Freud s-a ocupat de antogeneza si mai putin de filogeneza.

Desi la Freud exista

idei care au fost preluate de Jung nu se acorda o importanta deosebita. Freud si-a bazat
accentul de pe satisfacere pe obiect.
Studiul abaterilor sexualitatii de la scopul considerat normal. Perversiunile erau
considerate semne de degenerescenta organica. Combaterea caracter morbid (Freud: orice
activitate sexuala normala contine elemente perverse si acestea se manifesta in mod
natural la copil).
Perversiunea = situatia in care activitatea sexuala genitala caracteristica
adultului este inl
Freud s-a ocupat de antogeneza si mai putin de filogeneza. Desi
la Freud exista idei care au fost preluate de Jung nu se acorda o importanta deosebita.
Freud si-a bazat constructia pe ideea opozitiei dintre natura si cultura. Intre natura din om
si cultura nu exista nici un fel de continuitate, iar dimensiunea culturala a personalitatii se
constituie prin infrangerea dimensiunii naturale.
Jung considera ca exista continuitate natura si cultura. Arhetipurile sunt factori
naturali care sunt generatori de cultura. Etologia (biologia comportamentului) a
demonstrat ca exista in zestrea genetica instincte sociale.
Teoria lui Freud nu este speculatie teoretica, ci se bazeaza pe o suma de fapte. O parte
dintre ele sunt preexistente psihanalizei.
Ex: cultura antichitatii chine si romane punea accent pe satisfacere si
nu pe obiect. Cultura moderna (datorita crestinismului) schimba accentul de pe
satisfacere pe obiect.
Studiul abaterilor sexualitatii de la scopul considerat normal. Perversiunile erau
considerate semne de degenerescenta organica. Combaterea caracter morbid (Freud: orice
activitate sexuala normala contine elemente perverse si acestea se manifesta in mod
natural la copil).
Perversiunea = situatia in care activitatea sexuala genitala caracteristica
adultului este inlocuita complet de una din activitatile partiale caracteristice copilariei.
Aceste activitati sunt inregistrate de psihanaliza in inconstientul nevroticilor.
Nevroza = negativul perversiunii (Freud). Existenta sexualitatii infantile este
documentata de psihanaliza prin practica. Sexualitatea infantila se bazeaza pe colaborare:
datele existente po + nevroza.
Psihanaliza ca studiu al omului este demers genetic (psihanaliza practica o
arheologie a persoanei adulte si urmareste dezvoltarea de la inceputuri pana la
maturitate).
Psihanaliza este o antropologie genetica. Deosebirea fata de psihologia genetica
consta in faptul ca in timp ce psihologia lui Piaget se ocupa cu studiul structurii
intelectuale, psihanaliza se ocupa de dimensiunea afectiva in spatele careia se afla viata
instinctuala. Psihanaliza studiaza modul in care sunt sociolizate instinctele si devine
posibila edificarea unei personalitati culturale pe baza unei instinctualitati animate.
Freud s-a ocupat de antogeneza si mai putin de filogeneza. Desi la Freud exista
idei care au fost preluate de Jung nu se acorda o importanta deosebita. Freud si-a bazat
constructia pe ideea opozitiei dintre natura si cultura. Intre natura din om si cultura nu

exista nici un fel de continuitate, iar dimensiunea culturala a personalitatii se constituie

prin infrangerea dimensiunii naturale.
Jung considera ca exista continuitate natura si cultura. Arhetipurile sunt factori
naturali care sunt generatori de cultura. Etologia (biologia comportamentului) a
demonstrat ca exista in zestrea genetica instincte sociale.
Sublimare = psihanaliza se ocupa de socializarea instinctelor (cum se face
trecerea de la natura la cultura). Trecerea se face prin reprimarea naturii, adica
majoritatea mijloacelor de aparare ale Eu-lui care reprima anumite dimensiuni ale
naturaletii (refularea) sunt potential patogene. Exista un mijloc de aparare care nu este
patogen: sublimarea. Sublimarea permite o prelucrare a ceea ce este instinctual in om si o
utilizare constructiva a acestei instinctualitati in planul culturii. Sublimarea = mijloc de
aparare al Eului prin intermediul caruia energia instinctului sexual poate fi utilizata
pentru alte scopuri intelectuale, stiintifice, artistice. Aceasta capacitate de sublimare este
specifica doar instinctului sexual uman, spre deosebire de instinctul alimentar care nu
accepta amanari indelungate ale satisfacerii si mai ales nu accepta obiect de substitutie.
Sexualitatea accepta atat amanarea indefinita satisfacerii cat si obiecte substitutive.
Aceasta capacitate face posibila sublimarea. Sublimarea vizeaza in primul rand energia
acelor tendinte ale sexualitatii care nu sunt acceptate cultural. Desi in cadrul sublimarii
energia sexuala primeste alt scocuita complet de una din activitatile partiale caracteristice
copilariei. Aceste activitati sunt inregistrate de psihanaliza in inconstientul nevroticilor.
Nevroza = negativul perversiunii (Freud). Existenta sexualitatii infantile este
documentata de psihanaliza prin practica. Sexualitatea infantila se bazeaza pe colaborare:
datele existente po + nevroza.
Psihanaliza ca studiu al omului este demers genetic (psihanaliza practica o
arheologie a persoanei adulte si urmareste dezvoltarea de la inceputuri pana la
maturitate).
Psihanaliza este o antropologie genetica. Deosebirea fata de psihologia genetica
consta in faptul ca in timp ce psihologia lui Piaget se ocupa cu studiul structurii
intelectuale, psihanaliza se ocupa de dimensiunea afectiva in spatele careia se afla viata
instinctuala. Psihanaliza studiaza modul in care sunt sociolizate instinctele si devine
posibila edificarea unei personalitati culturale pe baza unei instinctualitati animate.
Freud s-a ocupat de antogeneza si mai putin de filogeneza. Desi la Freud exista
idei care au fost preluate de Jung nu se acorda o importanta deosebita. Freud si-a bazat
constructia pe ideea opozitiei dintre natura si cultura. Intre natura din om si cultura nu
exista nici un fel de continuitate, iar dimensiunea culturala a personalitatii se constituie
prin infrangerea dimensiunii naturale.
Jung considera ca exista continuitate natura si cultura. Arhetipurile sunt factori
naturali care sunt generatori de cultura. Etologia (biologia comportamentului) a
demonstrat ca exista in zestrea genetica instincte sociale.
Sublimare = psihanaliza se ocupa de socializarea instinctelor (cum se face
trecerea de la natura la cultura). Trecerea se face prin reprimarea naturii, adica
majoritatea mijloacelor de aparare ale Eu-lui care reprima anumite dimensiuni ale
naturaletii (refularea) sunt potential patogene. Exista un mijloc de aparare care nu este
patogen: sublimarea. Sublimarea permite o prelucrare a ceea ce este instinctual in om si o
utilizare constructiva a acestei instinctualitati in planul culturii. Sublimarea = mijloc de
aparare al Eului prin intermediul caruia energia instinctului sexual poate fi utilizata

pentru alte scopuri intelectuale, stiintifice, artistice. Aceasta capacitate de sublimare este
specifica doar instinctului sexual uman, spre deosebire de instinctul alimentar care nu
accepta amanari indelungate ale satisfacerii si mai ales nu accepta obiect de substitutie.
Sexualitatea accepta atat amanarea indefinita satisfacerii cat si obiecte substitutive.
Aceasta capacitate face posibila sublimarea. Sublimarea vizeaza in primul rand energia
acelor tendinte ale sexualitatii care nu sunt acceptate cultural. Desi in cadrul sublimarii
energia sexuala primeste alt sc

titlu
Visul e calea regala catre inconstient. Freud. Aici i s-a dezvaluit doctorului
Sigmund Freud la 24 iulie 1895 secretul visului momument obelisc din Viena (locul
casei in care Freud a avut visul cand a descoperit sensul visului).
TEORIILE PSIHANALITICE REFERITOARE LA VIS
1. Teoriile stiintifice cele de la sfarsitul secolului XIX erau teorii somatice.
Conform acestor teorii, visul era un fenomen consecutiv reducerii activitatii creierului in
timpul somnului. Aceasta reducere are doua aspecte: pe de-o parte se intrerupe legatura
cu stimulii lumii exterioare, iar pe de alta parte legaturile intracerebrale sunt saracite
datorita somnului. Cu cat activitatea creierului este diminuata cu atat visele sunt mai
absurde. Binz: Dupa cum vedem toate faptele ne indeamna sa consideram visul ca pe un
fapt organic, intotdeauna inutil, adesea morbid. Conform acestei teorii visul nu are nici
un fel de functie psihica, el e un fel de accident, ceea ce-l face intr-adevar inutil; intrucat
e un fenomen organic problema interpretarii nu se pune pentru teoriile somatice.
2. Teoriile populare toate aceste teorii au in comun ideea ca visul e un
fenomen cu sens. Acest sens a fost vazut in mod diferit. Antichitate: sensul visului era
considerat a fi un mesaj divin. O alta viziune ii atribuie un sens profetic. Romantismul
atribuie visului o importanta deosebita, valoarea estetica a unei opere fiind cu atat mai
mare in viziune romantica cu cat opera respectiva era mai apropiata de caracteristicile
onirice. Novalis: Visul este un antidot impotriva regularitatii, monotoniei vietii, visul e
jocul liber al imaginatiei; cu siguranta am imbatrani mai repede fara vise. Intrucat
teoriile populare atribuie visului un sens, pentru ca aceste teorii spre deosebire de cele
somatice se pune problema cailor prin care putem atinge sensul. Teoriile populare pun
pentru prima data problema interpretarii viselor.
In privinta interpretarii exista doua orientari in cadrul teoriilor populare: metoda
simbolica. Aceasta metoda se caracterizeaza prin aceea ca sensul visului e cautat
abordand visul ca pe un intreg, iar acestui intreg i se cauta un corespondent care e mai
inteligibil decat visul. Ca exemplu de folosire a metodei simbolice Freud mentioneaza
interpretarea pe care o da in Biblie Iosif pentru visul Faraonului: 7 vaci grase, 7 vaci
slabe care le devoreaza pe primele; 7 ani belsug, 7 ani foamete in care o sa se devoreze
recolta din cei 7 ani de belsug. Deficientele metodei simbolice: visele cu adevarat
ininteligibile nu ii sunt accesibile; nu exista o tehnica de interpretare, adica o suma de
mijloace care aplicata la orice vis pot sa produca sensuri. Utilizarea metodei simbolice
depinde foarte mult de calitatile personale ale individului, de inteligenta si intuitia sa.
Interpretarea dupa metoda simbolica e mai curand o arta, decat tehnica.

Metoda descifrarii se caracterizeaza prin fragmentarea visului in elemente componente.

Visul e considerat ca un text incifrat ale carui elemente pot fi descifrate daca utilizeaza o
cheie (dictionar de vise) in care gasim o suma de simboluri carora le corespunde diferite
sensuri. Misiunea celui care interpreteaza e de a gasi pentru fiecare element al visului cu
ajutorul acestei carti de vise sensul corespunzator si apoi de a alcatui un sens global din
aceste sensuri partiale. Slabiciunea acestei metode consta in faptul ca respectivele carti
sunt alcatuite arbitrar, in acelasi timp circuland intr-o cultura mai multe carti divergente.
Freud apreciaza mai mult teoriile populare decat teoriile stiintifice din doua
motive: datorita faptului ca aceste teorii recunosc visului un sens; incearca sa gaseasca
metode de interpretare.
CONCEPTIA PSIHANALITICA DESPRE VIS
Asemeni actului ratat, visul e un produs de compromis care satisface in acelasi
timp doua tendinte contradictorii: pe de-o parte e vorba despre dorinta de a adormi care
tine de sistemul psihic constient-preconstient, iar pe de alta parte e vorba despre dorinta
inconstienta care e de natura instinctuala. Functia visului: visul permite o satisfacere
deghizata a dorintei inconstiente astfel incat somnul sa nu fie perturbat.
Conceptia lui Freud despre vis e prima conceptie stiintifica, ea bazandu-se pe o
experienta clinica care confirma mereu ca visul e de fapt realizarea dorintei inconstiente.
Freud a constatat ca pacientii care erau rugati sa asocieze in marginea simptomelor
nevrotice inserau in aceste lanturi asociative vise ceea ce i-a aratat lui Freud ca la fel ca
simptomul visul are legatura cu o idee, reprezentare care scapa controlului constiintei.
Continutul manifest si continutul latent. Analiza oricarui vis din perspectiva
psihanalitica evidentiaza aceste doua tipuri de continuturi. Cel manifest e partea
constienta a unui vis care poate fi comunicata de visator. E vorba despre imaginile,
gandurile, sentimentele pe care visatorul le pastreaza in minte in momentul trezirii si pe
care le poate comunica. Caracteristicile continutului manifest: are un caracter lacunar si
falsificator; e de foarte multe ori ilogic, incoerent; e de foarte multe ori ininteligibil, de
neinteles; poate uneori sa fie neutru din punct de vedere afectiv. Continutul latent e
rezultatul interpretarii continutului manifest. Asta inseamna ca acest continut latent nu
exista pentru constiinta noastra decat datorita acestui demers intermediar care e
interpretarea. In continutul latent intra urmatoarele elemente: resturi diurne (evenimente
diurne din memorie), amintiri din copilarie, impresii corporale, dorinte arhaice devenite
inconstiente in procesul de socializare si intotdeauna aluzii la psihanalist (daca visul se
produce in analiza). Caracteristicile continutului latent: este complet veridic el traduce
fara rest discursul intim al visatorului; comprehensibil, sens coerent. Continutul manifest
si continutul latent sunt de fapt acelasi continut psihic exprimat in doua registre de limbaj
diferite. Continutul manifest nu e altceva decat continutul latent exprimat intr-un limbaj
care sa nu trezeasca vigilenta constiintei. Aceasta traducere din limbajul direct al
continutului latent in limbajul continutului manifest se realizeaza prin intermediul a ceea
ce in psihanaliza se numeste travaliul visului. Travaliul visului e un demers de incifrare
a continutului latent, iar interpretarea e demersul contrar care isi propune sa retraduca
limbajul continutului manifest in limbajul continutului latent.

Ex: injectia facuta Irmei visul fondator. Circumstante: Freud se afla in vacanta
si e vizitat de un coleg in vis sub numele Otto coleg care ii aduce vesti nu intru totul
bune despre starea sanatatii unei paciente a lui Freud Irma in vis. Lui Freud i s-a parut
ca in relatarea lui Otto razbate si reprosul rudelor pacientei nemultumiti de tratamentul
aplicat de Freud. In aceeasi seara, incitat de relatarea lui Otto, Freud incearca sa
sintetizeze pe hartie acest caz pentru a-l prezenta dr. Breuer in vis dr. M. Freud are in
noaptea de 23-24 iulie 1895 visul (Interpretarea viselor). Interpretare: dupa Freud
dorinta din acest vis ar fi de a se razbuna pe Otto care i-a dat vestea rea despre Irma
atribuindu-i lui vina pentru starea pacientei.
Ex: un tata care a vegheat timp indelungat la patul copilului sau bolnav, iar dupa
ce acesta a murit, tatal are urmatorul vis. Contextul: tatal se odihnea intr-o camera
alaturata camerei mortuare, camera in care sicriul cu copilul inconjurat de lumanari
aprinse era vegheat de un batran. Datorita oboselii tatal adoarme si are urmatorul vis:
baiatul se afla langa patul sau ii apucase bratul si ii soptea pe un ton plin de repros Tata
tu nu vezi ca ard! Tatal s-a trezit si a vazut ca batranul adormise si ca lintoliul si un brat
al copilului luasera foc de la o lumanare. Dorinta: fiul sau sa mai fie viu.
Una din obiectiile pe care adversarii psihanalizei le-au adus teoriei freudiene
este ca acesta nu da seama de totalitatea viselor si ca exista vise care nu exprima dorinta
(visele punitive pedeapsa la adresa visatorului). Freud visele punitive exprima o
dorinta care vine dintr-o instanta socializata = Supra Eul.
Ex (din analize contemporane): el fuge de acasa cu nasa, o femeie frumoasa, cu
doi copii reusiti pentru a se casatori cu ea. Apoi revine acasa si o gaseste pe sotia sa intr-o
camera cu doua paturi impreuna cu Ioan Giury Pascu. Acesta se afla in celalalt pat, dar
apoi intra in pat cu sotia sa. Visatorul nu e prea suparat. Pleaca intreband sotia daca sa se
intoarca dimineata sau mai devreme. Dorinte: sotia insarcinata, el ar dori sa-si rezolve
problema sexuala cu alte femei, nasa e o femeie foarte atragatoare; ar dori o alta sotie,
una cu nasa care are doi copii reusiti era legata de nesiguranta sa in privinta faptului
daca viitorul copil era baiat sau fata; de a se deculpabiliza, daca sotia sa are un amant
atunci el e mai putin vinovat pentru gandurile sale de infidelitate.
Ex: viata puternic marcata de relatia cu mama vitrega. Evenimentul decisiv: la
varsta de un an si jumatate, mama naturala a cedat-o unei rude instarite de la oras; motiv
in familia de origine (tara) erau prea multi copii (7) si prea multe fete. Visul: (conflict
cu mama vitrega senila) mama mult mai tanara facea un chiuretaj; doctorul o chiureta cu
degetul, procedeu foarte dureros de care mama se plangea. Dorinte: aceasta mama vitrega
sa fie mai tanara si sa fie mai sanatoasa mental; ar vrea ca mama ei sa nu mai faca alti
copii pentru a ramane copil unic ca sa nu se mai intample ce s-a intamplat in prima
familie; analizanta fiind medic ar dori sa-si pedepseasca mama chiuretand-o dureros
pentru necazurile care i le face; refuzul feminitatii care caracterizeaza aceasta analiza si
dorinta de a fi barbat a avea act sexual ca barbat.

Sdfmsmbmc cjc,asc dsc , csbcs jdfsajk fasjasfsj