SURDITATEA

COPILULUI
Efectuat : med.
rez. pediatru
Cernacovschi Mihaela

Auzul reprezinta unul dintre simturile fundamentale ale omului.

Alterarea functiei auditive produce tulburari in orientarea
pacientului in mediul inconjurator, dar mai ales dificultati de
comunicare cu semenii. Scaderea auzului, denumita si surditate
(sau hipoacuzie), nu este de fapt o boala ci un simptom ce
poate avea cauze multiple.

Surditatea (hipoacuzia) copilului constituie o preocupare aparte

a medicinii deoarece, spre deosebire de adult, pierderea de auz
suferita la o varsta frageda influenteaza profund si grav
formarea intelectuala si psihologica a copilului.

Copilul surd traieste cu un sentiment de frica

si de izolare.

Surditatea este un defect neperceptibil la nastere,

copiii hipoacuzici avand un comportament
asemanator oricarui copil cu auz normal.
In lipsa unui program de screening, varsta medie
la care parintii se adreseaza specialistului pentru
problemele auditive ale copilului este de
aproximativ 18,8 luni,
varsta la care se face confirmarea diagnosticului
de surditate este de aproximativ 26,0 luni,
iar varsta medie pentru prescrierea unei proteze
auditive este de 30,3 luni

Hipoacuzia bilateral permanent

reprezint o condiie patologic
important i relativ frecvent n rndul
nou-nscuilor, avnd o inciden de 1,33,1 la 1.000 nou-nscui vii. n Romnia,
hipoacuzia la copil se depisteaz trziu,
ntre 3 i 4 ani. La 3 ani deja este prea
trziu pentru a asigura o dezvoltare
optim a vorbirii.

Factorii de risc

Surditatea poate fi produs de cauze

care acioneaz nainte de natere, la
natere sau dup natere

Factorii de risc in perioada perinatala

Antecedente familiale de surditate:
- din surditatile congenitale sint de origine familiala;
-2/3 din hipoacuziile congenitale sint autosomal recesive.
Malformatii sistemice sau cervico-faciale la parinti(s. Usher- reducerea
acuitatii vizuale).
Tulburari ale nutritiei intrauterine:
dereglari ale circulatiei fetoplacentare cu antecedente hipoxicoischemice;
fetus mic pentru virsta de gestatie.
Infectiile intrauterine( toxoplasma ,rubeola, infectie cu CMV,cu
herpes, sifilisul congenital).
Medicatia ototoxica administrata in timpul sarcinii:
-antibioticoterapie cu aminoglicozide( gentamicina ,canamicina)
-preparate antimalarice
-remedii diuretice
-chimioterapie cu agenti antineoplazici

Factorii de risc la nou-nascuti si sugarul

mic
Prematuritate, dismaturitate, malnutritie
congenitala:
-asfixie severa a nou-nascutului, scorul Apgar 0-3
puncte;
-lipsa respiratiei spontane la nou-nascut in primele 10
min dupa nastere
-persistenta hipotoniei in primele 2 ore dupa nastere.
Hiperbilirubinemii
-boala hemolitica a nou nascutului,
icter neonatal
Meningita purulenta

Facori de risc la copilul de 6 luni-12 ani

Factori infectiosi
-infectii cu virusuri: parotidita epidemica,
meningitele virale
-infectii bacteriene, otitele recidivante,
otita seromucoasa.
Factorii traumatizanti
-traumatisme craniene cu afcetarea urechii
medii si celei interne
Factori autoimuni

Etiologia surditatii copilului

Sunetele sunt percepute atunci cand undele sonore trec prin trei
stucturi principale ale urechii: canalul auditiv extern, urechea medie si
urechea interna
In functie de structurile care sunt afectate, pierderea auzului poate fi
de mai multe feluri: surditate cauzata de afectarea transmiterii
sunetelor (surditate de transmisie), atunci cand sunetele nu ajung la
nivelul urechii interne, aceasta situatie aparand in cazul dopurilor de
ceara sau a unei excrescente care blocheaza transmiterea sunetelor;
surditatea neurosenzoriala, atunci cand sunetele pot ajunge la nivelul
urechii interne, dar afectarea acesteia sau a nervilor auditivi impiedica
auzul corespunzator.
In unele cazuri pierderea auzului poate avea cauze atat de transmisie
cat si neurosenzitive, iar persoana in cauza sufera de surditate mixta.

Surditate neurosenzoriala( de perceptie)

Surditate genetica izolata (21% cazuri)
-aplazia Michel, aplazia Scheibe, aplazia Mandini, aplazia Alexander;
Cauze genetice autosomal-dominante asociate cu alte anomalii:
-S. Jervell-Lange-Nielsen surditate ,sincope brutale, modificari ECG
-S. Waardenburg hipoacuzie cu mesa de par alb si hipertelorism.
Cauze genetice autosomal recesive:
-s. Pendred- disfunctie tiroidiana cu surditate precoce.
-s. Usher- surditate, retinita pigmentara progresiva.
Sindroame cromozomiale autosomale (s. Klippel- Feil- anomalii ale vertebrelor
cervicale, umerilor, hipoacuzie
Anomalii genetice multifactoriale( s. Alport proteinurie cu surditae si leziuni
oculare progresive
Afectiuni prenatale( hipoxie intrauterina, infectii intreuterine, medicatia
ototoxica,infectii ionizante asupra embrionului)
Afectiuni neonatale(hipoxie ischemica neonatala icter neonatal sever)
Afectiuni postneonatale( etiologii infectioase, cauze traumatizante( traume
induse de zgomot) ,etiologii tumorale( neurofibromatoza tip II); medicamente
ototoxice administrae local sau sistemice

Surditate de transmisie
Etiologii congenitale sau genetice:
-aplazii majore izolate ale pavilionului urechii
-anomalii ale urechii
-stenoza sau atrezia conductului auditiv extern
-fixatie osiculara cu sau fara anomalii de asociatie
-aplazii minore ale urechii cu malformatii ale lantului osicular
-ostospongioza(surditate genetica de geneza secundara)
Etiologii dobindite
-disfunctii tubare, colapsul conductului auditiv extern
-stenoza conductului auditiv extern
-meningita buloasa,otita externa
-perforatii ale timpanului de origine infectioasa sau traumatica cu dislocare
osiculara su fara modificari osiculare
-timpanoscleroza
-traumatismul stincii temporalului
-formatiuni neoplazice ale urechii, colesteatom

Surditate mixta
Afectiuni combinate ale urechii medii si urechii interne
-malformatii congenitale ,fracturi al estincii temporale,
barotraumatism prin plonjari, lovituri;
-maladii care agraveaza surditatea preexisatenta: otita
seromucoasa netratata , otitele recidivante si cronice;
Cauze neurologice
-retard psihomotor, tulburari de comportament ,de
comunicare
-paralizie cerebrala infantila, atetoza
-meningite bacteriene ,virale
-torticolis congenital cu afectare labirintica asimetrica
-s. Kallman-neuropatie senzitivo-motorie, reterd mintal,
surditate

Medicamente si substante chimice

ototoxice
Antibiotice (streptomicina, neomicina,
kanamicina, gentamicina
-cloramfenicolul ,vancomicina;
Diuretice ( acidul etacrinic, furasemid)
Salicilate ,chinine, mercurul, aur plumb
arsenic, alcool
Uleiul de chenopodium, momoxidul de
carbon

Tabloul clinic
Semne clinice anamnestice
Criterii anamnestice la nou nascut
-nu se trezeste de la zgomot, galagie
-este prea calm
-nu reactioneaza la excitantii sonori( caderea unui obiect, soneria)
-tresare brusc cind in cimpul vizual intra cineva.
Criterii diagnostice anamnestice la sugar
-nu reactioneaza la strigarea prenumelui
-localizeaza incorect sunetele
-absenta de intelegere a excitantilor auditivi din afara cimpului sau
vizualsau intelegerea eronata
-limbaj oral insuficient
-lipsa progresului in acumularea vocabularului

Tabloul clinic

Criterii diagnostice anamnestice la copil

-solicita frecvent sa se repete informatia verbala adresata

-intelege cu dificultate subiectul discutiei
-amplifica volumul sonor al televizorului, radioului si altor aparate audio- vizuale
-copilul devine incapitinat, neascultator, turbulent, vistor, timid
-retardare de limbaj ,uneori mutism
-tulburari de vorbire cu deformarea cuvintelor noi
-probleme de comportament in colectivitatile de copii( se complexeaza in diferite activitati,
se izoleaza de societate)
-dificultati scolare la ortografie ,la intelegerea materialului expus, cuvintelor ,enunturilor

Criterii anamnestice la adolescent

-coplilul devine visator
-dificultati si esecuri scolare
-cefalee,
-zgomot si bazait in urechi
- hipoacuzie

Sindroame clinice
Tulburari de limbaj
-sugarul si copilul mic nu-si pot acumula bagajul de cuvinte
necesar pentru vorbire
-retardul limbajului oral se extinde de la simpla dereglare a
vorbirii pina la mutism
-vorbire cvasinormala ,deformarea cuvintelor noi
Tulburari intelectuale
-potrntial intelectual redus
-indice de inteligenta micsorat
-gindirea conceptuala nu se formeaza
-lipseste reprezentarea acustica a cuvintelor vorbite si
memorizate anterior

Sindroame clinice
Tulburari de comportasment auditiv sau de atentie
Tulburari psihoafective
-sentimetul de izolare din cauza lipsei de cooperare cu alti copii
-starea de copil visator
-timiditate excesiva
-complexarea in societatea altor copii
-reactii de frustrare si agresivitate cind nu este inteles de cei din jur
-lipsa perceperii senzorial-auditive a evenimentelor la care asista copilul,
sentimente de anturaj strain si ostil
Acufene
-acugene obiective ( perceptibile dce examinator) clonii ale muschilor
osiculari, cracmente repetate scurte
-acufene subiective- zgomote acute( fluerat, ciripit de pasari), zgomote
graveasemanatoare cu galagia de motor
-acufene preiferice(obiective) zgomote surde repetate, zgomote pulsatile

Grade de surditate

Deficit auditiv usor

-pierdere auditiva- 20-40 decibeli

-conversatia normala este auzita
-vocea soptita nu este inteleasa corect.

Deficit auditiv mediu

-pierderea auditiva -41-70 decibeli

-vocea de conversatie nu este auzita
-este auzita doar vocea strigata
-face labiolectura

Deficit auditiv sever

-pierderea auditiva- 71-90 decibeli

-vocea strigata este auzita partial
-labiolectura importanta

Deficit auditiv profund

-pierdrea auditiva> 90 decibeli

-surdomutitate la copil care nu stie
sa vorbeasca

Deficit auditiv total- cofoza

-pierderea medie este de 120 dB

-copilul nu aude nimic

Teste comportamentale audiometrice

Reducerea reactiei copilului la sunetele din
mediu, la strimulii sonori emisi de explorator
-reflexul Moro ( in perioada neonatala)
reducerea sau lipsa reactiilor minilor la lovirea
in palme de catre examinator
-reflexul auriculopalpebral(per. Neonatala)
-reflexul de trezire( per. Neonatala)
-reflexul distragerii atentiei( copilul 5 luni-2ani)

Diagnostic explorativ- examinari

audiometrice

Audiogram comportamental (sub 2

ani)

Audiologul prezint stimulii sonori i

urmrete comportamentul copilului (ex:
i schimb felul de a suge suzeta,
clipete, se oprete din activitate, ntoarce
capul ctre sursa sonor)

Audiogram tonal la cti

Dup vrsta de 5-6 ani, copiii sunt capabili s

rspund la testare precum adulii.
Prima data sunt prezentate sunetele la cti
(supraaurale sau inserate, cele din urm fiind
mult mai bine tolerate de copii).
Copilul este rugat s apese pe buton sau s ridice
mna de ndat ce aude sunetul, orict ar fi de
ncet perceput. Mai nti se testeaz pragurile
auditive din conducerea aerian, apoi se testeaz
pragurile auditive din conducerea osoas.
Toate pragurile obinute se noteaz pe graficul
audiogramei.

Audiogram vocal la cti

Audiometria vocal reprezint un alt tip de testare, n care,

prin intermediul ctilor, sunt prezentate o serie de cuvinte
nregistrate la intensiti diferite. Se folosesc diferite
materiale, n funcie de vrsta copilului i de nivelul su de
limbaj. Copilul este instruit s repete, fiecare cuvnt pe
care l aude. Procedura este similar cu cea a audiometriei
vocale la adult. Listele conin cuvinte bisilabice, echilibrate
fonetic, nregistrate pe CD sau rostite de audiolog, la
microfon. Este de dorit s fie voce feminin, deoarece este
mai uor perceput de ctre copii. Rezultatele sunt notate
pe graficul audiogramei vocale, obinndu-se curba final,
care ar trebui s fie n concordan cu audiograma tonal.
De menionat c audiologul va lua n calcul inteligibilitatea
copilului i nu pronunia lui.

Audiogram tonal n cmp liber

Audiometria n cmp liber, tonal sau vocal, este

obligatorie pentru toate evalurile protetice efectuate
cu aparate auditive clasice sau cu implant cohlear. Se
utilizeaz testarea n cmp liber pentru testele de
localizare spaial.
Audiometria n cmp liber se efectueaz n cabine
insonore, dotate cu unul sau mai multe difuzoare. O
asemenea instalaie necesit o etalonare i o
calibrare adecvat specific testelor n cmp liber. Se
folosesc sunetele vobulate (warble-tone) pentru
evitarea undelor staionare. Audiometria n cmp
liber este reprezentativ pentru nivelul global de
audiie. Se utilizeaz un protocol similar determinrii
pragurilor auditive la cti.

Explorari audiometrice- impendansmetria( timpanometria)

Evaluarea compliantei membranei timpanice la

diferite presiuni sonore aplicate pe suprafata ei
Aprecierea continutului si presiunii din urechea
medie ,mobilitatii si integritatii lantului osicular
Determinarea pragului auditiv prin intermediul
reflexului stapedian
Evaluarea aeratiei urechii medii prin trompa
Eustachio
Provocarea reflexelor stapediene prin stimularea
sonora

Otoemisiuni acustice provocate

Stimularea cu semnale acustice puternice genereaza unde sonore cu originea in

cohlee
Evaluarea elementelor senzoriale cohleare, continutului si presiu nii in urechea
medie, mobilitatii si integritatii lantului osicular ,pragului auditiv prin intermediul
reflexului stapedian
Urechea intern care funcioneaz normal emite ecouri dac este stimulat
acustic.
Aceste ecouri pot fi nregistrate cu echipamente audiologice specializate sub
forma otoemisiunilor acustice (OEA).

Este un test fiabil, foarte rapid (5 minute pentru fiecare ureche, cu tot cu
pregtirea pacientului), neinvaziv, care difereniaz auzul normal (OEA prezente
zona bleu) de scderea auzului (hipoacuzie, n care OEA sunt absente).

Testul de OEA, un test audiologic obiectiv (nu necesit vreun rspuns din partea
copilului) se poate efectua la orice vrst, cu condiia ca copilul s stea linitit i
s fie linite n camer (s nu plng copilul).

Tratament
Hipoacuzia de transmisie
tratamentul proceselor infectioase ale urechii medii
-terapia medicamentoasa a otitei acute,recidivante,cronice)
antibioticoterapie( amoxacilina, cefalosporine) antiinflamatorii(ibuprofen)
-tratament chirurgical al inflamatiilor otice grave(drenaj transtimpanalvcu
aeratoare specifice, miringoplastie, inchiderea fistulei perilimfatice)
-osiculoplastie
Interventie de mobilizare a lantului de osiculeimobilizat de procesele
cicatriciale inflamatorii
Tratament chirurgical de corectie
-corectia chirurgicala a malformatiilor urechii care se asociaza cu disfunctii
tubare, procese cronice otice
Sanarea focarelor infectioase adenoidiene si amigdaliene
Imunoprofilaxia prin vaccinari programatecontra germenilor bacterieni
pentru prevenirea proceselor supurative otice( H influenzae, pneumococ)
Imunoprofilaxia prin vaccinari programate contravirusurilor pentru
prevenireasurditatii de perceptie ( contra oreionului , ROR)

Tratament
Hipoacuzie neurosenzoriala
Indicatii pentru evidenta audiofonologica si protezare:
-surditate de transmisie >40 dB cu evolutie prelungita
-intirziere in dezvoltarea limbajului
-reducerea capacitatii intelectuale cognitive
Programe speciale de educatie a copilului in
familie( comunicare corporala, vizuala,olfactiva)
Programe ortofonice cu implicarea ortofonistului,
logopedului
Institutii institutionale
pentru copii cu
surditate( scolile pentru hipoacuzi)
PROTEZE AUDITIVE

Tratament
Hipoacuzie neurosenzoriala
Implantul cohlear:
-indicatii clinice: ineficienta protezelor auditive la copilul cu
surditate profunda( cofoza bilaterala)- lipsa unei dezvoltari
psihomotorii si intelectuale adecvate
-indicatii:virsta< 2 ani pentru hipoacuzia congenitala, rregim de
urgenta in meningitele bacteriene:
-conditii de eficacitate- integritatea functionala a nervului acustic
-mecanisme de producere- convertirea sunetelor in semnale
electrice care sint transmise direct terminatiilor nervoase
-reducerea postoperatorie a copilului cu implant cohlear pentru
adaptarea procesului auditiv
-beneficii-restabilirea functiei de alerta auditiva, participarea in
comunicare, ajuta la structurarea logica, intelectuala.