Cazul privind Strmtoarea Corfu (1949)

(Marea Britanie c. Albania)

La 22 octombrie 1946, dou distrugtoare britanice aflate n trecere prin Strmtoarea

Corfu (situat n apele teritoriale ale Albaniei) au lovit mine subacvatice, suferind impotante
pierderi (inclusiv pierderi de viei omeneti). Strmtoarea fusese deminat(a fost curatata de
mine explozive) n 1944 i verificat n 1945.
n ziua accidentului, dar i la 12 noiembrie 1946, marina militar britanic a executat
operaiuni de deminare n zona respectiv, fiind descoperite 22 de mine. Diferendul dintre cele
dou state cu privire la acest eveniment a fost supus Curii Internaionale de Justiie, la
recomandarea Consiliului de Securitate.
Prile au cerut Curii s stabileasc:
Dac Albania este responsabil pentru producerea catastrofei i dac datoreaz
Marii Britanii despgubiri;
Dac operaiunile de deminare reprezint o nclcare a suveranitii Albaniei.
Cu privire la punctul 1, Marea Britanie a susinut c este posibil ca nsei autoritile
albaneze s fi amplasat minele, dar, n orice caz, acestea au fost amplasate cu consimmntul
autoritilor. De asemenea, Marea Britanie a susinut c Albania se face vinovat de faptul c nu
a notificat existena minelor.
Albania a replicat c este imposibil ca ea s fi amplasat minele, deoarece marina sa
militar se reduce la cteva brci. n acelai timp, Albania a susinut c nu putea informa
deoarece nu avea cum s afle despre amplasarea minelor.
Marea Britanie a rspuns c faptul c Albania deinea un control efectiv asupa strmtorii,
i putea s ia cunotin despre mine este demonstrat de faptul c baterii albaneze au deschis
focul la 15 mai 1946 asupra unor distrugtoare britanice, n strmtoare. De asemenea, coasta
oferea posibiliti bune de observaie, fiind nalt, iar minele fuseser amplasate la o distan
relativ redus de rm (500-1000m).
Referitor la punctul 2, Albania a susinut c att operaiunile de deminare, ct i prezena
vaselor respective reprezint nclcri ale suveranitii, deoarece trecerea nu a fost inofensiv, ci
cu scopul de a intimida (dreptul de trecere inofensiv pe timp de pace reprezint o regul
general n dreptul internaional).
Argumentnd c nu exist probe n favoarea inteniei de intimidare, Marea Britanie a
susinut c operaiunile de deminare sunt justificate prin teoria interveniei, bazat pe autoaprare i auto-ajutorare (self-help), i de aceea nu reprezint o nclcare a suveranitii
Albaniei.
Ce va decide Curtea?
Curtea a decis ca este evident ca minele fusera plasate intr-o zona care anterior fusese deminata
si verificata cu scopul de a produce daune.

Faptul ca minele erau in apela Albaniei nu dovedeste ca ea l-a plantat si nu rastoarna sarcina
probei- dar!!! Cum Albania este suverana,analizarea circumstantelor va tine cont de
aceasta,usurand daca nu proba macar conjuctura MB.
Albania era foarte atenta cu apele sale in trecut si mentioneaza ca deminarea ar fi o incalcare a
suvernanitatii=> vrea ca ca circumstantele in care si-a instalat minele sa ramana secrete!

Soltuie:
Era imposibil ca minele sa fie insalata fara ca Albania s OBSERVE, iar ei nu au lau nicio
masura pentru a preveni un dezastru, ceea ce ii atrage raspunderea internationala.
Trecerea navelor MB este un drept al statelor pe timp de pace insa deminarea facuta fara
voia Albaniei,reprezinta o incalcare a suveranitatii.(nu este retinut argumentul self-help),
dar nu vor fi acordate daune pentru deminare.