MANAGEMENTUL

ORGANIZATIILOR ALIMENTARE

Conf. univ. dr. Raluca Ignat

MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR ALIMENTARE

2

Promovarea disciplinei:
-

50% examenul final

10% din oficiu
5% prezena la cursuri
5% prezena activ la seminarii
20% implicare in activitatile planificate ale seminarului
10% testul de la seminar
conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

ORGANIZAIA ALIMENTAR.
COMPANII MULTINAIONALE IN DOMENIUL AGROALIMENTAR

Conf. univ. dr. Raluca Ignat

Organizaia alimentar.
Companii multinaionale in domeniul agroalimentar
4

Cuprins:
1.
2.
3.
4.

5.

Conceptul de organizaie alimentar

Rolul i importana organizaiilor alimentare
Tipologia organizaiilor alimentare
Intreprinderea agroalimentara organizatie de
profil esentiala
Companii multinationale in domeniul
agroalimentar
conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

1. Conceptul de organizaie alimentar

5

ORGANIZIE,organizaii,s.f.1.Asociaie de oameni cu concepii sau preocupri comune,

unii conform unui regulament sau unui statut, n vederea depunerii unei activiti
organizate. 2.Mod de organizare, ornduire, aranjare; rnduial,alctuire. Din
germ. Organisation, fr. organisation, rus. organizaia.

ntreprindere
1. Unitate economic de
producie, de prestaii de servicii
sau de comer.
2. Aciune pornit din iniiativ
personal, Sursa: DEX '98

conf. univ. dr. Raluca Ignat

Frm
1. Inscripie executat pe un zid,
pe o plac etc., aezat la
intrarea unui magazin, a unei
ntreprinderi etc. i pe care este
indicat denumirea, destinaia,
caracterul acestora; plac, panou
cuprinznd aceast inscripie
(adesea nsoit sau ncadrat de
motive i desene ornamentale,
lumini etc.).
2. Denumire convenional sub
care funcioneaz o
ntreprindere. Sursa: DEX '98

Compane
1. Grup mic de persoane care-i
petrec vremea mpreun;
societate.
2. Mare ntreprindere constituit
sub form de societi
(industriale, comerciale, de
transport). Sursa: DEX '98

12/11/2014

1. Conceptul de organizaie alimentar

6

Chester Bernard (1938, The functions of the executive) a elaborat

una dintre cele mai elaborate si argumentate teorii cu privire la
motivul aparitiei si dezvoltarii organizatiilor.
Premisa: individul are puteri limitate de alegere si actiune si,
pentru a atinge ceea ce isi doreste, va trebui sa coopereze.
O organizaie apare atunci cnd sunt ndeplinite cel puin dou
condiii:

1) exist persoane capabile s comunice ntre ele;

2) doresc s contribuie, prin aciune, la realizarea unui scop
comun.
conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

1. Conceptul de organizaie alimentar

7

Dezvoltarea economico-social a condus la

diversificarea modalitilor sub care produsele
agricole sunt puse la dispoziia consumatorilor:

unele dintre produsele agricole sunt supuse, n totalitate

sau parial, n prealabil, unor procese de prelucrare n
afara exploataiilor agricole sau chiar n interiorul
acestora (microintegrare);
s-au mbuntit formele de prezentare a produselor
agroalimentare.

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

1. Conceptul de organizaie alimentar

8

Prelucrarea i prezentarea produselor agricole i,

respectiv, alimentare, revin, n principal,
ntreprinderilor din industria alimentar.
Activitile specifice sistemului agroalimentar (SA) privit n
ansamblul su sunt realizate n diferite entiti socioeconomice de producie, care se deosebesc din punct
de vedere :

tehnic ;

al organizrii proceselor transformatoare ;

sistemelor (tehnicilor) de producie: artizanal, manufacturier,

industrial;
al raporturilor sociale dintre componenii lor.

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

1. Conceptul de organizaie alimentar

9

Privit ca o unitate organizatoric OA este:

utilizatoare de resurse;
surs de bogie (VAB, Profit etc.) ;
deintoare de putere economic ;
domeniu de exercitare a managementului.

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

2. Rolul i importana organizaiilor alimentare

10

In ultimii 20 de ani, sectorul agroalimentar din tarile puternic

industrializate, si nu numai, a suferit modificari evidente a devenit mult
mai complex, iar organizatiile individuale si-au dezvoltat foarte mult
actiunile comune

Dorintele cosumatorilor au depasit sfera locala si s-au internationalizat

foarte mult.

In multe tari, mancarea nu mai este privita ca necesara acoperirii

nevoilor de baza ale oamenilor, ci ca un stil de viata.

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

2. Rolul i importana organizaiilor alimentare

11

Rolul organizatiei alimentare este acela de a acoperi aceste nevoi in

continua schimbare

Consumatorii trebuie astazi sa stie ca mancarea este produsa

sustenabil, atat din punctul de vedere al afacerii, cat si al alimentelor in
sine

Dorintele acestora vizeaza elemente de siguranta alimentului,

bunastarea animalelor, impactul activitatii econmice asupra mediului si
conditiile sociale ale acesteia

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

2. Rolul i importana organizaiilor alimentare

12

Asadar, organizatia alimentara trebuie sa raspunda mai multor cerinte:

Asigurarea alimentatiei
Siguranta alimentului
Transparenta producerii si comercializarii
Accesabilitatea alimentului vezi alimente-servicii
Industrie verde
Conditii sociale corecte si moderne pentru lucratori vezi cazul CocaCola in India
Responsabilitate sociala a organizatiei

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

2. Rolul i importana organizaiilor alimentare

13

Importanta OA este data si de faptul ca acestea funcioneaz ntr-un ansamblu de

condiii de natur economic, tehnic, politico-insituional, demografic, cultural,
organizatoric, juridic, psiho-social, educaional, ecologic mediu ambiant.
Componentele mediu influeneaz OA sub multe aspecte:

exercitarea funciunilor;

elaborarea strategiilor;

tipul de management;

! de fapt: constituirea, existenta, dezvoltarea, falimentul!

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

2. Rolul i importana organizaiilor alimentare

14

Mediul trebuie cunoscut (studii de diagnosticare), ceea ce permite:

A. Formularea unor modaliti de aciune pentru adaptarea sa la
mediu:

lansarea de noi produse, n baza procesului de diversificare a activitii;

oferirea de produse menite s contribuie la protejarea strii de sntate a

consumatorilor;

retehnologizare performan, calitate, standarde;

adaptarea strict a nomenclaturii de produse la cerinele pieei;

mbuntirea relaiilor cu productorii agricoli;

amplificarea valenelor de antrenare ale motivaiei;

politica de preuri promovat de OA;

atragerea n circuitul productiv a noi resurse;

elaborarea unor structuri organizatorice elastice;

informatizarea activitilor.

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

2. Rolul i importana organizaiilor alimentare

15

B. Transformarea unor factori de mediu n factori favorabili:

activitate de marketing, reclam i publicitate (consumatorii);

recurgerea la activiti de comunicare cu publicul, urmrindu-se asigurarea

unei atitudini favorabile a acestuia fa de ntreprindere;

crearea unui sistem de interfa ntre ntreprindere i mediu ( de exemplu:

managementul relatiei cu clientii, agenii de vnzri inducerea n mediu de
informaii despre ntreprindere, produse etc.) ;

negocierea cu rezultate favorabile pentru ntrepridnere a diferitelor contracte;

recrutarea i selecia de personal care s respecte valorile culturale ale

ntreprinderii.

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

3. Tipologia organizaiilor alimentare

16

Exist o mare diversitate de organizatii alimentare (capital: autohton,

strin sau mixt).
OA se difereniaz de cele din alte ramuri, prin:
felul produselor obinute;
destinaia produselor;
caracteristicile de ordin tehnic i tehnologic ale proceselor de
producie.

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

3. Tipologia organizaiilor alimentare

17

A. Din punctul de vedere al tipului de activitate:

Organizatii alimentare de productie;

Organizatii alimentare de distributie

Retail

De gros: pentru asigurarea materiilor prime.

Organizatii alimentare de asigurare a activitatilor suport: controlul

alimentelor laboratoare etc;

B. Regsim organizatii de (CAEN):

morrit;

prelucrare i consevare fructelor i a legumelor;

fabricare a zahrului;

producerea uleiurilor i a grsimilor vegetale i animale ;

din domeniul produciei , prelucrrii i conservrii crnii;

prelucrarea laptelui;

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

3. Tipologia organizaiilor alimentare

18

C. Dac avem n vedere sezonalitate materiilor prime agricole, ca i posibilitile de

depozitare i pstrare a acestora, organizatiile alimentare pot avea:

funcionare continu (n cursul anului), de exemplu: ntreprinderi de morrit);

funcionare sezonier, de exemplu: ntreprinderi de conserve de legume i fructe,

aprnd probleme referitoare la :

gradul de utilizare a capacitilor de producie n cursul anului;

permanentizarea forei de munc;

aprovizionarea cu materii prime pentru o perioad ct mai mare i buna lor depozitare i
conservare.

Pentru reducerea caracterului sezonier al activitii, managementul ntreprinderilor respective poate avea n
vedere:

dezvoltarea de metode de conservare (congelare, deshidratare, liofilizare), de exemplu: legume,

lapte praf etc.;

producerea de produse complementare;

asigurarea unui aparat de producie a crui capacitate s permit absorbirea vrfului de ncrctur
(funcionarea n dou trei schimburi);

prelucrarea primar a unor materii prime (sfecla de zahr, cartofi, fructe) i pstrarea lor ca produse
semifabricate.
conf. univ. dr. Raluca Ignat
12/11/2014

3. Tipologia organizaiilor alimentare

19

D. Dupa marime:

Organizatii mari;

IMM-uri.

Rolul IMM-urilor:

rat nalt de dezvoltare pe plan mondial, european i n ara noastr;

esentiale pentru economie = sursa de abilitati, inovare si creare de locuri de munca)

aport la crearea PIB-ului;

contribuie la asigurarea de locuri de munc i combaterea omajului;

mai mult flexibilitate n adaptarea la mediul economic;

potenial de creativitate (demararea de afaceri);

factor de coeziune social (clasa de mijloc).

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

3. Tipologia organizaiilor alimentare

20

n condiiile Romniei, prin Legea 346 /2004, cu modificrile ulterioare, innd seama de recomandri ale
Comisiei Europene, IMM-urile sunt definite ca fiind acele ntreprinderi care ndeplinesc, cumulativ,
urmtoarele caracteristici:

numrul mediu anual de salariai (NS) mai mic de 250;

realizeaz o cifr de afaceri anual net (CAAN) de pn la 50 milioane Euro, echivalent n lei
sau dein active totale (AT) care nu depesc echivalentul n lei a 43 de milioane de Euro,
conform ultimei situaii financiare aprobate.

n funcie de aceste criterii IMM-urile se clasific n:

Microntreprinderi: NS 9 i CAAN sau AT 2 mil. euro, echivalent n lei.

ntreprinderi mici: NS 10 49 i CAAN sau AT 10 mil. euro, echivalent n lei.

ntreprinderi mijlocii: NS 50 249 i CAAN 50mil euro sau AT 43 mil. euro, echivalent n lei.

Dup criteriul , relaia lor cu alte ntreprinderi, raportat la capitalul sau la dreptul de vot
deinute i al dreptului de a exercita o influen dominant, IMM-urile se mpart n :

ntreprinderi autonome;

ntreprinderi partenere;

ntreprinderi legate (Legea 346/2004)

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

4. Intreprinderea agroalimentara organizatie de profil esentiala

21

n IA:

se aloc i se combin factori de producie pe criterii economice i ecologice, sub aciunea

uman direct sau indirect, pentru a se obine produse (subsistemul operaional al ntreprinderii;
au loc procese motivaionale salarii, venituri (furnizori), dividende (acionari), dobnd
(organisme financiare), - stakeholderi ;
se manifest relaii de colaborare (comunicare pentru realizarea de obiective), dar pot s apar i
relaii conflictuale (salariai manageri, salariai patronat);

este un loc de exercitare a puterii, deintorii acesteia iau decizii, care se transmit i urmeaz a
fi aplicate (nlturarea disfuncionalitilor sau amplificarea rezultatelor) de ctre executani;
este un sistem deschis aflat n relaii directe cu mediul ambiant la care urmeaz s se adapteze;.

Activitatea IA este influenat i de particulariti ale ofertei de materii prime, cum ar fi:

unele sunt perisabile;

la o serie dintre ele, oferta se regsete pentru perioade scurte;

sunt obinute sezonier, cererea fiind ealonat i, uneori, decalat (a se vedea modelele
de consum)

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

4. Intreprinderea agroalimentara organizatie de profil esentiala

22

Specificul activitii IA este determinat i de schimbri intervenite n modelele de consum i n circuitele

de distribuie:

organizarea, tot mai fin a pieelor;

asigurarea poziionrii unui produs pe pia, innd seama de concuren, prin crearea de mrci proprii;

faptul c s-a produs o multiplicare a produselor comercializate, difereniat mai ales la nivelul ambalrii;

restriciile economice impuse de concuren i de produsele de substituie (substitute) produse din soia;
se poate sublinia, mai ales, creterea volumului de produse congelate n detrimentul celor conservate.
restrictii de natura sociala, precum modificari ale comportamentului de consum timp indelungat petrecut la
serviciu, pauza de pranz, programele after-school, interzicerea fumatului in restaurante etc

Unele dintre aceste particulariti i pun amprenta asupra:

organizarii si funcionrii IA;

utilizrii capacitilor de producie ale ntreprinderii agroalimentare;

performanelor lor economice;

exercitrii managementului, soluiile pe care trebuie s le identifice managementul, transpuse

prin decizii, pentru funcionarea ntreprinderii la parametrii dorii;
n cazul iniierii unor afaceri, particularitile pot constitui premise de la care se pornete.
conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

4. Intreprinderea agroalimentara organizatie de profil esentiala

23

IA particulariti:

este o ntreprindere cuprins n industria alimentar;

pentru deafurarea activitii se adreseaz, n vederea procurrii de materii prime, unui
univers agricol care prezint numeroase particulariti privind: structurile de exploatare i de
producie (ramuri vegetale i de cretere a animalelor), fenomenele sociale; relaiile cu
exploataiile agricole desfurndu-se n mod direct sau indirect (distribuitorii de materii prime
agricole);
pe materiile prime de natur agricole se resimte, n mod mai mult sau mai puin direct, influena
variaiei nivelului produciei agricole - necesitatea dezvoltrii agriculturii;
n aceste ntreprinderi multe procese sunt biologice, ceea ce se ntmpl n industria
alimentar, putndu-se aprecia, cel puin parial, ca fiind o prelungire a agriculturii (aceste
procese influeneaz performanele economice ale ntreprinderii;

acionnd n domeniul procesrii, aceste ntrepinderi au posibiliti mai mari de diversificare a

nomenclaturii de produse (exploataiile agricole sunt limitate la numrul de specii de plante i
de animale specifice zonei)

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

4. Intreprinderea agroalimentara organizatie de profil esentiala

24

IA au o organizare structural (exercitarea funciunilor) mai simpl sau mai complex,

n funcie de mrimea lor - Este redat prin organigram.

Modul n care sunt delimitate i dimensionate compartimentele structurii organizatorice

i n cadrarea lor cu personal favorizeaz funcionarea (d via) ntreprinderii i
realizarea obiectivelor.
Fiecare compartiment urmeaz s asigure ntreprinderii agroalimentare ceea ce i este
necesar la cele mai mici costuri.

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

4. Intreprinderea agroalimentara organizatie de profil esentiala

25

n structurile complexe exist:

organisme de management participativ (Legea nr. 31/1990);

funcii manageriale (manageri generali, manageri aflai la diverse niveluri ierarhice);

compartimente operaionale (secii, ateliere, mori etc.) n care se realizeaz pregtirea

material-organizatoric a produciei i se desfoar procesele de producie (fabricaia),
ele alctuind subsistemul operaional al ntreprinderii, n cazul su prezentnd
importan:

modul n care se utilizeaz materii prime;

randamentul n prelucrarea materiilor prime;

calitatea produselor obinute;

scurtarea, pe ct posibil, a ciclului de producie (diminuarea cheltuielilor).

componente funcionale pentru diverse activiti: financiar contabile, aprovizionare,

marketing, vnzri, resurse umane, producie, protecia muncii etc.
conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

5. Companii multinationale in domeniul agroalimentar

26

Depasirea granitelor nationale nu este specifica timpurilor

noastre, ci este perena:
- Drumul matasii
- marile descoperiri geografice: Fernando Magellan, Amerigo
Vespucci, Cristofor Columb
!Prima companie multinationala: Compania Olandeza a
Indiilor de Est fondata la 20 martie 1602:
Detinea: activitati si birouri in Asia si in mai multe orase din
Olanda, flota, sute de angajati, batea moneda proprie, a fost
prima companie listata la bursa (a generat organizarea si
functionarea Bursei de Valori Amsterdam)

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

5. Companii multinationale in domeniul agroalimentar

27

Literatura economica sustine ca globalizarea economica a fost

generata de doua elemente fundamentale:
-

Liberalizarea pietei

Progresul tehnologic

Exista dezbateri pe marginea globalizarii, generate de doua

intelegeri gresite ale acesteia:
-

Asocierea cu globalizarea culturala, generata de infuzia de anglofonie, si care ar putea

determina un numit comportament de consum, si, implicit, cerere pe piata

Interpretarea negativista/termen scurt a naturii si impactului globlizarii economice

asupra rezultatelor economiilor nationale

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

5. Companii multinationale in domeniul agroalimentar

28

Dinamica competitivitatii internationale, rezultat direct al procesului de

globalizare, se bazeaza din ce in ce mai mult pe totala integrare a
companiilor in cadrul retelelor internationale de afaceri.
O intreprindere de succes actioneaza constant ca si cand toata lumea
sau regiunea macro din care face parte ar fi o singura entitate si
aceasta ar cauta aceleasi lucruri pretutindeni (Levitt, 1983, in Selma
Tozanli, 2005)
Afacerile agroalimentare se confrunta cu perisabilitatea produselor,
aspectele sociale si culturale ale obiceiurilor de consum alimentar,
preferinte individuale, gusturi specifice date de catre apartenenta la
un anumit mediu socio-economic. Rezultatul este un model special
de afaceri agroalimentare multinationale.
conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

5. Companii multinationale in domeniul agroalimentar

29

Aparitia CMNA a fost determinata de:

-

cautarea performantei economice crescute de catre intreprinderi ce a

condus la depasirea granitelor nationale.
nevoile consumatorilor aflate intr-o continua schimbare
modalitatile de comunicare si relationare sociale
dinamica competitivitatii economice internationale
Schimbarea pozitiilor din TOP 100 CMNA, prin scaderea suprematiei
triadei, companiile agroalimentare britanice, olandeze si franceze,
intre anii 1974-2000, si prin accesarea de catre cmpaniile japoneze si
fermele australiene, a pietei SUA
Schimbari in PAC, dupa cum ar fi noile cote la lapte etc ceea ce a
determinat noi structuri si organizari ale coooperativelor agricole

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

5. Companii multinationale in domeniul agroalimentar

30

Mod de actionare:
- adoptarea extinderii externe de catre CMNA
- cresterea externa bazata pe o anumita politica de achizitii si
aliante strategice ce le ofera posibilitatea de a evita riscul de
piata si acoperirea costurilor ridicate generate de investitiile
verzi
- Partenerii locali, mai mici, prin parteneriatul cu CMNA, aduc o
considerabila cota de piata, pana la 50%
- CMNA aduc: brandul global, reputatia internationala, retea de
distributie mondiala
- CMNA mai aduc: asistenta tehnologica, capital uman, capital
pentru investitii pentru modernizare
conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

5. Companii multinationale in domeniul agroalimentar

31

Efectul:
-

Pentru compania locala:

- Control managerial strict si riguros
- Controlul produselor
- Fluxul informatiei
- accesul la piata internationala prin cresterea competitivitatii propriilor
produse

Pentru CMNA:
- Canalele de distributie locala
- Experienta prezentei pe piata locala
- Know-how pentru produsele preferate si tehnicile de procesare industriale
locale,
- pace in activitatea de piata locala, prin parteneriatul cu un actor local,
altfel, lovindu-se de opozitia locala
Posibilitate
cunosterii comportamentului de afaceri
local
conf.-univ.
dr. Raluca Ignat
12/11/2014
-

V solicit feedback!
32

ntrebrile mele:
1.

Ce este organizatia alimentar? Dar compania multinationala alimentara?

2.

Ce este ntreprinderea agroalimentar?

3.

Care sunt principalele trsturi ale IA?

4.

Care sunt criterii de clasificare a IMM-urilor?

5.

Ce i permite diagnosticarea mediului ambiant ntreprinderii agroalimentare?

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

V solicit feedback!
33

ntrebrile voastre?

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

34

Bibliografie:
1. Monika Hartmann, Klaus Frohberg, Christian Fischer - Building Sustainable
Relationships in Agri-food Chains: Challenges from Farm to Retail, in AGRI-FOOD
CHAIN RELATIONSHIPS, Edited by Christian Fischer, Monika Hartmann, CABI
Head Office, Nosworthy Way, Wallingford, Oxfordshire OX10 8DE, UK online

2.Voicu R., Carmen Valentina Rdulescu - Managementul unitilor

agroalimentare, Editura ASE, Bucureti, 2003, Biblioteca ASE Sala Paul Bran;
3. Baker, Doyle, ed.; Da Silva, Carlos, ed.; Diouf, Jaques, pref.; Shepherd,
Andrew W., ed.; Yumkella, Kandeh K., pref. - Agro-industries for development,
Roma : FAO , 2009, Biblioteca ASE Sala Moxa

4. Ruth, Rama, ed. - Multinational agribusinesses, New York: Food Products

Press , 2005., Biblioteca ASE Sala Victor Slvescu
5. Wood, Roy C, ed. - Strategic questions in food and beverage management,
Oxford: Butterworth-Heinemann, 2000, Biblioteca ASE Sala Paul Bran
conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014

35

Conf. univ. dr. Raluca Ignat

Departamentul Economia Agroalimentar i a Mediului
Facultatea Economia Agroalimentar i a Mediului
raluca.ignat@ase.ro

conf. univ. dr. Raluca Ignat

12/11/2014