Sunteți pe pagina 1din 7

Modelul suedez intre mit si realitate- Dan Teodorescu, pag.

142
In cursul meu de Microeconomie-Macroeconomie, precum i in cel de Economia i
Gestiunea Interprinderii, prezint, in mod adecvat, in funcie de specificul cursului, modele i
tipuri concrete de economie de pia. Aceasta i deoarece la noi s-a discutat i se discut destul
de declarativ, totui, mai mult de economia de pia, ceea ce, de fapt, constituie un generic, i
mai puin, mult mai puin intro manier mai detaliat, de tipurile concrete de manifestare ale
economiei de pia, deci ale genericului ca atare. Cum aceast ultim dezbatere suscit
cunotiine mult mai multe i in deplin cunotiin de cauz, ceea ce este mult mai greu
comparativ cu afirmarea general mai mult sau mai puin profesional a fidelitii fa de
economia de pia, afirmare la indemana celor mai muli politicieni i decideni, s-au
fcut i se fac inc numeroase confuzii in economie, fapt cu efecte negative deloc neglijabile
asupra creterii i dezvoltrii economice. Am simit , deci, nevoia s fac departajrile ca atare, s
relev in cadrul general al economiei de pia, ce difereniaz un model sau tip concret de
economie de pia, de un altul. Aceasta i deoarece, funcie de un model, de un tip sau altul, de
rolul statului i al instituiilor sale, de un anume grad de dirijism i implicarea efectiv a
raportului cerere-ofert in procesele complexe de aprovizionare tehnicomaterial, producie,
distribuie, consum, de raportul influenelor dintre factorii interni i externi, etc., firmele,
interprinderile cu iniiativa i voina lor mai mult sau mai puin amendate de influenele
instituionale, se mic diferit de la un fel de economie de pia la altul. Mi-am indreptat
eforturile astfel, dar nu am pornit deloc pe un loc gol. Distinsele mele foste colege de la Institutul
Naional de Cercetri Economice, doamna prof.univ.dr. Sorica Sava i doamna dr. Eufrosina
Ionescu fcuser, dansele, in cea mai mare msur, de mai muli ani, cercetri serioase in acest
sens. Am avansat fa de punctul de start, la randul meu aruncand o privire mai insistent pe
literatura economic universal, i beneficiind de cltorii profesionale importante, avand, deci,
posibilitatea s studiez ,la faa locului, structura i manifestarea diferitelor tipuri concrete de
economie de pia.
2. Dac unii economiti i cercettori se refer cu precdere la tipul de economie de pia
neoamerican (SUA, Regatul Unit, Canada anglofon, Australia, unele state emergente din Asia)
i la tipul renan (Germania, Elveia, Olanda, Austria, Japonia chiar, evident, intr-o msur, .a.)
eu am avut i am sentimentul c o astfel de imprire este mult prea general, mult prea precar,
fr s puna suficient in lumin nici genul proxim nici diferenele specifice respective. Astfel, c
sunt partizanul unei alte impriri desigur putem discuta care se poate, de altfel, detalia pe
msura amplificrii complexitii economice. Am distins i disting tipul vest european de
economie de pia, realizand fuziunea acceptabil dintre tipul renan, cu educaie protestant mai
ales, i educaia economic de tip catolic cu precdere, dar i ortodox, etc. Nu este vorba, ins,
numai de acest lucru. Oricum, aici ar fi Frana, Italia, Olanda, Austria, Belgia .a. Economiile
respective vdesc particulariti insemnate in ceea ce privete funciile statului, ale factorului
public i ale unui social intens i de sorginte instituional-statal in economie.
Cu alte cuvinte, chiar dac se relev o producie de esen liberal, sunt serioase intruziuni
sociale in procesul de repartiie. Pe urm, am in vedere tipul anglo-saxon, mai ales cu Statele
Unite, Canada anglofon, Regatul Unit, in care socialul nu incub ca atare - i in cea mai mare
msur - in responsabilitatea instituiilor de tip statal i public, ci in cea a fiecrui individ. Statul
este mai ales restrictiv, el impune, teoretic vorbind, reglementri valabile pentru toi agenii i
actorii economici, dar, s-o spunem, in realitate de multe ori nu se intampl aa. Am putea
continua cu tipul economiei sociale de pia, in Germania i cu tradiii insemnate de solidaritate
salariai, muncitori, sindicat, patronat. Apoi, tipul economiei de pia nordeuropean, Suedia,

Danemarca, Finlanda, Norvegia, inc de o mare larghee a factorului public, statal, fa de


indivizi, posibil mai ales in condiiile in care clasa de mijloc reprezint circa 85% din populaie
i chiar mai mult. Adaug, tipul paternalist (japonez), de tradiie secular. Apoi tipul economiei de
pia orientat exclusiv spre importuri, mai ales economiile subdezvoltate cu monoproducie i
care au fost i sunt aferente cu precdere statelor foste colonii, dominioane, protectorate, teritorii
sub tutel, cu structure economice destul de deformate i deschise decenii, secole de-a randul,
practic exclusive ctre fostele i actualele metropole. Spre final, tipul economiei de pia in
tranziie de la economia socialist dinainte de 1990 la o economie capitalist inc difuz conturat.
i deloc in ultimul rand, tipul economiei de pia pentru acele state cu 2 sisteme, posibil cu 2
viteze, China, de exemplu, etc. Desigur, consideraiile se pot discuta, ins eu apreciez c, in
mare, lucrurile se vdesc astfel i nu altcumva.
3. M voi opri in randurile de fa asupra tipului nord-european, in spe modelul suedez.
Mrturisesc c am putut analiza indeaproape, in mai
multe randuri i impreun cu factori inalt responsabili, pe lang economia Suediei, atat
economia Finlandei cat i pe cea a Danemarcei, ceea ce imi ingduie, poate, unele consideraii
mai consistente i comparative. Oricum, o surs fundamental de documentare astfel a rmas
lectura atent i diversificat. Am ales modelul suedez i intrucat prin 1990-1993, la noi - i
unii
specialiti i preedintele de atunci al Rominiei - vorbeau intens despre implementarea
modelului suedez in economia noastr. Nu pot s spun c sunt impotriva modelelor, avem
nevoie de modele, pentru a ne raporta la ceva, pentru a compara real, pentru a face proiecii,
scenarii, pentru a valorifica experimente demonstrate ca bune. Dar, in general, am rezerve cu
privire la implementarea otova a unui model sau altul intr-o economie, fiind diferite, la model
fa de tara de proiecie, educaia, condiiile concrete de evoluie, circumstanele, ceea ce evident
c este in msur s scad randamentul social al procesului. Iat, dar, de ce am ales s examinez
mai indeaproape modelul suedez de dezvoltare i s subliniez, dup caz, posibile evoluii i
involuii ale sale in condiiile unei prezumtive proiecii pe economai romaneasc.
Concluziile acestui demers le voi releva la final.
4. Suedia are, actualmente, o suprafa aproape dubl comparativ cu cea a Romaniei (441.614
km2) i o populaie de 3 ori mai mic (spre 7,8 milioane locuitori). De origine germanic, cu
excepia a peste 8.500 laponi care triesc nordul rii, populaia Suediei este, firesc - avand in
vedere datele menionate pentru suprafa i locuitori - puin dens, in medie circa 20 delocuitori
pe kmp i deloc omogen din acest punct de vedere. Nordul rii, care se mai numete deertul
suedez, este aproape gol de oameni, circa 2-3 locuitori pe kmp, de exemplu, in Lan de
Norrbatten, fa de 150 locuitori pe kmp in Malmohus, ara meridional. Guvernul suedez s-a
strduit i se strduiete s atenueze aceast disparitate generatoare de dezechilbre - intre un nord
clar insuficient dezvoltat i un sud care reunete partea majoritar a populaiei urbane i rurale.
De altfel, concentrarea populaiei in orae a ridicat decidenilor suedezi probleme dificile de
urbanism, pe care le-au rezolvat incepand din 1920. Ca atare, oraele cele mai importante,
Stockholm i Goteborg, mai ales, au fost flancate de mai multe orele noi ale cror funciuni
industriale, comerciale, intelectuale, rezideniale au reinut muli locuitori i au diminuat
fastidioasa migraie cotidian intre domicilii i locurile de munc, cum afirm unii analiti
suedezi. Mai mult, arhitectura acestor noi orele a demonstrate i demonstreaz o deosebit
creativitate, respectanduse cadrul natural, cu care s-a imbinat i se imbin, in mod fericit,
modernul, modernitatea. Mai trebuie spus c populaia Suediei are o rat de mortalitate redus i

o rat de natalitate care a sczut cu regularitate in anii 1960-1970, dar i mai apoi. Ca urmare,
populaia in general a fost i este in curs de imbtranire notabil...
Pentru a atenua efectele acestei tendine, Suedia, care a furnizat in decursul secolului XIX un
puternic current de emigrare, spre Statele Unite mai ales, a devenit, tot mai evident, o ar
imigratoare, urmrindu-se ca noiivenii s compenseze de fapt penuria de potential demographic
i de man de lucru. i inc. Agricultura se poate desfura doar pe 7% din teritoriu, iar cea mai
mare parte a solului este acoperit de pduri. Cerealele - grau, orz, ovz, pe urm cartofi, sfecl
sunt producii cu randamente mari ca urmare a utilizrii unor tehnici agricole inalte, de foarte
bun productivitate i care permit acoperirea esenial a nevoilor intregii populaii astfel.
Modelul agricol este completat de o cretere a vitelor de mare intensitate, carnea, laptele, untul i
branza, toate constituind produsele de baz care acoper i ele, si proporie fundamental,
nevoile nutriionale ale Suediei. Ceea ce este caracteristic i interesant este faptul c cea mai
mare parte a produciei agricole se desfoar in cooperaie, in cooperative, a cror activitate nu
este deloc strin succeselor obinute, scriu i spun specialitii suedezi. Mai este, firete,
pdurea, cu intreaga ei gam de activiti (i mai demult i acum celebrele chibrituri suedeze
ca un mic detaliu), despduririle, brbierirea versanilor fiind, ins, cu desvarire interzise de
legi.
Industria a avut i are pe un plan esenial industria metalurgic, bazat pe exploatarea unor
zcminte de fier cu o mare concentraie. Exploateaz i prelucreaz, de asemenea, metalele
neferoase, cupru, plumb, pirite, minereuri de aur i argint, tungsten, magneziu, etc. Bilanul
energetic, ins, este mai puin favorabil. Puin crbune, mai ales turb, i absena notabil a
petrolului pe care Suedia il import i il rafineaz. Situaia este ins compensat de energia
hidraulic obinut la scar mare precum i de dezvoltarea reactoarelor nucleare. Siderurgia,
mai ales oeluri, oeluri speciale, aliaje, dar i industrii mecanice de o inalt complexitate i
calitate, de reputaie mondial. Rulmenii cu bile, de altfel o inveie suedez, utilaj agricol,
pentru mine i electrometalurgice, aparate i instalaii, telefonie, automobile, aparatur menajer,
armament. Industria chimic remarcabil la randul ei, ingraminte, acizi, cauciuc sintetic,
materiale
pneumatice, .a. Nu in ultimul rand, uzinele Nobel pentru fabricarea dinamitei, dup numele
celebrului inventator, cel care a instituit tot celebrul Premiu Nobel pentru realizri
excepionale in tiine i tehnic.
5. Desigur, sunt multe lucruri de spus, dar ceea ce este tot foarte interesant de remarcat este i
faptul c structura industriei suedeze este caracterizat de o not predominant a capitalului
privat, statul avand cu precdere participaii (i acelea nemajoritare) in exploatarea pdurilor,
minele de fier, producia de gaz i electricitate. Suedia se inscrie net, deci, in randul rilor
capitaliste, iar succesele economice pe care ea lea obinut i le obine nu rezult dintr-o gestiune
de tip colectiv (cooperativele din agricultur reprezentand altceva, n.n.), cat mai ales din
colaborarea dintre stat, muncitori i proprietarii esenialmente privai asupra mijloacelor de
producie (Rene Dabernat). O asemenea politic concertat a tins i tinde s asigure un grad
inalt de ocupare, formarea profesional a muncitorilor i specialitilor in funcie de pia i de
variaiile previzibile ale conjuncturii economice, o productivitate ridicat a muncii, practicarea
unei politici de salarii inalte i creterea organizat, coordonat macroeconomic, a industriei. De
altfel, in Suedia, in spe economia ei, exist forme de planificare i cooperri stabile inc
dinspre sfaritul secolului XIX...
Oricum, o serie de greve i tulburri sociale, mai ales in unele sectoare naionalizate din anii
1960 i 1970, au generat semne de intrebare privind soliditatea echilibrului stabilit intre stat,

patronat i lumea muncitoreasc. Ceea ce a fost in msur s altereze considerabil imaginea unei
Suedii considerat, adesea, ca tip al unei anume gestiuni socialiste a economie. Lucrurile au
revenit pe fgaul lor anterior, normal, s spunem, tipul, modelul suedez de economie de pia
continuand s-i dea coate cu anumite trsturi ale unei gestiuni planificate a economiei, fr
s fie vorba, deloc, ins, de un socialism a la sovietique. Oricum, in foarte muli ani balana
comercial a Suediei a fost i este infloritoare, vanzrile de produse manufacturate (maini,
instalaii, automobile, nave), ale lemnului prelucrat, minereurilor i produselor lactate, in cea mai
mare parte, de mare valoare adaugat, depind cu mult cumprrile energetice, de unele produse
alimentare i de materii prime industriale.
Alte elemente: monarhie constituional, avand in frunte un rege asistat de minitri
responsabili, inc in Constituia din 1809, amendat in 1866, guvernul fiind responsabil in faa
Parlamentului, Riksdag-ului, deintorul puterii legislative, compus de la 1 ianuarie 1971 dintr-o
singur Camer, in spe 350 membrii alei pentru 3 ani prin sufragiu universal i pe baza
scrutinului proporional de ctre toi cetenii suedezi in varst mai mare de 20 de ani. Iat un
tablou, desigur, incomplet, al structurii politice eseniale a Suediei. Am privit atent economia
Suediei i privim atent acest tablou. Totui modelul suedez de dezvoltare, trsturile sale,
semnificaiile i reverberaiile sale, nu pot fi inelese fr a-i releva rdcinile istorice, fr a-I
releva motivaiile istorice. Acelea care au fcut i fac ca acest model, semnificativ pentru modul,
tipul economiei de pia nord-europene, s se deosebeasc intr-o msur deloc neglijabil de
tipul anglo-saxon, respectiv modelul neo-american i s se apropie in aceiai msur de tipul
economiei sociale de pia i de tipul vest european.
Se vdete, astfel, odat mai mult, istoria interferat a Europei, ceea ce a inculcat unele
elemente comune in mai toate statele europene. Dar a fcut i diferena in raport cu marile, cu
imensele intinderi americane luate in stpanire i colonizate dup Cristofor Columb deeuropeni,
de spanioli, francezi, saxoni, englezi germani, olandezi, italieni, impunandu-se astfel, nu de
puine ori, alte legi i cutume, diferite chiar dac relativ - de cele europene. Asemnrile,
mcar dezirabile, cu dezvoltarea relativ anarhic, eminamente perdant a economiei romaneti
dup 1990, cand puteau fi mult mai bine i mult mai eficient valorificate potenialul, resursele
noastre, in condiiile de libertate dobandite dup Revoluia din decembrie 1989, i cand putea fi
realizat astfel un notabil progres economic i social, abordat eminamente dintr-o perspectiva
european, aproape c nu exist. Suedia a construit vreme de secole. Noi am distrus cat am
distrus in doar
cateva decenii. Sigur c modelul suedez fascina, dar el trebuia s i seduc, ori pentru
aceasta nu se vdeau aproape nici un fel de premise. Faptul c afirmam c il vrem pentru noi,
in condiiile in care evoluiile erau fundamental diferite, a reprezentat, in opinia noastr, fie
ignoran in materie, posibil, desigur, fie neadevruri i incercarea culpabil i nebuloas de a
masca astfel ceea ce se intampla in economia romaneasc.
6. S revenim, ins, la Suedia. Care ar fi punctual major de jonciune cu istoria i evoluia
european, al acestui regat in bun msur belicos in istoria sa, mai ales spre est, dar devenind
esenialmente constructiv, panic, dup inceputul secolului XIX, un model benefic de studiat i
de urmat, firete, nu intr-o manier groteasc, de nu puine ri? Pornim de la un nume, dar
ce nume, Jean Bernadotte. Aadar, Jean Bernadotte... Cercul virtuos al dezvoltrii economice
i sociale armonioase din Suedia localizeaz un mister. Cercetri recente sugereaz in acest sens
un decalaj mult mai precoce decat avantul secolului XIX pus in eviden de ctre istoriografia
tradiional scrie Jean Marc Olivier, cercettor de excepie al fenomenului nord-european.
Potrivit opiniei sale, bine fundamentate, totul s-a jucat intre anii 1810-1840, atunci cand, cum

afirmam i noi, Suedia a trecut de la stadiului de putere rzboinic de tradiie dar tot mai
deczut astfel, la un model social ideal bazat pe pacifism. In fapt, dup 1810, suveranilor
rzboinici care epuizau forele vii ale rii lor in aventuri periculoase s notm c inc din 1709,
Suedia va pierde mereu teren in faa Rusiei, o sut de ani mai tarziu, in 1809, pierzand
Finlanda, au fost numeroi mori in lupte, o lovitur important pentru o populaie ce numra
doar cateva milioane de locuitori, monarhia i ca instituie i ca oameni se vedeatot mai slab i
incapabil de a stimula progresul, din capul rii etc. le-a succedat o dinastie pasionat de
insi dezvoltarea economic a regatului: dinastia Bernadotte. Care a fost irul evenimentelor de
atunci i pan in prezent i care au fost i sunt semnificaiile acestor evenimente?
...Jean Bernadotte se nate in Frana, la Pau, in 1763. Era de origini modeste. Fr mijloace, s-a
angajat de tanr in armat iar Revoluia de 1789 l-a prins sergent. La fel ca i ali subofieri
pricepui i viteji, se va ridica rapid in grad in armata revoluionar. Astfel c, in 1793, va fi deja
general de divizie, remarcandu-se in campaniile din Germania i Italia. Se va afla printre ce
apropiai Directoratului, iar in 1798, sigur pe sine i increztor, generalul Bernadotte se va
cstori cu inteligenta i plcuta Desiree Clary, fost, la un moment dat, aproape logodnic a lui
Napoleon Bonaparte i cumnat a fratelui lui Napoleon, Joseph cstorit cu sora lui Desiree. In
contextul respectiv va deveni om politic, in 1798, ambasador la Viena iar in 1799, ministru de
Rzboi. L-a sprijinit pe Napoleon in ascensiunea sa fulminant, dar nu a uitat niciodat c afost
camarad i egal chiar al Primului Consul devenit Imprat. Nu s-a supus astfel niciodat orbete
lui Napoleon, chestiune pe care impratul nu a prea simpatizat-o. Acesta il va ridica, totui, la
rangul de mareal, in 1804, iar in 1805 il va i inobila, Jean Bernadotte devenind prin de
Pontecorvo, titlu care, pe lang prestigiu, i-a adus i o enorm dot. In 1809, ins, Napoleon ii va
retrage toate comandamentele. Dar tot atunci, destinul ii va croi drum lui Bernadotte spretramul
Suediei...
7. ...Regatul Suediei se afla in acea vremea in plin criz intern i extern. Dup asasinarea
regelui Gustav al III-lea, fiul su, Gustav al IV-lea nu a putut menine monarhia absolut.
Opoziia se exprima cu precdere in Diet, instituie constituit din cele 4 ordine ale regatului:
clerul, nobilimea, burghezia, rnimea.
Evident in conflict cu o diet care ii contesta puterea, Gustav al IV-lea va deveni mai vehement
chiar impotriva Franei revoluionare i apoi impotriva lui Napoleon. Era ins anarul care se
lupta cu armsarul. Ca atare, in 1807, Frana va anexa Pomerania suedez iar in 1809, arul, in
acea vreme aliatul lui Napoleon, va ocupa Finlanda. Dieta il va recuza pe aceste rege suedez atat
de slab, proclamandu-l rege pe unchiul su Carol al III-lea, i el, ins, un btran incapabil s
guverneze dar care va accepta o Constituie ce limita prerogativele puterii regale. Cum regele
Carol al III-lea nu avea motenitori, fiul su decedand in 1809, Dieta va decide alegerea unui
prin motenitor pe care Carol al III-lea s-l adopte i care s guverneze ara chiar inainte de a
urca pe tron la moartea btranului rege... Suedezii, Dieta, au dorit un mareal francez capabil s
reorganizeze armata i s dezvolte noi aliane pentru Suedia.
Bernadotte a fost prezentat astfel, a fost acceptat, iar Napoleon i-a dat acordul era vorba, in
fapt, i de Desiree Clary, fosta lui logodnic care urma s devin regin, iar intotdeauna
Napoleon a fost generos cu cei la care a inut -, este drept, fr prea mult cldur.
Astfel c, in august 1810, Bernadotte, ales motenitor al tronului Suediei, va porni spre
Stockholm impreun cu Oscar, fiul su i al lui Desiree. S-au convertit repede la luteranism, iar
Jean Bernadotte, care avea mult indrzneal dar, se pare, o anume inteligen puin mai jos, nu a
fost capabil niciodat s invee suedeza, astfel c franceza aceast atat de frumoas, melodioas

i expresiv limb, apt s comunice infinitele nuane ale realitii - a devenit limba Curii
Regale, vorbit de intreaga nobilime.
8. Prinul motenitor Jean Bernadotte se va consacra, mai intai, afacerilor externe ale Suediei,
cu abilitate i oricum in scopul unic al realizrii intereselor suedeze. Bine sftuit i receptiv la
sfaturi, el insui gandind astfel, va inelege noile raporturi de fore in lumea nordic i se va alia
cu Rusia, inamicul mereu, pan atunci, al Suediei. Observase atent retragerea penibil a Marii
Armate din Rusia, precum i slbiciunile acesteia. Ca atare, va trimite in 1813, armata suedez in
Germania. Este armata care, sub comanda sa, bun cunosctor al tacticilor napoleoniene, a
contribuit esneial la infrangerea decisiv a lui Napoleon la Leipzig. In 1814, va invada chiar
Frana, alturi de celelalte trupe coalizate. Ca recompens a serviciilor sale va obine, la
Congresul de la Viena, reunirea Norvegiei cu Suedia. Ceea ce reprezenta ceva... Va fi incoronat
rege in 1818, sub numele de Carol al IV-lea Jean. Va guverna cu autoritate, i cu bunul su sim
caracteristic familiei simple din care se trgea, promovand, chiar dac in nuce, ideile de
libertate, egalitate, fraternitate sub imperiul crora se formase. Aceasta pan la moartea sa in
1844... Este drept, in 1839, ca urmare a unor frmantri politice, abdicase, dar fiul su Oscar va
fi proclamat rege numai in 1844. De altfel, un urma al lui Jean Bernadotte este astzi regele
Suediei. Prin toate acestea, un bun inceput a ceea ce noi acum numim modelul suedez.
Va scrie Jean Marc Olivier: Lucrarea acestui suveran de origine francez va depi larg
stabilizarea geopolitc a Europei de nord. O er de pace, de dou secole, se va deschide cu
domnia sa. Este aproape sigur, cum Carol al IV-lea Jean (Bernadotte) cunotea bine costul
rzboaielor i al ororilor pe care acestea legeneau, le aduceau oamenilor, a preferat s mizeze pe
neutralitatea Suediei, urmrind s-i asigure rii o bun dezvoltare economic i social. Politica
a prins. De altfel, contestat de familiile vechii aristrocraii europene pentru originea sa
modest, Bernadotte s-a bazat in mai toate demersurile i intreprinderile sale pe fidelitatea, fa
de el, a popoarelor sale suedez i norvegian. Suveranul a inceput prin a asana finanele statului,
indatorate ca urmare a rzboaielor succesiv purtate pan atunci. Fastul curii a devenit modest
iar regele a preferat reedine secundare vastului palat central de la Kuugliga Slotten. i a fcut
ceea ce trebuia, de fapt, fcut, chiar cu ochii notrii de acum. Sa ataat mai ales valorizrii
importantelor resurse din vastele teritorii ale rii, incurajand hotrat agricultura, tiinele
pmantului, exploatarea raional a pdurilor, producia de utilaje i maini de fier, realizarea
unei reele de transport infrastructuriile, deci eficiente economic i social. Va construi astfel
i canalul Gota, care permitea trecerea din Marea Baltic in Marea Nordului, inconjurand
stramtoarea Sund controlat de danezi.
Era interesat de lectur, fiind un adept al curentului fiziocrat dar i al saint-simonismului. De
aici politicile de dezvoltare a transporturilor i schimburilor care s susinut dezvoltarea
economic. Se tie c intre 1820- 1830 i mai apoi, Suedia, ca i Norvegia, exporta maini cu
valoare adaugat foarte inalt, trecand de la calele pentru navele de lemn i exploatarea
minereului de fier, la utilaje i maini complexe. Industriei textile clasice i se vor aduga
numeroase ateliere de forje din ce in ce mai specializate precum i prelucrri din ce in ce mai
evidente pentru industria lemnului. Astfel se vor industrializa, cu incetul, i Suedia i Norvegia
pan atunci pregnant rurale. Balana comercial a Suediei (Suedia i Norvegia) va deveni rapid
excedentar iar coroana suedez va (re)deveni convertibil in argint din 1832. Sistemul bancar,
cu o susinere esenial aindustriei i economiei, pe modelul bncilor de afaceri, devine efficient,
dobandind deja renume prima banc modern de afaceri fondat in 1856 de ctre Andre Oscar
Wallenberg, in spe Stockholm EnskildaBank...

9. Regatul Suediei se va menine i se va consolida, tot mai mult, ca o ar a pcii sociale, fr


sa fie confruntat de violentele crize sociale i politice
generate de industrializare i de revendicri naionale i liberale, crize ce au traversat, de multe
ori spectaculos negativ, mai ales a doua jumtate a secolului XIX i mai apoi deceniile secolului
XX. Pe de o parte, a acionat in acest sens lipsa unor mari concentraii muncitoreti, industria
fiind bine disipat pe intregul areal central i sudic. Iar, pe de alt parte, s-au vdit semnificative
solidaritile comportamentale de intrajutorare intre oameni, bine, solid constituite in timp i
intr-o ar cu iarn lung i habitatul dispersat. De fapt, nu se putea tri altfel. A mai avut
influene i religia oficial, luteranismul in plin deteptare i progres. Era de fapt, o filosofie
ce invita la frugalitate i temperan.
Deloc lipsit de importan se vdea i s-a vdit rolul suveranului, Carol al IV-lea Jean
parcurgand ara in lung i lat, acordand audiene la toi cei care solicitau, primidu-i cu fratenitate
subiecii in audien, ajutand concret, de la faa locului, victimele unor drame naturale sau umane
incendii, de pild, finanand intens din caseta personal unele opere de binefacere. In 1843, la
80 de ani, suveranul Carol al IVlea Jean ii va srbtori public cei 25 de ani ai regalitii sale.
Mai mult, nu va fi deloc obtuz in decizile sale, de exemplu, acordand navelor norvegiene dreptul
de a avea propriul pavilion, .a. Oscar, fiul su, care ii va succeda la tron, cum spuneam, in 1844,
va demonstra o stpanire perfect a limbii suedeze, va fi modest i,prin faptele sale, va urmri s
plac societii scandinave. Inc din 1842, in Suedia devine obligatoriu invmantul primar,
Suedia relevandu-se astfel una dintre rile cele mai alfabetizate ale Europei, demonstrand c
violena i crima, mai mult sau mai puin sociale, sunt legate intrinsec de puin tiin i de
mult ignoran. S mai notm c in 1860 este proclamat libertatea religioas, iar libertatea de a
intreprinde i o poziie evident de partea liberului schimb vor fi adoptate din 1864. Iar in 1865,
o reducere considerabil a censului va permite dreptul de vot pentru o treime din populaie
masculin, a rii in vreme de femeile iat, femeile beneficiu de drept de vot la nivel
comunal.
10. ...Ar fi multe de spus. Printre altele, faptul c Partidul Social Democrat Suedez, creat in
1889, i-a aflat o insemnat component a vigorii sale in susinerea sa de ctre puternica micare
sindical suedez nscut la finele secolului XIX. Socialdemocraia suedez va devansa se
afirm, deseori - social-democraia german, recunoscand, de fapt, reguli ale parlamentarismului
burghez. Conductorii partidului suedez doreau o cucerire democratic a puterii, prin alegeri.
Partidul le va catiga in 1932, de atunci, cu mici intreruperi, aflandu-se mereu la putere.
Din ideologia sa: capitalismul nu este de condamnat, el fiind considerat ca generator de bogii.
In plus, se afirma c numrul imens de mici intreprinderi va forma un patronat relativ modest, nu
de puine ori aproape de mentalitile unor muncitori in general de origine, de sorginte rural. A
fost i este adeptul reformelor, promovand i o anume redistribuire a veniturilor prin intermediul
sistemului fiscal.
*
...Aadar, formare solid, constana in demersuri, apropiere de popor nu doar prin vorbe, ci in
realitile de fapt. Au avut i au aceste realiti suedeze ceva in comun cu ceea ce s-a petrecut i
se petrece la noi dup 1989? Rspunsul, astfel, oricum ar fi el, poate constitui i trebuie s
constituie un prilej adanc de reflecie pentru politicienii i decidenii notri, cei mai muli
fidelizai aproape exclusiv propriilor interese, in bun msur ignorani i departe, foarte departe
de lumea dezlnuit a intereselor celor muli...