1.Biotehnologia.

Definitie si clasificare
Rep.integrarea stiintelor ingineresti si a celor naturale in scopul folosiri
microorganismelor, celulelor organismelor sau parti ale acestora pentru obt. de
produse si servicii.
Exista 2 clase mari:
-biotehnologii conventionale
-biotehnologii moderne
2.Procese fermentative. Definitie si clasificare
Folosesc microorganismele la scara industriala pt. obtinerea unei game variate de
produse, substante chimice , vitamine, aminoacizi , etc. In microbiologia industriala
termenul de fermentatie este folosit pentru deschierea oricarui proces de obtinere a
unui produs prin cultura in masa de microorganism.
Clasificare:
-procese pt. obtinerea de biomase (primari si secundari)(alcool etilic , acid acetic ,
vitamine ,antibiotice)
-proces pt. obtinerea de produsi de bioconversie(steroizi)
-proces pt. obtinerea de produsi microbieni (enzime microbiene: amilaza , lipaza)
-proces pt. obtinerea produselor modificate genetic de microbiti (proteine , hormoni)
3.Procese enzimatice. Definitie si exemple
Folosesc la transformarile (substantelor) substraturilor enzime (invivo sau invitro)
-Invivo- din elementul in care se gasesc
-Invitro-o scoate din sistemul din care este si se foloseste scoasa din sistem.
Rolul este acela de a accelera reactiile chimice.
Exemple:
-industria alimentara : alfa amilaza se folosestela lichefierea amidonului
-industria de detergenti: se folosesc lipasa si proteaza care faciliteaza desc.grasimilor
-zootehnie :se utilizeaza fitaza ca agent furogen cu scopul de a elibera fosfat din
agentul fitic
-industria chimica: procesele catalitice datorita prop.lor de a avea o selectivitate
ridicata
4.Microorganisme importante in biotehnologii
-Bacterii-sunt microorganisme unicelulare care se inmultesc prin diviziune celulara
directa.Se dezvolta aerob sau anaerob in mediul de cultura. Obt. de (aminoacizi,
vitamine , antibiotice , alcool , acizi carboxilici, proteine, enzime)
-Drojdi-microorganisme unicelulare saprofite sau parazite, se folosesc in industra
alimentara , purificatiei si pentru producerea de biomasa.
-Mucegaiuri-microorganisme cu forma filamantoasa, formeaza micelu si se dezvolta
pe o gama variata de medii.se utilizeaza pentru obt. de vitamine , antibiotice,
polizaharide ,pigmenti, aminoacizi.
-Actinomicete-microorganisme cu caractere intermediare intre bacterii si fungi , pot fi
utilizate la obtinerea de aminoacizi , vitamine , antibiotice , pigmenti , enzime , acid
folic

5.Mediul de cultura. Sursele de carbon enumerare

6.Sursa de carbon. Hidratii de carbon
Mediile de cultura sunt solutii apoase sau ce contin sursa de carbon si saruri minerale ,
aceste microrganisme au nevoie pentru a creste si de sursa de azot si microelemente.
Sursa de carbon serveste la sinteza materiei celulare si la asigurarea necesarului de
energie pt. sinteza si intretinerea sistemelor celulare .Organisme care au nevoie pentru
a crestere si intretinere doar de sursa de carbon si minerale se numesc autotraofe ,iar
celulele care au nevoie de un mediu mai complex se numesc heterotrofe.
*Sursa de carbon>autotraofe :dioxidul de carbon(supliment de energie)
*Sursa de carbon>heterotrofe :
-hidrati de carbon (fructoza , glucoza , amidon , celuloza)
-deseuri cu continut de zaharuri
-alcooli : etilic , metilic , glicerina
-acidul carboxilic : acetic , grasi
-uleiuri si grasimi
-hidrocarburi
7.Mediul de cultura. Sursele de azot si sarurile minerale
-Azotul molecular. Desi principala sursa de azot molecular este aerul foarte putine
microorganisme au capacitatea de a-l asimila.
-Acidul azotic
-Solutiile amonicale sau sarurile de amoniu.Ionul de amoniu este metabolizat de
majoritatea microorg. in special de fungi si drojdii
-Ureea- o substanta care se gaseste in urina si sange
-Faina si cerealele. Reprezinta sursa principala de azot organic pentru mediile de
fermentatie industriala
-Extractul de porumb .Produs sec. Obt. La separarea amidonului din porumb . Utilizat
la scara industriala din cauza continutului de aminoacizi , saruri , minerale , vitamine.
-Hidrolizatele de drojdii : bogate in vitamine si azot. Compozitia lor depinde de
timpul de drojdie folosit.
-Hidrolizatele proteice de natura vegetala sau animala
Sarurile minerale
Rolul lor in biotehnologii este acela de a favoriza cresterea produsilor de metaboliti
Sulful are acelasi rol ca fosforul(cresterea celulara , regralea unor procese metabolice)
Macroelemtelor( potasiu , magneziu , Ca, Fe)
Microelementelor ( cobalt Ni)

8.Etapele bioproceselor ( ale fermentatiei de regim)

Presupune faza de crestere a microorganismelor si producerea de metaboliti.
Conditiile optime pt. acestea sunt:det. microorg. de timp . PH. Concentratii de oxigen
in mediu si intensificarea amestecului.
Fermentatia se imparte in doua mari grupe:
I . Procese discontinue
II. Fermentatia continua
A . Fermentatia discontinua este un proces in care microorg, nu ies din sistem , este un
proces inchis , care contine o cantitate limitata de nutrienti . Dupa inoculare , procesul
va trece printr-un sist. de faze caracterizate prin viteze de crestere diferite.
Faza I : este faza de crestere LAG si este o faza stationara in care cantitatea de
biomasa nu se modifica in timp aproape deloc . Este faza de acomodare cu substratul.
Faza II : este faza de crestere exponentiala
Faza III : este faza de descrestere celulara (viteza de crestere scade)
Faza IV : este faza stationara , ce corespunde in cazul proceselor discontinue
punctului in care viteza de crestere este 0. in acesta etapa din pct, de vedere fizic
microorg.. au incametaboliti activi. Este faza in care se produc metabolitii secindari.
B . Fermentatia continua . In culturile discontinue , etapa de crestere exponentiala
poate fi prelungita prin adaugarea de subs. proaspata. Daca insa , odata cu adaugarea
de s. proaspata se indeparteaza si o parte din mediul de fermentatie se obtine o
fermentatie continua regland debitele de alimentare se evacuare corespunzator se
obtine o productie constanta de celule .
11.Procesul tehnologic de fabricare a maltului. Etapele procesului tehnologic
Orz
Spalare
apa
Inmuiere
apa
Germinare
apa
Uscare
Degerminare germeni
Malt
Inmuierea este faza tehnologica prin care umiditatea boabelor de orz este marita de
la 12-14% la 42-46%.Embrionul trece de la faza de repaus la faza activa cand se
declanseaza procedee vitale. Factori: (durata inmuierii , temperatura , dimensiunea
boabelor)
Germinarea este faza tehnologica in care are loc acumularea de enzime in bobul de
orz si reactivarea enzimelor preexistente.Pt. o germinare corespunzatoare umiditatea
boabelor trebuie sa fie 44-48%, fiind de asemnea necesare conditii de aerare
corespunzatoate la o temp de 15-18 C.
Uscarea se realizeaza in doua faze:
I . Se face uscarea initiala in care se elimina cea mai mare cant de apa, umiditatea
reducandu-se de la 45% la 8-10%, pt maltul blond sau la 20-25% pt maltul brun.
Temperaura pt cel blond este de 40-45 C iar pt cel brun 50 C
II . Are loc uscarea propriu zisa a maltului astfel : malt blond 5 ore la 80-95 C , iar
pt malt brun 5 ore la 150 C

12.Procesul tehnologic de fabricare a berii. Schema bloc a fluxului tehnologic

Malt
Macinare
Plamadire +(apa)
Zaharificare
Filtrare (borhot)
Fierberea cu hamei +(se adauga hameiu)
Separare conuri de hamei (conuri de hamei)
Separare trub (trub)
Fermentare I + (se adauga drojdia)
Fermentare II
Filtrare
Inbuteliere
Pasteurizare
13.Fermentatia mustului de malt hameiat. Generalitati
Reprezinta principala transformare a mustului in care are loc procesul de fermentatie
alcoolica a glucidelor, formandu-se alcool etilic si CO2 si in plus o serie de produsi
secundari de fermentatie , care intervin in determinarea insusirilor , berii , fiind
insotita si de degajare de caldura.
14.Etapele fermentatiei alcoolice a mustului hameiat
I . Fermentatia primara a mustului de malt
Procesul de fermentare a mustului incepe cu insamantarea tulpinii de drojdie ce
trebuie distribuite cat mai uniform.Cultura de drojdie poate fi introdusa direct in
fermentator sau intr-un lin , unde ramane ~12-24 ore
Fermentare la rece (temperatura de 5-6 C max. 8-9 C , calitate foarte buna)
Fermentarea la cald 7-8C max. 10-12C scade phul mustului ,gust cu insusire de
spumare mai reduse)
Faza I : 15-20 ore dupa insamantare cu drojdie are loc degajarea de CO2 la marginea
vasului , apoi o acoperire a mustului cu o spuma alba , drojdia se dezvolta intens.
Faza II : degajare intensa de CO2 si de formarea unui strat de spuma groasa ,
Faza III:proces de fermentare intensa , fiind insotit de spuma de o culoare cenusiemurdara, iar extractul scade rapid.
Faza IV: scaderea treptata a spumei si de limpezire a berii.
II.Fermentarea secundara si maturarea berii
In procesul de fermentare secundara se de maturare sunt continuate transformari care
au loc in fermentarea primara.
Saturarea berii cu CO2
Limpezirea naturala a berii
Maturarea berii
Continuarea fermentarii zaharurilor pana la gradul corespunzator
Fermentarea secundara a berii se realizeaza in doua faze
1. in conditii aerobe (cu vasul deschis) ~24 ore
2. in conditii anaerobe ( cu vasul inchis) ~22-60 zile