Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LEGILE FRUMOASE Belagine
LEGILE FRUMOASE Belagine
1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin
care fiinteaz toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt minile Sale, miscarea si
nemiscarea sunt picioarele Sale, nicieri si peste tot este mijlocul Su, iar chipul Su este lumina. Nimic nu
este fptuit fr de lumin si tot ce vine dinlumin prinde viat si ia fptur.
2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumin tunetul si focul ce se revars , asa este si gndul omului, el
trece n vorba omului si apoi n fapta sa. Deci, ia aminte la asta, cci pn la focul ce arde trebuie s fie o
lumin si un tunet. Lumina omului este gndul su si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde
putere prin cuvnt, iar vointa omului aprinde focul prin care sefptuiesc toate cele ce sunt n jurul su.
3. Fii ca muntele cel semet si ridic a ta lumin mai presus de cele ce te nconjoar. Nu uita ca aceiasi pasi i
faci n vrful muntelui ca si n josul su, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul n vrf de munte ca
si n josul su, la fel lumineaz soarele piscul cel semet ca si pamntul cel neted.
4. Fii cumptat ca pmntul si nu vei duce lips de nimic. Creanga prea plin de rod este mai repede frnt
de vnt, smnta prea adnc nu rzbate si prea mult ap i stinge suflarea.
5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu ct este mai nalt, cu att rdcinile sale sunt mai adnci npmnt, cci
din pmnt si trage tria, nu uita asta. Cu ct te ridici mai mult, cu att trebuie scobori mai mult, cci
msura ridicrii este aceeasi cu msura coborrii.
6. Puterea omului ncepe cu vorba nerostit, ea este asemeni semintei care ncolteste, nici nu se vede cnd
prinde suflare de viat. Lumina semintei este cea care o ridic, pmntul este cel ce-i d hrana, apa i d
vigoarea, iar rbdarea o mbrac cu trie.
7. Priveste rul si ia aminte la nvttura sa. La nceput este doar un firicel de ap, dar creste tot mai mare,
cci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc mplinite, prin firea lor.
Asemenea este si gndul cel bun si drept rnduit, el si face loc printre pietre si stnci, nu tine seama de nimic,
si urmeaz drumul si nimic nu-i st n cale. Ap cu ap se adun, iar mpreun puterea este si mai mare.
8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de ap stie unde va ajunge, cci una este cupmntul si
toate cele ce-i vin n cale nu l pot opri pn la sfrsit. Astfel s iei seama la gndul tu unde trebuie s ajung
si vei vedea c nimic nu st n calea sa . S-ti fie gndul limpede pn la sfrsit; multe se vor ivi n calea sa,
cci firea lucrurilor din jur este misctoare asemeni apelor.Ap cu ap se ntlnesc, pmnt cu pmnt si
munte cu munte.
9. Ia seama la gndul cel ru, fereste-te de el ca de fulger, las-l s se duc precum a venit, cci te-ndeamn la
lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevr; sunt ca pulbereacmpului ce-ti acoper ochii,
ca plasa pianjenului pentru mintea si sufletul tu. Ele te ndeamnla trufie, nselciune, hotie si vrsare de
snge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, srcia,boala, amrciunea si moartea.
10. Nu judeca oamenii dup greutatea lor, dup puterea lor, dup averea lor, dup frumusetea lor sau dup
rvna lor, cci si unul si altul a lsat din ceva pentru a creste n altceva. Cel bogat este srac n liniste, cel tare
este slab pentru altul si cel slab are tria lui ascuns. Cum firea lucrurilor este misctoare, asemeni este si
omul. Ce d valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult dect boul? E mai bogat
vreunul ca pmntul ? Doar cunoasterea si ntelepciunea l ridic pe om peste dobitoace. Si degeaba ai
cunoastere dac ea nu este lmurit de vreme.
11. Fierul nrosit a fost rece si se va rci iarsi; Vasul a fost pmnt si va fi iarsi pmnt; Pmntul ce-a fost
sterp acum este pmnt roditor si se va strpi iarsi peste vremi. Rvnaomului face schimbtoare toate
acestea. Dar rvna i ntoarce bucuria n tristete si linistea nneliniste.Fierul si focul ajut omul, dar l si
vatm.Si aceeasi rvn l ndeamn a merge pecrri nestiute si nebtute de ceilalti dinaintea lui.Tot rvna l
ndeamn la strngere de averi, lamrirea puterii si a se msura cu altii. Fereste-te de a te msura cu altul,
cci trufia de aici se naste; ea te va cobor mai jos de dobitoace si te va desprti de fratele si de vlstarul tu.
12. Nenteleptul este mnat de rvn, dar nteleptul ncalec rvna. Nenteleptul sufer cnd rvna l duce la
pierdere si la cdere, dar nteleptul ntotdeauna gseste cstigul n pierdere si nltarea n cdere.
13. Trufia rceste iubirea inimii si o face n dusmnie si nu exist dobitoc mai josnic dect omul care nu mai
are iubire n inima sa. Cci iubirea este cea dinti putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva
38. Curtenia trupului si desftarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, cci nu un sunet
plcut te ridic, nici o duioas atingere, nici un gust plcut, nici o mireasm mbttoare si nici o bucurie a
ochilor. Cci unde este cldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este plcutul apare si
neplcutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este rs, si plnsul pndeste.
39. Iat dar calea de nceput : cumptarea n toate cele ce faci, ascultarea de btrni si de cei ntelepti,
hrnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevr si de vorbele desarte, ferirea de ceart si de mnie,
buna purtare ntre semeni. Dimineata s te trezesti cu ele, ziua s le porti mereu n minte, seara s le ai cu
tine n somn si astfel suprarea, lipsa, amrciunea, neputinta,boala si rutatea altora nu se vor atinge de
tine.
40. Dincolo de acestea se afl iubirea, vointa, curajul, rbdarea, modestia si ele ridic omul cu adevrat.
Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmeaz calea zeilor, dar ngroparea
lor te arunc mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevrata cunoastere si ntelepciune, adevrata
putere, adevrata bucurie, adevrata bogtie, rodnica si trainica lucrare.
41. Dar iat c unde este iubirea poate aprea si ura, unde este vointa poate aprea si delsarea,unde este
curajul poate aprea si frica, unde este rbdarea, poate aprea si graba si unde este modestia poate aprea si
trufia. Cci misctoare sunt si cele ce se vd si cele ce nu se vd din fiinta omului.
Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afl cel ce gndeste si acesta este cel ce vede miscarea
n nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfat n cunoasterea si linistea ce ntrece orice
bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.
42. Cel tulburat vede binele ca bine si rul ca ru, este atras de una si fuge de cealalt, dar nteleptul vede si
frumosul si urtul, simte si frigul si cldura, si finetea si asprimea, aude si plcutul si neplcutul, gust si
dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoare a si nu face judecat ntre ele. El vede deslusit c firea
lucrurilor este n toate, cci frumosul din urt se trage si urtul din frumos, dulcele a fost amar la nceput si
se va face iarsi amar, plcutul se naste din neplcut si neplcutul din plcut. Si toate acestea lumineaz
sufletul nteleptului pentru c cele bune si plcute hrnesc si bucur trupul si simturile sale, iar cele neplcute
nenteleptuluihrnesc mintea si nielepciunea sa, cci vede nnoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.
43. Nu este usoar crarea zeilor, dar nu uita nici o clip c omul poate cuprinde n iubirea sa mai mult dect
poate cuprinde n ura sa, cldura se ridic mai mult dect poate cobor frigul, cel ce este deasupra vede mai
multe dect cel ce este dedesupt, usorul se ntinde mai mult dect se ntinde greul, lumina rzbate mai mult
dect poate rzbate ntunericul, puterea care uneste este mai mare dect puterea care desparte.
44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se
sprijin; nevzutul si vzutul acelasi loc ocup; toate cele mari stau ascunse n cele mici, iar aici este o mare
tain a firii; mare printre ntelepti este cel ce o pricepe.
45. nteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gndeste, cel ce simte cu cel ce face, dar nenteleptul i desparte.
Deschide-ti bine ochii, cci cel ce face, cel ce simte si cel ce gndeste sunt asemeni norilor care vin si pleac,
dar cel ce vede prin ochii ti este vesnic si lumina sa este fr umbr.
El este dincolo de viat si moarte, dincolo de bine si ru, dincolo de frumos si urt, dincolo de curgerea
timpului