Cteva aspecte privind casele de toleranf din Oradea in perioada 1850-1914

ron TTS*
Abstract: This paper focuses on the presentation o f Oradea brothels in the second half o f the nineteenth
century and early years o f the twentieth century. Thus entering in the problem ofprostitution in a time when society
tolerate more than accept that phenomenon. To research this problem, we used unpublished records from National
Archives Service o f Bihor County such as judicial, administrative texts, police declarations, and evidence o f
prostitutes. In addition to these documents, we used scientific literature. From historic arsenal to highlight the
information aboirt bordels, I used comparison, and synthesis method.
Keywords: bordels, prostitution, Oradea

Introducere
Dup cum ne arat

titlul, n aceast lucrare ne-am axat pe prezentarea caselor de

toleran^ din oraul Oradea, in a doua jumtate a secolului al XlX-lea i la nceputul secolului al
XX-lea, intrand astfel i. in problematica prostitu^iei, subiect foarte pufin cercetat pn in zilele
noastre1. Am incercat s dm un rspuns la ntrebrile: cin a condus o astfel de institufie? Unde
le gsim i cum au funcfionat bordelurile i, nu in ultimul rnd ce putem s spunem despre
prostituate i clientela acestora?
Pentru a cerceta aceast viaf nchis am recurs in primul rnd la analiza documentelor
inedite aflate la Arhivele Nafionale-Serviciul Judefean Bihor, precum si la texte juridice,
administrative, declarafii politieneti, mrturii ale prostituatelor, etc. Pe lng aceste documente
y
inedite am folosit i o parte din literatura de specialitate . Mai multe lucrri au aprut in reviste
de specialitate, precum Aetas3, Rubicon, Histria , Budapesti Negyed6, Szabadsg1, Valsg8,

* masterand, anul II, master Istoria Vestului Rotnnesc, Facultatea de Istorie, Relafii Internationale, tiin{e Politice
i tiin{ele Comunicarii, Universitatea din Oradea, e-mail: toul_90@ yahoo.com
1 Lucin Drmu, mtr-o lucrare, ne spune c istoriografia prostitufiei romna este ntr-o faz a inifierii. La aceai
concluzie a ajuns i Lederer Pl despre prostitujia in istoriografia maghiar. In schimb n istoriografia altor nafiuni
avem lucrri foarte bne i bogate. Dintre care putem aminti pe Jacques Sol, Passin charnelle et socit urbaine d
Ancien Rgime: Amour vni, amour libre et amour fou a Grenoble au milieu de regne de Louis XIV, Villes de L
Europe mediterranenne et de l Europe occidentale du Moyan Age, Actes du colloque de Nice, 1967, 27-28 marti,
Annales de la Faculte des Lettres et Sciences Humanies de Nice 9-10 (1969), p. 211-232, Richard C. Cobb, The
Police and the People: French Popular Protest, 1789-1820, Clarendon Press, Oxford, 1970, p. 234-239, Brian
Pullan, Rich an dP oor inRenaissance Venice, Harvard University Press, Cambridge, 1971, p.376-394, Judith R.
Walkowitz s Dniel J. Walkowitz, We are nt Beasts o f the fie ld : Prostitution and the Poor in Plymouth and
Southampton Under the Contagious Diseases Act, Feminist Studies 1, no 3/4, 1973, Judith R. Walkowitz, The
Making o f an Outcast Group: Prostitues and Working Women in Nineteenth-Century Plymouth and Southampton,
Richard J. Evens, Prostitution, State and Society in Imperial Germany
2 Cele mai importatante lucrri au aprut din creionul lui Judith R. Walkovitz, Jacques Rossiaud, Frances Finnegan,
E.M. Sigsworth, Alain Corbin, Richard J. Evans Laure Adler etc.
3 Vezi GNTNER Pter, A soproni prostitci trtnete, in: Aetas, 1997/1.szm, http:/ /www. epa. hu/ 008 00/ 008
61/00004/1997_t3.html (Letlts ideje: 2012.02.05)

101

Budapest a vroslakk folyirata9, dar i in altele10. Din aceast ultim categorie trebuie s
menfionez lucrarea lui Szab dn, autorul fiind primul istoric din Oradea care a avut
preocupri legate de acest subiect11. Au aprut lucrri n privind unele localitfi din Monarhia
Austro-Ungar, precum Gyulafehrvr (lba Iulia)12, Kolozsvr (Cluj-Napoca)13, Miskolc14,

4 Vezi Nmeth Gyrgy, A hetairk szabadsga. Prostitci Hellasban, In: Rubicon, 2007/8. szm, Tegyey Imre,
Aphrodit jtkai, in: Rubicon, 1994/6. szm, Fldi Andrs, Prostitci s a rmai jo g , Rubicon, 1998/7. Szm,
GeszthelyiTams, A gynyrk forrsa. Pompeji erotikus emlkei, in: Rubicon, 1994/6.szm, Katus Lszl, Megvan
az ideje az lelsnek. A hzaslet egyhzi elrsai a kora kzpkorban, in: Rubicon, 1994/6.szm, Magyar Lszl
Andrs, Bordlylet a renesznsz Itliban, in: Rubicon, 1998/6.szm, goston Gbor, A rgi Konstantinpoly
erklcse, in: Rubicon, 1998/7.szm, Forrai Judit, A bujakr trtnete, in: Rubicon, 1998/6. Szm, Idem, Kufroks
kurtiznok. A hazai lenykereskedelem virgkora, in: Rubicon, 1991/3. szm, MEZEY Barna, Bntetjog s
szexualits Magyarorszgon. A nemi bncselekmnyek megtlsnek vltozsai (1619. szzad), In: Rubicon,
1998/7. szm, Vadsz Sndor, Prizs rmlnyai, in: Rubicon, 1998/7. szm, Szcsnyi Mihly, Garniszllks
kjntelepek, in: Rubicon, 1998/7. szm, Susan Zimmermann, Nemisg, tisztessg s szegnysg. A nkkel s a
prostitcival kapcsolatos vita s politika Bcsben s Budapesten a szzadforduln, in: Rubicon, 1998/7. szm,
Krnitz Mariann, A prostitci s a szervezett bnzs. A magyarorszgi prostitci tablja a 20. szzad vgn, In:
Rubicon, 1998/7. szm
5Vezi FORRAI Judit, Prostitci a rgi Budapestem, in: Histria, 1993/8. szm
6Vezi Pernyi Roland, A "figyel, megelz s felfedez" rendrsg, In: Ger Andrs (Fszerk.) Budapesti negyed,
47-48, szm, Kiadja Budapest Fvros Levltra, 2004, Vargha Dra, A bn medikalizlsa, In: Ger Andrs
(Fszerk.) Budapesti negyed, 47-48, szm, Kiadja Budapest Fvros Levltra, 2004, MTAY Mnika,
Agycentizk a szzadforduln, in Ger Andrs (Fszerk.) Budapesti negyed, 47-48, szm, Kiadja Budapest Fvros
Levltra, 2004, Forrai Judit, Kvhzak s kjnk, In. Ger Andrs (Fszerk.), Budapesti Negyed, 2004, 43-44.
szm, Kiadja Budapest Fvros Levltra, 2004, 121-130 o.,
7 Vezi Asztak Lajos, Kolozsvr-kzelrl in: Szabadsg, 2008/24 septembrie, 8, 15, 22, 29 septembrie
8 VeziAnkaLszl, A budapesti prostitci s szexpiac trtnete a boldog bkeidben, in: Valsg, 2008/12. szm
9 S Lsd Szcsnyi Mihly, Egy p esti kuplerj 1889-ben. A bordlyrendszer mkdse s talakulsa a kzpkortl
a 19. szzad vgig, in: Budapest a vroslakk folyirata, 2010/7. szm, Idem, Egy p esti kjntelep 1934-bl.
Intzmny a j erklcs s a j zls vdelmben, in: Budapest a vroslakk folyirata, 2010/nr.9
10 Vezi Szcsnyi Mihly, A budapesti prostitci talakulsa az 1960-as vekben, in: URBS Magyar Vrostrtneti
vknyv vol. V., Budapesta, 2010, p. 311-328
11 SZAB dn, Aspecte ale prostitufiei ordene la sfrfitul secolului al XlX-lea inceputul secolului al XX-lea,
manuscris, p. 3 (in continuare vezi Aspecte aleprostitufiei ordene...)
12 Vezi Lucin DRMU 2003, 225-248 o.
13 Vezi Gyarmati Zsolt, A kolozsvri prostitci dualizmuskori szablyozsa, in: Idem-Geambau Rka (szerk.),
RODOSZ tanulmnyok, Kzgazdasg-, jo g - s trtnettudomny IV., Editura Kriterion, Kolozsvr, 2003, p. 187203, BOKOR Zsuzsa, Prostitcis intzmnyek vltozsa a kt vilghbor kztti Kolozsvron, Disertajie de
doctorat, ELTE, Budapesta, 2012, Idem, Nk a deviancia hatrn... A z tmenet asszonyai Kolozsvron az 1920-as
vekben, in: Bak Boglrka-Tth Eszter Zsfia (szerk.), Hatrtalan nk. Kizrtak s befogadottak a ni
trsadalomban. Nyitott Knyvmhely, Budapesta, 2008. P. 165-180, Idem, Szomor szmzttek a szerelem
tndrkertjeiben. A kt vilghbor kztti kolozsvri prostitultak (szub)kulturlis konstrukciirl, in: Jakab Albert
Zsolt-Keszeg Vilmos (szerk.): Csoportok s kultrk. Tanulmnyok szubkultrkrl. BBTE Magyar Nprajz s
Antropolgia Tanszk - Kriza Jnos Nprajzi Trsasg, Kolozsvr, 2007, p.195-217, Idem, Jeligm Nagyszer
rm ri nk prostitcija Kolozsvron a kt vilghbor kztt, in: Tabula 2006. (9) 2, p. 161-186, Idem, Az
orvos s pciensei... Prostitci, szablyozs, orvostrsadalom a kt vilghbor kztt. In: Korunk 2006. 10, p.
114-119, Idem, Technikk a prostitultak marginalizlsra s a nemzeti trbl val kizrsra, in: Jakab AlbertZsolt - Szab A. Thtm (szerk.): Lenyomatok. Fiatal kutatk a npi kultrrl. 5. Kriza Knyvek, Kolozsvr,
2006, p. 215-235, Idem, Promiszkuus rinbl futbrcs, futbrcsbl hivatsos prostitult. Technikk a
prostitultak marginalizlsra s a nemzeti trbl val kizrsra, In: Regio 2005 (16) 3. 47-66 o, Idem, A
prostitult teste mint az orvosi hatalom nlegitimcis eszkze a kt vilghbor kztti Kolozsvron, in: Jakab
Albert-Zsolt - Szab A. Thtm (szerk.): Lenyomatok. Fiatal kutatk a npi kultrrl. 4. Kriza Knyvek,

102

Eger15, Budapest16, Gyr17, Sopron18, Szkesfehrvr19, Keszthely20, Pcs21, Veszprm22 dar i

despre altele.
Pentru a scoate in eviden{ informa^iile legate de casele de toleranf, dintre metodele
aflate in arsenalul unui istoric am folosit, in primul rnd, metoda comparapei i a sintezei.
Casele de toleranf
O persoan care nu cunoaste problematica prostitutiei, auzind expresia case de
toleranj, in cele mai multe cazuri se gndete, eredem ni, la viafa inchis a bordelurilor. ns
daca ne uitm atent la lumea dragostei cumprat pe bni, putem constata c prostitufia a intrat in
toate sectoarele lumii divertismentului. Astfel, in categoria caselor de tolernsa au intrat
cafenelele, berriile, unele restaurant i casele de rendez-vous. In paralel cu acestea, s-a
diversificat i activitatea prostituatelor, ele devenind cntre^e, dansatoare, dar i altele.23 n
aceast lucrare ins ne oprim la prezentarea lumii bordelurilor din Oradea lsnd pe dinafar

Kolozsvr, 2005. 65-100 o., Idem, rdgi vagy angyali cselekedetek? Megjells, tolerancia, kirekeszts - a
prostitci s trsadalmi kezelsmdja, n: Helikon 2005. (XVI.) 11, p. 12-13
14 Vezi Prelegerea lui Szchnyi Mihly, in Conferinfa anual a Cercului Hajnal Istvn, cu lucrarea intitulat Piacok
a trsadalomban s a trtnelemben, Debrecen 2012
15 Vezi Horvth Lszl, Adatok az egri prostitci jkori trtnethez, in: Archvum, 1996/14, Eger
16 Vezi Miklssy Jnos A budapesti prostitci trtnete, Npszava Kiad, Budapest, 1989, FORRAI Judit,
Prostitci a rgi Budapestem, in: Histria, 1993/8. szm, Idem, Kvhzak s kjnk, in. Ger Andrs (Fszerk.),
Budapesti Negyed, 2004, 43-44. szm, Kiadja Budapest Fvros Levltra, 2004,121-130 o., ANKA Lszl, A
budapesti prostitci s szexpiac trtnete a boldog bkeidben, n: Valsg, 2008/12. Szm, SZCSNYI Mihly,
Egy p esti kjntelep 1934-bl. Intzmny a j erklcs s a j zls vdelmben, in: Budapest a vroslakk folyirata,
2010/9. szm, Idem, Egy p esti kuplerj 1889-ben. A bordlyrendszer mkdse s talakulsa a kzpkortl a 19.
szzad vgig, in: Budapest a vroslakk folyirata, 2010/7. szm, Idem, A budapesti prostitci talakulsa az
1960-as vekben, in: URBS Magyar Vrostrtneti vknyv vol. V., Budapesta, 2010, p. 311 -328, Idem, Vzlat a
budapesti garni szllk trtnetbl, in. Bana Jzsef (Szerk.), Piroslmps vszzadok, Gyr Megyei Jog Vros
Levltrnak kiadvnya, Gyr, 1999, Idem, Prostitultak trben s idben. A prostitcira vonatkoz
szablyrendeletek vltozsai 1867-1927 kztt, la conferinfa doctoranzilor de la ELTE, intitulat Nyitott
trsadalomtrtnet 4. A z ELTE BTK Trtnettudomnyi Doktori iskola Trsadalom- s Gazdasgtrtneti
programjnak doktorandusz-konferencija, Budapesta, 2010 , Idem, A prostitci sznterei s intzmnyei Budapest
terletn a 18. szzad vegetl a 20. szzad kzepig, la conferm^a intulat Vrostrtneti eladsok c. konferencia,
Budapest Fvros Levltrnak Levltri Napja, Budapest, 2010
17 Vezi Bana Jzsef, A bordlyhzak kialakulsa Gyr vrosban (1848-1919), n. Bana Jzsef (Szerk.), Piroslmps
vszzadok, Gyr Megyei Jog Vros Levltrnak kiadvnya, Gyr, 1999, p. 5-14
18 Vezi GNTNER Pter, A soproni prostitci trtnete, n: Aetas, 1997/1. szm http:/ /www. epa. hu/ 008 00/ 008
61/00004/1997_t3.html (Timpul descrcrii: 2012.02.05), Idem, A soproni prostitci szablyozsa s szerkezete
orszgos sszehasonltsban a szzadforduln, in. Bana Jzsef (Szerk.), Piroslmps vszzadok, Gyr Megyei
Jog Vros Levltrnak kiadvnya, Gyr, 1999, p. 33-44,
19 Vezi Csurgai Horvth Jzsef, Szkesfehrvr s a prostitci (Fehrvr piros lmps szzadai), n. Bana Jzsef
(Szerk.), Piroslmps vszzadok, Gyr Megyei Jog Vros Levltrnak kiadvnya, Gyr, 1999, p. 45-54
20 Vezi Halsz Imre, Keszthelyi szerelmi szabadfoglalkozsak a 19. Szzad msodikfelben, n. Bana Jzsef
(Szerk.), Piroslmps vszzadok, Gyr Megyei Jog Vros Levltrnak kiadvnya, Gyr, 1999, p. 63-106
21 Vezi Mrfi Attila, A prostitci szablyozsa Pcsett a dualizmus veiben, in. Bana Jzsef (Szerk.), Piroslmps
vszzadok, Gyr Megyei Jog Vros Levltrnak kiadvnya, Gyr, 1999, p. 117-124
22 Vezi Hogya Gyrgy, rmlnyok s bordlyhzak Veszprm vrosban, Viza Kft, Veszprm, 2008
23 Laure ADLER, Casele de toleranf ntre 1830 i 1930 (Traducere de Irina Cristea), Editura Corint, Bucureti,
2004, p. 149, 152, 154, 157, (n continuare vezi Laure ADLER, Casele de tolerant...)

103

celelalte tipuri de case de toleranf.

Chiar de la nceput, trebuie s men|ionm faptul c primele bordeluri modeme au aprut
n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea i la nceputul secolului al XlX-lea, in marile orae
ale Europei precum Londra, Paris, Berlin, Amsterdam i altele. Ulterior, de aici s-au rspndit in
24 A
toate oraele intrate n faza de inflorire in pln administrativ, industrial, demografic etc. In
aceste localuri statul transfer responsabilitatea administrafiei publice, polipi i a medicilor.
Drept urmare, in fiecare ora vor exista regulamente proprii de functionare. Un exemplu timpuriu
avem in Parisul anului 1829.25 n cadrul monarhiei Austro-Ungare n-a existat nici o lege pentru
reglementarea prostitutiei. Putem aminti drept exemplu doar Legea Sanitar (Legea XIV din
1876) in cazul oraselor care au adoptat unul dup altul regulamente proprii de funcfionare.
Primul a fost Pesta cu regulamentul din 1867, fiind urmat de orae precum: Gyr in 1890,
Kecskemt in 1896, Veszprm in 1891, Pcs in 1903, Budapesta in 1909. n ceea ce privete
Transilvania la Gyulafehrvr (lba Iulia) a aprut in anul 1880, la Szszsebes (Sebe) i
9
/v
Nagyenyed (Aiud) in 1885, iar la Abrudbnya (Abrud) in 1905 . In Oradea, primele
regulamente de functionare au fost concepute pe la mijlocul secolului al XIX- lea, dar din pcate
acestea nu s-au pstrat. Cl dinti regulament pe care 1-am putut cerceta dateaz din 18 8827. Din
aceasta reiese c in Oradea i Transilvania reglementrile au aprut in generl mai repede dect
in alt prfi ale monarhiei Austro-Ungare.
Despre numrul caselor de toleranj nu avem prea multe informatii. tim doar c in 1867,
18 bordeluri dispuneau de autorizatii de functionare, numrul acestora scznd in 1888 la 11, ele
fiind totui suficiente pentru un oras cu o populatie de aproximativ 25 000 locuitori. Pentru anul
1915 exista date complete, in sensul c functioneau 7 bordeluri, cu 74 de prostituate, pe lng

98
care mai erau 30 de prostituate libere si 21 aflate sub supraveghere politieneasc .
Astfel, exist documente care se refer la faptul c majoritatea bordelurilor au fost
amplasate in strzile: Holdvilg, Vitz, Peczesor, Rvid i Szarvas-sor, dar gsim i in strzile
Gyepsor, Kisfuves i Kismagyar.29 Regulamentul de functionare stabilea locurile unde puteau fi
amplasate bordelurile, respectiv numai in locurile mai ferite si nici ntr-un caz, in apropierea
scolilor sau a institutiilor publice. Analiznd aezarea caselor de prostitufie putem afirma c
majoritatea lor se gseau n partea exterioar a oraului n apropierea Cazrmii Imperiale i
fi

24 Eduard FUCHS, Az jkor erklcstrtnete vol. III., Edifia a Il-a, Editura Vilgirodalmi Kiads, p. 92 (n
continuare vezi Eduard FUCHS, Az jkor erklcstrtnete...)
25 Laure ADLER, Casele de tolerani..., p. 57
26 HOGYA Gyrgy, rmlnyok s bordlyhzak Veszprm vrosban, Veszprm, 2008, p. 46-54, LEDERER Pl
(coordonator), A nyilvnval nk Prostitci, trsadalom, trsadalomtrtnet, Editura j Mandtum, Budapesta,
1999, p. 333-385, Lucin DARAMU, Premise pentru o monograjie urban a prostitutiei. Registrul prostituatelor:
indicator al striiprostitutiei ojiciale, in Radu MRZA, Laura STANCIU (Coordonatori), Cum seriem istoria?
Apelul la ftiinte $i dezvoltrile metodologice contemporane, Editura Aetemitas, lba Iulia, 2003, p. 248 (in
continuare vezi Lucin DRMU, Premise pentru o monografle urban a prostitutiei...)
27 Ibidem, ds, 611, f. 151
28 Adorjn Pter, A halott vros, 1940, p. 90
29 Arhivele Nationale- Serviciul Judetean B ihor,/o/ Primria Municipiului Oradea. Consiliul orsenesc, ds. 611,
f. 151, (in continuare vezi A.N- S.J.Bh,fon dP rim ria...)

104

Regale (Csszri s Kirlyi huszr laktanya), coala Regal Maghiar de Cadefi (Magyar Kirlyi
Honvd Hadaprd Iskola), Cazarma Artileriei (Tzr laktanya), Cazarma husarilor (Honvd
Huszr laktanya) i nu in ultimul rnd in zna Pia^a Mar (Nagy Vsr Tr). Motivul din care
bordelurile sunt amplasate n acest fel il gsim in regulament, care clarific c o astfel de
institutie nu poate fi in vecintatea unui lca religios, a unei coli, a unui colegiu, pensiune etc.
Avnd in vedere amplasarea bordelurilor din Oradea, se observ faptul c din punct de vedere
economic, patroanele acestora au gsit cele mai bne locuri deoarece o mar parte a clienjilor
proveneau din rndul soldajilor, dar nu trebuie s lsm n afar nici casele de toleran^ din
strada Szarvas-sor aflat in apropierea pie^ei. Aceast afirma$ie este subliniat i n literatura de
specialitate. 30
Majoritatea caselor de toleranf functionau inc de la inceputul secolului. Acest fapt este
subliniat de cazul lui Kdr Gyrgy, care a cumprat o cas cu etaj cu 64000 de coroane31. n
aceast cas a funcponat un bordel deja de la inceputul secolului al XlX-lea. Ct despre
bordelurile n sine putem spune c intrarea se facea doar prin curte, iar perdelele trebuiau s fie
trase toat ziua. nuntru ra interzis muzica, precum i consumul de buturi_ alcoolice.
Interiorul bordelului varia n unctie de gustul si posibilitjile financiare ale r darui patron. In
cele mai multe cazuri ra compus dintr-un slon frumos mobilat si cteva camere, dar altele erau
foarte pompoase, cu oglinzi venetiene si lumin electric, dup cum relata un martor.32
Ca s nfelegem mai bine via|a din aceste localuri, n continuare vm ncerca s analizm
cteva elemente ale prostitutiei ordene, si anume ne vm referi la proprietarii caselor de
toleranf, api la prostituate si clientela acestor localuri.

Madamele
Referitor la proprietarii bordelurilor putem realiza un tablou, aproximativ complet, in ceea
ce priveste provenienta etnic, confesional, social. Astfel, majoritatea lor erau de origine
maghiar, ceilalti fiind evrei si romni. n ceea ce privete apartenenta confesional, dup cum
reiese din cele spuse anterior, majoritatea erau de religie reformat , romano-catolic si grecocatolic35. Printre documentele cercetate nu am gsit proprietari cu mentiunea ca ar apartine
religiei ortodox. Majoritatea celor care triau dintr-o afacere asemntoare proveneau de la
periferia societtii. Putem gsi printre acestia spltorese36, moase37, casierite38 si buctrese39,
30 GNTNER Pter, A soproni prostitci trtnete (1862-1918), In., Aetas, 1997, nr. 1 http://www.epa .hu /00800
/00 861 / 00004/1997_t3.html (Timpul descrcrii: 2012.02.05. 21:32)
31 A.N- S.J.Bh, fo n d Prim ria..., ds. 611, f. 91 (in continuare: A.N-D.J.B.H, fon d Prim ria...)
32 A.N- S.J.Bh, fo n d Primria... ds. 723, f. 66
33 Ibidem, ds. 723, f. 10
34 Ibidem, ds. 804, f. 9
35 Ibidem, ds. 434, f. 97
36 Ibidem, ds. 804, f. 9
37 Ibidem, ds. 804, f. 75
38 Ibidem, ds. 434, f. 15
39 Ibidem, ds. 723, f. 10

105

desigur au fost si proprietari care proveneau dintr-un strat superior. n ceea ce priveste
provenienta geografic, putem aflrma c majoritatea erau persoane nscute in alt localitti, din
Sibiu40 spre Cluj Napoca41, pn la Salonta42. ns nu toat lumea putea s devin proprietar.
Pentru a obtine autorizatia de functionare trebuia dovedit faptul c persoana nu a fost acuzat de
nici o instant judectoreasc, c moralitatea acesteia este fr cusur, dovedind-o cu un certificat
de moralitate 43 Pe baza acestuia, Consiliul orsenesc hotrea acordarea sau nu a autorizatiei de
functionare. Pe baza informa^iilor analizate putem confrma c majoritatea au primit autorizajie
de functionare pentru deschiderea a unei bordel.44
De obicei patroanele sau altfel zis madamele, in afara supravegherii s-au ocupat si de
recrutarea fetelor. Aceast activitate a prezentat i criv factori de risc, fiindc patroana nu avea
nici o garami dac prostituata respectiv este sau nu bolnav, dac are sau nu datorii. 45 La
Oradea s-a inregistrat un caz in care o patroan a condus un bordel mpreun cu soful ei sau
impreun cu fiica sa. Eu i mama am depnut pn acum aceast afacere, ceea ce este atestat de
contractul de cumprare in originaV.46 Numai in dou cazuri gsim bordeluri conduse de
brbafi. Avem consemnate numele femeilor care au condus case de toleran| la Oradea in a doua
jumtate a secolul al XlX-lea i inceputul secolului al XX-lea: Weinber Mihlyn47, Kellner
Gzn48, Kiinka Istvnn49, Bumbr Lszln50, Blint Istvnn51, Mller brahmn52,
Krzsi Istvnn53, Mszros Lujza54, Papi Krolyn55, Vass Blintn56, Kdr Jzsefh57,
Kirly Gyrgyn58, Dudra Czecilia59, Silberg Mrkusn60, Czra Flr61, Cziki Anna62 Dombi
Lajosn63, Cz. Nagy Istvnn64, Frenkel Nina65, Szab Dnieln66, Szab Erzsbet67, Lvy
Rza68
40 Ibidem, ds. 723, f. 27
41 Ibidem, ds. 723, f. 9
42 Ibidem, ds. 804, f. 42
43 Ibidem, ds. 723, f.9
44 Ibidem, ds. 804, f. 6-8, 10, Ibidem, ds, 723, f. 9
45 Laure ADLER, Casele de toleran^..., p. 61, 64
46 Textul in originar: n s desanym eddig is kzsen brtuk az zletet, amit bizonyt az zlettvtelrl szl
eredeti szerzds is" Ibidem, ds, 804, f. 83
47 Ibidem, ds. 723, f. 39
48 Ibidem, ds. 723, f. 53
49 Ibidem, ds. 648, f. 23
50 Ibidem, ds. 648, f. 26
51 Ibidem, ds. 648, f. 19
52 Ibidem, ds. 804, f. 42
53 Ibidem, ds. 804, f. 12
54 Ibidem, ds. 804, f. 75
55 Ibidem, ds. 804, f. 76
56 Ibidem, ds. 804, f. 74
57 Ibidem, ds. 723, f. 7
58 Ibidem, ds. 723, f. 27
59 Ibidem, ds. 611, f. 117
60 Ibidem, ds. 434, f. 20
61 Ibidem, ds. 434, f. 64
62 Ibidem, ds. 434, f. 66
63 Ibidem, ds. 804, f. 83

106

Prostituatele
Prostituatele trebuiau s se prezinte obligatoriu la Cpitanul de polip, pentru a fi luate in
evident si pentru a li se elibera un fel de act de identitate numit brca, in care erau trecute
datele personale: numele, data i locul nasterii si intr-o parte special, figurau vizele medicale.
Starea snttii ra stabilit de ctre medic si nu putea lipsi din documentul personal, care trebuia
artat la cererea clientului. Proprietarul asigura locul de dormit si mncarea, in acelasi timp el
ra responsabil si pentru controlul medical al fiecrei prostituate.
Totui trebuie s facem distinctie intre prostituate: pe de-o parte, erau prostituate care-si
desfsurau activitatea in cadrul bordelurilor, iar pe de alt parte erau prostituate care nu locuiau
n bordel, desfsurnd o activitate pe cont propriu si mai ra o categorie de fete aflate sub
supraveghere politieneasc, in aceast categorie fiind incluse casieritele, vnztoarele de tigri,
receptionerele de la hotel si osptarele. n generl, fetele uoare proveneau din familiile
muncitoreti si de mici meseriai. ntr-o anchet sociologic se arat c o treime din prostituate
proveneau din mediul rural, dou treimi din mahalale69. Lucin Drmu vorbete despre
mobilitatea permanent a prostituatelor intre localittile urbane din toat Transilvania, ajungnd
*

la concluzia c doar un procent sczut din ele practicau

meseria
n oraul natal 70 . De multe ri,
din viata acestor femei lipsea educatia moral, respectiv cea religioas. Pentru fetele care veneau
de la sate posibilittile erau asemntoare: tinere, naive, frumoase, venite din mediul rural,
deveneau uor victime ale patronilor caselor de tolerant. Legea prevedea ca prostitutia s fie
practicat doar de fetele care mpliniser deja 17 ani 71 . Cariera de prostituat ra in generl
scurt, aproximativ pn la 30-35 de ani.
Prostituatele aveau anumite obligatii: s respecte i regulile nescrise, s se prezinte
79
periodic la control medical, de dou ri pe sptmm, luni si vineri . In cazul in care
prostituata se dovedea a fi bolnav, ea ra obligatoriu transportat la spital, neputndu-i relua
activitatea dect dup o refacere complet. Alt reguli impuneau o baie regulat, cl putin
T\
sptmnal, li se interzicea purtarea hamelor provocatoare pe strad . Aceast via| putea fi
abandonat oricnd, prostituatele avnd libertatea de a prsi bordelurile, ins in acest caz, aveau
obligatia s plece din Oradea in 48 de re si ra interzis angajarea lor in acest ora in
urmtoarele trei luni74. Desigur, in ralitate, lucrurile n-au fost att de simple. Un aspect
important de remarcat, este acea prevedere din regulament conform creia: Prostituata are

64 Ibidem, ds. 804, f. 37

65 Ibidem, ds. 723, f. 30
66 Ibidem, ds. 804, f. 59
67 Ibidem, ds. 804, f. 5
68 Ibidem, ds. 434, f. 1
69 SZAB dn, Aspecte ale prostitutiei O r d e n e p. 3
70 Lucin DARAMU, Premise pentru o monografie urban a prostitutiei..., p. 229
71 Ibidem, ds. 611, f. 152
72 Ibidem, ds. 611, f. 153
73 Ibidem, ds. 160, f. 160
74 Ibidem, ds. 611, f. 157

107

dreptul s analizeze clientul in prealabil, putnd s reuze contactul sexual cu brbatii care se
opuneau acestei analize, cu cei care erau foarte urti, beti, desigur aceast prevedere dorea s
protejeze prostituata, dndu-i posibilitatea de a alege si nu de a fi doar aleas. Atragem totodat
atentia asupra faptului c prin Regulamentul de organizare a caselor de tolerant se incerca
protejarea, att a clientilor ct si a prostituatelor.
Ct despre clien^i acetia provin din toate categoriile sociale, totusi majoritatea clientelei o
reprezentau soldatii75, muncitorii, respectiv oamenii care se aflau n trecere prin oras, in special
cei veni^i la piafa sptmnal. Muncitorii, soldatii, vnztorii din magazin vin in grup, cu bni
greu strandi i fiecare dintre ei trage o carte de joc. Cin trage asul de cup, ctig i urc cu
fata. De aici vine proverbul a face asul de cup. Edmond de Goncourt seri intr-un loc c
Pentru soldat, prostituata rmne o femeie... Soldatul iubete cu gelozie. Soldatul ii imparte cu
ea solda. Soldatul o scoate la plimbare, plin de mndrie.76 De obicei brbatii prefer femeile de
inltime medie. Cele inalte i cele grase atrag mai pufini clienti.
In concluzie, putem afirma c, casele de tolerant din Oradea reprezint un element demn
de interes al vietii sociale din a doua jumtate a secolului al XlX-lea si inceputul secolului al
XX-lea. Pentru a Melege mai bine fenomenul prostitutiei, a dri s citez un pasaj din partea
introductiv al regulamentului din 1888: in conditiile sociale actuale, orict contravine aceasta
cu ideea moralittii
trebuie s rbdm existenta
5 bordelurilor intru-ct ocrotirea snttii
J ar suferi
77
mlt fr ele . Societatea mai mlt tolera, dect accepta prostitutia. Casele de tolerant si
prostituatele erau vzute ca un ru necesar.

75 Ibidem, ds. 611, f. 89

76 Lucin DARMUL, Premise pentru o monografie urban a prostitutiei..., p. 114
11 Ibidem, ds. 611, 151

108

Bibliografie:
Izvoare arhivistice inedite
Arhivele Nationale- Serviciul Judetean Bihor, fond Primria Municipiului Oradea. Consiliul
orsenesc, ds. 108 ( in continuare: A.N- S.J.Bh, fond Primria...)
A.N- D.J.B,fo n d Primria..., ds, 434
Ibidem, ds. 611
Ibidem, ds. 648
Ibidem, ds. 723
Ibidem, ds. 804
Lucrri generale
Adorjn Pter, A halott vros, 1940
Lucrri specifice
ADLER, Laure, Casele de tolerant intre 1830 i 1930 (Traducere de Irina Cristea), Editura
Corint, Bucurejti, 2004
FUCHS, Eduard Az jkor erklcstrtnete vol. III., Edifia a Il-a, Editura Vilgirodalmi Kiads
HOGY A Gyrgy, rmlnyok s bordlyhzak Veszprm vrosban, Veszprm, 2008
LDERER Pl (Coordonator), A nyilvnval nk Prostitci, trsadalom, trsadalomtrtnet,
Editura j Mandtum, Budapesta, 1999, p. p. 333- 400
Lucin DARAMU, Premise pentru o monografie urban a protitufiei. Registrul
prostituatelor: indicator al strii protitufiei oficiale, in Radu MARZA, Laura STANCIU
(Coordonatori), Cum seriem istoria? Apelul la tiine i dezvoltrile metodologice contemporane,
Editura Aetemitas, lba Iulia, 2003, p.225-248
SZAB dn, Aspecte ale prostitutiei Ordene la sfritul secolului al XlX-lea inceputul
secolului al XX-lea, manuseris
GNTNER Pter, A soproni prostitci trtnete (1862-1918), In., Aetas, 1997, nr. 1
http://www.epa .hu/00800 /00 861 / 00004/1997_t3.html (Timpu descrcrii: 2012.02.05. 21:32)

109