Transporturile in Romania

Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport, care se potriveste unui anumit
scop, trebuie sa se tina seama, in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e
vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat, in termeni de tone de marfa sau numar de persoane,
iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa.
Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale, cai ferate si
sosele. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul, o forma particulara de
transport o reprezinta conductele magistrale.
Primele dintre aceste forme de transport, din punct de vedere cronologic au fost cele de
pe rauri si canale. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea, insa ele au suferit un
declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. In Europa au fost construite retele
dense de cai ferate, dar ele au aparut si in zonele mai indepartate, cum ar fi China, India, Japonia,
sau Statele Unite ale Americii. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. In sec al 20-lea
transportul rutier a devenit dominant.
Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de
sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea
permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de
arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea
autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate
camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare
consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate,
transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o
capacitate maxima. Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte
asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a
contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora
nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari
ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier
din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele
ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor.
Unele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aiba ca efect reducerea poluarii,
in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta
introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea
unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si tehnologia avansata a
trenurilor de pasageri, de mare viteza. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce
la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin.
Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale
poluarii.Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani,
care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un
drenaj eficient. Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se
aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa
1

odata cu decaderea Imperiului Roman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au
deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme.
In legatura cu proiectarea autostrazilor, odata ce se constata necesitatea unei autostrazi
intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. Unde este posibil, autostrada ar trebui sa evite
centrele oraselor, suprafetele agricole fertile, regiunile de un pitoresc deosebit si zonele
industriale. Deobicei inginerii proiectanti efecteaza o cercetare generala si planifica mai multe
alternative pe o harta. Dupa stabilirea avantajelor si desavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si
efectueaza o cercetare amanuntita, iar planurile numite schita de proiect sunt apoi publicate si
oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze
la proiect.
Tipurile de transporturi rutiere, spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde
si in regiunile dificil de strabatut ale planetei, facilitand astfel legaturile si comunicatiile,
indeosebi pe distante mici si mijlocii. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata
decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri,
in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total.
Exista mai multe categorii de cai rutiere, in functie de importanta lor :
drumuri de interes local ;
drumuri nationale ;
sosele continentale ;
sosele transcontinentale ;
autostrazi
Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km, iar cea a autostrazilor
se apropie de 100000km.
Pentru a inlezni legaturile rutiere au fost construite poduri, tunele, viaducte ca si in cazul
transporturilor feroviare.
De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi, ajungand la 4000-5000m in Podisul
Tibet si M-tii Anzi si la cca. 2500m in M-tii Alpi.
Magistrale rutiere exista pe toate continentele, unele avand dimensiuni impresionante :
-

Panamericana de peste 27000km care strabate America de la N la S pe latura pacifica ;

Transamazonianul de 5500km ;

Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din N cu cele din sudul celui mai intins
desert al Planetei.

Un rol tot mai important il au autostrazile, primele fiind construite intre cele doua razboaie
mondiale, mai intai in SUA, apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania, Italia. Si in
prezent America de N si Europa de V concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi, la
care se adauga unele tari din Asia de E ca Japonia, Koreea de sud, din Asia de sud-vest (Arabia
saudita, Emiratele Arabe Unite), Australia. Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de
autovehicule, cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in
America de Nord si Europa (Germania, Italia, Marea Britanie, Franta, Spania). Pe alte continente
2

putine tari se remarca in aceasta privinta, intre care Japonia, Brazilia, Australia, Mexic si Coreea
de sud.
Romania
Autostrazi: total: 530 km
Reteaua rutiera: Urmatoarele drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase
europene importante:
E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea);
E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors);
E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad);
E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier);
E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat);
E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu);
E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret);
E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche);
E581(Moscova-Kiev-Chinisau-Albita)
Drumurile judetene si comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80,6% din totalul
drumurilor publice, din care 10,0% sunt modernizate si 32,7% au imbracaminti usoare rutiere.
Regiunea este traversata de 9.951 km de drumuri publice, din care 2.488 km reprezinta drumuri
nationale. Cu toate acestea, infrastructura rutiera necesita modernizare si reabilitare.
Transporturi
Romania are un sistem extins si diversificat de transport, care necesita, insa, imbunatatiri
substantiale. In ultima decada s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativa si
institutionala in domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele
europene si pentru a se imbunatati infrastructura fizica.Comparativ cu statele membre UE si cu
unele tari est-europene, sistemul de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de calitate
slaba.
Analiza sistemului de transport romanesc duce la urmatoarele concluzii:
- transportul intern, desi diversificat, are o capacitate insuficienta de transport al bunurilor si
pasagerilor, in special in unele zone si in anumite perioade ale anului (sezonul de vara,
sfarsitul de saptamana);
- infrastructurile de transport din Romania nu sunt suficient dezvoltate si necesita investitii
importante pentru a fi la nivelul standardelor europene,
-accesul la coridoarele vest-europene, ca si la cele din Europa de Est si de Sud-Est, este
limitat si dificil, din cauza capacitatii reduse de transport si a calitatii infrastructurii fizice
specifice (numai 100 km de autostrazi, drumuri nationale nemodernizate etc.);

-localizarea Romaniei la intersectia a numeroase drumuri care leaga Europa de Vest si cea de
Est, ca si Europa de Nord cu cea de Sud, precum si situarea tarii pe axele de tranzit intre
Europa si Asia, subliniaza importanta existentei unei infrastructuri dezvoltate;
-accesul Romaniei la Marea Neagra si la Dunare reprezinta o oportunitate si un argument
pentru a creste volumul transporturilor pe apa, luandu-se in considerare costurile scazute
ale acestui tip de transport, comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.
Reteaua drumurilor publice face parte din patrimoniul national si constituie infrastructura
rutiera pe care se desfasoara majoritatea transporturilor de pasageri si marfa.
Avand o distributie uniforma pe teritoriul Romaniei, reteaua de drumuri publice insumeaza
158.488 km., din care 14.824 km. sunt drumuri nationale, 35.896 km. drumuri judetene, 27.759
km. drumuri comunale si aproximativ 80.000 km strazi din intravilanul localitatilor. Reteaua
rutiera de drumuri nationale se compune din 570 km. de autostrazi si 14.711 km. drumuri
nationale, avand o pondere de 9,3 % din totalul retelei de drumuri publice.Cea mai importanta
din punct de vedere economic si al traficului de tranzit este reteaua de drumuri europene
(internationale), care traverseaza Romania, in lungime totala de 5.572 km., constituita din 11
trasee, cele mai importante fiind incluse in coridoarele de transport paneuropean.
Programul de dezvoltare a autostrazilor Pitesti-Bucuresti-Constanta a inceput in 1997 cu
proiectul de Dezvoltare si Reabilitare a Autostrazii Bucuresti-Pitesti, co-finantat de BERD si
Guvernul Romaniei si se va continua cu constructia autostrazii Bucuresti-Constanta, co-finantat
de BEI, Guvernul Romaniei si, potential, Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA.
Agentii economici - operatori de transport -, ca urmare a legislatiei moderne si libere
existente in domeniul transporturilor, au fost stimulati pentru dezvoltarea unor activitati private,
achizitii de autovehicule, permanetizarea relatiilor comerciale si contractarea activitatii de
transport. In transportul public de marfa isi desfasoara activitatea cca. 25.000 operatori de
transport, iar in traficul de persoane cca. 1.500 operatori. Din acestia, cca. 6.000 activeaza si in
transportul international de marfa, iar cca. 500 in transportul international de persoane. Cea mai
mare parte a operatorilor de transport marfa si persoane sunt operatori privati, ponderea
prestatiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. 60%.
In ultimii ani, parcul de autovehicule a inregistrat o crestere permanenta.In transportul
rutier se aplica cu succes tehnicile de evidenta informatizata si, in special in transportul
international, se utilizeaza telefonia mobila GSM sau monitorizarea circulatiei prin sistemul
GPS.O preocupare majora in ceea ce priveste transportul rutier o constituie dezvoltarea durabila
si diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonica.Ca
urmare, normele de omologare pentru autovehicule si de inspectie tehnica periodica au fost
aliniate la prevederile in domeniu din Uniunea Europeana.Organizarea transporturilor rutiere
respecta in cea mai mare parte acquis-ului comunitar, conditiile de acces la profesie si la piata
fiind asemanatoare cu cele din Uniunea europeana.
Pentru realizarea nivelului actual de integrare, Romania a primit un sprijin substantial din
partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii si lucrari de importanta majora in domeniul
legislativ, siguranta rutiera, dezvoltarea infrastructurii etc.