Sunteți pe pagina 1din 13

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI
FACULTATEA DE COMERT

PROIECT LA DISCIPLINA FUNDAMENTELE STIINTEI


MARFURILOR

= FISA PRODUSULUI FAINA - DOBROGEA =

Dragan Daniela
Alexa Teodora
(2009)

CUPRINS

1. Producatorul &Concurenta..pg 3
2. Scurta descriere...pg 4
3. Sortimentpg
4
4. Ambalare/Cantitate....pg 6
5. Ingrediente....pg 7
6. Valoare energetica......pg 7
7. Etichetare.....pg 8
8. Publicitatea..pg 9
9. Termenul de valabilitatepg9
10.Depozitarea..pg9
11. Conditii de pastrare..pg10
12.Transport.pg11
13.Standardele specifice produsuluipg11
14.Asigurarea calitatii/Certificarea calitatii.pg11

1. Producatorul &Concurenta
a) Producatorul:
SC DOBROGEA GRUP SA reprezinta astazi unul din cei mai importanti producatori din
domeniul morarit - panificatie din Romania, o firma cu traditie ce activeaza pe piata de peste 45 de
ani.
SC DOBROGEA GRUP SA a lansat de-a lungul timpului noi produse, marci si concepte de
comercializare si noi activitati, fiind in permanenta un inovator si deschizator de drum in domeniul
sau de activitate.
SC DOBROGEA GRUP SA si-a adaptat permanent oferta si structurile de organizare la piata
in continua schimbare, fiind pregatita sa faca fata celor mai exigente standarde europene.
Companie cu capital integral romnesc, SC DOBROGEA GRUP SA a realizat n anul 2008 o
cifr de afaceri consolidat de 60 milioane euro. n ultimii 15 ani, SC DOBROGEA GRUP SA
a investit peste 52 milioane de euro pentru modernizarea facilitilor de producie, introducerea de
noi tehnologii i mbuntirea activitilor logistice.
SC DOBROGEA GRUP SA detine un important portofoliu de marci si brevete de invenie
pentru branduri lansate i susinute pe piaa romneasc, oferind clienilor i consumatorilor peste
300 de produse din 5 domenii de activitate: morrit, panificaie - patiserie, produse congelate,
cereale, mic dejun i biscuii.
Produsele de morrit asigur peste 40% din cifra de afaceri a companiei, fina Dobrogea fiind
lider naional de pia cu o cot de 29%, conform datelor furnizate de companii de cercetare a
pieei.
Piaa romneasc a produselor de morrit i panificaie se ridic la aproximativ dou miliarde
euro, iar consumul anual de produse finoase, comunicat de Institutul Naional de Statistic, este
de circa 110 kg/locuitor.
Conform studiilor efectuate de firme specializate, aproximativ 60% dintre consumatori folosesc
fin n gospodrie, cel puin o dat pe sptmn.

b) Concurenta:
SC TITAN SA - reprezinta ca si in cazul SC DOBOGEA SA, o companie cu traditie pe
piata de morarit si panificatie fiind una din cele mai vechi fabrici de profil din tara.
In timp, compania si-a diversificat portofoliul de produse si a investit in construirea unei fabrici
moderne cu o capacitate de productie mai mare.
In 1999, LOULIS GROUP a intrat pe piata din Romania prin preluarea celor doua unitati de
profil din Bucuresti si Targu Mures, care prin fuziune au format compania SC LOULIS SA.
3

In iunie 2007 SC LOULIS SA si-a schimbat denumirea in SC TITAN SA ca urmare a vanzarii


pachetului de actiunii grupului LLI EUROMILLS.
LLI EUROMILLS (Leipnik-Lundenburger Invest AG) a inceput inca din 1995 sa se extinda pe
segmentul food&beverage in Europa Centrala si de Est, in prezent activand in 7 tari. Grupul si-a
concentrat activitatea pe segementul produselor de morarit si a automatelor de cafea si snacks-uri

2. Scurta descriere:
SC DOBROGEA GRUP SA deine poziia de lider din anul 1994, fiind productorul care a definit
categoria pe ambele segmente: fina pentru retail i fina pentru consumuri industriale, i,
totodat, primul productor care a creat un brand pentru un produs de larg consum. Finurile
Dobrogea sunt standardizate calitativ i pregtite pe destinaii de utilizare, fiind obinute cu
materii prime de cea mai bun calitate, n condiii de strict igien.
Fainurile sunt comercializate sub marca DOBROGEA.

3. Sortiment:
FAINA DOBROGEA prezinta urmatoarea clasificare:
a) Faina de baza:
-

Faina alba de grau superioara 000: se recomanda pentru obtinerea unor specialitati de
panificatie, patiserie si cofetarie de calitate superioara.

Faina alba de grau pentru patiserie 550: se recomanda pentru prepararea prajiturilor,
foietajelor si placintelor.

Faina alba de grau pentru panificatie 650: se recomanda pentru prepararea painii de casa si a
specialitatiilor de panificatie.

Faina de grau macinis integral (faina dietetica): faina echilibrata


nutritional, obtinuta din macinisul integral al graului la o granulozitate
foarte fina.

b)Faina pe destinatii de utilizare:


-

Faina alba pentru cozonac 000: destinata obtinerii cu succes a produselor traditionale tip
cozonac.

Faina alba pentru prajituri 000: este destinat obinerii printr-o prelucrabilitate foarte bun,
de aluaturi pentru fabricarea checurilor, blaturilor de tort, pandipanurilor.

Faina alba pentru pizza 000: destinat fabricrii cu succes a blaturilor pufoase sau crocante
de pizza.

4. Ambalare/Cantitate:
FAINA DOBROGEA - se gaseste, de regula, sub urmatoarea forme de ambalare:

GRAMAJ
- KG -

AMBALARE
- PUNGI/BAX -

1
2
5
10

10
8
2
1

Pentru anumite sortimente, forma de ambalare, aleasa de producator se gaseste sub forma
1bax=10*1kg.

5. Ingrediente:
Faina este un produs sub forma de pulbere, obtinut prin macinarea boabelor de cereale panificabile
(grau, secara).
Se prezinta in mai multe tipuri diferentiale prin:
- culoare;
- granulozitate;
- grad de extractie prin cernare.
Gradul de extractie al fainii reprezinta cantitatea de faina obtinuta din 100 kg grau, ce se
regaseste sub forma unuia sau mai multor sortimente.
Sortimentul paorta denumirea de tip de faina si este caracterizat de regula prin continutul de
cenusa sau printr-un indice de culoare.
Tipul fainii reprezinta continutul mineral exprimat in procente fata de substanta uscata, inmultit
cu 1000. Tipurile de faina fabricate in Romania sunt urmatoarele:
- faina alba de tip 480 (0.48 %cenusa);
- superioara tip 000 (0.48%cenusa);
- tip 550(0.55%cenusa);
- tip 650(0.65%cenusa);
- faina semialba de tip 800(0.80%cenusa);
- tip 900(0.90%cenusa);
- faina neagra tip 1250 (1.25%cenusa);
- tip 1350(1.35%cenusa);
- faina dietetica de tip 1750(1.75%cenusa);
- tip 2200(2.20%cenusa).
Odata cu cresterea gradului de extractie al fainii, pe langa cresterea continutului ei mineral si a
continutului de invelis, cresc si continuturile de proteine, grasimi, celuloza si vitamine, atat
datorita prezentei taratei mai bogate in astfel de substante. De asemenea are loc inchiderea culorii
fainii.
De gradul de extractie depinde si activitatea enzimatica a fainii: faina de extractie mare este
mai bogata in enzime decat cea de extractie mica.
Diferenta de activitate enzimatica dintre fainurile de extractii diferite se datoreaza si
conditiilor climaterice de cultura, de perioada de maturizare si de degradarile suferite de boabe
dupa recoltare.
7

Aciditatea fainii de extractie mare creste mai rapid decat aciditatea fainii de extractie mica,
deoarece, prin eliminarea unei parti din lipide este impiedicata acumularea acizilor in timpul
depozitarii.

6. Valoare energetica:
Produsul almentar este constituit dintr-un amestec de substante organice si anorganice.
Acest amestec contine substante necesare organsmului uman, dar si substante indiferente si chiar
substante antinutritionale.
Dupa rolul pe care al au in metabolism, substantele utile din alimente, necesare
organismului uman (trofinele), se impart in mai multe grupe:
- substante cu rol energetic, care prin oxidare in organism furnizeaza energie calorica necesara
proceselor vitale si cheltuielilor energetice datorate activitatii profesionale. Astfel de substante
sunt, in principal, lipidele si glucidele;
- substante cu rol plastic, regeneratoare de celule si tesuturi, cum sunt protidele;
- substante cu rol catalitic, cum sunt vitaminele si elementele minerale;
- substante cu rol senzorial, care impresioneaza simturile.
Pentru a putea utiliza substantele complexe din alimente, organismul le hodrolizeaza cu
ajutorul unui echipament enzimatic (existent in sucurile cavitatii bucale si ale tractului gastrointestinal) pana la constituentii de baza.
Substantele valoroase din punct de vedere nutritiv nu sunt asimilate complet in organism.
Gradul de asimilare depinde de mai multi factori, printre care: natura alimentului, gradul de
prelucrare tehnologica, unele proprietati fizico-chimice etc. si este valabil pentru diferitele grupe
de produse alimentare.

GRUPE DE
PRODUSE
ALIMENTARE
Fainuri de grau de
diferite extractii,
produse de panificatie
din aceste fainuri,
paste fainoase, grau,
orez, fulgi de ovaz.
Faina integrala,
paine din faina
integrala, arpacas si
alte grupe similare.

GRADUL DE ASIMILARE IN % PENTRU:


PROTIDE
LIPIDE
GLUCIDE

85

93

96

70

92

94

7. Etichetarea:
8

Pe etichetele produselor alimentare, in afara cazului cand exista exceptii expres mentionate,
trebuie sa apara urmatoarele informatii (cerinte obligatorii de etichetare):
- numele produsului; numele ingredientelor si cantitatea anumitor ingredienti caracteristici sau
categorii de ingredienti;
- data durabilitatii minime sau dataa se folosi nainte de cantitatea neta;
- conditiile de depozitare sau conditii de utilizare, daca este cazul;
- numele sau numele comercial si adresa producatorului sau a celui care a ambalat produsul sau
comerciantului stabilit pe teritoriul Comunitatii;
- detalii referitoare la origine sau provenienta, dupa cum este cazul; indicarea tariei pentru
bauturile alcoolice pentru bauturile la care concentratia alcoolica este mai mare de 1,2% in volum.

8. Publicitatea:
Publicitatea (reclama) finii de gru DOBROGEA se realizeaza respectand prevederile
Ordinului Ministerului Agriculturii 250/531/83 din 2002. Conform acestui ordin, se interzice
mentionarea pe etichet a unor afirmatii precum cinci nule (00000); regina finurilor; fin extra
etc.

9. Termenul de valabilitate:
Pe pungile de faina Dobrogea, ca de altfel pe toate pungile faina indiferent de producator,
nu este mentonata data de fabricatie ci data maxima pana cand poate fi utilizata faina.
La baza stabilirii termenului de valabilitate sta efectarea de analize fizico-chimice,
microbiologice si senzoriale, pana la modificarea a cel putin unuia dintre parametrii analizati.
Analizele se efectueaza prin pastrarea produsului in conditii de depozitare corespunzatoare.
Termenul de valabilitate stabilit este dat de perioada de timp in care produsul pastrat in
conditii de depozitare corespunzatoare nu si-a modificat niciunul din parametrii analizati.
Specialistii societatii stabilesc data durabilitatii minimale (sintagma reglementata pentru
produsele alimentare conform HG 106 din 7.02.2002) pe baza determinarilor fizice, chimice si
microbiologice efectuate pe mostre de produs si in functie de complexitatea procesului tehnologic
utilizat la fabricarea produselor.

10. Depozitarea:
Depozitarea fainii urmareste urmatoarele scopuri:
- asigurarea conditiilor de maturizare a fainii;
- asigurarea unei cantitati de rezerva care sa preia oscilatiile in aprovizionare, depozitul avand
in acest scop o capaciti calculate pentru 6 zile de fabricatie.
Procedeele si conditiile de depozitare a fainii depozitarea se poate face in vrac sau in saci.
Depozitarea in saci reprezprezinta o metoda clasica frecvent utilizata, magaziile de depozitare
trebuind sa asigure urmatoarele conditii de pastrare:
- temperaturi de 10-12C;
9

- umiditatea relativa a aerului 50-60%;


- posibilitatea de a asigura o buna aeresire;
- coeficientul de luminozitate (suprafata ferestrelor pe suprafata pardoselilor) = 0.13
Sacii de faina se aseaza in stive de max 6 randuri inaltime, vara si max 10 randuri iarna. Stivele
se formeaza din faina de acelasi sortiment provenita dintr-un singur lot adica din acelasi macinis,
de la aceeasi moara si avand aceeasi calitate. Fiecare stiva de saci se identifica prin fisa lotului in
care sunt trecute principalele date referitoare la provenienta si calitatea fainii.
In cazul depozitarii fainii pe o perioada mai lunga de timp este obligatorie aeresirea stivelor prin
recladirea lor de 2 ori pe luna vara si cel putin 1 data iarna. Stivele pot fi construite in mai multe
moduri: cate 3, 5 si celulare.
Depozitarea in vrac se face in celule de siloz metalice sau din beton armat si reprez o met
moderna. Pentru fabricele de capacitate mica se prefera celulele de siloz metalice iar pentru cele
mari cele de beton armat.
La depozitarea fainii au loc o serie de procese fizico-chimice, microbiologice si biologice care
produc o serie de transformari asupra calitatii fainii. In conditiile in care se respecta parametrii
normali de depozitare are loc procesul de maturizare al fainii. Maturizarea are ca scop principal
imbunatatirea insusirilor tehnice ale fainii. In conceptia actuala maturizarea este inteleasa ca o
imbunatatire a calitatii glutenului prin oxidarea. In timpul maturizarii fainii au loc urm procese:
- umiditatea se modifica in functie de umiditatea initiala; temperatura din depozit si umiditatea
aerului
- imbunatatirea proprietatiilor tehnice ale fainii prin modificarea in structura si calitatii proteinelor
si a enzimelor proteolitice precum si datorita modificarii glucidelor si enzimelor amilolitice;
- albirea este un process datorat pigmentilor carotenoidici si xantofili din faina sub influenta O2
din aer;
- modificarea lipidelor - continutul in lipide scade ca urmare a hidrolizei sub actiunea enzimei
lipaza iar ca urmare a eliberarii acizilor grasi creste aciditatea fainii.
- imbunatatirea calitatii painii prin cresterea volumului acesteia, scaderea latirii painii coapte pe
vatra;
- imbunatatirea porozitatii si aspectului cojii.

11. Conditii de pastrarea:


Un alt fenomen care are loc la depozitarea fainii dar in conditii necorespunzatoare este
alterarea. Alterarea fainii poate rezulta fie ca urmare a proceselor naturale de natura
microbiologica sau biochimica care au loc in faina fie datorita degradarii ei de catre insecte.
Autoincingerea si mucegairea fainii reprezinta cele mai frecvente manifestari de alterare care au
loc in urma procesului de respiratie. Cu cat respiratia este mai intensa se acumuleaza mai mult O2
si umiditatea care in conditii propice de mediu produc autoincingerea fainii insotita de formarea de
cocoloase fenomen numit si impietrire. De asemenea are loc si mucegairea datorita microflorei
fainii.
Intr-o faza incipienta autoincingerea confera fainii miros de statut, de vechi.
Degradarea fainii datorita insectelor reprezinta in primul rand impurificarea ei cu larve sau adulti
precum si formarea de cocoloase datorita firelor vascoase secretate de insecte. Combaterea
daunatorilor se face prin distrugerea focarelor de infectie si dezinfectarea lor cu sol pe baza de acid
cianhidric. Separarea fainii de insecte se face prin cernere cu site corespunzatoare dar numai pentru
10

indepartarea larvelor, crisalidelor si a insectelor adulte. Acarienii nu pot fi indepartati in acest mod,
faina infestata distrugandu-se prin ardere.

12. Transportul:
Transportul produselor DOBROGEA este realizat prin intermediul societatiilor TRANSSERV
DOBROGEA si DOBROGEA TRANS, membre ale grupului SC DOBROGEA SA.

13. Standardele specifice produsului:


- Certificatul ISO 9001 acordat in anul 2000 de prestigioasa firm Germanisher Lloyd
Certification pentru sistemul de management al calitii recertificare in anii 2003 si 2006 conform
noilor standarde ISO 9000/2000.
Standardul ISO 9001 este unul dintre factorii care favorizeaza comertul international cu bunuri
si servicii; dovada o reprezinta numarul de tari care au adoptat acest standard si sutele de mii de
firme care au obtinut certificare ISO 9001.
Standardul ISO 9001 a fost elaborat pentru o certificare oferita clientilor ca societatea in cauza
functioneaza in acord si pe baza unui sistem de calitate recunoscut international si care este
reprezentativ atat pentru calitatea produselor si serviciilor, cat si managementului organizatie
respective.
Faptul ca o societate a obtinut certificare ISO nu reprezinta simpla obtinere a unui certificat
recunoscut international, ci reprezinta masura in care firma respectiva foloseste anumite practici de
lucru, este constienta de obligatiile sale referitoare la scopul ei in sine, respecta cerintele clientilor
si reprezinta, de fapt, o recomandare generala bazata pe procesele si performantele organizatiei.

14. Asigurarea calitatii/Certificarea calitatii:


- Certificarea ISO 9001/2000 in anul 2004 a filialelor grupului;
- Certificatul ISO 14000 in anul 2005 pentru managementul mediului la nivelul grupului
Dobrogea.
Standardul ISO 14000 este un standard international care permite organizatiilor (firmelor in
special, atat producatorilor de bunuri cat si furnizorilor de servicii, institutelor de cercetare, altor
persoane juridice) sa cunoasca mai bine procesele din cadrul intreprinderii si sa-si minimizeze
efectele negative asupra mediului, in special asupra factorilor de mediu (aer, apa, sol etc.).
ISO 14000 nu se refera la un anumit produs sau serviciu ci la organizatie in general, la procesul
de productie, la modul in care organizatia cunoaste si respecta legislatia de mediu.
- Acreditarea RENAR conform standardelor ISO 45001 in anul 2000 pentru laboratoarele proprii
de analize fizico-chimice i reacreditare n anul 2003 conform ISO 17025/2000;
11

Standardul ISO 17025:2005 prezinta directiile generale referitoare la competentele in


realizarea de teste si calibrari, aceasta incluzand si mostrele.
ISO 17025 este folosit de acele laboratoare care vor sa-si dezvolte sistemul de management al
calitatii, al activitatilor proprii administrative si al operatiilor tehnice proprii.
- Implementarea n toate sectoarele de producie a standardelor HACCP de securitate a
alimentelor;

12

Bibliografie: 1. www.dobrogeagrup.ro
2. Fundamentele stiintei marfurilor (biblioteca digitala ASE)
3. Asociaia Naionala a Industriilor de Morrit i Panificaie din Romnia
(ANAMOB) - 01.10.2005 publicatie bilunara.

13