CU TEORIE PENTRU CLASA a VII-a

FIS
A

TRAPEZUL

. prof. Marius Damian, Braila

Definitia 1. Patrulaterul convex cu doua laturi opuse paralele si celelalte doua laturi
opuse neparalele se numeste trapez. Laturile paralele se numesc baze, iar distanta dintre bazele
trapezului se numeste naltime a trapezului.
Observatia 1. In mod evident, bazele trapezului au lungimi diferite. Daca, n caz contrar, bazele ar avea aceeasi lungime, atunci, fiind si paralele, ar rezulta ca patrulaterul dat
aste paralelogram, deci si celelalte doua laturi opuse sunt paralele, n contradictie cu definitia
trapezului.
In figura 1, este desenat trapezul ABCD cu AB k DC. Baza mica este rABs, baza mare
este rDCs, iar rP Qs este o naltime.

Figura 1
In continuare, definim trapezele particulare: trapezul dreptunghic si trapezul isoscel.
Definitia 2. Trapezul cu un unghi drept se numeste trapez dreptunghic.
In figura 2, este desenat trapezul dreptunghic ABCD cu AB k DC si m p?Aq 90 .

Figura 2
Observatia 2. Trapezul dreptunghic are doua unghiuri drepte. Intr-adevar, considerand,
ca n figura 2, trapezul dreptunghic ABCD cu AB k DC si m p?Aq 90 , avem
*
AB k DC
AD K DC m p?Dq 90 .
AD K AB

Definitia 3. Trapezul cu laturile neparalele congruente se numeste trapez isoscel.

In figura 3, este desenat trapezul isoscel ABCD cu AB k DC si rADs rBCs.

Figura 3
Observatia 3. Daca un trapez este isoscel, atunci unghiurile alaturate bazei mari sunt
unghiuri ascutite si, n consecinta, unghiurile alaturate bazei mici sunt unghiuri obtuze.
In continuare, prezentam conditii necesare si suficiente ca un trapez sa fie isoscel.
Teorema 1. Daca un trapez este isoscel, atunci unghiurile alaturate bazei mari sunt
congruente.
Demonstratie. Consideram trapezul isoscel ABCD cu AB k DC, AB DC si rADs
rBCs. Construim AE K DC, BF K DC, E, F P pDCq, ca n figura 4.
Mai ntai, din AE K DC si BF K DC avem AE k BF si cum AB k EF, rezulta ca ABF E
este dreptunghi, deci rAEs rBF s.
T
inand cont ca, din ipoteza, rADs rBCs, obtinem 4AED 4BF C (I.C.) si rezulta
ca ?ADC ?BCD. In mod evident, rezulta si ?DAB ?CBA, adica unghiurile alaturate
bazei mici sunt, de asemenea, congruente. 

Figura 4

Figura 5

Teorema 2. (Reciproca teoremei 1.) Daca un trapez are unghiurile alaturate uneia
din baze congruente, atunci trapezul este isoscel.
Demonstratie. Fie trapezul ABCD cu AB k DC, AB DC si ?ADC ?BCD.
La fel ca n demonstratia teoremei 1, construim AE K DC, BF K DC, unde E, F P pDCq
(figura 5) si rezulta ca rAEs rBF s.
Deducem ca 4AED 4BF C (C.U.), de unde rezulta rADs rBCs. 
Teorema 3. Daca un trapez este isoscel, atunci el are diagonalele congruente.

Demonstratie. Consideram trapezul isoscel ABCD cu AB k DC, AB DC si rADs

rBCs.

Figura 6
Din teorema 1, avem ?ADC ?BCD si atunci 4ADC 4BCD (L.U.L.). De aici,
deducem ca rACs rBDs, adica ceea ce trebuia demonstrat. 
Teorema 4. (Reciproca teoremei 3.) Daca un trapez are diagonalele congruente, atunci
trapezul este isoscel.
Demonstratie. Fie trapezul ABCD cu AB k DC, AB DC si rACs rBDs. Construim
AE K DC, BF K DC, E, F P DC, ca n figura 7 si avem rAEs rBF s.

Figura 7
T
inand cont ca rACs rBDs, deducem ca 4AEC 4BF D (I.C.), de unde obtinem
?ACD ?BDC.
In final, 4ADC 4BCD (L.U.L.), de unde rezulta ca rADs rBCs, adica ABCD este
trapez isoscel.