STAS 1846-90 -4- Tabelal 1 (continuare) CREAT aE a Naveen supratetei | sehen 8 Di i | sunt smpieraite Tin tone en pants led (61%) | ots...0.20 — in zone cn pante meri (> 1%) | 0,25. ..0,30 0 | Toren a aport,getaint | eps sre et ca | aaa Tie cadens many O08 10_| iette 9 exrttnepavat, ntnerate | tat.0ae 11 | ternurt agree (te cinta) {= 95...0.10 12 | Parcuri si suprafete tmpadurite | 0.0.0,08 Oa8220-00 = in zone cu pante micl (<1%) = im zone on pante mari (1%) | ATH larile superioare ale coeficientulul de éeurgere se adopt pentru pante mal pronimnfate ale terenulul 2 Goeficientu de scurgere se poate considers diferentiat, pe etape de dezvoltare a localitatilor si Industrillor, ta raport en evolutia in timp a folufiflor de amenajare a suprafetelor respective, Pentru intreaga localitate sau zon’ industrial’, agrozootehnic etc. sau pentru zone caracteristice care an diferite tipuri de amenajare a suprafetelor bazinelor de canalizare, coefi- cientul de sourgere, ®, se determins ca medie. ponderati a valorilor corespunzittoare celor n arii ale bazinelor de eanalizare, cu relatia : So ee 4) x & in care Ss, aria unui bazin de canalizare cu o anumité naturé a suprafetei, in hectare; o, coeficientul de scurgere aferent ariei 8, 2.1.6.2.2 Freeventa ploii de caleul, f, in functie de clasa de important a folosinjei, este indi- cath in tabelul 2. Tabelul 2 Unilaty ea caracter Tait eo caracter sveial (centre. populate, Clasa de important’ | ecouomic(industriale, _ ui _| 4a. .112 12...4i WN [aan oe v I at ea 1 Valarile inferioare ale Sreeventelor ploit de ealeul se adopta pentru unitati industziale sau centre popiilate mi importante. Impartanta folosinjei care se canalizeaxd se stabileste in functie de clasa de importanté deter- rminaté conform STAS 4273-89, 2 Pe baad de eblcule tehnico-economice se pot stabili si alte freovenje deelt cele. din tabelul.2. 8 Pentru un ansombla de obiective de importanté mal mare dectt a unita{ii cu caracter social sau economic fn care sint situate, Ia dimensionarea hidraulicd a sistermuln de canglizare de la racord pind Ia emisar, trebuie tvale in vere dete mal mani de ape meterie, ce corespund froveael dletate de obictiva de impor. Se stabllese, totodatd, si solufiile de protectie contra inundatillor de orice fel cainzate de sportnile de spe me- teorie proveste din zone adiacente, «edrar canalizare est dimensioostk pentryfeevente mal ma ae poiSILAS. 1846-9 2.1.6.2. Durata ploii de caleul, t, se Stabileste pentru sectiunea din avalul tronsonuluide canal care ge dimensioneazi, ou relatiile : - : pentru canale ineipiente : [min} @) 5 ve {min} (6) te timpul de concentrare superficiali, inuminute ; L lungimea tronsonului incipient care se dimensioneazt, in metri; vy viteza apreciati de curgere a apei in canalul incipient, considerat, pentru un prim calcul, intre 60 gi 120 m/min. fn cazul in care, viteza Ia sechiune plind rezultati la dimensionarea canalului, diferi eu mai mult de.+ 20% de-viteza adoptati initial, calculul se reface apreciindu-se o nowi vitezi, egal ou viteza la sectiune plin’ rezul- tat, pind cind se indeplineste conditia de mai sus; t durata ploiide'caloul in sectiunea i, situats in avalul tronsonului de canal care.se dimensioneazi, in minute ; t.. _ durata ploii de calcul in sectiunea i—], situati in avalal tronsonului de canal dimen- * sionat anterior, in minute; L Jungimea tronsonului de canal care se dimensioneaz’, in metri ; Ya _vileza apreciati de curgere a’apei in eanalul care se dimensioneati, in metri_ pe minut ; ea trebuie astfel aleast incit si nu difere cu mai mult de + 20% de viteza la sectiune plind renultatd din dimensionarea canaluhui respectiv, 2.1.6.2.4 Timpul de concentrare superficial, t.. este in funetie de panta si natura supiafetei de seurgere, de densitatea construcfiilor po lungimea parcursulii de la punctul de cidere a apei Ge ploaie pind la cel mai apropiat canal, de intensitatea si durata ploii, de capacitatea deretinere a apei in depresiuni ete. ‘ + Pimpul de concentrare superficial se alege : —1...3 min, in zone de munte (pante medii (> 5%c)s — 8... min, in zone de deal (pante medii intre 2g, gi 5%p) 5 —5...12 min, in zone de ges (pante medi < 2%), dar astfel incit durata minim’ a ploii de calcul, t ‘sat t,, stabilits conform pet, 2.1.6.2.3 si fie: — 5 min, pentru zone de munte ; —10 min, pentru zone de'deal ; ~15 min, pentru zone de ges. . . Yalorile timpulni de concentrare superficial’ se apreciaz in limitele de mai sus, tinin- du-se seama si de natura suprafetei de seurgere preponderente pint la canal. Valorile mai mici se adopt pentru pamte mari ale terenului si pentru suprafete mai putin-permeabi 2.1.6,2.5 Debitul de calcul pentru apa de ploaie initr-o sectiune i, rezult& din Inarea in consi- derare a traseului pentru care se obtine cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, ty, pornind de la extremitate amonte a canalului. In cazuri speciale, conditionate de caracteristicile ‘ronei canalizate (forma bazinului, valoarea coeficientulni de seurgere, pozitia unor afluente de ape de suprafa(i etc.), se au in vedere situatiile care conduc la debite maxime, chiar dach acestea mi corespund intregii suprafeye a zonei: Debitul determinat intr-o sectiune oarecare i, trebuie sf fie mai mare sau cel putin egal cu debitul determinat in sectiunea imediat amonte, i—1.STAS 1846,90 — ol i | 2.1.6.4. In situatii speciale (localitaji sau platforme induatriale de mare complexitate gi impor- tanta), debitele de ape meteorice determinate ca mai sus se comparé cu debitele calculate pe bazii de studii hidrologice, intocmite pentra suprafata obiectivului canalizat. La calculul debitelor pe bazi de studi hidrologice, gradul do asigurare se stabileste conforn. STAS 4068/1-£2, STAS 4068/2-87 gi STAS 4273-83. sea La dimensionarea refelei de canalizare, se adopt& pentru debitul de ap’ meteorica cea ‘mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea celor dou metode de calcul. 21.7 Debite de ape subterane Debitele de ape subjerane.care se evacueazi la reteaua de canalizare se determink astiel — pentru apé din drenaje, conform proiéctelor acestor lucriiri ; — pentru ape infiltrate din pinza de ap subterand, se considers undebit de0,5 . .. ¥,01/s pe kilometru de canal, in situatiain care extradosul bolfii canalului este situat la cel putin 0,5 m sub nivelul hidrostatie al apei subterane; — in situatii deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pozate la adincimi mari in api. - subterani, canaliziri importante conform STAS 4273-83 etc.), determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra in reteaua de canalizare se face pe bazk de studii, finind seama de caracieristicile atratului acvifer gi de adincimea de pozare a canalelor fafii de nivelul maxim al acestuia, 2.1.8 Debite de ape din surse de suprafati 21.81 Debitele de ap& provenite din surse de supratati’(cursuri de api, lacuri ete.) care se preiau prin refelele, coustructiile gi instalafiile aferente unui centru populat sau unei unitafi economice, se determind pe bazi de studii hidrologice, debitele maxime stabilindu-se conform standardelor sau prescripfiilor specifice. Se recomandi, pe cit posibil, ca debitele maxime ale apelor de suprafa{a provenite din cursuri mici de api, vii si depresiuni ce traverseaz’ perimetrul construibil al unitatilor ou caracier social sau economic dé orice fel, si fie indepirtate prin canale proprii independente de refeata de canalizare a folosinfei, spre cel mai apropiat emisar, realizindu-se astfel indepirtarea apelor mari de viituri: de pe suprafata care se canalizeazd, precum 9i apirarea zonelor inunda~ bile din perimetrul construit. 21.8.2 In cazurile in care’ colectarea apelor din surse de suprafatis in refeaua de canalizare a folosinfei nu poate fi evitatii, Ia dimensionarea hidraulici a elementelor sistemului de canali- zare se iau in considerare debitele maxime de ¢alcul ale apelor de suprafaja,cu probabilitatile stabilite conform clasei de importants a folosinfei gi nu debitele de api meteorica stabilite con- form pet. 2.1.6. . Debitele maxime de ape din surse de suprafafii care se iau in caloul in aceasta sittiatie sint atit cele provenite de pe suprafata folosintei care se canalizeazi cit si cele provenite din exteriorul perimetrului construit. {n cazul folosintelor de micé importanf’ sau atunci cind in aval nu exist pericolul ‘nor pagube insemnate, determinarea debitelor se poate face si conform pet. 2.1.6, tn acest caz, apele din surse de suprafaté se colecteazi numai in refeaua de canale de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau in refeata de canale din sistemul de canalizare unitar. 2.1.8.3 Debitele de ape meteorice provenite de pe versanfii aferenti zonei canalizate se deter- ming, de reguli, pe baza studillor meteorologice gi hidrologice. 2.1.8.4 Pentru colectarea apélor meteorice de pe versanfii dominanfi ai zonelor care se canali- zeazii, se recomnand’, prevederea de canale de gardicurolul de @ reduce, pe de o parte, debitele din sistemul de canalizare al folosintei, iar, pe de alt% parte, de a apiira de inundafii suprafata folosintei respective, Inindu-se misuri de prevenire a antrenirii suspensiilor de orice naturi. Canale de gard se prevad gi in aval de perimetrele construite ale unitijilor sociale sau economice eare se canalizeazii, cu rol de apirare impotriva apelor meteorice care depagesc ‘eapacitatea sistemului de canalizare a folosintei respective, care pot aduce prejudieii terenurilor si-celorlaite folosinye situate in aval, daci acestea au o clasi de important mai mare, - a Debitele de api meteoricd colectate de pe versanfi in canalele de gardi se eyacueazs direct in emisari, nu in reteaua de canalizare a folosinjei. Evacuarea acestor ape in refeaua de eanalizare a folosingei este admisi numai in cazuri speciale, cu justificare tehnico-economict,ato BTAS 1846-90 Debite de api de evacuare - Debitele de apt de evacuare se determina analitic, in cadrul schemei fluxului apei prin insumarea difétitelor categorii de api de canalizare, Iuind in considerare simultaneitatea — Justifieatd. tebnic gi economic — a mai multor evacutiri, 22 — Debite caraeteristice de ape wate 2.2.1 - Debitele caracteristice de ape uzate dea orice unitate eu caracter social sau economic sint + debitul zilnic medin (Qu mea) 5 = debitul zilnie maxim (Qe a max) 5 = debitul orar maxim (Qu onar mex) 5 : = debitul orar minim (Qe sive ma) OBSER’ ‘ATIE — Debitul orar minim este cel mal mic debit orar dintro perloada de timp eonsiderati 2.2.1.1 Debitelezilnic mediu, rilnic maxim si orar maxim se determi STAS 1343/1-77, STAS 1343/2-89, STAS 1343/3-86 gi STAS 1478-90. 2.2.1.2 Debitul orar minim, Quarry S¢ calenleari cu relafia : conform STAS 1343/0-89, Qe ara ma = D+ Que mx Ls] @M | in care Qu sims are Semnificatia anterioa P coeficient adimensional, avind urmitoarele valori 0,18, pentru localitiji avind sub 1000 locuitori ; 0,25, pentru localititi avind intre 1001 si 10000 locuitori ; 0,35, pentru localitsti avind intre 10001. 51 50000 locuitori ; 0,60, pentru localititi avind intre 56001 si 100000 locnitori ; 0,75, pentru localititi avind peste 100000 locuitori. 22.2 Debitele caracteristice de calcul (medii, maxime si minime) pentru ape uzate provenind de la diverse categorii de folosint, se obtin prin insumarea debitelor caracteristice calculate ca mai sus, pentru fiecare categorie de folosini in parte. 3 DBTERMINAREA DEBITPLOR 1N SECYYUNILE CARACTERISTION ALE SISTEMULUI DE CANALIZARE 31 Debite de hark 31.1 Debitele de calewl pentra diferite categorii de ape de canalizare se stabilese conform pet. 2.1, . 3.1.2 Debitele caractéristice pentru ape wzate se stabilese conform pet. 2.2. 3.1.3 Determinarea debitelor de api de canalizare se face {inind seama de sistemul de cana- lizare adoptat (separativ, unitar sau mixt) in sectiuni caracteristice pentru: —reteaua de canale; — constructii aecesorii (guri de scurgere, deversoare, sifoane inverse, ciimine de ruperé de pant, cimine de inchidere hidrauliet) ; — stati de pompare si bazine de retentie ; — statit de epurare. Debitele racordurilor de canalizare se stabilese conform STAS 1795-86. Pentru valori sub 10 l/s, aceste debite se consider’ repartizate uniform pe suprafata bazinului de canalizare, iar pentru valori peste101/s, se considers introduse concentrat in refeaua de canalizare 3.2 Debite pentru refeaua de. eanale 3.2.1 Debite pentru sistemul de canalizare separativ 3.2.1.1 Debitul de calcul pentru refeaus de.canale a apelor uzate se determin’ prin.insumarea Gebiteior orare maxime — stabilite conform pet. 2.1.1...2.1.5, 2.1.7 si pet. 22—, care rezulté in diferitele sectiuni de caleul.STAS 1846-90 ss 3.2.1.2 Debitul @e-ealeul peritra pot. 2.1.6. : Cind in reteaua de ape meteorice se introduc gi ape din surse de suprafata sau subte- rane, debitul de calcul rezult& din insumarea celor trei debite, stabilite conform pet. 2.1.6... LDS, 3.2.2 Debite pentru sistemul de canalizare unitar ejeaua de canale de ape meteorice se stabileste conform Debitele de calcul se stabilese prin insumarea debitelor orare maxime de ape uzate — conform pet. 2.1...2.1.5, gi 2.2—, de ape meteorice conform pet. 2.1.6—, de ape din surse de suprafafii — conform pot. 2.1.7 — gi de ape subterane.— conform pet. 2.1. Debitul de verificare este debitul maxim al apelor uzate pe timp wscat”(Qy srarmax)y la care se impune asigurarea vitezei de autocuriifire fn colectoare, conform STAS 3051-81. 3.2.8 Debite pentru sistemul de canalizare mixt Debitéle de calcul se stabilese conform pet. 3. pe care s-a aplicat sistemul separativ, respectiv, cel unitar. 3.2.2, corespunzitor suprafefelor 3.3 Debite pentrn eonstruefii aceesorii . Debitele de calcul se stabilese conform pet. 3.2; numirul gurilor de scurgere se stabi- leste considerind debitul calonlat ca mai sus majorat et 30%. 3.4 Debite pentru stafii de,pompare si bazine de rotensie Debitele de calcul pentru stapiile de pompare si bazinele de retentie sint, la intrare, cele stabilite pentru tronsoancle pe care acastea le deservesc, iar la iegire, cele aferente unei dura a ploii de caleul suplimentat’ cu timpul de trecere prin bazin, cu considerarea cresterii acestor debite in viitor, respectindu-se prevederile STAS 1451:86. Bazinele de retentie se dimensioneazi fie pentru volum, fie pentru eapacitatea de desclir- care a bazinului (prin pompare sau gravitational), alegindu-se varianta optimi din punct de ‘vedere tehnico-economic. 3.5 Débite pentru statii de epurare Debitele de calcul $i de verificare pentru stafii de epurare (si pentru piir{i componente ale acestora) se stabilese in funcfie de cantitatea si calitatea apelar de canalizare, de’ sistemul de canalizare $i de schema de épurare adoptate, conform tabelului 3. ‘Tabsim) 3. T ‘Sistem ae canalizare T Obiectul tehnologic sau ‘lementul ‘de logaturé:dintre ‘obiectele tehnolosies ne. | en ‘Treapta de ‘Cnitar glint Latter 31 epurare verificare | ° i>] Bevergorat ain amontele sta de epurare 2| Gonatal de legaturi dintre Severtor 94 bazinul do. re- tenjle s1'de te acesta la eml- [hah ate aver 4 | Canatat de acces ta camera | ital | caine, Heian Gebitmetral, camera do als ibutie a debitelar de spi 12 decantoarele primare |. orae mi toate canalele de. legitari Inte objectcle tehnologice | ale treptel mecanice de epu- Qe orar ste Separators! de gristi st ‘docantorul primar Qa orse mee |e at sine fae oxar mas6. Cansiete (au eonductete) ae legituri “dintre -decantoas rele primare. si deversoral Gin amantele treplel de epu- rare biologicd 7.| Cenalets (sau conduetete) Ge IegityAt dintre decan- ‘oarele primase $i tnoapta 8| Deversorul din amontele ‘ueptel de epurare biologic’ Si eanalil dintre weest dever- _ [sor gemisar | Canatut inte deversorut in amontele treptel bit | losive sl treapta biologics 10 | Barinele eo namot setiver 11 | Filtele biologioe 12 | Canaiete (sau Conductele) de legditurd aintre bazinele et pmol activat $1 decantoa rele secundare, inclusivea- ‘mera de distribute a debi- telor la decantoare 14 | Canalele (ean conduclale) de legituri ‘dinwre fitrele blo Jogice $1 decantoarele secun- are, inelusty camera de ci ‘ribufle @ debiteler In deca bare 14 | Ganalele Ga conductele) de legiturd dintre decantoarele secundare si emisar (sau canalul ae aeclire) 15 | Decantoarere secundare upd Dazinele eu -ndmel activat 16 | Devaittoarele ~ secunidare dopa Tisete biologics Qa orate Ose oa | + Ose min Qe amar mast] Qe evar mtn + F'Qan me | + Qan aie Qe one mie Qa ora nas Qxn sae Qa rar sa Qin tax Qs onse sie’ | Oa rar sam 0-3) Qe omar Qa onae max Qe ae Qe i none suse] ™Q. ore max oar + Game | Qu ore max # Qe ear min + + Ose in FY Qo orar snia + Onn mit Qe ore mie Qa rar ama + sm ae Qa nae max + sas 1846-09) Biologie, Fan maxSTAS 1846-90 =o = In antmite situafii, in scopul protejirii calita{ii apei emisarilor, cu justificarea tehmico- | -economick corespunzitoare, se poate analliza in calculul sistemelor de canalizare unitare sau | mixte, introducerea in statia de epurare-treapta mecanicii a unui debit sporit:de ape de cana- lizare, Qe = Qyaai te unde 2 =3..4, iar in treapta de epurare biologie, a unui debit 2 Qe a ms, Schema tehnologied a canalizarii trebuie conceputd astfel, incit in stabia de epurare aferénti, unui sistem do canalizare unitar sau mixt-sii nu-fie introduse debite mai mari deci cele admise in tabelul 3 pentira dimensionarea §i verificarea obiectelor tebnologice componente ale statiei de epurare. ; 253230 94 Caahoraiort? ‘Responsabilul proiectulul + = Inspectoratul General de Stat pentru Investifii — ‘MClnd ~ institutal Central de Cercetare Protectare 1 Glen Naqudnat a Apelor Bet Teer Gea at = Gomitetu! pentra Problemele Consilitor Populare ar. ing. Victor Tanult, = masta g6"Cernar 9 Protest penta Cope eta ito onan state | om pr Sem ‘are, Loculmfe si Gospodirie Comunala = Grupa “Intreprinderilor de _Gospodarire Communal’ ‘Standard a fost elaborat inifial tn anu 1950 gf s-2 revi itm anit 1905, 1975 91 1989 cormaia c. 7 805, $M ex, LP. In Baituea Tehnicd, Bucuresti 1990 Tiptrit 1e2210.1990 Edijia 13conform legii, Reproducerea, interzis4. Norespectarea Standardelor de Stat este urm: 6 Pag. PRETUL, LEI 1,50 REPUBLICA SOCIALISTA . ROMANIA 8 LIUL. NATIONAL STAS 6701-82 Inlocutegti STAS 6701-18 PENTRU STINTA, if TRHNOLOGTE GURL DE SCURGERE CU SIFON = iITUTUL ROMAN SL DEPOZIT. Clasificorea _alfanumerick peers = a se “STANDARDIZARE SF 1s Severnges © Gapalisations 1 Ranaamsanmn wit | AUBHEDPHEMHMKM c_ runpas carpe | “URTHMYECKHM SATROPOM Tt "oT OTCTOMHHKOM DISCHARGE. OPENINGS . “ RAP AND DEPOSIT | BOUCHES D'EGOUT AY HIDRAULIQUE ETD 1 GENERALITATT Al Obicet si Prezentul standard re referii In gurile de scurgere cu sifon si depozit care se previd la canaliziri exterioare gi din incintein sistem unitar gi la canalizixi pentru ape meteorice. Gurile de scurgere cu sifon gi depozit care fae obiectul prezentului standard pot fi iin terenuri macroporice sensibile la umezire, de umpluturé ete., cu respectarea gi e pentru. aceste terenwi. dameuiu de aplieare folosite § a veglemen tivilor specifi 1.2 Gurile de semgere en sifon si deporit sint alestuite din = a corpul gurit de seur — heton de egalizare. 13 Gurile de scurgere eu sifon si depozit sint de donk tipuri: — tip A, eu gritar carosabil — tip B, eu gritar necarosabil 1.3.1 Gurile tip A, in funefie de numarul grétarelor pot fi: — tip Al, eu un gritar carosabil; — tip A2 cu dow’ gritare carosabile 14 — Stabilies tipului gurii de seungere se face, in funetie de debitul de caleul si de modul in care se realizear accesul apei in gurile de scurgere, conform tabelului 1, sitarulni 5 re, inclusiv placa de sustinere & ‘Tabelul 1 T | Accesul apet din since | toate aieette rape quite seurgere TRecesul_apel prin rigold Giptr-o singura — alrectie 1.5 Tm anexa A la prezentul standard sint date pfeseriptii constructive si referitoare Ia modul de amplasare a gurilor de scurgere 16 - In anexa B sint precizate detaliile de aleXtuire a plieii de sustinere a g gurile de seurgere tip AZ ‘Htavélor la 2 DIMENSIUN: 21 Gurile_de seurgere tip A1. siné conform fig. 1 si tabelului 2; gritarul este tip A carosabil STAS 3272-76 ‘Aprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Eleborat inifial tm1903 Data intrdril in vigoare : Str, Roma nr, 32-34 BUCURESTI Reviewit in 1979 si 1981 1982-02-01 ‘Telex 11912 CNST RB2 Gurile de scurgere tip B sint conform fig. 1 si tabelului 2; gritaral es te tip B necar rosabil STAS 3272-76. ‘ Sectiunea A-A Fig. 1 2.3. Gurile de seurgere tip A2 sint conform fig. 2 si tabelului 2. Sectiunea A-A Sectiunea B-B meen odANEXA A PRESCRIPTII CONSTRUCTIVE SI DE AMPLASARE Preseripfii constructive {in cazul terenurilor macroporice sensibile la umezir fundul sapiturii si pimintul fe umpluture din jurul corpului gurilor de seurgere, se vor compacta conform regle- mentirilor tehnice in vigoare pentru aceste terenuri. Teena! terenurilor macroporice sensibile la umezire ce se taseazit sub greutate Proprie, gurile de scurgere trebuie si nu piardi api; in asemenea. sttuatii te ‘yecomandatea Sroiectantalui, se pot folosi si gurile de sonrgere conform STAS 6101/2 Preseriptii de amplasare ‘Amplazarea, gunilor de scungere in cazul accesului apei prin rigole se fee astfel ineib atta Ing’ grétaralui ai fie paraleli cu bordura trotuaralui, eu balamena ciitre acesta. Aeesta. | accesului apei din toate directiile, gurile de soungere se amplaseazi la conver- genta pantelor de colestare. Fore reoctille de rigole (colfuri de strad’), gurile de seuxgere se amplaseazk de reguki in amonte de trocerile de pietoni. . Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasab pe vertical Inelt oglinds apei refi- Compt eu af fie la o adineime H (fig, 1 gi 2) cel pufin egali eu adincimea de inghef conform STAS 6054-77.i | ‘Tabelul 2 Corput gurit de seurgere Gritar 1 | Gritar din fonta tip A carosnbil sau tip B ne- carosabil STAS 5272-78 2. _| Gritar din fonta tip A carosabil STAS 8272-7 1 | Plese pentru gust de scurgere *) STAS 816-80 2 __| Beton simpiu B 100 6-80 A pentru guri de scurgere STAS | isi 2 _ | Cotsimplu — Dn160 sau Du 200~ STAS 816-80, 1 Beton epalizare 1512 _| Beton simple B 50 2513 _ | Beton amat meni 200 su peat B 350 loci de sustinere agri | Mort at 200 Tenealala selivisita *) Positia 8 poate fi realizatd si dintr-un tub cu sectiune eirealard, eu mufa, previzut cu stut pentr racord; acest tub se va Incastra pe 10 em, Inti-un radier din beton simplu B 150'th grosime de 20 em. intre tab gi fundul de beton, precum gi intre tub jur imprejur mortar de ciment M100 pentru etangare. stuf, in exterior se va pune de 2.4 Legitura dintre gura de scurgere si canalizare se face printr-un racord, care trebuie si aib& cel putin: — Dn 150 in cazul gurilor de seurgere tip A. si tip B, — Dn 200 in cazml gurilor de scurgere tip A 2. 2.5 Racordul gurii de scurgere se poate realiza astiel — prin legituré direct la canal, daci se indepliieste cel putin una din conditiile : — canalul are inaltimea mai mare de 1,5°m} — viteza de sourgere pe racord la debitul de calcul este mai inare de 1,5 m/s; — prin intermediul inui ciimin de vizitare; panta racordului va trebui si realize: vitezele de 0,7...6 m/s, conform STAS 3051-68. Pentru racorduri cn Dn 150 panta minimise determin in’ functie de debitele de caleul precizate in tabelul 1, astfel ineit viteza minima sX fie de 1 m/s 3 REGULI $I MELODE DB VERIFICARE, 3.1 Calitatea executiei gurilor de sourgere se verifict pentru fiecare guri de scurgere in parte. 3.2 Verificarea calitijii const% din : — verificarea etangeitifii ; = verificarea legirii racordului la canalizare. 3.3 Verificarea etangeitafii se face dup ce gura de scurgere inclusiy racordul at fost umplute cu api si menfinute astfel timp de cel putin 24 h. Dupi aceia, gura de scurgere inclusiv racordul so umplu din nou cu api pint Ja nivelul fofei inferioare a ramei gritarului; dup’ trecerea unui timp de 20 minute, nivelal apei nu trebuie si seada cu mai mult de 4’om. 34 Verificarea legirii racordului gurii de seurgere Ja, canalizare se face turnind apa in gura de scurgere si urmirind scurgerea apei la canal.”ANEXA B DETALIU DE ALCATUIRE A PLAOCII DE SUSTINERE 4 GRATARELOR LA GURILE DE SCURGERE TIP A,, DISPOZITIE GENERALA PLACA SECTIUNEA 1-41 ° it [~ ~ ‘Tel =z] 4 L | 2 pee | spo Wf pe fate i ; SECTIUNEA 22, ae sit. bad ti ARMARE SECTIUNE 4 A a & os so . fey pw fw 8 oe pee Sg {ize ple, ARMARE SECTIUNE 22 aie B Deeg oy wl 0 |_@ Fe D sew tau Pesz 137 © op 19 ® a By EXTRAS ARMARE ae aap OL, 2 Ch a 2 “LAO Bee @ ¥ tires ee eee = Acoperiren ex Deton q armiturii a=1,5 em = Domenia de utilizare: caresabil grea €o VSO ‘Blom Balen BBUGuzsme = Se recomandX exeeutia pldeilor de unital BETON 250 Comum ole =3155K9 spectalizate . OTEL 0837 OTEL PCSR