durerii se administreaza opiacee
e. explorarea instrumentala a plagii pentru
hemostaza prin ligatura este obligatorie
126. Care dintre urmatoarele manevre este
obligatorie in acordarea primului ajutor la
bolnavii cu plagi delabrante murdarite cu
pamant:
a. aplicarea garoului
b. administrarea parenterala de Penicilina G
c.
asigurarea hemostazeiprin ligaturi vasculare
d. sutura plagii
e. reducerea plagii
127. Care dintre afirmatiile urmatoare privind
amputatiile traumatice este adevarata:
a. este obligatorie efectuarea hemostazei la
nivelul fragmentului amputat
b. la nivelul bontului de amputatie hemostaza se
efectueaza folosind pense
c.
reinterventia reparatorie incepe cu refacerea
structurilor vasculare
d. decizia privind replantarea se ia tinand cont de
varsta si starea generala a bolnavului
e. extremitatea amputata se pune direct intr-un
vas cu gheata
128. Care dintre urmatoarele semne clinice
locare apare in perioada de debut a infectiilor
degetelor si mainii:
a. fluctuenta locala
b. flictena purulenta
c.
febra
d. edem dur, in tensiune
e. fistula purulenta
129. Care dintre urmatoarele manevre
terapeutice este indicata in panaritiul
periunghial:
a. excizia flictenei cu foarfeca
b. extirparea unghiei
c. infiltratia locala cu antibiotice
d. incizia la zona maxima fluctulenta
e. temporizare pana la aparitia fluctuentei
130. Primul ajutor in hemoragii consta in:
a. hemostaza (compensarea volumului sanguin
pierdut)
b. masajul cardiac extern
c. respiratie artificiala
d. asezarea victimei in pozitie de siguranta
e. injectii tonicardiace
131. Cel mai grav tip de hemoragie este:
a. hemoragia arteriala
b. hemoragia venoasa
c. hemoragia capilara
d. hemoragia exteriorizata secundar
e. hemoragia interstitiala
132. Sangele are culoare rosie aprinsa si se

exteriorizeaza in jet pulsatil. Este o
hemoragie:
a. arteriala
b. venoasa
c. capilara
d. interstitiala
e. exteriorizata secundar
133. Compresiunea exercitata distal de leziune
opreste hemoragia:
a. arteriala
b. venoasa
c. capilara
d. interstitiala
134. Este o hemoragie interna:
a. hemoperitoneul
b. varicele esofagiene rupte
c. ulcerul duodenal hemoragic
d. hemobilia?
e. hematuria
135.
a.
b.
c.
d.
e.
Este o hemoragie interna:

hemoptizia
sarcina estrauterina rupta
ulcerul duodenal
hemobilia
hematura
136. Elementele esentiala pentru diagnosticul

infectiei tetanice sunt urmatoarele, mai putin
unul:
a. prezenta unei plagi cu risc tetanigen care nu a
fost tratata corect
b. limitarea mscarilor mandibulei
c. risus sandonicus??
d. leziune de culoare neagra cu vezicule in
periferie
137. Tratamentul infectiei tetanice presupune
urmatoarele manevre, in afara de una:
a. explorara chirurgicala a plagii de urgenta, fara
anestezie
b. evacuarea bolnavului de maxima urgenta intr-o
unitate spitaliceasca
c. seroterapie antitetanica
d. penicilinoterapie
138. Urmatoarele leziuni sunt considerate plagi
cu risc tetanigen, mai putin una:
a. plagi in????
b. plagi anfractuase
c. arsurile de grad II si III
d. plagile deschise in care nu exista conditii de
anaerobioza
139. Tratamentul precoce al unei plagi cu risc
tetanigen presupune urmatoarele manevre
mai putin una:
a. deschiderea larga degri????
b. inlaturarea corpilor straini si a tesuturilor
devitalizate
c. spalarea cu apa oxigenata
d. suturarea? plagii
140. Antraxul se intalneste mai frecvent:
a. la batrani si copii
b. la persoanele ????
c. la ingri??? de ?????
d. la diabetici
141. Care din urmatoarele leziuni treaumatice

ale craniului prezinta gravitatea cea mai
mare:
a. fractura simpla a craniului
b. fractura cu infundare
c. fractura calotei asociata cu plagi ale scalpului
d. fractura bazi craniului
e. plagile contuze ale scalpului
142. Care din urmatoarele masuri de prim ajutor
in traumatismele vertebro medulare este
CONTRAINDICATA:
a. explorarea si extragerea corpilor straini din
plagile vertebromedulare
b. testarea prudenta a sensibilitatii, motricitatii si
activitatii refleze
c. resuscitarea cardiorespiratorie daca este
necesara
d. imobilizarea accidentatului pe un plan dur
e. mobilizarea minima a accidentatului
143. Care este atitudinea corecta in cazul
plagilor... ??? ... nervi periferici:
a. sutura primara a nervului cu lasarea ??????
b. nu se efectueaza nici o manevra asupra plagii
c. sutura ???ara in striviri ale acestuia
d. tratamentul plagii cu sutura secundata a
nervului
e. tratamentul plagii fara sa se actioneze asupra
nervului
144. Care din urmatoarele afirmatii
caracterizeaza comotia cerebrala:
a. abolirea starii de constienta imediat dupa
traumatism cu se??? neurologice de focar
b. abolirea starii de constienta dupa un interval de
timp
c. abolirea starii de constienta imediat dupa
traumatism cu ???? de maxim o ora
d. abolirea starii de constienta imediat dupa
traumatism cu ???? cateva minute
e. abolirea starii de constienta imediat dupa
traumatim cu LCR ????solera
145. In etiologia cancerului bronho-pulmonar pe
primul loc se afla:
a. poluarea atmosferica
b. patologia profesionala
c. tabagismul
d. cicatrici pulmonare
e. alcoolismul (factori genetici)
146. Care din urmatoarele forme de cancer
bronho-pulmonar este rar abordabil
chirurgical datorita mestazarii precoce:
a. cancerul epidermoid
b. adenocarcinomul
c. carcinomul anaplastic
d. carcinomul alveolar
147. Care din urmatoarele semne clinice
reprezinta semne de invazie in cancerul
bronho-pulmonar:
a. Wheesing
b. hemoptizia
c. pierderea ponderala
d. tusea
e. sindromul Claude-Bernard-Homer
148. Urmatoarele semne reprezinta semne de
inoperabilitate in cancerul bronho-pulmonar,
mai putin unul:
a. metastaze extratoracice
b.
c.
d.
e.
disfonie
pluerezii maligne
tumori bronsice la mai mult de 2 cm (de carina)
hipertensiunea pulmonara
149. Care din urmatoarele semne nu intra in

alcatuirea sindromului esofagian:
a. disfagia
b. disfonia
c.
durerea retrosternala
d. regurgitatia
e. saloreea
150. Interventia chirurgicala indicata in acalazia
cardiei este:
a. fundoplicatura Nissen
b. esogastrectomia polara superioara
c. operatia Heller
d. dilatatii esofagiene
e. operatia Lortat-Jacob (esofagectomia)
151. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai
putin una:
a. riscul cancerizarii este mult mai mare pentru
polipii vilosi colorectali
b. polipii colorectali constituie un factor major de
risc penrtu aparitia adenocarcinoamelor
colorectale
c. polipii cu dimensiuni mai mari de 1 cm trebuie
consideratii intotdeauna suspectii de
malignizare
d. in polipoza rectocoliza difuza malignizarea nu
survine in absolut toate cozurile dupa un numar
de ani
152. Sindromul Gardner NU cuprinde:
a. tumori multiple ale tesuturilor moi
b. tumori osoase
c. anomalii dentare
d. pete pigmentare melenice pe tegumentul
perioral
e. polipoza digestiva difuza
153. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai
putin una:
a. exista un determinism genetic al cancerului
colic
b. polipii si polipoza rectocolica reprezinta
afectiunile precanceroase cele mai frecvente si
cu riscul cel mare de malignizare
c. cu cat numarul polipilor este mai mare cu atat
riscul de malignizare creste
d. incidenta cancerului de colon nu este mai mare
la pacientii cu rectocolita ulcerohemoragica
decat la populatia normala
e. in etiologia cancerului colic este inclus si
factorul alimentar
154. Neoplasmul colic sincron defineste:
a. tumori duble sau multiple avand localizari
diferite pe cadrul colic
b. tumori colice cu aparitie succesiva
c. tumora colica evoluind concomitent cu alta
localilzare tumorala
d. neoplasm colic care prezinta simptomatologie
clinica
155. In cancerul colic metastazele hepatice apar
prin:
a. diseminare directa
b. diseminare limfatica
c. diseminare hematogena
d. diseminare intraluminala
e. diseminare peritoneala
156. Anemia este caracteristica pentru:

a. cancerul de colon drept
b. cancerul de colon stang
c. cancerul de colon transvers
d. atat pentru cancerul de colon stang cat si
pentru cel situat transvers
157. Care din urmatoarele prelungiri ale glandei
mamare este constant intalnita:
a. axilara
b. subclaviculara
c. submamara
d. parasternala
e. retromamelonara
158. Abcesul in buton de camasa se formeaza
intre urmatoarele structuri anatomice:
a. grasimea premamara si glanda mamara
b. grasimea premamara si grasimea retromamara
c. glanda mamara si grasimea retromamara
d. grasimea retromamara si muschii mare si mic
pectoral
e. grasimea premamara si glanda mamara
159. Reprezinta un criteriu clinic major de
malignitate in cancerul mamar:
a. invazia superficiala si/sau profunda a unei
tumori mamare
b. prezenta unei tumori la nivelul sanului
c. adenopatia axilara
d. secretia mamelonara
e. semne inflamatorii mamare
160. Care din urmatoarele grupe ganglionare
invadate neoplazic reprezinta metastaze la
distanta in cancerul mamar:
a. ganglionii subscapulari
b. ganglionii axilari homolaterali
c. ganglionii mamari externi
d. ganglionii mamari interni controlaterali
e. ganglionii subclaviculari
161. Metastazele osoase in neoplasmul mamar
prezinta urmatoarele caracteristici cu
exceptia:
a. apar ca focare de osteoliza
b. pot determina fracturi patologice
c. apar ca focare de osteocondensare
d. apar cu precadere la nivelul oaselor lungi si late
162. Care din urmatoarele metode pune
diagnosticul de certitudine in neoplasmul
mamar:
a. examenul clinic
b. mamografia
c. examenul histopatologic extemporaneu
d. examenul histopatologic la parafina
e. tomografia computerizata
163. Cea mai frecventa forma de hernie este
a. hernia inghinala oblica externa
b. hernie inghinala directa
c. hernie inghinala oblica interna
d. hernie femurala
e. hernia ombilicala
164. Hernia femurala se exteriorizeaza prin:
a. foseta peritoneala mijlocie
b. foseta peritoneala laterala
c. foseta peritoneala interna
d. inelul crural
e. inelul ombilical
165. Prezenta sacului herniar la nivelul

orificiului inghinal superficial caracterizeaza:
a. hernia inghino-funiculara
b. bubonocelul
c. hernia inghino-interstitiala
d. hernia inghino-scrotala
e. punctul herniar
166. In herniile strangulate are indicatie
absoluta:
a. manevra de reducere manuala
b. tratamentul medical de reechilibrare
c. tratamentul chirurgical
d. tratamentul ortopedic
167. Care din urmatoarele forme de defecte
parietale nu prezinta sac peritoneal:
a. herniile congenitale
b. herniile dobandite
c. eventratiile
d. evisceratiile
168.
Urmatorii factori favorizeaza
aparitia eventratiilor, mai putin unul:
a. supuratia plagii operatorii
b. tensiunea mare in suturile parietale
c. eforturile fizice mari
d. zona slaba anatomic a peretelui abdominal
e. zona slaba dobandita a peretelui abdominal
169.
al
a.
b.
c.
d.
e.
Ciosuridium tetani?, agentul cauzal

tetanosului, este:
bacil gram + sporulat anaerob
bacilul gram + aerob
Cocobacil gram sporulat
bacil gram + nesporulat anaerob
bacil gram anaerob
170.
Elementele esentiale pentru
diagnosticul tetanosului sunt urmatoarele,
mai putin unul:
a. prezenta unei plagi cu risc tetanigen
b. spasmul muschilor faciali (rictus
sardonicuas)
c. edeme generalizate
d. rigiditatea cefei
e. convulsii (generalizate in alta varianta)
171.
Urmatoarele tipuri de plagi sunt
considerate cu risc tetanigen, mai putin
una:
a. plagi intepate cu spini, cuie
c. fracturile deschise
d. plagile chirurgicale
e. arsurile de gradul II si III
172.
Fasceita necrozanta se
a. tromboza septica a vaselor nutritive ale pielii
si consecutiv necroza cutanata
b. tromboza fasciala este mai putin intinsa
decat cea cutanata
c. zona necrozana este deseori foarte
dureroasa
d. muschii si vasele sunt implicate in
fenomenele necrotice
e. starea generala este nealterata
173.
a.
Abcesul gazos este determinat de:

infectia clostridiana
b.
c.
d.
e.
bacilul carbunos
bacilii gram anaerobi
bacili gram + aerobi
bacilus anthracis
174.
Septicemia se caracterizeaza prin
urmatoarele elemente, mai putin unul:
a. prezenta persistenta de germeni in sange
b. existenta unui focar septic
c. prezenta posibila a metastazelor septice
d. manifestari generale: febra, frison,
manifestari cerebrale
e. evolutie favorabila, vindecarea naturala fiind
posibila
175.
Care din urmatoarele este leziune
cerebrala primara:
a. comotia cerebrala
b. hematomul extradural
c. hematomul subdural
d. plagile scalpului
e. fractura craniana
176.
Encefalopatia posttraumatica este
considerata:
a. leziune cerebrala primara
b. leziune cerebrala secundara
c. leziune subsecretanta
d. leziune tardiva cu caracter evolutiv
e. leziune tardiva cu caracter sechelar
177.
Scara Glasgow pentru coma
evolueaza urmatoarele functii:
a. oculara, motorie si verbala
b. motorie si verbala
c. respiratorie, oculara, verbala
d. respiratorie, circulatorie, motorie
e. motorie, respiratorie si oculara
178.
Semnele de deteriorare
(determinare) a starii unui pacient cu TCC
sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. scaderea nivelului de constienta
b. bradicardia
c. hipertensiunea
d. hipotensiunea
e. respiratia profunda
179.
a.
b.
c.
d.
Hematomul extradural se produce:

intre calota osoasa si duramater
intre calota osoasa si cortex
intre duramater si cortex
in parenchimul cerebral
180.
Indicatiile de internare a unui
pacient cu TCC minor sunt urmatoarele,
mai putin una:
a. pierdere tranzitorie a cunostintei relatata de
bolnav
b. confuzie sau orice alta tulburare a starii de
constienta in momentul examinarii
c. evidentierea unei fracuri craniene
d. varsaturi, cefalee sau alte simptome sau
semne neurologice
e. plaga scalpului la un pacient stabil
181.
Traumatismele toracice inchise au
urmatoarele mecanisme de producere cu o
EXCEPTIE:
a. hipertensiunea aerina intracavitara
b. ex(z)plozie
c. compresiunea organelor intratoracice intre
stern si coloana
d. incarcare traheobronsica
e.
decelare
182.
Gravitatea traumatismelor toracice
NU depinde de:
a. afectiuni preexistente la nivelul aparatului
locomotor
b. forta agentului vulnerant
c. locul unde acesta actioneaza
d. afectiuni preexistente la nivelul aparatului
respirator
e. varsta pacientului
183.
In traumatismele toracice inchise
prin mecanismul de decelare se poate
produce:
a. hemoragie intraparenchimatoasa
b. compresiunea organelor intratoracice intre
stern si coloana
c. lezarea cutiei osoase toracice
d. cresterea brusca a presiunii intrabronsice
e. dezinsertia bronsiilor primitive din carina
traheala
184.
Care din urmatoarele NU reprezinta
sindrom fiziopatologic intalnit in
traumatismele toracice inchise:
a. peretele mobil
b. compresiune
c. contuzia toracica
d. plamanul de soc
e. incarcare traheo-bronsica
185.
Care din urmatoarele afirmatii
referitoare la traumatismele toracice
inchise este adevarata:
a. hemotoraxul apare ca urmare a lezarii
bronhiilor
b. pneumotoraxul cu supapa este cel mai
periculos
c. respiratia paradoxala apare in sindromul de
compresiune
d. in sindromul de incarcare treaheobronsica se
produce fenomenul de aer pendulant
e. cercul vicios Cournand apare in sindromul de
perete mobil
186.
Referitor la sindromul de
compresiune din traumatismele toracice
inchise una din afirmatiile de mai jos este
FALSA:
a. pneumotoraxul apare ca urmare a lezarii
bronhiilor sau a parenchimului
b. in hemotorax sangele poate proveni din
arterele intercostale
c. sindromul de compresiune nu poate aparea
la nivelul cordului
d. cel mai periculos este pneumotoraxul cu
supapa
e. simpla pleurostomie poate salva viata
pacientului
187.
Care dintre urmatoarele forme ale
fracturii NU apartin categoriei fracturilor
incomplete:
a. fractura in lemn verde
b. ingrosarea osului in zona metafizara
c. tasarea
d. fractura cominutiva
e. fisura
188.
Reprezinta semn de certitudine
pentru fractura:
a. deformarea regiunii
b. echimoza
c.
d.
e.
crepitatia osoasa
scurtarea segmentului respectiv
flictenele
189.
Apartine complicatiilor locale
imediate ale fracturilor:
a. pseudantroza
b. congestia pulmonara
c. embolia grasoasa
d. fractura deschisa
e. calusul vicios
190.
Tratamentul chirurgical al fracturilor
presupune urmatoarele manevre, cu O
EXCEPTIE:
a. eliberarea si pregatirea fragmentelor osoase
b. reducerea fracturii
c. imobilizarea focarului de fractura cu aparat
gipsat
d. osteosinteza cu implante metalice
e. mentinerea reducerii
191.
Apartine sindromului
algoneurodistrofic care poate aparea in
evolutia entorselor grave:
a. redo(i)are articulara
b. pseudartroza
c. calusul vicios
d. echimoza
e. crepitatia osoasa
192.
Este semn obiectiv pentru
diagnosticul luxatiei:
a. durerea
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii articulare
d. echimoza
e. flictenele
193.
privind amputatiile traumatice este
adevarata:
a. explorarea intrumentala a bontului de
amputatie este interzisa
b. pentru asigurarea homeostazei este indicata
folosirea garoului
c. refacerea axelor vasculare este primul timp
al operatiei de replantare
d. hemostaza cu ligaturi vasculare este
permisa in cazul sangerarii ample
e. pozitionarea membrului traumatizat in
pozitie decliva diminueaza amploarea
sangerarii
194.
Care dintre urmatoarele semne
clinice locale este caracteristic etapei de
supuratie constituita a mainii:
a. febra
b. frisoane
c. fluctuenta
d. trenee? limfangitice
e. adenopatie
195.
Care dintre urmatoarele masuri
terapeutice este indicatia in tratamentul
infectiilor degetelor in stadiul incipient:
a. infiltratii locale cu antibiotice
b. tratament local cu prisnit?
c. excizia flictenei purulente
d. extragerea unghiei
e. decolarea unghiei
196.
Care dintre urmatoarele afirmatii
privind infectiile degetelor si mainii este
adevarata:
a. supuratiile prelungite ridica suspiciunea unei
osteite subiacente
b. flictena purulenta este intotdeauna expresia
unui panaritiu superficial
c. infiltrarea locala de antibiotice este indicata
intotdeauna
d. incizia se practica numai dupa aparitia
fluctuentei
e. infectiile degetelor si mainii apar prin
diseminarea hematogena a germenilor de la
un focar septic
197.
clinice locale apare in perioada de debut a
infectiilor degetelor si mainii:
c. febra
d. edem dur, in tensiune
198.
O plaga injunghiata abdominala care
intereseaza si ficatul este o plaga:
a. simpla
b. compusa
c. penetranta
d. penetranta si perforanta
e. hemoragica
199.
Etanseizarea plagii este realizata de
catre:
a. tesutul fibros
b. epitelizare
c. leucocite
d. procesul de contractie al plagii
e. tesutul de granulatie
200.
a.
b.
c.
d.
e.
Nu poate regenera:
epidermul
tesutul hepatic
mucoasa gastrica
pielea
mucoasa labiala
201.
Reactia de sinteza a colagenului
necesita urmatoarele cu o exceptie
a. aminoacizi
b. vitamina C
c. vitamina B12
d. fier
e. oxigen
202.
Pentru a favoriza cicatrizarea plagii
NU poate fi utila administrarea:
a. insulinei la diabetici
b. antibioticelor in plagile contaminate
c. cortizonului in inflamatii
d. sutura intarziata la plagile contaminate
e. albuminei umane la bolnavii cu
hipoproteinemie
203.
Incizia efectuata pentru a drena in
abces este:
a. o plaga curata
b. o plaga curata contaminata
c. o plaga curata abundent contaminata
d. o plaga curata supurata
e. o plaga infectata de la inceput
204.
Prima reactie de aparare este
reprezentata de:
a.
b.
c.
d.
inflamatia locala
faza limfatica
elementele celulare si umorale din circulatie
fagozitoza
205.
Urmatoarele modificari
hematologice se pot intalni in cursul
evolutiei unei infectii mai putin una:
a. leucocitoza
b. leucopenie
c. anemie
d. aparitia antigenului carci??embrionar (AgCE)
206.
Din grupa stafilococilor cutanate NU
face parte:
a. foliculita
b. furunculul
c. hidrosadenita
d. erizipelul
207.
Care din urmatoarele forme de
inflamatie este localizata:
a. celulita
b. abcesul
c. flegmonul
d. furunculul antracoid
208.
Urmatoarele caractere definesc
furunculul, mai putin unul:
a. infectie stafilococica
b. caracter necrozant
c. afecteaza foliculul pilos si glanda sebacee
adiacenta
d. vindecare se produce chiar daca nu se
elimina burbionul
209.
infectie nu necesita incizie:
a. celulita
b. abcesul
c. flegmonul
d. furunculul antracoid
210.
a.
b.
c.
d.
la
la
la
la
Antraxul se intalneste mai frecvent:

batrani si copii
persoanele in????tarate
ingrijitori de animale
diabetici
211.
a.
b.
c.
d.
Pustula maligna NU necesita:

pansament simplu, uscat
penicilina G
ser anticarbunos
incizie
212.
Fasceita necrozanta NU implica in
procesul patologic:
a. muschii si vasele
b. tegumentele
c. fasciile de invelis ale muschilor
d. vasele nutritive ale pielii?
213.
In care din urmatoarele forme ale
infectiilor clostridiene stare generala este
profund alterata:
a. gangrena g....asa (gazoasa)
b. abcesul gazos
c. miozita localizata
d. celulita crepitanta
214.
Septicemia se caracterizeaza prin
urmatoarele, mai putin una:
a. prezenta persistenta de germeni in sange
b. prezenta trecatoare a germenilor in sange
c.
d.
existenta unui focar septic

existenta unor metastaze septice
215.
Tratamentul septicemiilor
presupune:
a. antibioterapie energica si neinterventia
asupra focarului septic
b. asanarea focarului septic si tratarea
focarelor metastatice
c. cresterea rezistentei? nespecifice
antiinfectioase
d. terapie patogenica simptomatica
216.
Urmatoarele leziuni sunt
considerate plagi cu risc tetanigen, mai
putin una:
a. plagi intepate
c. arsurile de grad II si III
d. plagile deschise in care nu exista conditii de
anaerobioza
217.
Arsura de gradul IV se
a. durere locala intensa
b. flictena cu lichid scrocitrin
c. escara rigida, uscata
d. hiperpigmentare reactiva
e. escara elastica si lucioasa
218.
Privitor la socul arsilor este
a. corect tratat, socul se remite in circa 2 luni
b. are perioada de latenta mare pana la
instalare
c. insuficienta multipla de organ apare rapid
d. apare dupa 2 luni de evolutie a arsurii
e. masurile de tratament local sunt mai
importante in aceasta etapa decat
reechilibrare
219.
Degeratura de gradul 2 se
a. cianoza extremitatii
b. edem masiv
c. gangrena uscata
d. flictene
e. durere putin intensa
220.
Scaderea temperaturii centrale a
corpului sub 24 C produce:
a. frison
b. cresterea pulsului
c. hipertensiune arteriala
d. incetinirea functiilor vitale
e. disparitia activitatii electrice a cordului
221.
Referitor la tratamentul
degeraturilor este adevarata afirmatia:
a. copiii pot prezenta tulburari de crestere la
nivelul membrului degerat
b. excizia zonelor de necroza se face imediat
dupa dezghetare
c. dezghetarea lenta este extrem de dureroasa
d. profilaxia antitetanica nu este obligatorie
e. asistarea respiratiei este obligatorie
222.
NU apartine tabloului clinic al
hemoragiei acute:
a. tensiunea arteriala scazuta
b. amplitudinea pulsului scazuta
c. frecventa pulsului redusa
d. tegumentele palide
e. tegumentele transpirate
223.
Pentru depistarea bolnavilor
hemofilici este necesar:
a. timpul Howell
b. timpul Quick
c. timpul de sangerare
d. numararea trombocitelor
e. numararea leucocitelor
224.
In care din urmatoarele situatii
apare incompatibilitatea de grup Rh intre
mama si fat:
a. mama Rh +, fatul Rh b. mama Rh +, fatul Rh +
c. mama Rh -, fatul Rh d. mama Rh -, fatul Rh +
e. mama Rh sensibilizata Rh +, fatul Rh +
225.
NU constituie indicatie pentru
transfuzii:
a. anemia acuta
b. anemia megaloblastica
c. hemodializa
d. trombocitopenia idiopatica
e. policitemia vera
226.
NU se poate transmite prin
transfuzii
a. hepatita virala
b. SIDA
c. sifilisul
d. talasemia
e. malaria
227.
Diagnosticul de apendicita acuta se
sprijina pe urmatoarele, cu exceptia:
a. hiperestezie cutanata
b. aparare musculara in fosa iliaca dreapta
c. durere provocata in fosa iliaca dreapta
d. semnul lui Blumberg pozitiv
e. semnul lui Giordano pozitiv
228.
NU apartine formelor clinice
topografice de apendicita acuta:
a. apendicita pelvina
b. apendicita catarala
c. apendicita mezoceliaca
d. apendicita retrocecala
e. apendicita subhepatica
229.
NU apartine formelor clinice
totpografice de apendicita acuta:
b. apendicita flegmonoasa
c. apendicita mezoceliaca
d. apendicita retrocecala
e. apendicita subhepatica
230.
Care este cea mai frecventa forma
clinica a diverticulozei intestinale:
a. forma asimptomatica
b. sondromul carcinoid
c. sindromul Konig
d. sindromul de malabsorbtie
e. forma complicata
231.
Ce anume NU apartine sindromului
Konig
a. meteorismul
b. crize paroxistice
c. semnul Blumberg este pozitiv
d. la sfarsitul crizei se produc zgomote
intestinale
e. la sfarsitul crizei bolnavul are scaun diareic
b.
232.
Privitor la infarctul
enteromezentereic este falsa afirmatia:
a. se caracterizeaza prin infiltratia hemoragica
difuza a peretelui intestinal
b. are prognostic prost
c. frecvent bolnavii au ateroscleroza sistemica
d. mortalitatea postoperatorie este foarte
mare
e. infarctul enteromezenteric total beneficiaza
doar de interventie chirurgicala
233.
Frisoanele asociate ascensiunii
termice pot sugera urmatoarele afectiuni
cu O EXCEPTIE:
a. ocluzie intestinala
b. angiocolita
c. apendicita acuta gangrenoasa
d. infectie urinara
e. colecistita acuta gangrenoasa
234.
Cand nu exista aparare musculara
evidenta dar banuim existenta unei iritatii
peritoneale, se cauta semnul:
a. Murphy
b. Giordano
c. Psoasului
d. Mandet
e. Blumberg
235.
O tumora sensibila la palpare, cu
limite imprecise si cu semne generale de
insotire ca febra si frisonul poate fi
intalnita in afectiunile de mai jos cu
exceptia uneia. Indicati-o:
a. plastron apendicular
b. inflamatie septica peritumorala in cancerul
colic
c. anexia acuta plasdtronata
d. hernia ombilicala incarcerata
e. plastron colecistic
236.
La auscultatia abdominala absenta
totala a zgomotelor peristaltice este
sugestica pentru:
a. colica biliara
b. apendicita acuta
c. diverticulita acuta
d. ocluzia intestinala mecanica
e. peritonita generalizata
237.
Durerea vie care obliga bolnavul la
intreruperea inspirului profund in timp ce
examinatorul apasa bland peretele
abdominal sub rebordul costal drept,
reprezinta semnul:
a. Blumberg
b. Murphy
c. Mandel
d. Psoasul
e. Giordano
238.
Examenul zonelor herniare si al
cicatricilor postoperatorii este obligatoriu
in special daca exista semne de:
a. peritonita generalizata
b. orhiepiddidimita acuta
c. apendicita acuta
d. colica renoureterala
e. ocluzie intestinala
239.
a.
Cancerul de colon:
are incidenta crescuta la persoane peste 65
ani
c.
d.
e.
deobicei apare in prezenta unei afectiuni

precanceroase evidente clinic
este reprezentat cel mai adesea de
sarcoame
beneficiaza numai de tratament chirurgical
reprezinta cea mai rara localizare a
neoplasmelor de tub digestiv
240.
Care din afirmatiile de mai jos cu
privire la cancerul de colon este
adevarata:
a. de obicei exista tumori multiple
b. in peste 90% din cazuri este reprezentat de
adenocarcinoame
c. adenocarcinomul mucoid are agresivitate
minima
d. forma macroscopica scleroasa este cea mai
frecventa
e. carcinoamele epidermoide apar la nivelul
cecului
241.
Una din urmatoarele afirmatii
referitoare la cancerul de colon este
FALSA:
a. diseminarea directa circumferentiala duce
la stenozarea lumenului
b. tumorile carcinoide secreta serotomina
c. diseminarea longitudinala microscopica o
depaseste cu aproximativ 5 cm pe cea
macroscopica
d. diseminarea hematogena duce la aparitia
metastazelor hepatice
e. alternanta constipatie-diaree este inalt
sugestiva pentru cancerul colic
242.
Manifestarile clinice specifice ale
cancerului colic in general constau in
urmatoarele semne si simptome cu O
EXCEPTIE. Indicati-o:
a. constiaptii
b. durere colicativa
c. sangerari mici si repetate
d. scaune creionate
e. alternanta constipatie-diaree
243.
se
a.
b.
c.
d.
e.
In cancerul colic diareea persistenta

poate intalni in localizarea pe:
ascendent
descendent
unghiul splenic
unghiul hepatic
cec
244.
Nu reprezinta manifestare clinica
specifica a cancerului rectal:
a. tumora palpabila in fosa iliaca dreapta
b. defecatia incompleta
c. scaunele creionate
d. tenesmele rectale
e. sangerarile mici si repetate in timpul
defecatiei
245.
Hipersplenismul prezinta cel putin
una din urmatoarele:
a. exacerbarea functiei imunologice
b. splenomegalie
c. cresterea numarului de leucocite
d. cresterea numarului de trombocite
e. cresterea numarului de hematii
246.
a.
b.
Hipersplenismul secundar prezinta:

consecinta a splenectomiei
consecinta unei boli congenitale
hematologice
c.
d.
e.
247.
a.
b.
c.
d.
e.
consecinta unei boli hematologice

dobandite
consecinta unei hipertensiuni portale
consecinta unei hipertensiuni esentiale
Hemoragia in doi timpi exprima:
leziune parenchimatoasa liniara
leziune anfractuasa splenica
leziune toraco-abdominala inferioara stanga
leziune pediculara splenica
leziune subcapsulara splenica
248.
Nu are indicatie (medicatie) de
splenectomie:
a. splina mobila
b. hipersplenismul primar
c. leucemia acuta
d. boala Gaucher
e. policitemia vera
249.
In investigatiile paraclinice
pancreatice are prognostic de gravitate:
a. determinarea amilazei
b. determinarea calcemiei
c. determinarea bilirubinei
d. determinarea glicemiei
e. determinarea numarului de trombocite
250.
Rolul determinant in tratamentul
pancreatitei acute il constituie:
a. interventie chirurgicala in urgenta
b. aspiratia naso-gastrica
c. antibioterapia tintita
d. administrarea de antienzime pancreatice
e. reechilibrarea hidroelectrolitica
251.
a.
b.
c.
d.
e.
Triada Owen este alcatuita din:

durere, icter, melena
durere, icter, febra
durere, icter, varsaturi
icter, hemoperitoneu, absenta tranzitului
intestinal
icter, hematemeza, febra
252.
Chistul hidatic hepatic cel mai
frecvent are simptomatologia:
a. legata de dimensiunile sale
b. de tip biliar
c. de tip dispeptic
d. infectioasa
e. pulmonara
253.
Hidropsul vezicular este determinat
de:
a. migrarea unui calcul din colecist in coledoc
b. acumularea unui lochid clar sau mucus in
colecist
c. inclavarea unui clacul la nivelul
infundibulului
d. infectarea bilei din vezicula biliara
e. pancreatita acuta
c.
d.
e.
256.
Forma supraacuta (angiocolita
ictero-uremigena) a litiazei coledociene
este caracterizata de urmatoarele, cu
exceptia:
a. apare la bolnavi tineri
b. soc toxico-septic
c. colaps
d. insuficienta hepatica
e. insuficienta renala
257.
Ischemia cronica intestinala este
caracterizata de urmatoarele, cu exceptia:
a. durerea are caracter de crampa
b. durerea este proportionala cu cantitatea de
alimente ingerate
c. durerea se calmeaza la medicatia antiacida
d. poate prezenta sindrom de malabsorbtie
intestinala
258.
Care din urmatoarele semne NU este
intalnit infarctul entero-mezenteric:
a. durere abdominala
b. pneumoperitoneu
c. stare de soc
d. meteorism abdominal
e. scaune hemoragice
259.
privitoare la apendicita acuta este falsa:
a. este cea mai frecventa dintre afectiunile
chirurgicale abdominale
b. prezinta un mare polimorfism clinic
c. exista paralelism absolut intre semnele
clinice si leziunile anatomice
d. evolutia procesului inflamator este
imprevizibila
260.
apendicita acuta evolueaza ca o ocluzie
intestinala febrila:
b. apendicita retrocecala
c. apendicita subhepatica (subcecala)
d. apendicita mezoceliaca
e. apendicita hipertoxica
261.
a.
b.
c.
d.
e.
254.
Care din urmatoarele NU reprezinta
o complicatie mecanica a litiazei
veziculare:
a. hidropsul vezicular
b. litiaza secundara de coledoc
c. fistula biliara interna
d. fistula biliara externa
e. colecistita acuta
255.
a.
b.
Triada Chauffard cuprinde:

durere, icter, melena
durere, icter, hematemeza
durere, icter, febra

icter, febra, melena
durere, sindrom dispeptic, febra
Triada lui Die(c)ulafoy cuprinde:

hiperestezie cutanata, apare musculatura
(aparare musculara) in fosa iliaca dreapta,
durere in fosa iliaca dreapta
durere provocata in fosa iliaca dreapta,
varsaturi, febra (durere in fosa iliaca stanga,
v, f)
stare de soc, febra, aparare musculatura in
fosa iliaca dreapta
hiperstezie cutanata, manevra Blumberg
pozitiva, febra
durere provocata in fosa iliaca dreapta,
intreruperea tranzitului intestinal, febra
262.
Apendicita acuta la varstnic se
prezinta adesea:
a. asimptomatica
b. sub forma unui sindrom tumoral subocluziv
c. ca un sindrom toxico-septic
d. cu fenomene peritoneale
e. cu tabloul clinic clasic
263.
Factorul etiologic cel mai frecvent
intalnit in pancreatita acuta este:
a.
b.
c.
d.
e.
litiaza biliara
obstructia duodenala
hiperlipoproteinemia
obstructia ducturilor pancreatice
infectiile virale
b.
c.
d.
264.
Care din urmatoarele enzime este
responsabila de aparitia hemoragiilor intro pancreatita acuta:
a. tripsina
b. elastaza
c. lipaza
d. kalicreina
e. histamina
265.
Examenul fizic intr-o pancreatita
acuta paote releva urmatoarele, cu
exceptia:
a. grade diferite de soc
b. febra
c. zgomote intestinale accentuate
d. pleurezie stanga
e. apare musculatura abdominala
266.
In pancreatita acuta tratamentul
chirurgical este indicat in urmatoarele
situatii, cu exceptia:
a. la debutul afectiunii
b. dubii de diagnostic
c. lipsa de raspuns la tratamentul
medicamentos
d. abcese pancreatice
e. hemoragie digestiva
267.
Investigatiile biochimice intr-o
pancreatita acuta NU include:
a. leucocitoza
b. anemia
c. glicozuria
d. hipercalcemia
e. hiperamilazemia
e.
ulcerul cu evolutie indelungata in pusee

succesive evolueza frecvent spre aparitia
complicatiilor
tratamentul chirurgical este singurul care
paote aduce vindecarea
nisa ulceroasa este un semn direct de
diagnostic radiologic
evolutia naturala a ulcerului gastric sau
duodenal este ciclica
272.
Complicatia cea mai grava a
ulcerului gastro-duodenal este:
a. perforatia
b. stenoza in faza initiala
c. stenoza in faza avansata
d. hemoragia
e. penetratia
273.
Urmatoarele afirmatii cu privire la
hernia hiatala de alunecare sunt
adevarate, mai putin una:
a. este cea mai frecventa
b. esofagul are lungime normala
c. unghiul His este deschis
d. cardia migreaza intratoracic
e. nu asociaza reflux gastro-esogian
274.
a.
b.
c.
d.
e.
Semnul Virchow-Troisier reprezitna:

adenopatie supraclaviculara stanga
adenopatie cervicala stanga
adenopatie inghinala stanga
disparitia matitatii hepatice
bombarea fundul de sac Douglas
275.
a.
b.
c.
d.
e.
o
o
o
o
o
Fractura in lemn verde reprezinta:

fractura completa transversala
fractura cu multiple traiecte
fractura incompleta
fractura cu traiect elicoidal
decolare diafizo-epifizara
268.
In care din urmatoarele afectiuni NU
este indicata splenectomia:
a. leziunile traumatice ale splinei
b. tumorile splenice
c. abcesele splinei
d. hipersplenismul primar
e. leucemiile acute
276.
Care din urmatoarele semne clinice
are caracter de certitudine pentru
diagnosticul unei fracturi:
a. durerea intensa in punct fix
b. flictenele
c. echimoza locala
d. crepitatiile osoase
e. tumefactia regiunii
269.
Factor favorizanti ai aparitiei
ulcerului duodenal sunt urmatorii, cu
exceptia:
a. varsta tanara
b. grupa sanguina AII
c. terenul neuro-endocrin dezechilibrat
d. factori alimentari
e. stresul
277.
Care din urmatoarele afectiuni este
o complicatie generala imediata grava a
fracturilor:
a. litiaza urinara
b. ... embolie (pulmonara - scris)??
c. atrofia musculara
d. decalcifierea osoasa
e. pseudartroza
270.
Care din urmatoarele forme de ulcer
prezinta tablou clinic asemanator ulcerului
duodenal:
a. ulcerul juxtacardial
b. ulcerul gastric prepiloric
c. ulcerul situat la nivelul marii curburi
gastrice
d. ulcerul duodenal postbulbar
e. ulcerul esofagian
278.
In absenta examenului radiologic,
diagnosticul diferential al fracturii cu
scurtarea membrului, se face cu:
a. entorsa
b. luxatia
c. contuzia
d. fractura in lemn verde
e. osteita
271.
ulcerul gastric sau duodenal sunt
adevarate, mai putin una:
a. tratamentul medical corect efectuat si
sustinut poate vindeca ulcerului
279.
referitoare la entorse este adevarata:
a. dupa producere suprafetele articulare nu
revin in pozitia initiala, anatomica
b. pot fi congenitale
c. se pot complica cu pseudartroze
d.
e.
280.
cel
a.
b.
c.
d.
e.
in toate situatiile, la examenul clinic, se

constata mobilitate articulara anormala
formele usoare nu necesita imobilizare in
aparat gipsat
Care dintre urmatoarele luxatii este
mai frecvent intalnita:
scapulohumerala
acromicclaviculara?
coxofemurala
luxatia cotului
luxatia genunchiului
281.
Care din urmatoarele masuri
terapeutice este CONTRAINDICATA in
fractura costala simpla:
a. administrarea de antialgice uzuale
b. mobilizarea focarului de fractura cu benzi
de leucoplast
c. administrarea de fluidifiante ale sputei
d. bandaj toracic circular
e. infiltratia nervilor intercostali
282.
a.
b.
c.
d.
e.
Voletul costal reprezinta:

aparitia miscarilor respiratorii paradoxale
pneumotoraxul consecutiv fracturii costale
hemotoraxul consecutiv fracturii costale
fractura costala cu deplasare
peretele toracic cuprins intre doua linii de
fracturi costale
283.
referitoare la voletul costal este FALSA:
a. poate sa duca la instalarea unei insuficiente
respiratorii acute
b. duce la aparitia miscarilor respiratorii
paradoxale
c. voletul posterior are consecinte functionale
respiratorii severe
d. fixarea provizorie a voletului reprezinta una
din masurile de prim ajutor
e. uneori este necesara respiratia artificiala
284.
Leziunile traumatice ale organelor
parenchimatoase abdominale sunt grave
prin:
a. intensitatea manifestarilor locale
b. prezenta semnelor de iritatie peritoneala
c. instalarea socului hemoragic
d. disparitia matitatii hepatice
e. instalarea unei ocluzii intestinale
285.
Leziunile traumatice ale organelor
cavitare abdominale sunt insotite de:
a. hemoragie digestiva superioara
b. semne de iritatie peritoneala
c. lipotimie la trecerea in ortostatism
d. marirea matitatii hepatice
e. alterarea precoce si profunda a starii
generale
286.
Care din urmatoarele leziuni se pot
produce in contuziile puternice de
hipocondru stang:
a. rupturi duodenale
b. leziuni ale splinei
c. leziuni ale venelor suprahepatice
d. desinsertia de mezenter
e. rupturi de vezica urinara
287.
Care dintre urmatoarele etape NU
apartine evalurarii globale initiale a
politraumatizatului:
a. daca exista hemoragie digestiva
b.
c.
d.
e.
prezenta si eficienta activitatii cardiace

daca exista sangerare externa ampla
daca exista leziuni vertebro-medulare
daca exista fracturi ale membrelor
288.
Care dintre urmatoarele leziuni se
situeaza pe primul loc din punctul de
vedere al urgentei:
a. fracturi inchise ale membrelor
b. plagi superficiale
c. asfixie acuta
d. eventratii posttraumatice
e. insuficienta respiratorie cronica (IRC)
289.
privind resuscitarea cardiovasculara este
adevarata:
a. leziunile cerebrale ireversibile apar dupa 10
minute de la oprirea cardio-circulatorie
b. dupa oprirea respiratiei este posibila
mentinerea spontana a activitatii circulatorii
eficiente pentru scurt timp
c. eficienta masajului cardiac extern este
dovedita de aparitia pulsatiilor la artera
radiala
d. in resuscitarea cu un singur reanimator,
raportul dintre compresiunile sternale si
insulfatiile pulmonare este de 5 la 1
e. cel mai frecvent, ineficienta respiratiei
artificiale este cauzata de prezenta corpilor
straini in caile respiratorii
290.
Prima manevra efectuata in cazul
stopului cardio-respirator este:
a. masajul cardiac extern
b. verificarea reactivitatii pupilare la lumina
c. respiratia artificiala
d. verificarea prezentei pulsului la artera
radiala
e. controlul permeabilitatii cailor respiratorii
291.
Cu care dintre urmatoarele leziuni
se poate complica resuscitarea cardiorespiratorie:
a. ruptura renala
b. perforatia stomacului
c. ruptura de menisc
d. perforatia duodenului
e. ruptura pancreasului
292.
Care dintre urmatoarele etape NU
apartine evaluarii globale initiale a
politraumatizatului:
a. prezenta si eficienta miscarilor respiratorii
b. prezenta si eficienta activitatii cardiace
c. daca exista sangerare externa ampla
d. daca exista fracturi ale membrelor
e. daca exista hematurie
293.
privind evaluarea leziunilor produse prin
arsura este adevarata:
a. indicele prognostic sub 100 semnifica
evolutia frecvent letala
b. fata anterioara a trunchiului reprezinta 9%
din suprafata corporala
c. primul gest efectuat in cazul unui bolnav cu
arsuri este stabilirea indicelui prognostic
d. flictena cu lichid sanguinolent apare in
arsura de gradul III
e. indicele prognostic reprezinta suma
suprafetelor arse exprimate procentual
294.
Care dintre urmatoarele leziune este
caracteristica pentru arsura de gradul II:
a. eritem
b. edem
c. flictena cu lichid sero-citrin
d. zona de escarificare
e. flictena cu lichid sanuinolent
295.
privind aspectul anatomo-patologic al
leziunii complete produse prin arsura este
adevarata:
a. in zona de staza circulatia capialra este
oprita
b. in zona coagulare leziunile sunt reversibile
c. in zona de hiperemie apare incetinirea
fluxului capilar
d. zona de staza este situata la periferia
leziunii
e. profunzimea zonei de coagulare este
dependenta durata de actiune a agentului
vulnerant
296.
privind socul caloric este adevarata:
a. administrarea diureticelor impiedica aparitia
socului caloric
b. ingestia abyndenta de lichide este un factor
predispozant pentru aparitia socului caloric
c. alura ventriculara este mult crescuta
d. bolnavul este bradipneic
e. bolnavul prezinta tremuraturi? si frisoane
297.
privind socul caloric este adevarata:
a. rinichiul este organul cel mai sensibil la
agresiunea termica
b. tensiunea arteriala tinde rapid sa creasca
c. febra preexistenta duce la adaptarea
organismului la cresterea temperaturii
d. ingestia abundenta de lichide este o masura
de profilaxie in socul caloric
e. perturbarile functionale ale parenchimelor
au la baza un determinism homronal
298.
apartine tabloului clinic al socului caloric:
a. temperatura centrala a corpului de 38 C
b. bradicardie
c. tegumente uscate, rosu-cenusii
d. flictene tegumentare sero-hemoragice
e. hipertensiune arteriala
299.
a.
b.
c.
d.
e.
Pseudartroza reprezinta:
consolidarea lenta, intarziata a unei fracturi
absenta consolidarii unei fracturi
consolidarea in pozitie vicioasa a unei
fracturi
o fractura cu traiesct intraarticular
redoare articulara
300.
are caracter de probabilitate pentru
diagnosticul unei fracturi:
a. mobilitatea patologica a regiunii sau
segmentului
b. deformarea axului membrului
c. scurtarea membrului
d. intreruperea continuitatii reliefului osos
e. flictenele
301.
clinice poate fi constatat la examenul
obiectiv al unui bolnav cu entorsa:
a.
b.
c.
d.
e.
scurtarea membrului
crepitatii osoase
modificarea axului membrului
tumefactie locala
lipsa transmiterii miscarii de la segmentului
proximal la cel distal
302.
privind luxatia este adevarata:
a. dupa producere suprafetele articulare isi
pastreaza raporturile anatomice initiale
b. articulatia prezinta mobilitate patologica
c. examenul radiologic este facultativ
d. tratamentul consta in gimnastica medicala
e. leziunile nervoase sau vasculare se produc
numai in cazul asocierii cu fracturi
303.
Care dintre urmatoarele afectiuni
reprezinta o complicatie tardiva a
fracturilor:
a. tulburarile de crestere la copii
b. infectarea focarului de fractura
c. embolia grasoasa
d. boala tromboembolica
e. retentia de urina
304.
Obiectivul tratamentului ortopedic
in fracturi este reprezentat de:
a. imobilizarea segmentului afectat
b. tractiunea intensa si de scurta durata
asupra extremitatii distale a membrului
afectat
c. tractiunea lenta asupra extremitatii distale
a membrului afectat
d. aplicarea unei atele gipsene
e. reducerea deplasarii si mentinerea in
contact a fragmentelor osoase
305.
referitoare la hemotoraxul posttraumatic
este adevarata:
a. hemotoraxul masiv necesita reechilibrare
volemica
b. hemotoraxul de amploare mica asociaza
fenomene de insuficienta respiratorie
c. insuficienta respiratorie in hemotoraxul
masiv este tratata prin respiratie artificiala
d. hemotoraxul are ca expresie clinica
cresterea sonoritatii pulmonare
e. hemotoraxul de amploare mica nu necesita
internare
306.
referitoare la pneumotorax este
adevarata:
a. la percutia hemitoracelui afectat apare o
zona de submatitate
b. pneumotoraxul unilateral nu produce
insuficienta respiratorie grava
c. in pneumotorax puntia pleurala se face in
spatiul VIII intercostal pe linia axilara
posterioara
d. pneumotoraxul cu supapa nu produce
insuficienta respiratorie
e. aerul din pneumotoraxul cu supapa provine
din exterior printr-o plaga punctiforma a
peretelui toracic
307.
apar in tamponada cardiaca:
a. paloare tegumentara
b. disparitia matitatii cardiace
c. turgescenta jugularelor
d.
e.
durere exacerbata in inspir

hipertensiune arteriala
308.
Care din urmatoarele masuri de
prim ajutor in traumatismele abdominale
este corecta:
a. reechilibrarea volemica prin ingestie de
lichide
b. instalarea unei perfuzii in caz de tahicardie
si hipotensiune
c. folosirea de antialgice opiacee
d. explorarea si sutura plagilor abdominale
e. reducerea evisceratiei posttraumatice
309.
Care este semnul clinic cel mai
important in traumatismele renale:
a. hematuria
b. uretroragia
c. durerea lombara
d. impatare in flane
e. semne de iritatie peritoneala
310.
referitoare la ruperile de vezicula urinara
este adevarata:
a. tulburarile de mictiune sunt absente
b. se produc in special cand vezica urinara
este goala
c. sondajul vezical ca masura de prim ajutor
este obligatoriu
d. cand ruptura se face in cavitatea
peritoneala apare globul vezical
e. hematuria este aproape constanta
311.
Care dintre urmatoarele leziuni face
parte din categoria a doua din punctul de
vedele al urgentei:
a. plaga penetranta cu soc hemoragic
b. amputatie traumatica a unei extremitati
c. evisceratie posttraumatica
d. fractura inchisa a unui membru
e. arsura intinsa a fetei
312.
privind resuscitarea cardio-respiratorie
este adevarata:
a. in absenta pulsului la artera pedioasa?
trenioe omceput masajul cardiac extern
asociat cu respiratia artificiala
b. sistarea respiratiei este intotdeauna
asociata cu oprirea imediata a activitatii
cardiace
c. reactivitatea ouoilara la lumina atesta
eficienta resuscitarii cardio-respiratorii
d. in resuscitarea cu doi reanimatori raportul
dintre compresiunile sternale si insulfatiile
pulmonare este de 15 la 2
e. cea mai eficienta metoda de respiratie
artificiala este respiratia gura la nas
313.
indica eficienta resuscitarii cardirespiratorii:
a. prezneta pulsului la artera radiala
b. midriaza pupilara la stimuli luminosi
c. aparitia respiratiei spontane
d. distensia gazoasa a stomacului
e. permeabilitatea cailor respiratorii
314.
privind eficienta resuscitarii cardiorespiratorii este adevarata:
a.
b.
c.
d.
e.
cea mai frecventa cauza de ineficienta a

respiratiei artificiale este extensia
inadecvata a capuluil
eficienta masajului cardiac extern este
confirmata de aparitia pulsatiilor la artera
radiala sincrone cu compresiunile sternale
dupa stopul cardiac este posibila prezenta
unei activitati respiratorii eficienta pentru
scurt timp
in lipsa oxigenarii cerebrale pupila este
miotica
eliminarea completa a apei din plamani in
caz de inec este obligatorie pentru o
respiratie artificiala eficienta
315.
Care dintre urmatoarele leziuni este
caracteristica pentru arsura de gradul III:
a. flictena cu lichid sanguinolent
b. edemul
c. eritemul
d. necroza tegumentara combustionala? totala
e. flictena cu lichid sero-citrin
316.
Evaluarea leziunilor produse prin
arsura se face tinand cont de:
a. pericolul infectiei
b. gradul arsurii
c. prezentei durerii
d. varsta bolnavului
e. pierderea de lichide
317.
Care dintre urmatoarele manevre
este obligatorie in acordarea primului
ajutor la bolnavii cu arsuri:
a. curatarea suprafetei arse
b. profilaxia tetanosului
c. montarea sondei vezicale
d. montarea sondei gastrice
e. spalarea suprafetei arse cu solutii
antiseptice
318.
apartine tabloului clinic al socului caloric:
a. bradipnee
b. tegumente marmorate, palid-cianotice
c. tensiunea arteriala initial normala
d. alura ventriculara normala
e. frisoane
319.
apartine tabloului clinic al hipotermiei
accidentale generalizate:
a. tahicardie
b. polipee
c. transpiratii reci
d. tegumente palide
e. tensiunea arteriala scazuta de la inceput
320.
a. somnolenta
b. hipertensiune arteriala
c. tegumente rosu-cenusii
d. flictene cu lichid serocitrin
e. polipnee
321.
Indicati care din afirmatiile de mai
jos referitoare la tumorile benigne
colorectale? este FALSA:
a. tumorile benigne epiteliale se numesc polipi
b. polipii polipii adenomatosi? sunt cei mai
frecventi
c. tumorile neepitiliale sunt frecvent intalnite
d.
e.
orice leziune de tipul polipilor trebuie

extirpata
lei??????? se dezvolta din musculatura
neteda
b.
c.
d.
e.
322.
Care din afirmatiile de mai jos
referitoare la tumorile benigne
neepiteliale colorectale este FALSA:
a. descoperirea? lor reflecta tesutul de origine
b. manifestarile clinice sunt tardive
c. se intalnesc rar
d. tulburarile de tranzit pe care le determina
sunt datorate ulcerarii tumorii
e. tratamentul consta in rezenctia limitata a
segmentului purtator?
323.
Una din urmatoarele afirmatii
referitoare la polipii colorectali este
adevarata:
a. cei adenomatosi se intalnesc rar
b. cei vilosi? sunt localizati mai ales pe cec
c. polipii pediculati au baza larga de
implantare
d. constipatia un factor de risc pentru aparitia
tumorilor maligne neepiteliale
e. riscul ????cerizarii este mai mare pentru
polipii vilosi
324.
Referitor la relaia polipi colorectalicancer, una din afirmatiile urmatoare este
FALSA:
a. orice tip de polipi se paote transforma in
neoplzis
b. polipii de peste 2 cm trebuie considerati
intotdeauna suspecti de malignitate
c. supravegherea evolutiei purtatorilor de
polipi este obligatorie
d. in polipoza rectocolica difuza malignizarea
este o regula
e. riscul cancerizarii? este mai precoce pentru
polipii vilosi?
325.
Manifestarile clinice ale polipilor
colorectali constau in urmatoarele CU O
EXCEPTIE, indicati-o:
a. scaune frecvente, abundente, moi pentru
tumorile viloase rectale
b. sindroamele de impregnare neoplazica in
cazul transformarii lor maligne
c. durere la defecatie
d. rectoragii
e. tulburari de tranzit
326.
Unul din elementele de mai jos NU
apartine sindromului Gardner?:
a. polipoza difestiva difuza
b. asociatii dentare
c. tumori multiple de tesuturi moi
d. pete ?????zice pe buze si tegumentul
perioral
e. c??????e ale mandibulei
327.
Triada lui Owen caracteristica
hemobiliei? este reprezentata de
urmatoarea asociere:
a. febra, frison, icter
b. prurit, icter, colica?
c. colica, icter, melena
d. frison, colica, icter
e. icter, polialkiurie?, frison
328.
Chistul hidatic hepatic este o
tumora:
a. maligna
necapsulata
solida
generata de forma adulta a Teniei
Echinococus
infiltrativa
329.
Referitor la examenele paraclinice in
chistul hidatic, este adevarata afirmatia:
a. eozinofilia este intotdeauna prezenta
b. radiografia simpla a hipocondrului drept
evidentiaza o formatiune chistica in aria de
proiectie a ficatului
c. scintigrafia arata o zona hipercaptanta?
care coincide ca localizare cu pozitia
(prezenta) chistului
d. intradermoreactia la tuberculina este
intotdeauna pozitiva
e. ecografia ofera date asupra localizarii si
continutului formatiunii
330.
Reprezinta factori favorizanti ai
aparitiei calculilor biliari urmatoarele
circumstante, CU O EXCEPTIE:
a. sexul feminin
b. infectiile biliare
c. varsta
d. alimentatia bogata in vegetale
e. distantare mare a meselor
331.
Sindromul dispeptic biliar este
reprezentat de asocierea urmatoarele
elemente, CU O EXCEPTIE:
a. greata
b. gust acru matinal
c. balonare postprandiala
d. cefalee
e. varsaturi
332.
Reprezinta complicatii posibile ale
litiazei veziculei biliare urmatoarele
afectiuni, CU O EXCEPTIE:
a. neoplasmul caii biliare principale
b. colecistita acuta
c. litiaza caii biliare principale
d. neoplasmul veziculei biliare
e. fistula biliara externa
333.
Durerea din ulcerul perforat se
a. imobilizarea bolnavului in pozitia antalgica
b. iradiere posterioara
c. localizare in hipocondrul stang
d. intensitate medie
e. apare dupa un abuz alimentar
334.
Tuseul rectal efetuat unui pacient cu
ulcer perforat evidentiaza ca element
caracteristic:
a. melena
b. prezenta hemoroizilor
c. bombare dureroasa a Douglasului
d. prostata marita de volum
e. fecale acolice
335.
Varsaturile din ulcerul piloric
stenozat au ca elemente caracteristic:
a. contin bila in cantitate mare (sau redusa)
b. au aspect de hematemeza
c. sunt inodore
d. contin alimente ingerate cu mult timp
inainte
e. sunt incolore
336.
Pneumoperitoneul evidentiat din
radiografia abdominala simpla este
considerat ca semn patognomonic pentru:
a. colecistita acuta
b. ulcerul hemoragic
c. ulcerul stenozant
d. ulcerul perforat
e. fistulaula biliodigesiva
337.
Care dintre urmatoarele acuze
prezentate de un pacient poate orienta
diagnosticul spre un cancer gastric:
a. astenie fizica
b. paloare tegumentara
c. anorexie selectiva pentru carne si grasimi
d. hematemeza
e. deficit ponderal
338.
Referitor la hernia gastrica
transhiatala, este adevarata afirmatia:
a. hernia prin rostogolire este cea mai
frecventa in practica clinica
b. hernia prin rostogolire prezinta intotdeauna
sac peritoneal
c. in hernia prin rostogolire, unghiul His este
complet deschis
d. in hernia prin alunecare cardia este situata
normal, intraabdominal
e. hernia prin rostogolire asociaza reflex
gastroesofagian
339.
Hipersplenismul prezinta cel putin
una din urmatoarele:
a. exacerbarea functiei imunologice
b. splenomegalie
c. cresterea numarului de leucocite
d. cresterea numarului de trombocite
e. cresterea numaruui de hematii
340.
a.
b.
c.
d.
e.
Hipersplenismul secundar prezinta:

consecinta a splenoctomiei
consecinta unei boli congenitale
hematologice
consecinta unei boli hematologice
dobandite
consecinta unei hipertensiuni portale
consecinta unei hipertensiuni esentiale
341.
Numiti o leziune care induce un risc
vital imediat:
a. plaga superficiala
b. contuzii craniene
c. obstructie a cailor respiratorii superioare
d. arsura a mainii
e. fractura de radius
342.
Recuperarea bolnavului fara sechele
este posibila daca se inlatura starea de
hipoxie cerebrala in intervalul de:
a. 4-6 minute
b. 5-7 minute
c. 6-8 minute
d. 3-5 minute
e. 15 minute
343.
Cea mai frecventa cauza de
insuficienta a respiratiei artificiale este
a. obstructia cailor aeriene inferioare
b. leziuni ale traheei
c. extensia inadecvata a capului
d. pneumotoraxul
e. pacient necooperant
344.
Referitor la garoul aplicat in scop
hemostatic, este adevarata afirmatia:
a. nu produce leziuni ischemice niciodata
b. este prevazut cu un cartonas pe care este
notata varsta pacientului
c. se va slabi 1-2 minute la fiecare interval de
15-20 secunde
d. se aplica de regula distal inspre
extremitatea membrelor
e. nu se mai utilizeaza aceasta metoda de
hemostaza
345.
Manevrele de resuscitare cardiorespiratorie vor fi declansate daca:
a. pulsul la artera radiala este absent
b. pupilele sunt midriatice
c. nu se poate efectua masaj cardiac intern
d. hemostaza nu este eficienta
e. pulsul la carotida este absent
346.
Referitor la traheostomie este
adevarata afirmatia :
a. se practica in caz de necesitate stringenta
b. este o manevra complexa
c. prezinta riscuri majore
d. se realizeaza numai in spital
e. se practica in regiunea cervicala posterioara
347.
a.
b.
c.
d.
e.
Comotia cerebrala este o leziune:

corticala circumscrisa
corticala unilaterala
partial ireversibila
functionala
organica
348.
Leziune posttraumatica tardiva dupa
traumatisme cradiocerebrale este:
a. scleroza atrofica a substantei cenusii
b. epilepsia posttraumatica
c. abcesul cerebral posttraumatic
d. fongusul cerebral
e. toate raspunsurile adevarate
349.
Semne de deteriorare a starii
generale a unui pacient cu TCC este:
a. scaderea nivelului de constienta
b. tahicardia
c. hipotensiunea arteriala
d. aparitia respiratiilor superficiale
350.
a.
b.
c.
d.
e.
Pupila Huchinson este:

pupila miotica de partea hematomului
intracranian
pupila midriotica de partea hematomului
intracranian
pupila miotica de partea opusa
hematomului intracranian
pupila midriotica de partea opusa
hematomului intracranian
semnificatie a leziunii de trunchi cerebral
351.
Indicatie de internare pentru un
pacient care a suferit TCC este:
a. relatarea pacientului despre o pierdere
tranzitorie a constientei cu amnezie
posttraumatica de sub 5 minute
b. starea de confuzie pana in momentul
examinarii
c. evidentierea unei plagi complete a scalpului
d. varsaturi, cefalee, fotofobie
e. supraveghere necalificata medical la
domiciliu
352.
Hiperextensia coloanei vertebrale in
cadrul unui traumatism are drept rezultat:
a. fractura proceselor spinoase
b. elongarea ligamentului
c. elongarea ligamentului spinos
d. hernierea nucleului pulpos cu compresie
medulara
e. toate raspunsurile adevarate
353.
a.
b.
c.
d.
e.
Plagile cu risc tetanigen sunt:

chirurgicale
intepate
taiate
penetrante
dehiscente
354.
Element esential pentru
diagnosticarea tetanosului este:
a. apararea musculara
b. pozitia antalgica in cocos de pusca
c. spasmul dureros al muschilor maseteri
d. semnul Blumberg pozitiv
e. bronhospasm
355.
Care dintre formele clinice ale
antraxului este cea mai frecventa si are
prognoscticul cel mai bun:
a. digestiva
b. pulmonar
c. cerebral
d. cutanata
e. genital
356.
Leziunea initiala in antraxul cutanat
apare initial ca:
a. flictena
b. abces
c. furuncul
d. chist
e. hipopigmentare
357.
a.
b.
c.
d.
e.
Abcesul gazos este o infectie:

stafilococica
clostridiana
streptococica
gonococica
meningococica
358.
Elementul definitoriu al septicemiei
il constituie:
a. prezenta persistenta a gemenilor patogeni
in sange
b. prezenta intermitenta a germenilor patogeni
in sange
c. prezenta tranzitorie a germenilor patogeni
in sange
d. bacteriemia
e. endocardita lenta
359.
a.
b.
c.
d.
e.
360.
a.
b.
c.
d.
e.
Paronichia cronica:
necesita tratament antibiotic uneori
se manifesta prin supuratie intens
dureroasa
determina adesea tumefactie importanta a
degetului
este datorata frecvent unei infectii fungice
nu afecteaza unghia
Panaritiul flictenular:
poate fi intalnit si pe fata dorsala a mainii
clinic este asemanator cu arsura gr.II
este un panaritiu in bisac
este insotit de semne locale inflamatorii
toate raspunsurile sunt adevarate
361.
de
a.
b.
c.
d.
e.
Complicatia majora a unui panaritiu

deget V este:
celulita mainii
tenosinovita
abcesul lojei hipotenare
osteomielita falangei distale
artrita articulatiei interfalangiene distale
362.
Punct sinovial dureros in
tenosinovita tendonului flexor al degetului
V este situat la nivelul articulatiei:
a. ulno-carpiene
b. metacarpofalangiene a degetului V
c. radiocarpiene
d. interfalangiene proximale deget V
e. interfalangiiene distale deget V
363.
Atitudinea imediata fata de o
leziune vasculara arteriala in cadrul unui
traumatism al mainii:
a. garou proximal de leziune
b. garou distal de leziune
c. pansament compresiv
d. imobilizarea mainii in flexie
e. aplicare locala de gheata
364.
cel
a.
b.
c.
d.
e.
Care dintre urmatorii germeni apare

mai frecvent in celulita mainii:
stafilococ alb
stafilococ auriu
streptococ beta hemolitic
streptococus pneumonic (e)
streptococus meningitidis
365.
Durerea in patologia urrinara
imbraca urmatoarele forme mai putin una:
a. e persistenta lombar
b. e pelviperitoneala?
c. e hipogastrica
d. e cu aspect de claudit???
e. e colicativa?
366.
Durerea in patologia urinara are
unul din urmatoarele caractere:
a. se insoteste de cefalee
b. se insoteste de starea de neliniste
c. apare dupa mese abundente
d. e insotita de febra si frisoane
e. cedeaza la opiacee?
367.
a.
b.
c.
d.
e.
Disurta? se exprima prin:

modificari de jet urinar
intarziere act? infectional?
imposibilitatea amanarii actului de
infectie(une)?
aparitia ??tiunilor frecvente
aparitia de tenesme? vezicale
368.
a.
b.
c.
d.
e.
Globul vezical apare in:

mictiuni rare
poliurie
incontinenta? de urina
anurie
retentie completa de urina
369.
a.
b.
c.
Incontinenta falsa de urina apare in:

enurezis?
afectiuni neurogene
retentie de urina cu evacuarea prin
preaplin?
? de cel vezical?
faza poliurica a unei insuficiente ranale
acute
d.
e.
370.
a.
b.
c.
d.
e.
Anuria poate fi:

extrarenala
urmare a expunerii la frig
reducerea capacitatii vezicale
fiziologica
falsa
371.
a.
b.
c.
d.
e.
Hematuria microscopica presupune:

hematii in sediment > 1.000.000/ml/min
hematii in sediment > 100/ml/min
hematii in sediment > 100.000/ml/min
372.
Pierderea de sange din uretra
anterioara se numeste:
a. hematurie initiala
b. hematurie terminala
c. hematurie microscopica
d. uretroragie
e. hematurie totala
373.
Existenta cilind???ier in urina e
xonfirmata de:
a. urocultura
b. proba celor 3 pahare
c. explorare instrumentala
d. citoscopic
e. sumar de urina
374.
Functia renala paote fi apreciata
prin:
a. scintigrafie
b. pielegrafie? ascendenta
c. citografie cu timp mictional
d. ecografie
e. tomografie
375.
In traumatismele renale, radiografia
renala simpla poate arata
a. dezorganizare caliceala
b. stop pe ureter
c. imagini lacunare bazinetale?
d. hematoame corticale
e. stergerea umbrei psoasului
376.
In traumatismele renale, hematuria
semnifica:
a. calcul impactat la nivelul ureterului
b. ruptura de uretra
c. leziune renala subcapsulara
d. leziune comuna cu caile de excretie
e. leziune a pediculului renal
377.
Aspectul clinic de coaja de portocala
intalnit in cancerul mamar apre datorita:
a. invaziei traveelor? conjunctive cu staza
limfatica secundata
b. invazia canalelor galactofore
c. invazia tegumentelor
d. invazia ganglionilor regionali
e. invazia ganglionilor extraregionali
378.
Semnele clasice de malignizare in
tumorile sanului sunt urmatoarele cu
exceptia:
a. durerea
b. conturul regulat
c. fixarea tumorii in parenchimul glandular
d. retractia mamara
e. adenopatia palpabila
379.
Originea procesului proliferativ in B.
Paget a sanului e situata in:
a. epidermul mamelonar
b. gg. axilari
c. tesutul celular adipos premamar
d. unul din lobii glandulari
e. epiteliul canalelor gaalctofore subiacente
mamelonului
380.
Sindromul Claude Bernard Horner
asociaza:
a. enoftalmie, mioza, ptoza aplpebrala
b. exoftalmie, mioza, ptoza palpebrala
c. exoftalmie, midriaza, ptoza palpebrala
d. exoftalmie, mioza, disfonie
e. mioza, disfonie, disfagie
381.
Urmatoarele sindroame
paraneoplazice pot fi un semnal de alarma
in cancerul bronho-pulmonar cu exceptia:
a. osteoartropatie hipertrofica penumonica
b. degete hipocratice
c. hemoptizia
d. ginecomastia
e. acanthosis nigricans
382.
Care din explorarile paraclinice
vizualizeaza imaginea endobronsica a
traheei bronhiilor principale si lobare:
a. radiografua de fata si profil a toracelui
b. radioscopia pulmonara
c. tomografie computerizata
d. bronhoscopia
e. scintigrafia pulmonara
383.
Care din diverticulii esofagieni sunt
considerati de pulsiune:
a. diverticulii superiori
b. diverticulii superiori si inferiori
c. diverticulii mediotoracici
d. diverticulii inferiori
e. diverticulii mediotoracici si inferiori
384.
Este semn obiectiv pentru
diagnosticul luxatiei:
a. durere (subiectiv)
b. impotenta functionala (subiectiv)
c. deformarea regiunii articulare
d. echimoza (pt fractura)
e. flictenele (pt fractura)
385.
In prezent untic? hernii care din
urmatoarele semne impun o interventie
chirurgicala de urgenta:
a. semn Murphy pozitiv
b. durere intestinala brusca
c. reductibilitatea herniei
d. expansiunea la tuse
e. impulsiunea la tuse
386.
Tratamentul ortopedic poate fi
indicat in:
a. tratarea omfalicelului
b. hernii mici si reductibile ale nou-nascutului
c. hernii strangulate
d. hernii incarcrate?
e. hernii inarcarate dar numai la varstnici
387.
Contraindicatii temporare pentru
tratamentul unei hernii este:
a. incarcerarea
b. strangularea
c. traumatismul herniar
d. flegmonul piostercoral
e.
adenomul de prostata
388.
a.
b.
c.
d.
e.
Nu poate hernia:
splina
intestinul subtire
epiploonul
pancreasul
ovarul
389.
Principalul factor de risc pentru o
evisceratie postoperatorie este:
a. hipervitaminoza C
b. folosirea firului nerezorbabil
c. incontinenta de urina
d. alegerea unor incizii transversale
e. supuratia plagii
390.
Este permis ca prin ajutor intr-o
evisceatie posttraumatica:
a. introducerea anselor in cavitatea
peritoneala
b. exercitarea de tractiuni pe mezouri
c. dozarea? organelor cu un cearsaf circular
d. ingestie de apa
e. spalarea organelor eviscerate cu apa calda
391.
Cel mai important diagnostic
diferential al mastitelor acute se face cu:
a. mastita acuta carcinomatoasa
b. angorjarea ?anului
c. erizipelul regiunii mamare
d. mastita cronica
e. mamela secretanta
392.
a.
b.
c.
d.
e.
Galactocelul reprezinta:
abces cronic nespecific
abces cronic ce contine lapte alterat si
apare tardiv dupa intreruperea lactatiei
mastita acuta de lactatie
mastita acuta in afara lactatiei
forma clinica a cancerului mamar
393.
????ti diseminati dand senzatia de
ciorchine de strugure la palparea sanului
caracteristic:
a. mastoza fibroechistica
b. fibroadenomul mamar
c. mastita cronica
d. mastita acuta in afara lactatiei
e. canceul mamar
394.
Componenta facultativa a anesteziei
este:
a. analgezia
b. amnezia sau hipnoza
c. relaxarea musculara
d. asigurarea homeostaziei generale
e. pregatirea pentru anestezie
395.
Scopul principal al pregatirii pentru
anestezie este:
a. pregatirea psihologica a bolnavului in
vederea operatiei
b. stabilirea riscului operator si anestezic
c. reducerea morbiditatii si mortalitatii
d. depistarea unor alergii medicamentoase
e. inspecita sistemului venos superficial
396.
nu
a.
b.
c.
d.
Monitorizarea standard pentru AG

include:
supravegherea clinica
presiune arteriala noninvaziva
urmarirea temperaturii bolnavului
concentratia CO2 la sfarsitul expirului
e.
masurarea debitului cardiac invaziv
397.
Mijloace speciale de monitorizare
sunt reprezentate de urmatoarele cu
exceptia:
a. determinarea gazelor in sangele arterial (Pa
O2, Pa CO2)
b. concentratia CO2 la sfarsitul expirului
c. presiunea venoasa centrala
d. masurarea debitului cardiac invaziv
e. presiunea arteriala invaziva
398.
La inducita i.v. dupa administrarea
drogurilor hipnotice se urmareste:
a. lipsa reflexului ciliar
b. presiunea arteriala
c. pulsul periferic
d. temperatura cutanata
e. starea pupilelor
399.
Manevrele necesare anesteziei
(abord venos central, sondarea vezicii
urinare, monatarea sondei nazofaringiene) se efectueaza:
a. dupa inductie si intubatie
b. inainte de inductie si intubatie
c. in timpul inductiei
d. atat inainte cat si dupa inductie si intubatie
e. dupa inductie
400.
a.
b.
c.
d.
e.
Socul are ca manifestare dominanta:

scaderea presiunii arteriale
tulburari metabolice
hipoperfuzie tisulara globala
coagulare diseminata intravasculara (CID)
scaderea debitului cardiac
401.
Hiperperfuzia tisulara cuprinde
urmatoarele semne mai putin unul:
a. tahicardie
b. tahipnee
c. scaderea TA medii
d. modificarea starii de constienta
e. scaderea debitului urinar
402.
Scaderea volumului sangvin in
ventricolul stang la sfarsitul diastolei
apare ca urmare a:
a. scaderea debitului cardiac
b. scaderea contractilitatii cardiace
c. cresterea presiunii in capilarele pulmonare
d. stenoza aortica
e. tamponada cardiaca
403.
Reactia hiperdinamica prezinta unul
din urmatoarele semne:
a. scaderea presiunii pulsului
b. timp de umplere capilar prelungit
c. tahipnee
d. midriaza fixa
e. extremitatii calde
404.
Care din urmatoarele apartin
clasificarii etiologice a socului:
a. soc hemoragic
b. soc septic
c. socul arsilor
d. soc hiperdermic
e. soc ireversibil
405.
a.
b.
c.
Apartine socului hipovolemic pur:

soc prin pierdere de apa
soc trauamtic
socul din arsuri
d.
e.
soc hemoragic
soc anafilactic
406.
Afectiuni ce nu perturna echilibrul
fluido-coagulant sunt:
a. trombocitopenia idiopatica
b. boala von Willenbrandt
c. ciroza hepatica
d. leucemia acuta
e. sclerodermie
407.
Stimularea capacitatii de aparare
antimicrobiana se face prin urmatoarele,
mai putin una:
a. vaccin
b. antibioterapie
c. seroterapie
d. refacerea capitalului hematologic
e. refacerea capitalului proteic
408.
Eficacitatea sterilizarii se verifica
prin:
a. controlul datei sterilizarii pe banda sigiliului
b. verificarea aparatului de sterilizare
c. eradicarea infectiilor in spital
d. respecarea circuitelor intraspitalicesti
e. recoltarea de probe pentru examenul
bacteriologic
409.
Timpul de sterilizare prin
autoclavare este:
a. 15 minute
b. 24 h
c. 30 minute
d. 1 h
e. 2 h
410.
Prin operatiunea de purjare se
intelege:
a. uscarea materialelor dupa perioada de
sterilizare
b. pregatirea instrumentarului prin spalarea
prealabila in detergent
c. cresterea presiunii in autoclav peste cea de
sterilizare (atmosferica)
d. cresterea presiunii in autoclav peste 200 C
(100 C)
e. eliminarea aerului din interiorul instalatiei
411.
a.
b.
c.
d.
e.
Sterilizarea prin radiatii ionizante:

sterilizarea aparataturii optice
sterilizarea obiectelor de cauciuc
sterilizarea salilor de operatie
sterilizarea instrumentarului fin
sterilizarea instrumentarului de unica
folosinta
412.
a.
b.
c.
d.
e.
In constitutia pastelor de dinti intra:

antiseptice care elibereaza F
uleiuri volatile
color. antiseptice
detergent cationic
acid boric
413.
Cea mai frecventa tumora maligna a
sanului este:
a. sarcomul
b. fibroadenomul
c. adenocarcinomul
d. tumora filodes
e. papilomul intraductal
414.
Semnifica invazia tegumentara
completa in cancerul mamar:
a.
b.
c.
d.
e.
retractia tegumentara
pierderea paralelismului pliurilor
tegumentare
secretia mamelonara sanguinolenta
retractia mamelonara
edemul limfatic tegumentar cu aspect de
coaja de portocala
415.
Care dintre urmatorii germeni este
cel mai frecvent implicat in mastita acuta
de lactatie:
a. stafilococul
b. escherichio coli
c. piocianicul
d. proteusul
e. enterobacter
416.
Hematemeza indica drept sursa a
sangerarii o leziune situata:
a. pe ileonul proximal
b. pe jejunul distal
c. proximal de unghiul duodeno-jejunal
d. proximal de bulbul duodenal
e. proximal de valva ileo-cecala
417.
Cauza cea mai frecvena de
hemoragie digestiva superioara este:
a. esofagita de reflux
b. ulcerul duodenal
c. varicele esofagiene
d. gastrita medicamentoasa
e. neoplasmul gastric
418.
Care este primul examen paraclinic
efectuat in urgenta in cazul ocluziei
intestinale:
a. exografia abdominala
b. radiografia pulmonara
c. radiografia abdominala simpla
d. punctia abdominala
e. rectoscopia
419.
a. somnolenta
b. hipertensiune arteriala
c. tegumentele rosu-cenusii
d. flictene cu lichid serocitrin
e. polipnee
420.
privind evaluarea leziunilor produse prin
arsura este adevarata:
a. indicele prognostic sub 100 semnifica
evolutia frecvent letala
b. fata anterioara a trunchiului reprezinta 9%
din suprafata corporala
c. primul gest efectuat in cazul unui bolnav cu
arsuri este stabilirea indicelui prognostic
d. flictena cu lichid sanguinolent apare in
arsura de gradul III
e. indicele prognostic reprezinta suma
suprafetelor arse exprimate procentual
421.
privind degeraturile este adevarata:
a. medicatia vasodilatatoare nu are efect
asupra tesuturilor degerate
b. consumul de alcool scade pierderile
periferice de caldura
c. dupa dezghetare zona este insensibila
d. dupa dezghetare tegumentele sunt rosucenusii
e.
delimitarea tesuturilor necrozante se face

rapid
422.
privind flegmonul este adevarata:
a. este un proces supurativ difuz
b. are ca punct de plecare infectia unei glande
sudoripare
c. tratamentul consta in antibioterapie cu
spectru larg
d. semnele clinice locale de obicei lipsesc
e. asocierea mai multor flegmoane apropiate,
confluente relizeaza flegmonul antracoid
423.
Realizeaza blocarea impulsurilor
dureroase la nivel medular:
a. anestezia locala
b. anestezia regionala intravenoasa
c. anestezia spinala
d. anestezia generala intravenoasa
e. anestezia generala cu intubatie orotraheala
424.
referitoare la rahianestezie este
adevarata:
a. tehnica este complicata
b. foloseste un volum mare de substanta
c. necesita intubatie orotraheala
d. ofera conditii excelente pentru operatiile pe
abdomenul inferior
e. introduce substanta in canal vertebral
425.
Privitor la anestezia peridurala este
a. tehnica este complicata
b. necesita intubatie orotraheala
c. foloseste o cantitate mica de substanta
d. cefalee postanestezica este relativ
frecventa
e. blocheaza impulsul dureros la nivel central
426.
clinice locale apare in perioada de debut a
infectiilor degetelor si mainii:
c. febra
d. edem dur? in tensiune
427.
referitoare la dilacerarea cerebrala este
adevarata:
a. se poate instala dupa un interval liber
b. se produce numai prin patrunderea de corpi
straini intracranieni
c. este insotita frecvent de instalarea
epilepsiei posttraumatice
d. este frecvent insotita de hematom epidural
e. semnele neurologice de focar sunt absente
428.
Procesul de cicatrizare este
influentat negativ de:
a. formarea cheagului de sange
b. formarea tesutului de granulatie
c. corticoterapie
d. hipertensiune arteriala
e. lipsa vitaminei K
429.
privind cicatrizarea este adevarata:
a. tesutul de granulatie in exces favorizeaza
cicatrizarea
b.
c.
d.
e.
tesutul de granulatie este un teren bun

pentru migrarea epiteleala
tesutul hepatic se poate regenera
firele de sutura la nivelul fetei se scot dupa
7 zile
lipsa induratiei in lungul plagii este un semn
bun
430.
Privitor la riscul de a transmite
turbarea prin plagi muscate de mamifere
este adevarata afitmatia:
a. numai cainii transmit turmarea
b. animalele vaccinate nu transmit turbarea
c. plagile se sutureaza imediat
d. muscatura la mana reprezinta un risc mic
pentru turbare
e. orice mamifer poate fi purtator de rabie
431.
Pierdere a 1600 ml sange reprezinta
o hemoragie:
a. mica
b. mijlocie
c. mare
d. cataciclismca?
e. mixta
432.
Cea mai frecventa cauza a
tromboemboliei pulmonare este
reprezentata de:
a. tromboza venoasa profunda la nivelul
membrelor
b. trombii din atriul drept
c. trombii din vena cava
d. trombii din venele pelvisului
e. trombii din venele membrului superior
433.
Cresterea infiltrativa a tumorilor
maligne determina:
a. dureri, parestezii, paralizii
b. sangerare oculta
c. sangerare evidenta clinic
d. febra de origine necunoscuta
e. metastazarea la nivelul ganglionilor limfatici
434.
In arteriopatia aterosclerotica
periferica sunt afectate:
a. arterele mari si mijlocii ale membrului
inferior
b. arteriolele mici musculare
c. arcada palmara
d. arterele digitale
e. toate vasele membrului inferior
435.
a.
b.
c.
d.
e.
In anuria obstructiva este necesara:

cura de diureza
tratamentul simptomatic al colicii nefrotice
tratamentul infectiei urinare
dezobstruarea caii urinare in primele ore
tratamentul medical specific fiecarui tip de
litiaza
436.
In traumatismele ureterale NU
apare:
a. socul traumatic
b. disurie marcata
c. retentia completa de urina
d. tumora lombara
437.
Care din urmatoarele metode de
recoltare a materialului pentru examenul
histopatologic al tumorilor maligne este
preferata:
a. punctia biopsie
b. biopsia in....unala
c.
d.
biopsia excizionala
citologia exfoliativa
438.
Triada Whipple (simptome ale
hipoglicemiei de inanitie, glicemied<50
mg%, disparitia simptomatologiei la
administrarea de glucoza i.v.)
caracterizeaza:
a. tumorile insulare nonfunctionale
b. insulinomul
c. holera pancreatica
d. glucagonomul
e. feocromocitomul
439.
Tratamentul chirurgical al
sindromului de ischemie cronica periferica
NU include:
a. trombendarterectomia
b. embolectomia
c. simpatectomia lombara
d. medulosuprarenalectomia
e. By-pass-ul arterial
440.
Tratamentul tromboflebitei
varicoase de obicei nu necesita:
a. analgetice
b. antiinflamatorii locale
c. antiinflamatorii pe cale generala
d. anticoagulante pe cale generala
e. evitarea eforturilor fizice
441.
a.
b.
c.
d.
Anuria litiazica reprezinta:

stoparea functiei renale dupa o colica
nefrotica? pe rinichi unic
ansenta diurezei in conditiile unui aport
redus de lichide
prezenta litiazei renale la un bolnav cu
afectare renala in antecedente
stoparea functiei renale in conditii de
temperatura excesiva
442.
Care din urmatorii factori nu
reprezinta factor determinant al
tromboflebitei profunde:
a. staza venoasa
b. interventiile chirugicale pe micul bazin
c. hipercoagulabilitatea
d. alterarea endoteliului venos
443.
a.
b.
c.
d.
e.
Manevra Murphy semnifica:

proces inflamator vezicular
proces inflamator apendicular
proces inflamator anexial
pelviperitonita
peritonita acuta difuza
444.
peritonita bacteriana primitiva sunt
adevarate, cu exceptia uneia:
a. flora este monomicrobiana
b. flora este polimicrobiana
c. sunt intalnite la pacientii cu deficiente ale
sistemului imunitar
d. sunt produse prin infectarea hematogena a
cavitatii
445.
Feocromocitomul este o tumora
dezvoltata la nivelul:
a. medulosuprarenalei
b. corticosuprarenalei
c. hipofizei
d. tiroidei
e. paratiroidelor
446.
In evolutia adenomului de prostata,
prima faza clinica este:
a. faza de prostatism
b. faza de retentie incompleta de urina fara
distensie vezicala
c. faza de retentie completa de urina
d. faza asimptomatica
e. faza de retentie incompleta de urina cu
distensie vezicala
447.
In hemoragia digestiva grava este
contraindicata:
a. mentinerea bolnavului in ortostatism
b. administrarea de hemostatice parenteral
c. instituirea unei perfuzii intravenoase
d. administrarea de oxigen
e. montarea unei sonde nazo-gastrice
448.
Hiperaldosteronismul primar este
caracterizat prin urmatoarele elemente, cu
exceptia:
a. are drept cauza adenomul de suprarenala
b. determina retentie de Na
c. determina eliminare de K
d. determina eliminare de H
e. sinteza de renina este stimulata
449.
Care din urmatorii factori nu intra in
etiologia arteriopatiei aterosclerotice
periferice:
a. HTA
b. fumatul
c. diabetul
d. emboilia arteriala
e. factorii genetici
450.
Tratamentul local al cancerului
cuprinde:
a. chirurgia si radioterapia
b. chirurgia
c. chirurgia si hormonoterapia
d. chirurgia si chimioterapia
e. radioterapia si chimioterapia
451.
Tumora renala maligna la copil
poarta denumirea de:
a. tumora Grawitz
b. tumora Wilms
c. hemangiom renal
d. feartom
e. Uroteliom
452.
Manifestarile clinice din sindromul
Cushing nu cuprind:
a. tulburari psihice
b. hipotensiune arteriala
c. vindecare dificila a plagilor
d. hirsutism
e. osteoporoza
453.
Urmatoarele afirmatii privitoare la
trombangeita:
a. leziunile nu afecteaza toate tunicile
arteriale
b. leziunile afecteaza peretele venos
c. afecteaza barbatii tineri
d. fumatul constituie un factor de risc major
e. afecteaza toate cele patru membre
454.
Tratamentul anticoagulant cu
Heparina se face sub controlul:
a. timpului Quick
b. timpului Howell
c. hemogramei
d. numarului de trombocite
e.
testul Adler
455.
Ulcerele trofice care apar in
arteriopatia diabetica sunt localizate:
a. pe fata interna a coapsei
b. superior si posterior de maleola externa
c. superior si posterior de maleola interna
d. pe fata anterioara a piciorului
e. la nivelul plantei piciorului
456.
Feocromocitomul prezinta la
examenele de laborator ca alement
caracteristic:
a. fierul plasmatic crescut
b. catecolamine plasmatice crescute
c. leucocitoza
d. leucopenie
e. hipomagneziemie
457.
Stadiul final al evolutiei bolii
varicoase este:
a. insuficienta venoasa cronica
b. aparitia leziunilor trofice tegumentare
c. ruptura varicelor
d. varicoflebita
e. leziunile osteoarticulare
458.
Ulcerul varicos este localizat cel mai
frecvent:
a. superior si posterior de maleola interna
b. superior si posterior de maleola externa
c. pe fata anterioara a gambei
d. in nivelul capatului proximal al
metatarsienelor I si V
e. pe fata antero-posterioara a coapsei
459.
Tesutul de origine al
fibrosarcoamelor este:
a. tesutul cartilaginos
b. tesutul osos
c. tesutul muscular striat
d. tesutul fibros
e. tesutul muscular neted
460.
Un nodul rece pe scintigrama
tiroidiana si solid ecografic sugereaza
prezenta unui:
a. neoplasm tiroidian
b. chist tiroidian
c. bolii Basedow-Graves
d. sindrom pulmonar
e. gusi toxice nodulare
461.
Certitudinea diagnosticului in
cancerul tiroidian o ofera numai:
a. scintigrama tidoidiana
b. ecografia tiroidiana
c. examenul histopatologic
d. determinarea marker-ilor tumorali
e. tomografia computerizata
462.
colica nefrotica sunt adevarate, cu
exceptia:
a. este o durere paroxistica, instalata brusc
b. are sediu lombar
c. bolnavul este imobil in timpul crizei
d. poate asocia ileus paralitic
e. se insoteste de manifestari urinare
463.
a.
b.
c.
Boala Basedow-Graves nu prezinta:

hipertiroidie
hipotiroidie
gusa
d.
e.
exoftalmie
mixedem pretibial
464.
In ce stadiu evolutiv al arteriopatiei
cronice obliterante este prezenta
elandicatia? intermitenta:
a. stadiu I
b. stadiu II
c. stadiu III
d. stadiu IV
465.
Deficienta ereditara a tesutului
conjunctiv caracterizeaza urmatoarele
afectiuni ...:
a. varice primare
b. varice secundare
c. hemoroizi
d. piciorul plat
e. varicocelul
466.
???enul fizic intr-o paneto??????
poate releva urmatoarele, cu exceptia:
a. grade diferite de soc
b. febra
c. zgomote intestinale accentuate
d. pleurezie stanga
e. aparare musculara abdominala
467.
Care din urmatoarele modalitati de
propagare a neoplaziei caracterizeaza
adenocarcinoamele de tub digestiv:
a. extensia directa
b. extensia limfatica
c. diseminarea vasculara
d. diseminarea prin implantare
e. diseminarea nervoasa
468.
Urmatoarele afirmatii privitoare la
abdomenul acut sunt adevarate, mai
putin una:
a. incetinirea tranzitului nu apare de obicei in
inflamatia septica a peritoneului
b. febra poate fi intalnita in orice forma de
abdomen acut chirurgical
c. dis???? poate apare uneori in apendicita
acuta
d. disparitia matitatii hepatice arata prezenta
pneumoperitoneului
e. frisonul este exp???? ???cta a bacteriemiei
469.
Urgenta imediata intr-o plaga
arteriala este reprezentata de:
a. controlul sangerarii prin aplicarea unui
garou distal de plaga
b. controlul sangerarii prin aplicarea unui
garou proximal de plaga
c. refacerea volumului sanguin
d. profilaxia antibacteriana
e. transportul de maxima urgenta la spital
470.
a.
b.
c.
d.
e.
Tabloul clinic al cistitei NU include:

polakiurie
piurie?
disurie
hematurie totala
febra
471.
Durerea epigastrica violenta,
aparuta brusc care coboara ulterior
catre fosa iliaca dreapta semnifica:
a. apendicita acuta
b. ulcer perforat
c. colica biliara
d. pancreatita acuta
e.
472.
NU
a.
b.
c.
d.
e.
infarct miocardic acut

In etiopatogenia varicelor primare
este inclus:
factorul ereditar
sedentarismul
ortostatismul prelungit
tumorile abdomino-pelvine
excesul de estrogeni
473.
In ce stadiu evolutiv al arteriopatiei
cronice abliterante este prezenta durerea
la repaus:
a. stadiu I
b. stadiu II
c. stadiu III
d. stadiu IV
474.
Care din urmatoarele probe clinice
exploreaza sistemul venos profund al
membrului pelvin:
a. proba Sicoud
b. proba Schwartz
c. proba Trendelenburg
d. proba Perthes
e. proba Pratt
475.
Simptomatologia tuberculozei
urigenitale NU cuprinde:
a. hematurie macroscopica
b. durere lombara
c. febra si frison
d. semne de insuficienta renala cronica
e. HTA
476.
Elementul esential de diagnostic al
tuberculozei urogenitale este:
a. examenul clinic
b. urografia
c. ureteropielografia retrograda
d. tomografia computerizata
e. evidentierea BK in urina
477.
abdomenul acut sunt adevarate, mai putin
una:
a. debutul durerii este brusc, in plina sanatate
aparenta
b. administrarea de opiacee este indicata
c. durerea abdominala iradiata in umar este
expresia iritarii peritoneului cupolelor
diafragmatice
d. colica biliara are iradieri tipice care
omoplatul si umarul drept
e. apendicita acuta debuteaza deseori cu
durere surda epigastrica
478.
Tratamentul chirurgical este
contraindicat in:
a. varice mari asimptomatice
b. varice cu simptome severe
c. flebite superficiale repetate
d. varice cu hemoragii prin ruptura varicelor
e. insuficienta venoasa profunda
479.
Care din urmatoarele criterii nu este
caracteristic tumorilor maligne:
a. activitate mitotica crescuta
b. viteza de crestere rapida
c. limita de demarcatie de tesuturile din jur
este neta
d. vascularizatia bine reprezentata
e. caracter recidivant
480.
Aparitia unui sindrom de ischemie
acuta periferica la un bolnav cu fibilatie
atriala sugereaza:
a. tromboza arteriala acuta
b. phlegmatia? co??ulea do???
c. phlegmatia alba, doleus
d. embolia arteriala
e. spasmul arterial
481.
In care din urmatoarele tipuri de
leziuni vasculare se poate instala
insuficienta ventriculara dreapta prin
supraincarcare:
a. plagile arteriale
b. hematomul pulsatil
c. fistula arterio-venoasa
d. leziunile venoase
482.
a.
b.
c.
d.
e.
Corticosuprarenala nu secreta:
catecolamine
glucocorticoizi
aldosteroni
androgeni
estrogeni
483.
Cea mai frecventa cale de propagare
a infectiei urinare este:
a. calea ascendenta
b. calea hematogena
c. calea limfatica
d. fistulele uro-digestive
484.
In hiperparatiroidismul primar
examenele de laborator nu includ:
a. hipocalcemia
b. fosfatemie scazuta
c. fosfatemie crescuta
d. calciurie crescuta
e. PTG seric crescut
485.
a.
b.
c.
d.
e.
Anestezia locala NU este indicata in:

extractia dentara
incizia unui furuncul
tratarea panaritiului subung?????
sutura ple?????
tratamentul chirurgical al arsurii
486.
NU apartine tabloului clinic al unei
hemoragii grave:
a. hipotensiunea arteriala
b. tahicardia
c. tahipnee
d. tegumente ???
e. ...

Chirurgie TOT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chirurgie TOT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Care din urmatoarele localizari ale herniilor

10. Care din urmatoarele caractere ale unei

Hernia ireductibila se caracterizeaza prin:

11. Caractere palpatorii de malignitate ale

12. Care din urmatoarele elemente

18. Extensia limfoganglionara regionala a unei

26. Reprezinta semne radiologice indirecte de

35. Examenul ecografic al hematocolposului

43. Una din cauzele care domina etiologia

toate raspunsurile sunt corecte

51. Tromboflebita profunda reprezinta o

tipul fulminant de boala nu se complica in

52. Semnul clinic dominant in tromboza

60. In cazul bolii Crohn, diagnosticul

53. Principala metoda de tratament in

61. Triada Owen se caracterizeaza prin:

54. Proba clinica prin care se pun in evidenta

62. Chistul hidatic hepatic este o tumora:

68. In care din cele patru forme clinice de

conduce la comprimarea plamanului

75. Ce modificare fiziopatologica NU face

prevenirea crizelor convulsive

83. Ce structuri anatomice sunt interesate in

intreruperea continuitatii osoase

91. Care este complicatia imediata, locala, in

diureza > 40 ml/minut

Colorantii se caracterizeaza prin:

Iodoforii nu se caracterizeaza prin:

d. antibioticul de electie in infectia tetanica este

132. Sangele are culoare rosie aprinsa si se

Este o hemoragie interna:

136. Elementele esentiala pentru diagnosticul

141. Care din urmatoarele leziuni treaumatice

149. Care din urmatoarele semne nu intra in

156. Anemia este caracteristica pentru:

165. Prezenta sacului herniar la nivelul

Ciosuridium tetani?, agentul cauzal

Abcesul gazos este determinat de:

Hematomul extradural se produce:

Antraxul se intalneste mai frecvent:

Pustula maligna NU necesita:

existenta unui focar septic

deobicei apare in prezenta unei afectiuni

In cancerul colic diareea persistenta

Hipersplenismul secundar prezinta:

consecinta unei boli hematologice

Triada Owen este alcatuita din:

Triada Chauffard cuprinde:

durere, icter, febra

Triada lui Die(c)ulafoy cuprinde:

ulcerul cu evolutie indelungata in pusee

Semnul Virchow-Troisier reprezitna:

Fractura in lemn verde reprezinta:

in toate situatiile, la examenul clinic, se

Voletul costal reprezinta:

prezenta si eficienta activitatii cardiace

durere exacerbata in inspir

cea mai frecventa cauza de ineficienta a

orice leziune de tipul polipilor trebuie

Hipersplenismul secundar prezinta:

Comotia cerebrala este o leziune:

Pupila Huchinson este: