Ciocolata este un un produs alimentar obtinut dintr-un amestec de cacao, zahar, uneori lapte si unele

arome specifice. Ciocolata este servita de obicei sub forma de tableta, baton, praline, inghetata sau alte
produse de cofetarie.
Principalii jucatori care domina piata ciocolatei sunt Kraft Jacobs Foods Romania, Excelent-Kandia,
Supreme Chocolat, Nestle si Master Foods.
Potrivit unui studiu efectuat de compania de cercetare de piata MEMRB Romania dupa importanta in
vanzari, primele zece branduri de pe piata romaneasca a ciocolatei sunt Poiana (Kraft Foods), Laura
(Excelent-Kandia), Primola (Supreme), Joe (Nestle), Africana (Kraft Foods), Novatini (Supreme), Milka
(Kraft Foods), Kandia (Excelent-Kandia), Heidi (Heidi) si Papi (Excelent-Kandia).
Romanii consuma cea mai putina ciocolata dintre toti locuitorii Uniunii Europene, consumul anual pe
cap de locuitor ajungand la aproximativ 1,5 kilograme.
Piata romaneasca a ciocolatei se imparte intre tablete, batoane, praline, drajeuri, figurine, miniciocolate
sau asortate. Tabletele reprezinta peste jumatate dintre vanzarile totale de ciocolata. Prin urmare, atat
valoric, cat si volumic, vanzarile de tablete inregistreaza aproximativ 60% din piata, potrivit studiului
MEMRB. Un sfert din piata il are segmentul batoanelor de ciocolata, cu circa 25%. Acesta este urmat de
segmentul de praline, aflat in crestere, de la 10,5% la 12,6%. De asemenea, figurinele de ciocolata au
inregistrat o crestere,de 1,2 la 3,8%, in perioadele supuse monitorizarii.
Potrivit aceluiasi studiu, in functie de segmentarea dupa culoare, ciocolata maro continua sa detina
suprematia neta, cu aproximativ 90% din totalul pietei, ca importanta in volum si in valoare, urmata de
ciocolata in intregime alba, iar pe locul trei se situeaza ciocolata neagra ce inregistreaza o usoara
crestere, ajungind de la 0,9% la 2,7% .
In functie de aroma, preferintele romanilor merg catre ciocolata simpla, care isi pastreaza cota de piata
de cca 17%, locul second il ocupa ciocolata cu arome mixte cu un procent de 16,8 % , aceasta este
urmata ciocolata cu alune 11,6% , ciocolata cu caramel 9,3%, iar ciocolata cu fructe, ciocolata cu stafide,
ciocolata cu rom si cea cu cappuccino au un procent de cca 6,2 %, spune acelasi studiu de piata.
Desi ciocolata este mancata de placere, consumul de ciocolata cacao/ciocolata amaruie a fost dovedit a
afecta benefic sistemul circulator. Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene,
de stimulator cerebral, inhibator al tusei si inhibator al diareei. In ciuda beneficiilor posibile consumul
excesiv de ciocolata poate favoriza obezitatea si aparitia diabetului zaharat. Un stiudiu prezentat de
catre BBC a aratat ca in timpul topirii ciocolatei in gura, creierul uman cunoaste o crestere a activitatii
electrice, iar ritmul cardiac creste mai mult decat in timpul unui sarut pasional si senzatia dureaza de
patru ori mai mult.
Exista trei segmente de ciocolara: premium, mediu si economic. Segmentul premium este impartit de
Milka, Poiana Senzatii, Heidi si Anidor, cel mediu este reprezentat de brandurile Kandia, Poiana si
Primola, iar segmentul economic include marcile Laura, Africana si Novatini.
Marcile de ciocolata preferate de romani sunt Poiana, urmata de Primola, Milka, Kandia si Laura.
1|Page

Poiana a fost si este ciocolata romaneasca de calitatesi se dovedeste una dintre cele mai puternice
marci de bunuri de larg consum din Romania, fiind preferata, potrivit datelor furnizate de compania
producatoare, de peste noua milioane de romani. Desi in topul celor mai vindute marci de ciocolata se
remarca prezenta constanta a brandurilor din segmentele economic ,potrivit unui studiu GfK, citat de
aceeasi companie,un loc important il detine si ciocolata Milka, desi este o marca premium, aceasta este
preferata de peste 25% dintre consumatorii romani de ciocolata.
Milka este in Europa ceea ce e Poiana in Romania, aceasta e mai mult decat placuta, comunica finite si
naturalete, iar indicatorii sai au patruns in limbajul popular.
La mai mult de un secol de la aparitia sa, in 2002, Milka a fost lansata si in Romania, in prezent ocupand
o pozitie de top in categoria de ciocolata.
Istoria marcii Milka
De la Columb la Suchard
Cu aproximativ 1400 de ani inainte de aparitia tabletei mov Milka, bastinasii Americii de Sud
descopereau arborele de cacao, respectiv boabele de cacao ca aliment si delicatesa. Acest lucru se
intampla, asadar cu mult inainte ca Philippe Suchard sa serbeze pe 17 noiembrie 1825 deschiderea
propriei ciocolaterii, lansand astfel ciocolata de casa. Dar pana acolo, boabele dulci au parcurs un
drum lung.
Aztecii au fost cei care, in secolul 12 au cucerit poporul toltecilor, preluand apetitul acestora pentru
cacao. La inceput, ei au numit "XOCOATL" bautura energizanta, pe care o produceau adaugand malai,
ardei, piper si apa. Cu ocazia acostarii din anul 1502, Columb nu a aflat nimic despre cacao.

Romnia mai are doar trei fabrici de ciocolat i dulciuri

http://www.zf.ro/companii/romania-mai-are-doar-trei-fabrici-mari-de-ciocolata-si-dulciuri-10731931
Autor: Mdlina Panaete
Romnia tinde s devin doar o pia de desfacere pentru productorii mari de ciocolat n contextul n
care au mai rmas doar trei fabrici mari de ciocolat i dulciuri, iar consumul intern este acoperit n cea
mai mare parte de importuri.
Businessul n ciocolat este dificil la ora actual pentru c preurile la materiile prime au crescut n ultimii
doi ani i au crescut i costurile de producie, din cauza scumpirii electricitii, a combustibililor, deci i
profitabilitatea a sczut, a declarat pentru ZF Mihu Crciun, cel care a condus timp de doi ani
productorul de ciocolat Kandia.
Consumul de ciocolat din Romnia este acoperit n proporie de 80% din importuri, potrivit estimrilor
ZF. Producia intern acoperea n urm cu opt ani peste 80% din vnzrile de ciocolat.

2|Page

n prezent, mai sunt n Romnia doar dou uniti mari de producie a ciocolatei, Kandia i Heidi
Chocolat, ambele deinute de familia austriac Meinl, i o fabric de napolitane la Timioara, deinut de
Nestl.
Astfel, Romnia se afl pe ultimele locuri n ceea ce privete consumul de ciocolat, cu doar dou
kilograme per capita anual, de cinci ori mai puin dect germanii sau de dou ori mai puin dect italienii,
potrivit ultimelor date disponibile.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolat%C4%83

Ciocolata este un produs alimentar obinut dintr-un amestec de cacao, zahr, uneori lapte i unele
arome
specifice.
Ciocolata
este
servit,
de
obicei,
sub
form
de
tablet,
baton, praline, ngheat sau alte produse de cofetrie.

Tipuri[modificare | modificare surs]

Ciocolata neagr[modificare | modificare surs]

Ciocolata neagr, numit i ciocolat amruie, este un amestec de cacao i unt de cacao cu zahr.
Ea conine minimum 35% cacao, proporia depinznd de fabricant. Necesarul de zahr depinde de
amreala varietii de cacao utilizat.

Ciocolata cu lapte[modificare | modificare surs]

Ciocolata cu lapte conine, conform reglementrilor UE[1] impuse, un minim de 25% substan
uscat de cacao i 12 % substan solid de lapte (n general lapte praf sau lapte condensat). Prima
ciocolat cu lapte a fost lansat de elveianul Daniel Peter n 1875.

Ciocolata alb[modificare | modificare surs]

Ciocolata alb este ciocolata produs din unt de cacao, zahr, lapte, vanilie i alte arome.
Nu conine cacao pudr sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiat de alb.

Istoria ciocolatei[modificare | modificare surs]

Istoria ciocolatei ncepe cu dou mii de ani n urm, cnd cultura arborelui de cacao era practicat
n America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea
Nou. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie, deoarece nimeni nu tia la
ce folosesc.
n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma, conductorul aztecilor,
obinuia s bea o butur preparat din semine de cacao, numit "chocolatl". Montezuma obinuia
s bea aproape cincizeci de cni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceast butur regal, pe
care acesta a gsit-o cam amar pentru gustul su.

3|Page

Spaniolii au adugat trestie de zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i scorioarei. n
plus, au descoperit c butura este mai gustoas servit fierbinte.
Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, s aprecieze miraculosul preparat, servit cu precdere de
aristocraie. Ei nu au dezvluit Europei secretul acestei buturi timp de un secol. Clugrii spanioli
au fost cei care au fcut public modul de preparare a acestei buturi ce a fost rapid apreciat
la Curtea Regal din Frana i apoi din Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei n civilizaiile moderne se datoreaz aromei sale inimitabile, dar i unei
aure magice transmise de-a lungul timpului. ntr-adevar, cacohuaquatl n limba inca nseamn
"cadoul grdinarului paradisului ctre primii oameni", adic a zeului Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca moned de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru
prepararea buturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru nlturarea oboselii i
cu gust foarte plcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri n 12 ani, nflorete n tot cursul anului,
avnd aproape 100.000 flori n buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
n secolul XIX s-au produs dou transformri importante n istoria ciocolatei. n 1847, o companie
englez a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai trziu,
suedezul Daniel Peter s-a gndit s adauge un ingredient nou: laptele.
La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai sczut dect
cea a corpului uman. Aadar, ciocolata se topete n gur i la figurat, dar i la propriu. Ciocolata
neagr se topete la 34 - 35 grade Celsius, n timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o
temperatur mai sczut cu cteva grade. n prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cutat
sortiment, ciocolata neagr fiind apreciat doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Sntate[modificare | modificare surs]

Dei ciocolata este mncat de plcere, consumul de ciocolat cacao/ciocolat amruie a fost
dovedit a afecta benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi
efecte anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibitor al tusei i inhibitor al diareei[3]. n ciuda
beneficiilor posibile, consumul excesiv de ciocolat poate favorizaobezitatea i apariia diabetului
zaharat. Un studiu prezentat de ctre BBC a artat c n timpul topirii ciocolatei n gur, creierul
uman cunoate o cretere a activitii electrice, iar ritmul cardiac crete mai mult dect n timpul unui
srut pasional i senzaia dureaz de patru ori mai mult.[4].

Sistemul circulator[modificare | modificare surs]

Studii recente au artat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolat amruie i
cacao. Cacaua posed un puternic efect antioxidant natural, protejnd mpotriva oxidrii lipoproteice, ceva mai mult dect alte alimente sau buturi bogate n antioxidani polifenolici.
Procesarea cacauei cu substane alcaline distrug flavonoidele.[5] Unele studii clinice au demonstrat

4|Page

de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale i de mbuntire a dilataiei vaselor de

snge datorate circulaiei sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolat.[6] In plus, ciocolata s-a
dovedit a avea un efect neuroprotectiv n accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic[7] Chiar a
existat o diet numit "Dieta Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de capsule de
ciocolat i cacao. Oricum consumul de ciocolat cu lapte, ciocolat alb, laptelui gras cu ciocolat
infirm beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse.[8].
O treime din grsimea ce se gsete n preparatele de ciocolat sunt grsimi saturate n
special acidul stearic i o grsime nesaturat numit acid oleic. Acionnd diferit fa de alte grsimi
nesaturate, acidul stearic nu crete nivelul colesterolului din snge.[9] Consumul de ciocolat n
cantiti relativ mari nu crete nivelul colesterolului, ci chiar este indicat o aciune de scdere a
acestuia din urm.[10]

Proprieti afrodiziace[modificare | modificare surs]

Cultura popular romantic a atribuit ciocolatei proprieti afrodiziace puternice, adeseori fiind
asociate plceri senzuale provocate de consumul acesteia. De asemena componena de natur
gras i zaharoas a ciocolatei stimuleaz hipotalamusul, inducnd o senzaie plcut, cu efect
asupra nivelului serotoninei.[11] Dei serotonina are un efect stimulator, n cantiti mari aceasta este
transformat n melatonin care duce la o reducere a apetitului sexual.[11][12].

Alte beneficii[modificare | modificare surs]

Anumite studii statistice au relevat creterea incidenei unor anumite forme de cancer la persoanele
care consum, n mod curent i n cantiti apreciabile, dulciuri, cum ar fi ciocolata. Dar exist foarte
puine dovezi care s indice proprieti favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul
ciocolatei bogate n flavonoide. Rezultate obinute n laboratoare dovedesc proprieti
anticancerigene ale flavonoidelor coninute n boabele de cacao i cacao-a. Mars Incorporated, o
companie american de dulciuri, cheltuiete anual sume considerabile pentru cercetare asupra
flavonoizilor.[13] Compania se afla n tratative cu o companie farmaceutic pentru a scoate pe pia
un medicament bazat pe flavonoizi sintetizai din boabele de cacao. Conform cercetrilor
sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard, Universitatea California i mai multe laboratoare
de cercetare la universiti din Europa, medicamentele pe baz de cacao ar putea ajuta n
tratamentul diabetului, demenei i a altor boli.[14] Unele studii indic chiar efecte de temperare i
reducere a tusei persistente. Ingredientul activ n combaterea tusei, teobromina fiind de trei ori mai
eficient n tratament dect codeina, principalul medicament utilizat contra tusei.[15] De asemenea,
ciocolata are o aciune local de calmare i rehidratare a mucoasei gtului. Flavonoidele de
asemenea au o aciune inhibatoare antidiareic, ceea ce sugereaz beneficii antidiareice ca urmare
a consumului de ciocolat.[16]

5|Page

Riscul de obezitate[modificare | modificare surs]

ngrijorarea major a unor nutriioniti este faptul c, dei consumul de ciocolat poate afecta n mod
pozitiv prevalena unor biomarkeri care pot reduce incidena bolilor cardiovasculare, aceast
cantitate va fi destul de mare pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu un numr mare de calorii
introduse n circuitul alimentar, calorii care, nefiind utilizate n procese intensive energetice celulare,
provoac obezitatea. Astfel, ciocolata poate avea un dublu efect, favoriznd obezitatea n acelai
timp cu beneficiile flavonoizilor.[17]

Acnee[modificare | modificare surs]

Contrar credinei populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut confirma o aciune
sigur, dei zahrul din ciocolat poate contribui la creterea valorii glicemiei sanguine. Laptele este
dovedit a favoriza apariia acneei i n general consumul excesiv de ciocolat cu lapte poate ntr-o
oarecare msur favoriza apariia acneei.[18]

Intoxicarea cu plumb[modificare | modificare surs]

Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentraii de plumb dintre produsele dietetice tipice
omului occidental, cu potenial de a cauza o slab otrvire cu plumb. Dei studii recente au artat c
boabele absorb puin plumb, acesta tinde s se lege de cojile boabelor i astfel s devin
contaminate. Un articol de recenzie, publicat n anul 2006, afirm c, n ciuda nivelului ridicat al
consumului de ciocolat, exist un numr mic de date cu privire la concentraiile de plumb din
aceste produse.
ntr-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultura al S.U.A) din anul 2004, nivelul mediu de
plumb din eantioanele testate varia de la 0,0010 pn la 0,09565 g plumb per gram de ciocolat;
dar un alt studiu realizat de un grup de cercetare elveian n anul 2002 a descoperit c unele
ciocolate conineau pn la 0,769 g per gram, aproape de limita standard internaional acceptat
de plumb din cacaoa pudr sau boabele de cacao, care este de 1 g plumb per gram. [19]
n anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a cobort cu o cincime cantitatea de plumb
permis n dulciuri, dar conformarea la aceast limit este opional. [20] n timp ce studiile arat c
plumbul aflat n compoziia ciocolatei ar putea fi absorbit doar parial de organismul uman, nc nu
este cunoscut debutul efectelor plumbului asupra bunei funcionri a creierului copiilor i chiar n
mici cantiti plumbul poate determina deficiene ale dezvoltrii neurologice, inclusiv scderea
factorului IQ. [21]

Otrvirea cu teobromin[modificare | modificare surs]

n cantiti suficiente, teobromina gsit n ciocolat este toxic pentru organismele animale,
precum caii, cinii, papagalii, roztoare mici, i pisici deoarece acestea nu sunt capabile
s metabolizeze substana chimic n sine. Dac sunt hrnii cu ciocolat, teobromina va rmne n

6|Page

sistemul lor circulator o perioad de timp de pn la 20 ore, iar animalele vor experimenta
crize epileptice, infarct miocardic, hemoragii interne, sau chiar moartea. Tratamentul n astfel de
cazuri implic inducerea strii de vom n cel mult dou ore de la ingerare, sau contactarea de
urgen a unui medic veterinar pentru stabilirea tratamentului medicamentos.
Un cine de talie medie care cntrete aproximativ 20 de kilograme va avea de-a face cu
disconfort intestinal sever dup ingerarea a nu mai mult dect 240 g de ciocolat amruie, dar nu va
avea de-a face cu bradicardia sau tahicardia dect dac mnnc cel puin jumtate de kilogram de
ciocolat cu lapte. Ciocolata amruie are de 2 pn la 5 ori mai mult teobromin, ceea ce o face
mai periculoas pentru cini. Conform Merck Veterinary Manual, aproximativ 1,3 grame de
ciocolat de cas per kilogram corp al unui cine, sunt suficiente pentru a provoca simptomele de
toxicitate.
De exemplu: un baton obinuit de 25 de grame de ciocolat de menaj este de ajuns pentru a
provoca aceste simptome unui cine de 20 de kilograme. Bineneles, ciocolata de menaj este
rareori folosit n consumul direct datorit gustului ei neplcut, dar alte toxiciti canine provocate de
ciocolata amruie pot fi extrapolate n baza acesteia. Iar deoarece cinilor le place gustul dulciurilor
de ciocolat la fel de mult ca i oamenilor i sunt capabili s gseasc i s mnnce cantiti mult
mai mari dect servete n mod obinuit un om, acetia ar trebui inui departe de mult rvnita
ciocolat. Exist rapoarte conform crora salteluele fcute din pastile de cacao sunt periculoase
pentru animalele de cas (i nu numai).[22][23][24] Gustrile fcute din carob pot fi folosite n loc,
acestea nepunnd n pericol sntatea micilor prieteni. [25]

Ciocolata ca stimulent[modificare | modificare surs]

Ciocolat topit

7|Page

Dulciuri din ciocolat

Un model al lui Reichstag produs din ciocolat la un magazin din Berlin

Ciocolata conine o varietate de substane:

Zahr

Teobromin, alcaloidul principal in cacao i ciocolat [26] i parial responsabil pentru efectul
stimulator al ciocolatei

Triptofan, un aminoacid esenial i un precursor al serotoninei

Fenetilamin, un alcaloid;[27] este rapid metabolizat de oxidaza monoaminic B deci nu

atinge creierul n cantiti mari

Cafein, prezent doar n cantitai foarte mici [26]

Ciocolata este un uor stimulant pentru oameni datorit prezenei teobrominei.[28] Are un efect mai
pronunat pentru cai, deci este interzis utilizarea acesteia la cursele de cai.

Note[modificare | modificare surs]

1. ^ Directiva Parlamentului European i a Comisiei Europene 200/36/EC referitorare la
produsele din cacao i ciocolat destinate consumului uman.
2. ^ DeNoon, Daniel J.. Dark Chocolate Is Healthy Chocolate. WebMD. Accesat la 20 mai
2008.
3. ^ Ingall, Marjorie. Chocolate can do good things for your heart, skin and brain. CNN Health.
Accesat la 20 mai 2008.
4. ^ BBC NEWS Chocolate better than kissing. BBC News. Accesat la 17 februarie 2007.
5. ^ Haynes, Fiona. Chocolate as a Health Food?. Low Fat Cooking. Accesat la 3 martie
2006.
6. ^ Dark Chocolate May Lower Blood Pressure. WebMD. Accesat la 29 mai 2008.

8|Page

7. ^ Cum ne protejeaz ciocolata de accidentele vasculare cerebrale.. Actualiti n

Neurologie. Accesat la 8 mai 2010.
8. ^ Serafini, M., Bugianesi, R., Maiani, G., Valtuena, S., De Santis, S. & Crozier, A. 2003.
Plasma antioxidants from chocolate. Nature424, 1013
9. ^ Chocolate: Food of the Gods.. Yale-New Haven Hospital. Accesat la 3 martie 2006.
10. ^ Kondo K, Hirano R, Matsumoto A, Igarashi O, Itakura H., Inhibition of LDL oxidation by
cocoa, Lancet, November 1996; 348(2):1514.
11. ^ a b Kenneth Maxwell (1996). A Sexual Odyssey: From Forbidden Fruit to Cybersex. New
York: Plenum. pp. 38-40. ISBN030645405X
12. ^ di Tomaso E, Beltramo M, Piomelli D (1996). Brain cannabinoids in
chocolate. Nature 382 (6593): 6778.doi:10.1038/382677a0. PMID 8751435.
13. ^ Cocoa flavonols emerging as functional food ingredients. Nutra Ingredients. Accesat la
17 mai 2008.
14. ^ Silverman, Elissa. The Standard - Mars talks up cocoa's medicinal potential - World
Section. The Standard. Accesat la 27 iunie 2006.
15. ^ Usmani, Omar S. (1 februarie 2005). Theobromine inhibits sensory nerve activation and
cough (PDF). FASEB Journal 19 (2): 231233. doi:10.1096/fj.04-1990fje.PMID 15548587.
Accesat la 27 iunie 2006.
16. ^ A study done at Children's Hospital & Research Center Oakland, in collaboration with
scientists at Heinrich Heine University in Germania: Schuier, Maximilian (1 octombrie 2005).
Cocoa-Related Flavonoids Inhibit CFTR-Mediated Chloride Transport across T84 Human
Colon Epithelia (PDF). Journal of Nutrition 135 (10): 23202325. Accesat la 2 mai 2007.
17. ^ Adams, Stuart J.. A Critical Look at the Effects of Cocoa on Human Health.. Pabulum,
2004 Issue 61. Accesat la 3 martie 2006.
18. ^ Magin P, Pond D, Smith W, Watson A (2005). A systematic review of the evidence for
'myths and misconceptions' in acne management: diet, face-washing and sunlight. Fam
Pract 22 (1): 6270. doi:10.1093/fampra/cmh715. PMID 15644386.
19. ^ Karrie Heneman si Sheri Zidenberg-Cherr, "Is Lead Toxicity Still a Risk to U.S.
Children?", California Agriculture, Volumul 60, Numrul 4/2006. [1] (accesat la 15
februarie 2007)
20. ^ Lorraine Heller, "FDA issues new guidance on lead in
candy", FoodNavigator.com November 29 2006. [2] (accessed 15 February 2007)
21. ^ Canfield RL, Henderson CR Jr, Cory-Slechta DA, Cox C, Jusko TA, Lanphear BP. (2003)
Intellectual impairment in children with blood lead concentrations below 10 microg per
deciliter. New England Journal of Medicine Apr;348(16):1517-26. [3] (Abstract)

9|Page

22. ^ Chocolate with Animals. Animal Poison Control Center. Accesat la 17 mai 2008.
23. ^ Drolet R, Arendt TD, Stowe CM. Cacao bean shell poisoning in a dog. JAVMA
1984;185(8): 902.
24. ^ Blakemore F, Shearer GD. The poisoning of livestock by cacao products. Vet Record
1943;55(15).
25. ^ Carob is good for animals. Inchem. Accesat la 17 mai 2008.
26. ^ a b Matissek, R (1997). Evaluation of xanthine derivatives in chocolate: nutritional and
chemical aspects. European Food Research and Technology 205 (3): 175184.
27. ^ Liebowitz, Michael R. (1983). The chemistry of love. Boston: Little,
Brown. ISBN 0316524301
28. ^ Smit HJ, Gaffan EA, Rogers PJ (2004). Methylxanthines are the psychopharmacologically active constituents of chocolate. Psychopharmacology 176 (3-4): 412
9.doi:10.1007/s00213-004-1898-3. PMID 15549276.

Legturi externe[modificare | modificare surs]

Wikimedia Commons conine materiale multimedia legate deCiocolat

en BBC News: Food cravings battle, pointless

Arta ciocolatei: o scurt istorie, Andreea Lupor, Historia, accesat la 15 februarie 2012

Un tezaur mai de pret decat aurul, 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoper

Drumul de la Marele Preot la Johnny Depp, 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoper

Viitorul ciocolatei a inceput la 3 august 2002, 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoper

OPT lucruri puin tiute despre ciocolat. AFLAI de ce alb ciocolata alb i ce boal poate
provoca, 17 februarie 2013, Cristina Lica, Evenimentul zilei

Cine a inventat ciocolata?, 2 aprilie 2013, Descoper

Cele mai dulci - muzeele dedicate ciocolatei, 23 iunie 2012, Ziarul Lumina

http://heidi-chocolate.com/ro/chocolate/

GUST AUTENTIC
Produsele Heidi sunt create cu ingrediente naturale, adesea adaugate
manual, in combinatii surprinzatoare, la fel de unice si autentice cum esti

10 | P a g e

tu. Exista o ciocolata Heidi pentru fiecare si pentru orice ocazie. Descopera
o noua preferata in fiecare zi!
POVESTEA NOASTRA

Heidi Chocolat SA a fost fondata in anul 1994 de catre familia elvetiana Laederach, proprietarul
companiei Confiseur Lderach AG, un faimos producator de ciocolata premium si produse de cofetarie.
Din Aprilie 2013 Heidi Chocolat face parte din KEX Confectionery SA.
Heidi Chocolat este recunoscuta intre marcile premium de ciocolata in cele mai importante piete la nivel
international si este prezenta in 48 de tari, pe 6 continente.
Cresterea Heidi este rezultatul angajamentului nostru pentru inovatie; prezentand noi si surprinzatoare
linii de produse si retete, concentrandu-ne pe calitate si pe atentia catre identitatea noastra vizuala.
In prezent compania are 400 de angajati si este intr-o constanta extindere catre noi piete

11 | P a g e