Sunteți pe pagina 1din 21

CONTRACTE CIVILE

1. CONTRACTUL DE VANZARE CUMPARARE


1.1

DEFINITIE

Vanzarea este definita de art.1.650 C. civ., ca fiind ,, contractul prin care


vanzatorul transmite sau, dupa caz , se obliga sa transmita cumparatorului
proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga
sa il plateasca. Poate fi deasemenea transmis prin vanzare un
dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept.
Mai mult, legiutorul dispune ca ,, dispozitiile privind obligatiile vanzatorului
se aplica, in mod corespunzator, obligatiilor instrainatorului in cazul oricarui
alt contract avand ca efect transmiterea unui drept daca din reglementarile
aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obligatii in general nu
rezulta altfel(art.1.651 din C.civ.).
Vanzarea este deci contractul civil in temeiul caruia opereaza transmiterea
dreptului de pentru cel din urma de a plati primului o suma de bani drept
pret.
Nu pot forma insa obiect al contractului de vanzare-cumparare drepturile
personale nepatrimoniale sau cele patrimoniale care au un carater strict
personal, cum sunt:
-dreptul la intretinere
-dreptul la pensie etc.
1.2

CARACTERE JURIDICE

Vanzarea-cumpararea este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros,


comutativ,consensual si translativ de proprietate.
1. Contractul sinalagmatic- intrucat da nastere la obligatii reciproce
intre partile contractante;
Vanzarea cumpararea are efecte specifice contractulor sinalagmatice:
exceptia de neexecutare, rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei
de catre una dintre parti, riscul contractului;
2. Contract cu titlu oneros - fiecare parte urmarind primirea unui
echivalent in schimbul prestatiei sale
Vanzatorul urmareste primirea pretului ca un echivalent al transmiterii
bunului, iar cumparatorul urmareste primirea proprietatii bunului in
schimbul pretului.
3. Contract cumutativ - existenta si intinderea obligatiilor reciproce
sunt stabilite si cunoscute de fiecare dintre parti in momentul incheierii
contractului si nu depind de un eveniment viitor si incert, in cazul
contractelor aleatorii.
1

4. In principiu un contract consensual care se incheie prin simplul


acord de vointa al partilor. Vanzarea-cumpararea nu este nici contract
solemn, si nici contract real (nefiind necesara predarea bunului pentru
incheierea contractului). Exista insa si exceptii: astfel in materie de
vanzare de imobile, stramutarea proprietatii de la vanzator la
cumparator este supusa dispozitiilor de carte funciara (art. 1.676 C.
civ.). De asemenea, in cazurile anume prevazute de lege vanzarea nu
poate fi opusa tertilor decat dupa indeplinirea formalitatiilor de
plubicitate repective ( art. 1.675 C. civ.). Forma autentica nu este
ceruta ca o conditie ad validitatem pentru vanzarile autoturismelor.
5. Contractul translativ de proprietate- efectul translativ de
proprietate se produce din momentul realizarii acordului de vointa (solo
consensus).
2. BUNUL VANDUT- CONDITII
Bunul vandut trebuie sa fie in circuitul civil, sa existe in momentul
incheierii contractului sau sa existe in viitor, sa fie determinat sau
determinabil, sa fie licit si posibil si sa fie proprietatea vanzatorului.
1. Sa fie in circuitul civil-conform art 1.657 C. civ. ,, Orice bun poate fi
vandut in mod liber, daca vanzare nu este interzisa sau limitata prin
lege sau prin conventie sau testament. Numai bunurile care sunt in
circuitul civil pot face obiectul unei prestatii contractual(art.1.229 C.
civ.). regula este ca bunurile sa se afle in circuitul civil potrivit
principiului liberei circulatiei a bunurilor, iar interditia vanzariicumpararii care priveste bunurii scoase prin lege, prin conventia
partilor sau prin testament, din circuitul civil constituie exceptia.
2. Bunul sa existe in prezent sau in viitor- pentru ca vanzarea sa fie
valabila, este necesar ca bunul sa existe in prezent sau in viitor. Daca
in momentul vanzarii unui bun individual determinat acesta pierise in
intregime, contractual nu produce nici un efect. Daca bunul pierise
numai in parte, cumparatorul care nu cunoastea acest fapt in
momentul vanzarii poate cere fie anularea vanzarii , fie reducerea
corespunzatoare a pretului (art. 1.659 C. civ.)

3. OBLIGATIILE VANZATORULUI, CU SPECIALA PRIVIRE ASUPRA


OBLIGATIEI ACESTUIA DE A GARANTA PECUMPARATOR CONTRA
EVICTIUNII SI CONTRA VICIILOR ASCUNSE ALE BUNULUI VANDUT
Vanzatorul are trei obligatii principale:
1.Sa transmita proprietatea bunului sau, dupa caz, dreptul vandut;
Cea mai importanta obligatie a vanzatorului este cea de transmitere a
proprietatii bunului vandutcumparatorului. Vanzatorul este obligat la aceasta.
Odata cu proprietatea, cumparatorul dobandestetoate drepturile si actiunile
accesorii ce au apartinut vanzatorului.
2

2.Sa predea bunul;


Prin predare se intelege punerea la dipozitia cumparatorului a bunului vandut
impreuna cu tot ceea ceeste necesar, dupa imprejurari, pentru exercitarea
libera si neingradita a posesiei.Obligatia de a preda bunul se intinde si la
accesoriile sale, precum si la tot ce este destinat folosintei saleperpetue.
Vanzatorul este obligat sa predea impreuna cu bunul si titlurile si
documentele privitoare laproprietatea sau folosinta acestuia.Pana la predare,
vazantorul are obligatia de a conserva bunul, pentru ca lucrul trebuie predat
in starea incare se afla in momentul contractarii.Fructele bunului vandut se
cuvin cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii, daca nu s-a
convenitaltfel.Daca vanzatorul nu face predarea la termenul stabilit de
ambele parti si daca intarzierea nu provinedecat din vina vanzatorului,
cumparatorul va avea facultatea de a alege intre a cere fie punerea
inposesie, fie rezolutiunea vanzarii.
3.Sa il garanteze pe cumparator contra evictiunii si viciilor
bunului.Garantia contra evictiunii
Evictiunea este pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate
asupra bunului ori tulburareacumparatorului in exercitarea dreptului sau de
proprietate.Vanzatorul este de drept obligat sa il garanteze pe cumparator
impotriva evictiunii care l-ar impiedicatotal sau partial in stapanirea
netulburata a bunului vandut.Evictiunea poate fi de fapt sau
de drept.Evictiunea cumparatorului poate proveni din fapta imputabila a
vanzatorului sau din pretentiile unuitert. Vanzatorul este obligat la garantie
in ambele ipoteze.
a.Prin fapt imputabil vanzatorului
se intelege orice fapt sau act anterior vanzarii, dar ascunscumparatorului,
sau ulterior vanzarii, dar neprevazut in contract, savarsit de vanzator sau de
succesoriisai universali ori cu titlu universal, de natura sa il tulbure pe
cumparator in linistita folosinta a bunului.
Impotriva tulburarilor provenind de la vanzator, cumparatorul se poate
apara invocand exceptia degarantie, intemeiata pe principiul ca acela care
trebuie sa garanteze pentru evictiune nu poate saevinga.Vanzatorul nu se
poate sustrage de la raspunderea pentru evictiune care ar rezulta prin faptul
sapersonal, orice conventie contrara fiind nula.
b.In cazul in care tulburarea provine din fapta unui tert,
vanzatorul are obligatia sa il apere pecumparator.
Garantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pretentiile unui
tert numai daca acestea suntintemeiate pe un drept nascut anterior datei
vanzarii si care nu a fost adus la cunostinta cumparatoruluipana la acea
data.Conditii:a.
Tulburarea sa fie de drept, deci sa aiba un temei juridic, si nu de faptb.
Cauza evictiunii, dreptul pretins de tert, sa fie anterioara vanzariic.
Cauza evictiunii sa nu fi fost adusa la cunostinta cumparatorului pana la
data vanzarii.Efectele obligatiei de garantie sunt diferite, in functie de
momentul in care intervine evictiunea.Anterior, vanzatorul are obligatia de a
3

nu face nimic de natura sa tulbure folosinta linistita de catrecumparator. In


timpul evictiunii, vanzatorul are obligatia de a face tot ceea ce este necesar
pentru a ilapara pe cumparator impotriva tertului.Cumparatorul chemat in
judecata de un tert ce pretinde ca are drepturi asupra lucrului vandut
trebuiesa il cheme in cauza pe vanzator.Cumparatorul poate cere
rezolutiunea vanzarii daca a fost evins de intregul bun sau de o parte
aacestuia indeajuns de insemnata incat, daca ar fi cunoscut evictiunea el nu
ar mai fi incheiat contractul.Odata cu rezolutiunea, cumparatorul poate cere
restituirea pretului si repararea prejudiciului suferit.Vanzatorul este tinut sa
inapoieze pretul in intregime chiar daca, la data evictiunii, valoarea
bunuluivandut a scazut sau daca bunul a suferit deteriorari insemnate, fie
din neglijenta cumparatorului, fie prinforta majora.
Termenul de prescriptie pentru introducerea actiunii in garantie contra
evictiunii este de drept comun (3ani) si incepe sa curga de la data producerii
evictiunii.In cazul in care evictiunea partiala nu atrage rezolutiunea
contractului, vanzatorul trebuie sa restituiecumparatorului o parte din pret
proportionala cu valoarea partii de care a fost evins si, daca este cazul,sa
plateasca daune-interese.
Daunele-interese datorate de vanzator cuprind: valoarea fructelor pe care
cumparatorul a fost obligat sale restituie celui care l-a evins; cheltuielile de
judecata; cheltuielile incheierii si executarii contractului;toate celelalte
pierderi ori castiguri nerealizate.
Garantia contra viciilor bunului vandut
Garantia contra viciilor bunului vandut este consecinta obligatiei
vanzatorului de asigura cumparatoruluifolosinta utila a bunului.Vanzatorul
garanteaza cumparatorul contra oricaror vicii ascunse ce fac bunul vandut
impropriuintrebuintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in
asemenea masura intrebuintarea sauvaloarea incat, daca le-ar fi cunoscut,
cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi dat un pret mai mic.Este ascuns acel
viciu care, la data predarii, nu poate fi descoperit, fara asistenta de
specialitate, de catreun cumparator prudent si diligent.Garantia este
datorata daca viciul sau cauza lui exista la data predarii bunului.Vanzatorul
nu daotreaza garantie pentru viciile pe care cumparatorul le cunostea
la incheiereacontractului. In vanzarile silite nu se datoreaza garantie contra
viciilor ascunse.Daca partile nu au conventi altfel, vanzatorul este obligat sa
garanteze contra viciilor ascunse, chiar siatunci cand nu le-a
cunoscut.Obligatia de garantie si raspunderea functioneaza numai pentru
viciile ascunse ale lucrului vandut si nupentru viciile aparente pe care
cumparatorul nu le putea descoperi singur, printr-o verificare normal sipe
care nu le-a comunicat vanzatorulu.Cumpratorul care a descoperit
viciile ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cunosstintavanzatorului
intr-un termen rezonabil, stabilit potrivit cu imprejurarile, sub sanctiunea
decaderii dindreptul de a cere rezolutiunea vanzarii.In temeiul obligatiei
vanzatorului de garantie contra viciilor, cumparatorul poate obtine,
dupa caz:inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia;
4

inlocuirea bunului vandut cu un bun deacelasi fel, insa lipsit de vicii;


reducerea corespunzatoare a pretului; rezolutiunea vanzarii.In cazul in care
vanzatorul cunostea viciile, este obligat, daca este cazul, la plata de daune
interese,pentru repararea intregului patrimoniu.
Termenul de prescriptie al dreptului de valorificare a garantieicontra viciilor
este de drept comun de 3 ani.
5. OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
Codul civil stabileste in sarcina cumparatorului urmatoarele obligatii:
1.Sa preia bunul vandut
Cumparatorul are dreptul si este obligat, in acelasi timp, sa preia bunul
vandut la locul si la termenul lacare vanzatorul este obligat sa il
predea.Predarea
se
face
prin
punerea
bunului
vandut
la
dispozitia cumparatorului impreuna cu tot ceea ce estenecesar, dupa
imprejurari, pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei.Bunul trebuie
sa fie predat in starea in care se afla in momentu incheierii
contractului.Cumparatorul are obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice
starea bunului potrivit uzantelor.
2.Sa plateasca pretul vanzarii
Este obligatia principala a cumparatorului, in lipsa careia contractul este nul
absolut ca vanzare-cumparare.In lipsa unei stipulatii contrare, cumparatorul
trebuie sa plateasca pretul la locul in care bunul se afla inmomentul incheierii
contractului si de indata ce proprietatea este transmisa. Daca locul platii nu
sepoate stabili, el este domiciliul sau sediul creditorului de la data platii.In
cazul in care nu s-a convenit altfel, cumparatorul datoreaza dobanzi la pret
de la data predarii bunului,iar cand scadenta platii pretului este ulterioara
predarii bunului, da la implinirea acestei scadente.De regula, pretul este
stabilit printr-o suma globala ce se plateste o data, in intregime. Vanzatorul
poaterefuza o plata partiala a pretului. Este posibil, in schimb, ca partile sa
convina
ca
pretul
sa
fie
platitesalonat,
in
rate,
la
diferite
termene.Cumparatorul care afla de existenta unei cauze de evictiune este
indreptatit sa suspende plata pretuluipana la incetarea tulburarii sau pana
cand vanzatorul ofera garantia corespunzatoare.Cand vanzarea s-a facut fara
termen de plata, iar cumparatorul nu a platit pretul, vanzatorul poate ca,
incel mult 15 zile de la data predarii, sa declare rezolutiunea fara punere in
intarziere si sa ceararestituirea bunului mobil vandut, cat timp bunul este
inca in posesia cumparatorului si nu a suferittransformari.
3.Sa suporte cheltuielile vanzarii
Chelutuielile pentur incheierea contractului de vanzare sunt considerate ca
un accesoriu al pretului sisunt in sarcina cumparatorului in lipsa de stipulatie
contrara.In absenta unei clauze contrare, cheltuielile aferente operatiunilor
de plata a pretului sunt tot in sarcina cumparatorului.
6. PARTICULARITATILE VANZARII UNEI MOSTENIRI

In sesul vanzarii mostenirii, prin mostenire se intelege dreptul de a culege o


mostenire deschisa sau ocota din aceasta.
Sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului, vanzarea unei mosteniri se
incheie in forma scrisa.Este nula absolut vanzarea unei mosteniri nedeschise,
deci eventuale.Cumparatorul raspunde solidar cu vanzatorul pentru
datoriile mostnirii vandute.Amintirile de familie, inscrisurile sau portretele de
familie, decoratiile sau alte asemenea bunuri, care aupentru vanzator o
valoare afectiva, se prezuma a nu fi cuprinse in mostenirea vanduta.Daca
aceste bunuri au o valoare patrimoniala insemnata, vanzatorul care nu si le-a
rezervat
expresdatoreaza
cumparatorului
pretul
lor
la
data
vanzarii.Cumparatorul unei mosteniri nu dobandeste drepturile reale asupra
imobilelor cuprinse in mostenire, decat potrivit regulilor privitoare la
cartea funciara.El nu poate opune tertelor persoane dobandirea altor drepturi
cuprinse in mostenire, decat daca aindeplinit formalitatile cerute de lege
pentur a face opozabila dobandirea fiecaruia dintre aceste drepturi.
Specificul vanzarii de drepturi succesorale fata de vanzarea obisnuita consta
in faptul ca obiectul ei ilconstituie fie patrimoniul succesoral, fie o fractiune
din acesta, adica nu numai drepturile succesorale(activul succesoral), ci si
datoriile defunctului (pasivul succesoral).Vanzatorul mostenirii produce
urmatoarele efecte specifice:Vanzatorul este obligat sa remita cumparatorului toate fructele pe care le-a
cules si toate platileprimite pentru creantele mostenirii pana la momentul
incheieirii contractului, pretul bunurilorvandute din mostenire si orice bun
care inlocuieste un bun al mostenirii;Cumparatorul este tinut sa ramburseze vanzatorului sumele platite de
acesta din urma pentrudatoriile si sarcinile mostenirii, precum si sumele
pe care mostenirea I le datoreaza acestuia din urma.Vanzatorul ramane
raspunzator pentru datoriile mostenirii vandute.Contractul de vanzare a
mostenirii va avea un caracter aleatoriu, in sensul ca nu se cunoaste
inmomentul vanzarii daca activul mostenirii depaseste pasivul sau invers.
7. DEFINITIA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE
SCHIMB
Definitie.
Schimbul este contractul prin care fiecare dintre parti denumite
copermutanti, transmite sau,dupa caz, se obliga sa transmita un bun pentru
a dobandi un altul.
Caractere juridice.
Schimbul este contractul sinalagmatic in care partile numite copermutanti
saucoschimbasi,
transmit
sau, dupa
caz,
se obliga
fiecare,
sa
transmita celuilalt proprietatea asupra unuibun, altul decat banii.
6

1.Contractul de schimb este in principiu un contract consensual


Pentru incheierea contractului de schimb este suficient consimtamantul
partilor. Este materializat, ingeneral, intr-un inscris probatoriu.
2.Schimbul este un contract translativ de proprietate
Prin intermediul schimbului, se poate transmit dreptul de proprietate
exclusiva asupra unui bun saunumai o cota-parte indivizata dintr-un bun
determinat, daca bunul se afla in coproprietate.Obiect al contractului de
schimb poate fi si alt drept real decat dreptul de proprietate si chiar un
dreptde creanta.Daca una dintre prestatii este o suma de bani, suntem in
prezenta unui contract de vanzare-cumparare.Daca insa ambele prestatii
reciproce constau in sume de bani, contractul este de schimb.Rezulta deci ca
schimbul presupune in plan juridic, ca si in plan semantic, o identitate de
natura aprestatiilor.
3.Contractul de schimb este un contract sinalagmatic, ce da nastere
la drepturi si obligatiireciproce in sarcina ambelor parti.
4.Contractul de schimb este un contract cu titlu oneros
Fiecare parte urmareste ca un contraechivalent al pestatiei sale, obtinerea
prestatiei celeilalte parti.In cazul in care cele doua bunuri care fac obiectul
schimbului nu sunt echivalente valoric, pentruegalizarea valorica a
prestatiilor, copermutantul care primeste lucrul mai schump, va plati in
banidiferenta de valoare, ce se numeste sulta.
Sulta trebuie sa fie inferioara valoric bunului pe care ilcompleteaza pentru a
se realiza echivalenta prestatiilor.
5. Contractul de schimb este un contract comutativ.
Intrucat prestatiile partilor si intinderea acestora sunt cunoscute inca de la
incheierea contractului si nudepind de hazard, contractul de schimb este un
contract comutativ.
8. DEFINITIA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE
DONATIE
Definitie.
Liberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de
bunurile sale, intot sau in parte, in favoarea unei alte persoane.Nu se pot
face
liberalitati
decat
prin
donatie
sau
prin
legat cuprins
in
testament.Donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, o
parte, numita donator, dispune in modirevocabil de un bun in favoarea
celeilalte parti, numite donatar.In contractul de donatie se realizeaza un
trasfer al unor drepturi, reale sau de creanta, din patrimoniuldonatorului in
patrimoniul donatarului, fara echivalent.
Caractere juridice.
Donatia este un contract unilateral, solemn, cu titlu gratuit, irevocabil,
translativ deproprietate.
1.Donatia este un contract unilateral, si nu un act unilateral
7

Donatia este rezultatul unui acord de vointa al celor doua parti, care naste
insa in principiu o singuraobligatie in sarcina donatorului cu dreptul
corelativ al donatarului.
2.Donatia este un contract solemn
Articolul 1011 alineatul 1, Cod civil, prevede ca donatia se incheie prin
inscris autentic, sub sanctiuneanulitatii absolute.Forma autentica este
prevazuta ca o masura de protectie a vointei liberale a donatorului.Nu sunt
supuse aceste dispozitii donatiile indirecte, cele deghizate si darurile
manuale.Bunurile mobile ce constituie obiectul donatiei trebuie enumerate si
evaluate intr-un inscris, chiar subsemnatura privata, sub sanctiunea nulitatii
absoulte a donatiei. Bunurile mobile corporale cu o valoarede pana la 25000
lei pot face obiectul unui dar manual, cu exceptia cazurilor prevazute de
lege. Darulmanual se incheie valabil prin acordul de vointa al partilor, insotit
de traditiunea bunului.
3.Donatia este un contract translativ de proprietate
Fiind un contract solemn, transmiterea proprietatii are loc in momentul
realizarii acordului de vointaimbracat in forma autentica intre donator si
donatar, iar intre absenti, in momentul in care donatorulprimeste acceptarea
donatarului, ambele facute in forma autentica.Daca bunul donat este insa
un imobil, dobandirea de catre donatar si pierderea de catre donator
adreptului de proprietate se face numai cu respectarea regulilor de carte
funciara.
4.Donatia este un contract irevocabil
Dupa incheierea contractului, donatorul nu isi mai poate retrage oferta. Este
nula orice donatie facutacu conditii a caror indeplinire atarna numai de
vointa donatorului.
9. EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE
1.Obligatiile donatorului
1.Principalul efect al donatiei este transmiterea dreptului real care formeaza
obiectulcontractului din patrimoniul donatorului in patrimoniului donatarului
(obligatie de a da).
2.A doua obligatie a donatorului nascuta din contract este obligatia de
predare a bunuluidonat. Obligatia se poate executa in insasi momentul
incheierii contractului, concomitent cuexecutarea obligatiei de transfer a
dreptului real, sau ulterior, daca acest lucru este stipulatin contract.
3.Daca obligatia de predare nu se executa in insasi momentul incheierii
contractului dedonatie, ci ulterior, in sarcina donatorului exista si obligatia de
conservare a bunului donatpana la predare.
4.In principiu, donatorul nu are obligatia de garantie pentru evictiune si nici
pentru viciileascunse, intrucat donatia este un contract cu titlu gratuit. In
cazul donatiei cu sarcini, inlimita valorii acestora, donatorul raspunde pentru
evictiune ca si vanzatorul.
Donatorul nu raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat. In
cazul donatiei cu sarcini,in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru
8

viciile ascunse ca si vanzatorul.In executarea donatiei, dispunatorul raspunde


numai pentru dol si culpa grava.
2. Obligatiile donatarului
In cazul donatiei obisnuite, gratuite, fara sarcini, donatarul nu are o obligatie
juridica fata de donator, cinumai o obligatie morala de recunostinta.In cazul
donatiei cu sarcini, sarcina este o obligatie pe care donatarul trebuie sa o
execute din momentulacceptarii donatiei. Neexecutarea sarcinii poate
determina pe donator sa introduca fie o actiune inexecutarea obligatiei, fie
sa ceara revocarea donatiei.
Sarcina trebuie sa fie posibila, licita si morala, prevazuta fie in favoarea
donatorului, fie in favoarea uneiterte persoane stipulatie pentru altul, fie
chiar in favoarea donatarului insusi.Daca, din cauza unor situatii imprevizibile
si neimputabile beneficiarului, survine ulterior acceptariiliberalitatii,
indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberalitatea a
devenitextrem de dificila ori excesiv de oneroasa pentru beneficiar, acesta
poate cere revizuirea sarcinilor sau a conditiilor.
11. DEFINITIA
DE LOCATIUNE

SI

CARACTERELE

JURIDICE

ALE

CONTRACTULUI

Definitia.
Locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa
asigure celeilalteparti, numte locatar, folosinta unui bun pentru o anumita
perioada, in schimbul unui pret denumitchirie.O sistematizare a locatiunilor
in functie de obiect este facuta in aticolul 1778 alineatul 1, Cod
civil:locatiunea bunurilor imobile si aceea a bunurilor mobile se numeste
inchriere, iar locatiunea bunuriloragricole poarta denumirea de arendare.
Spre deosebire de uzufruct, care creeaza uzufructuarului un drept real de
folosinta, dezmembramant aldreptului de proprietate, locatiunea creeaza
locatarului doar un drept de creanta la folosinta lucrului.
Caracterele juridice ale contractului de locatiune.
Contractul de locatiune de lucruri este un contract:
1.Sinalagmatic (bilateral),ce da nastere la drepturi si obligatii reciproce
intre parti;
2.Cu titlu oneros,in care fiecare parte urmareste obtinerea prestatiei
cocontractantului;
3.Comutativ (si nu aleatoriu),fiecare dintre parti cunoscnad in momentul
incheierii contractuluicare sunt obligatiile si intinderea acestora;
4.Consensual,ce se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara ca
legea sa ceara oanumita forma pentru validitate. Forma scrisa este insa
folosita pentru a raspunde necesitatilorprobatorii in caz de litigiu privind
incheierea sau executarea contractului de locatiune.Necesitatea formei
scrise a contractului de locatiune a unui imobil este ceruta de
9

obligativitateainscrierii sale in Cartea funciara indiferent de durata


contractului.
5.Cu executare succesiva(si nu dintr-o data), timpul, in acceptiunea de
durata, fiind de esentalocatiunii. Locatiunile nu se pot incheia pentru
perioada mai mare de 49 de ani.
6.Este un contract creator de raporturi obligationale,si nu un contract
translativ sau constitutivde drepturi reale cum este contractul prin care se
creeaza un drept de uzufruct, de uz ori dehabitatie. Dreptul de folosinta al
locatarului este un drept de creanta, si nu un drept real defolosinta, cum ar fi
dreptul de uzufruct.
12. OBLIGATIILE LOCATORULUI
Locatorul este tinut, potrivit articolului 1786 Cod civil, chiar fara vreo
stipulatie expresa in contracta.
Sa predea locatarului bunul dat in locatiuneb.
Sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata
locatiuniic.
Sa asigure locatarului linistita si utila folosinta a bunului pe tot timpul
locatiunii
1.Locatorul este obligat sa predea bunul dat in locatiune in starea
de intrebuintarecorespunzatoare destinatiei pentru care a fost
inchiriat, fiind obligat sa faca toate reparatiilenecesare in acest
scop.
Cheltuielile predarii sunt in sarcina locatorului.
2.Locatorul este obligat sa mentina bunul in stare sa poata servi
intrebuintarii pentru care a fostinchiriat.
Sunt in sarcina locatarului reparatiile locative, a caror necesitate rezulta din
folosintaobisnuita a bunului.
3.Locatorul este obligat sa asigure locatarului linistita folosinta a
bunului pe perioada locatiuniisi sa il garanteze pe locatar impotriva
evictiunii.
a.Tulburarile de fapt
Locatorul este obligat sa nu il tulbure prin faptul sau personal pe locatar in
timpul locatiunii obligatiade a nu face. Locatorul este obligat sa
intreprinda tot ceea ce este necesar pentru a asigura in modconstant
locatarului folosinta linistita a bunului, fiind dator sa se abtina de la orice fapt
care arimpiedica, diminua sau stanjeni o asemenea folosinta.In acest sens,
locatorul nu poate schimba in timpul locatiunii forma lucrului inchiriat sau
destinatia sa.Locatorul nu este tinut sa il garanteze pe locatar de tulburarea
cauzata prin fapta unui tert care nupretinde vreun drept asupra bunului,
afara numai daca tulburarile incepute inaintea predarii bunuluiimpiedica pe
locatar sa il preia, caz in care locatarul poate cere o scadere proportionala a
chiriei. Dacatulburarea este atat de grava incat, daca ar fi cunoscut-o
locatarul nu ar fi contractat, el poate reziliacontractul, in conditiile
legii.Aceasta nu il impiedica pe locatar sa se apere in nume personal
10

impotriva tulburarii de fapt a tertului,folosind actiunile posesorii prevazute in


lege.
b.Tulburarile de drept
Daca un tert pretinde vreun drept asupra bunului dat in locatiune, locatorul
este dator sa il apere pelocatar, chiar si in lipsa unei tulburari de fapt. Daca
locatarul este lipsit in tot sau in parte de folosintabunului, locatorul trebuie
sa il despagubeasca pentru totate prejudiciile suferite din aceasta
cauza.Indiferent de gravitatea tulburarii, daca I-a comunicat-o locatorului,
fara ca acesta sa o inlature deindata, locatarul poate cere o scadere
proportionala a chiriei. Daca tulburarea este atat de grava incat,daca ar fi
cunoscut-o, locatarul nu ar fi contractat, el poate rezilia contractul in
conditiile legii.Locatarul care, la incheierea contractului, cunostea cauza de
evictiune nu are dreptul la daune interese.
4.Locatorul este obligat sa asigure locatarului utila folosinta a
bunului pe tot timpul locatiunii sisa il garanteze pe locatar
contra tuturor viciilor bunului inchiriat ori arendat.
Locatorul garanteaza contra tuturor viciilor lucrului care impiedica sau
micsoreaza folosirea lui, chiardaca nu le-a cunoscut la incheierea contractului
si fara a tine seama daca ele existau dinainte ori ausurvenit in cursul
locatiunii.Locatorul nu raspunde pentru viciile care erau aparente la data
incheierii contractului si pe care locatarulnu le-a reclamat in conditiile legii,
adica nu l-a informat pe locator despre acestea fara intarziere.Locatorul
poate fi obligat la despagubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente
le cauzeaza vietii,sanatatii sua integritatii corporale a locatarului.Locatorul va
raspunde fata de locatar pentur viciile ascunse ale lucrului care il fac
impropriuintrebuintarii pentru care a fost contractat.Intrucat locatorul are
obligatia de a garanta folosinta utila a lucrului pe toata durata contractului,
el varaspunde pentru viciile ascunse ale lucrului, indiferent daca acestea
existau in momentul incheieriicontractului sau au aparut ulterior si, de
asemenea, indiferent daca a fost de buna credinta sau a fost derea
credinta.Obligatia de garantie a locatorului poate fi modificata prin conventia
partilor fie in sensul agravarii, fie insensul limitarii sau inlaturarii ei.Nu este
valabila insa o clauza de exonerare sau de limitare a raspunderii pentru
faptul personal al locatorului.
13. OBLIGATIILE LOCATARULUI
Locatarul are urmatoarele obligatii principale:
1.Obligatia locatarului de a lua in primire bunul dat in locatiune.
Corelativ cu obligatia de predare a bunului dat in locatiune, locatarul are
obligatia sa ia in primire acestbun, a carei folosinta reprezinta pentru el
cauza obligatiei de a plati chiria.Locatarul va lua in primire bunul dat in
locatiune conform unui proces verbal cu descrierea bunului si aaccesoriilor
sale, dupa verificarea starii sale de functionare, conform destinatiei bunului

11

stabilite incontract sau prezumate dupa natura bunului, destinatia sa


anterioara sau cea potrivit careia locatarul ilfoloseste.
2.Plata chiriei sa fie facuta in cuantumul si la termenel stipulate
in contract.
Contractele de locatiune incheiate prin inscris sub semnatura privata care au
fost inregistrate laorganele fiscale, precum si cele incheiate in forma
autentica constituie titluri executorii pentur platachiriei la termenele si in
modalitatile stabilite in contract, sau, in lipsa acestora, prin lege.
In cazul neplatii chiriei, locatorul fie poate cere executarea ei, fie rezilierea
contractului.Dovada platii chiriei se face prin chitanta eliberata de locator.
Chitanta este opozabila tertilor chiar dacanu are data certa.
3.Obligatia locatarului de a folosi bunul luat in locatiune cu
prudenta si diligenta potrivit destinatiei sale
Daca, reparatiile dureaza mai mult de zece zile, pretul locatiunii va fi scazut
proportional cu timpul si cupartea bunului de care locatarul a fost lipsit.
4.La incetarea locatiunii, locatarul este obligat sa restituie bunul
luat in locatiune in starea incare l-a primit, in afara de ceea ce
a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii
Locatarul raspunde pentru degradarea bunului inchiriat in timpul folosintei
sale, inclusiv cea cauzata deincendiu, daca nu dovedeste ca a
survenit fortuit.Locatorul are dreptul de a pastra lucrarile adaugate si
autonome efectuate asupra bunului pe duratalocatiunii si nu poate fi
obligat la despagubiri decat daca locatarul a efectuat lucrarile cu
acordulprealabil al locatorului.
5.Locatarul este dator sa apere lucrul inchiriat contra uzurparilor,
adica impotriva oricarortulburari de fapt sau de drept provocate de
un tert in legatura cu proprietatea sau posesia lucrului.
14. INCETAREA CONTRACTULUI DE LOCATIUNE
Contractul de locatiune poate inceta prin acordul de vointa al
partilor, denuntare unilaterala, expirareatermenului, rezilierea contractului
pentru neexecutare, imposibilitatea folosirii lucrului, desfiintareatitlului
locatorului si, uneori, prin instrainarea intre vii a lucrului dat
in locatiune.Locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau a
locatarului.Cu toate acestea, in cazul locatiunii cu durata determinata,
mostenitorii locatarului pot denuntacontractul in termen de 60 de zile de la
data la care au luat cunostinta de moartea locatarului siexistenta locatiunii.
1.Rezilierea conventionala a contractului de locatiune
Contractul este rezultatul unui acord de vointa al partilor deci si incetarea lui
trebuie sa fie rezultatulunui acord de vointa al partilor.
2.Denuntarea unilaterala a contractului de locatiune
Daca locatiunea a fost facuta fara determinarea duratei, oricare dintre parti
poate denunta contractulprin notificare. Notificarea facuta cu nerespectarea
termenului de preaviz stabilit de lege sau, in lipsa, deuzante, nu produce
efecte decat de la implinirea acelui termen.La implinirea termenului de
preaviz, obliatia de restituire a bunului devine exigibila, iar contractul
12

delocatiune incheiat pe durata determinata si constatat prin inscris autentic


sau prin inscris sub semnaturaprivata si inregistrat la organul fiscal
competenta, este titlu executoriu in privinta executarii acesteiobligatii. La
expirarea termenului de preaviz locatiune inceteaza.
3.Expirarea termenului locatiunii
Contractul de locatiune inceteaza de drept la expirarea termenului convenit
de parti sau, dupa caz,prevazut de lege, fara a fi necesara o instiintare
prealabila.In privinta obligatiei de restituire a bunului dat in locatiune,
contractul incheiat pe durata determinata siconstatat prin inscris autentic
reprezinta titlu executoriu la expirarea termenului. Aceeasi este solutia siin
cazul contractului de locatiune incheiat pe durata determinata prin inscris
sub semnatura privata siinregistrat la organul fiscal competent.Expirarea
termenului locatiunii, stabilit de parti sau de lege, conduce la incetarea de
drept a contractuluide locatiune.
4.Desfiintarea titlului locatorului
Daca titlul locatorului privind lucrul dat in locatiune este defiintat, inceteaza
pe cale de consecinta sicontractul de locatiune, pentru ca locatorul nu isi mai
poate indeplini obligatia de a asigura locataruluifolosinta lucrului.Desfiintarea
dreptului care permitea locatorului sa asigure folosinta bunului inchiriat
determinaincetarea de drept a contractului de locatiune.Cu toate acestea,
locatiunea va continua sa produca efecte si dupa desfiintarea titlului
locatorului pedurata stipulata de parti, fara a se depasi un an de la data
desfiintarii titlului locatorului, insa numai dacalocatarul a fost de buna
credinta la incheierea locatiunii.
5.Instrainarea bunului dat in locatiune
Daca bunul dat in locatiune este instrainat, dreptul locatarului este opozabil
dobanditorului, dupa cumurmeaza:
a.In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, daca locatiunea a fost notata
in carte funciara
b.In cazul imobilelor neinscrise in cartea funciara, daca data certa a locatiunii
este anterioara datei certe a instrainarii.
c.In cazul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, daca locatarul a
indeplinit aceste formalitati
d.In cazul celorlalte bunuri mobile, daca la data instrainarii bunul se afla in
folosinta locatarului.Daca partile convin astfel, locatiunea inceteaza in
cazul instrainarii bunului dat in locatiune. Locatorulinitial ramane raspunzator
pentru prejudiciile cauzate locatarului anterior instrainarii.
6.Imposibilitatea folosirii bunului
Daca bunul este distrus in intregime sau nu mai poate fi folosit potrivit
destinatiei stabilite, locatiuneainceteaza de drept. Daca imposibilitatea
folosirii bunului este numai partiala, locatarul poate, dupaimprejurari, sa
ceara fie rezilierea locatiunii, fie reducerea proportionala a chiriei.In cazul
pieririi totale a bunului contractul inceteaza de drept, locatorul fiind in
imposibilitate sa asigurelocatarului folosinta bunului. Nu are importanta daca
pierirea este fortuita sau daca se datoreaza culpeiuneia dintre parti.
13

7.Rezilierea pentru neexecutarea obligatiilor


Atunci cand, fara justificare, una dintre partile contractului de locatiune nu
isi executa obligatiile nascutedin acest contract, cealalta parte are dreptul de
a rezilia locatiunea, cu daune-interese daca este cazul,potrivit legii.Rezilierea
de drept poate fi stipulata expres, in conditiile dreptului comun, in contractul
de locatiune.
15. DEFINITIA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI
DE ARENDARE
Definitie.
Contractul de arendare este contractul incheiat intre proprietar, uzufructuar
sau alt detinatorlegal de bunuri agricole, denumit arendator, si arendas, cu
privire la exploatarea bunurilor agricole pe odurata determinata si la un pret
stabilit de parti.Contractul de arendare este o sepcie a contractului de
locatiune, caracterizat prin obiectul sau, bunurileagricole.
Caracterele juridice.
Arendarea se face printr-un contract scris, incheiat intre arendator pe de o
parte, siarendas pe de alta parte.
a.Sinalagmatic, intrucat in schimbul transmiterii folosintei bunurilor
agricole, arendasul va platiarendatorului un pret numit arenda.
b.Comutativ, deoarece partile cunosc, din momentul incheierii contractului,
intinderea obligatiilorlor reciproce
c.Oneros, pentru ca prestatia arendatorului, de a transmite folosinta
bunurilor agricole iicorespunde contraprestatia arendasului de a plati arenda.
d.Solemn,contractul de arendare trebuie incheiat in forma scrisa, sub
sanctiunea nulitatiiabsolute.
e.Cu executare succesiva,intrucat obligatiile partilor se executa, in timp,
pe durata stabilita incontract.
f.Contractul de arendare nu este un contract intuitu personae,
pentru ca cerintele de ordinprofesional si moral privind persoanele care pot fi
arendasi, sunt conditii de ordin general si nustabilesc o persoana anume,
determinata, concreta, care are vocatia de a fi parte intr-uncontract
determinat.
g.Prin contractul de arendare,se naste si un drept de creanta la
obtinerea folosintei bunuriloragricoel in scopul exploatarii lor, un
drept real de folosinta in beneficiul arendasului.
h.Contractul de arendare incheiat in scris si inregistrat la consiliul
local constituie titluexecutoriu pentru plata arendei la termenele si in
modalitatile stabilite de lege.
18. DEFINITIA SI
DE ANTREPRIZA
Definitia.

CARACTERELE

JURIDICE

ALE

CONTRACTULUI

14

Contractul de antrepriza este contractul in care una dintre parti numita


antreprenor se obligaca, pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare,
materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumitserviciu pentru
beneficiar, in schimbul unui pret. Pretul este un element esential al
contractului deantrepriza.Dispozitiile privind contractul de antrepriza sunt
aplicabile, in mod corespunzator, si antreprizei pentru lucrari de constructii,
daca sunt compatibile cu regulile particulare prevazute pentru acest
contract.
Caractere juridice.
Contractul de antrepriza este un:
-contract consensual,
-sinalagmatic (bilateral),
-cu titlu oneros,
-comutativ,
-cu executare succesiva
-in principiu, intuitu personae.Caracterul intuitu personae priveste
organizarea si conducerea lucrarii, pentru ca, in ce privesteexecutarea ei,
antreprenorul poate angaja, fara acordul clientului, subantreprenori si
lucratori.Contractul de antrepriza trebuie sa indeplineasca conditiile generale
de valabilitate ale contractelorprivind consimtamantul, obiectul, cauza.In
ceea ce priveste capacitatea partilor, antreprenorul trebuie sa aiba
intotdeauna capacitate deplina deexercitiu.Beneficiarul trebuie sa aiba fie
capacitatea deplina de exercitiu atunci cand contractul este un
act dedispozitie (construirea unei case), sau capacitatea pentru savarsirea
unor acte de administrare apatrimoniului (cand comanda de exemplu
reparatii la un imobil).Daca din lege sau din contract nu rezulta altfel,
antreprenorul este obligat sa execute lucrarea cumaterialele sale.
21.INCETAREA CONTRACTULUI DE MANDAT
Mandatul inceteaza in cazul existentei cauzelor generale de incetare
a contractelor (expirareatermenului stipulat, sau in lipsa acestuia, la 3 ani de
la incheierea contractului, realizarea conditieirezolutorii, rezolutiunea titlului
mandatului,
acordul
partilor,
executarea
mandatului,
imposibilitateaexecutarii mandatului din caz fostuit sau de forta
majora).Codul civil prevede ca Pe langa cauzele generale de incetare a
contractelor, mandatul inceteaza prinoricare dintre urmatoarele moduri:
1.Revocarea mandatului de catre mandant
Mandantul poate oricand revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de
forma in care contractul demandat a fost incheiat si chiar daca a fost
declarat irevocabil.Atunci cand partile au declarat mandatul irevocabil,
revocarea se considera a fi nejustificata daca nueste determinata de culpa
mandatarului sau de un caz fortuit ori de forta majora.Daca procura a fost
data in forma autentica notariala, in vederea informarii tertilor, notarul public
caruiaI se solicita sa autentifice revocarea unei asemenea procuri este
obligat sa transmita revocarea catreRegistrul national notarial, tinut in
15

format electronic, potrivit legii.Notarul public care autentifica actul pentru


incheierea caruia a fost data procura are obligatia sa verificela Registrul
national notarial daca acea procura a fost revocata.Revocarea poate fi totala
sau partiala. Desemnarea unui mandatar special, atunci cand exista
unmandatar general, inseamna o revocare partiala a mandatului general.
2.Renuntarea la mandat
Mandatarul poate renunta oricand la mandat, notificand mandantnului
renuntarea sa. Renuntarea lamandat nu poate fi decat expresa.
3.Moartea mandantului sau a mandatarului
Mandatul, contract intuitu personae, poate inceta prin moartea mandantului
sau a mandatarului.In caz de deces, incapacitate sau faliment a unei dintre
parti, mostenitorii ori reprezentantii acestia auobligatia a informa de indata
celalata parte.Reglementarea data de Codul de procedura civila mandatului
judiciar este diferita. Mandatul judiciar nuinceteaza prin moartea celui care la dat,
ci
dainuieste
pana
la retragerea
acestuia
de
catre
mostenitoriimandatului.
4.Incapacitatea mandantului sau a mandatarului
Mandatul inceteaza prin punerea sub interdictie a oricareia dintre parti,
mandant sau mandatar.
Mandatul judiciar nu inceteaza dace cel care l-a dat a devenit incapabil, ci
dainuieste pana la retragerealui de catre reprezentantul legal
al incapabilului.
5.Falimentul mandantului sau al mandatarului.
Falimentul mandantului sau al mandatarului produce incetarea mandatului,
indiferent daca mandatuleste conventional sau legal.
Efectele incetarii mandatului
Puterea de reprezentare inceteaza prin renuntarea de catre reprezentant la
imputernicire sau prinrevocarea acestia de catre reprezentat.Puterea de a
reprezenta inceteaza de asemenea prin decesul sau incapacitatea
reprezentantului ori areprezentatului, daca din conventie ori din natura
afacerii nu rezulta contrariul.Daca reprezentantul sau reprezentatul este
persoana juridica, puterea de a reprezenta inceteaza de ladata la care
persoana juridica isi inceteaza existenta.In cazul deschiderii procedurii
insolventei asupra reprezentantului sau reprezentatului puterea de
areprezenta inceteaza in conditiile prevazute de lege.La incetarea puterilor
incredintate, reprezentantul este obligat sa restituie reprezentatului inscrisul
ceconstata aceste puteri.Reprezentantul nu poate retine acest inscris drept
garantie a creantelor sale asupra reprezentatului,doar poate sa ceara o copie
a inscrisului, certificata de reprezentat, cu mentiunea ca puterea
dereprezentare a incetat.

22.
DEFINITIA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI
DE COMODAT
16

Definitie.
Imprumutul este de doua feluri: imprumutul de folosinta, numit si
comodat, si imprumutul deconsumatie.Comodatul, imprumutul de folosinta,
este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant,remite un
bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi
de acest bun, cuobligatia de a-l restitui dupa un anumit timp.
Caractere juridice:
1.Contract real,pentru incheierea caruia, pe langa acordul de vointa al
partilor, necesar sisuficient in cazul contractelor consensuale, este nevoie
si de predarea bunului ce formeazaobiectul contractului.
2.Esentialmente gratuit,
stipularea
unui
pret
al
folosintei
in
sarcina comodatarului schimba natura juridica a operatiunii in contract de
locatiune.
3.Esentialmente unilateral, comodatul naste, din momentul incheierii lui,
obligatii numai insarcina comodatarului. El continua sa fie unilateral,
chiar daca in timpul executarii se nasc inafara vointei partilor, deci
extracontractual, obligatii in sarcina comodatarului cum ar ficheltuielile de
conservare a bunului.
4.Intuitu personae, incheiat in consideratia persoanei comodatarului, care
nu isi asuma nici o obligatie fata de comodant, afara de cea de restituire a
bunului.
23 . DEFINITIA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI
DE CONSUMATIE (MUTUUM)
Definitie.
Imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite
imprumutatului osuma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si
consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul seobliga sa restituie, dupa o
anumita perioada de timp, aceeasi suma de bani sau cantitate de bunuri
deaceeasi natura si calitate.Partile contractului sunt imprumutatul si
imprumutatorul, care pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Caractere juridice:
1.Contract real - Intrucat predarea bunului alaturi de acordul de vointa al
partilor reprezinta o conditie necesara pentruformarea contractului.In lipsa
predarii bunului imprumutat, contractul de imprumut nu se poate naste.
2.Contract unilateral
3.Contract, in principiu, cu titlu gratuit - In lipsa unei stipulatii contrare,
imprumutul se prezuma a fi cu titlu gratuit.Pana la proba contrara,
imprumutul care are ca obiect o suma de bani se prezuma a fi cu titlu
oneros.
4.Contract translativ de proprietate- Transferul dreptului de proprietate
are loc in momentul predarii bunului, care coincide cu momentulincheierii
contractului, chiar daca traditiunea lui s-a facut unui tert.Prin incheierea
valabila a contractului, imprumutatul devine proprietarul bunului si suporta
riscul pieiriiacestuia.Proba imprumutului de consumatie se face conform
17

dreptului comun in materie de probatiune.Contractul de imprumut de


consumatie se deosebeste de contractul de comodat prin obiectul
sau,bunurile de gen fungibile si consumptibile transmise in proprietatea
imprumutatului, care trebuie sarestituie la incetarea imprumutului bunuri de
acelasi gen si in aceeasi cantitate cu cele primite.
26. EFECTELE CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERA
1.Obligatiile debirentierului
- Plata rentei este principala obligatie a debirentierului
Ratele de renta trebuie sa fie platite de debirentier in cuantumul si
la termenele prevazute in contractpana la decesul credirentierului, sau pana
la decesul tertului beneficiar al rentei, atunci cand a fostconstituita in
favoarea acestuia.La moartea debirentierului obligatia de plata a rentei se
transmite la mostenitorii sai, nefiind o obligatiestric personala contractata
intuitu personae.In lipsa de stipulatie contrara, ratele d erenta se platesc
trimestrial si in avans si indexate in functie derata inflatiei.In caz de
neindeplinire a obligatiei de plata a ratelor scadente, credirentierul poate
cere sechestrul sivanzarea bunurilor debirentierului, pana la concurenta unei
sume suficiente spre a asigura plata renteipentru viitor.Dreptul la actiunea
prin care se solicita plata ratelor de renta restante se prescrie in termenul
general de3 ani, care se calculeaza separat pentru fiecare rata din momentul
in care a devenit exigibila.Mostenitorii credirentierului nu pot cere plata
ratelor scadente, dar neincasate de autorul lor decedat.
-Obligatia de a oferi credirentierului garantiile stipulate in contract pentru
plata rentei si de a numicsora garantiile oferite.Pentru garantarea obligatiei
de plata a rentei constituite cu titlu oneros, credirentierul are dupa caz
unprivilegiu sau o ipoteca asupra bunului transmis.
Sanctiunea desfiintarii contractului de renta viagera nu se poate pronunta
daca contractul este cu titlugratuit.
2.Obligatiile credirentierului
-Obligatiile credirentierului in contractul de renta viagera cu titlu oneros sunt
identice cu obligatiilevanzatorului, atunci cand prestatia sa consta
in transmiterea dreptului de proprietate (sau numai nudaproprietate) asupra
unui bun mobil sau imobil, in schimbul careia este stipulata obligatia
debitorului dea plati renta.
-Obligatia de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului
-Obligatia de predare a bunului (obligatie de a face)
-Obligatia de garantie contra evictiunii si contra viciilor ascunse ale bunului
transmis.
-Obligatia de conservare a bunului pana in momentul predarii lui
debirentierului.
In cazul contractului de renta viagera cu titlu gratuit, credirentierul nu are
aceste obligatii.
3.Rezolutiunea
contractului
de
renta
viagera
la cererea
credirentierului
Credirentierul are dreptul la rezolutiune pentru neexecutarea fara justificare
a obligatiei de plata arentei de catre debirentier.In lipsa unei stipulatii
18

contrare, rezolutiunea nu confera debirentierului dreptul de a obtine


restituirearatelor de renta deja platite.Debirentierul este tinut la plata rentei
pana la decesul persoanei pe durata vietii careia a fost constituitarenta,
oricat de impovaratoare ar putea deveni prestarea acesteia, contractul
avand pentru el uncaracter irevocabil.
27. DEFINITIA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI
DE INTRETINERE
Definitie.
Contractul de intretinere este contractul aleatoriu prin care o parte se obliga
sa efectueze infolosul celeilalte parti sau al unui anumit tert prestatiile
necesare intretinerii si ingrijirii pentur o anumitadurata.Daca prin contract nu
s-a prevazut durata intretinerii ori s-a prevazut numai caracterul viager al
acesteia,atunci intretinerea se datoreaza pentru toata durata vietii
creditorului intretinerii.
Caracterele juridice
1.Contract solemn, ce se incheie in forma autentica-Contractul de
intretinere se incheie in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
2.Contract sinalagmatic, bilateral, cand este cu titlu oneros-, naste
obligatii reciproce in sarcina partilor,sau contract unilateral cand se
incheie cu titlu gratuit, intretinerea fiind constituitaprin donatie.
3.Intretinerea poate fi constituita cu titlu oneros, in schimbul unui
capital de orice natura, sau cu titlu gratuit si este supusa, sub rezerva
dispozitiilor privind contractul de intretinere, regulilorproprii ale actului
juridic de constituire.
Contractul de inretinere este de regula un contract cu titlu oneros, pentru ca
intretinerea este prestatain schimbul unui bun sau al unei sume de bani.El
poate fi insa si gratuit, prestarea intretinerii constituind o liberalitate facuta
sub forma donatiei sau alegatului testamentar cu sarcini, sau a stipulatiei
pentru altul.
4.Contractul de intretinere cu caracter viager cu titlu oneros este
un contract aleatoriu.
Elementul aleatoriu, incert, al contractului de intretinere este durata
vietii persoanei intretinute acreditorului intretinerii.
5.Este un contract translativ de proprietate, prin care se realizeaza
transferul dreptului deproprietate asupra bunului, de la intretinut la
intretinator fiind supus conditiilor legale privindvalabilitatea acestor
transmiteri.
6.Este un contract intuitu persoane.
Dreptul la intretinere este un drept strict personal,netransmisibil prin
succesiune, care se stinge prin moartea beneficiarului. Obligatia
debitoruluiintretinerii (intretinatorului) este o obligati de a face personala,
dar nu strict personala.
7.Este un contract cu executare succesiva.

19

Intretinerea se presteaza in timp, pana la sfarsitul vietiiintretinutului sau


pana la sfarsitul perioadei stipulate, permanent, chiar daca nu periodic.

29. CE ESTE ACELA CONTRACT CONSENSUAL? CE TIPURI DE


CONTRACTE CONSENSUALE CUNOASTETI?
Contractele consensuale sunt acele contracte care se incheie prin simplul
acord de vointa al partilor,simpla lor manifestare de vointa, neinsotita de
nici un fel de forma, fiind suficienta pentru formareavalabila a
contractului.Acestea iau nastere prin simplul acord de vointa al partilor,
astfel de contracte fiind majoritare insistemul nostru de drept.
Simplul acord de vointa este necesar si suficient pentru a da nastere la
efecte juridice.Nu este necesara indeplinirea vreunei formalitati la nasterea
actelor juridice consensuale. Chiar incazurile in care exista unele dispozitii
legale cu privire la forma scrisa a contractului, aceste prevederi auca scop
numai sa inlesneasca dovada, celor stabilite de parti, ad probationem, si nu
constituie conditiipentru insasi existenta valabila a contractului, ad
validitatem.Marea majoritate a actelor juridice civile sunt consensuale. In
principiu, contractu de vanzare-cumparareeste un contract consensual. La fel
si contractul de schimb, contractul de locatiune, contractul deinchiriere a
locuintei, contractul de antrepriza.
30. CE ESTE ACELA CONTRACT SOLEMN? CE TIPURI DE CONTRACTE
SOLEMNE CUNOASTETI?
Contract a carui valabilitate este conditionata, potrivit legii sau intelegerii
partilor, de incheierea lui intr-o anumita forma. De exemplu, se incheie
numai in forma autentica contractul de donatie, contractul deinstrainare a
bunurile imobile, contractul de construire a unei locuinte priprietate
personala, deconstituire a unei ipoteci.Contractul solemn este acela care
necesia pe langa acordul de vointa al partilor si indeplinirea unorforme
solemne, prevazute de lege. Acest contract necesita forma solemna ca o
conditie sine qua non.Contractele solemne sunt incheiate in fata unui
functionar public, abilitat prin lege sa intocmeascaactele.
Trebuie incheiate intr-o anumitas forma; de obicei forma solemna ad
validitatem imbraca formainscrisului autentic notarial. Nerespectarea formei
solemne se sanctioneaza cu nulitatea absoluta.
31. CE ESTE ACELA UN CONTRACT REAL? CE TIPURI DE CONTRACTE
REALE CUNOASTETI?
20

Contractele reale sunt acelea pentru a caror validitate manifestarea de


vointa a partilor trebuie sa fieinsotita de remiterea materiala a
lucrului.Acestea sunt in fond contracte consensuale, deoarece incheierea lor
nu este supusa de lege unor formespeciale dar obligatiile specific lor nu iau
nastere decat in momentul remiterii lucrului.
Numai din acel moment contractual respective poate purta denumirea sa,
inainte de acest moment fiinddoar o promisiune de a contracta.Contract a
carui perfectare implica predarea efectiva a lucrului la care se refera acordul
partilor, deexemplu imprumutul, contractul de depozit, de gaj, de transport
de marfuri.
32. CE ESTE ACELA CONTRACT CU TITLU ONEROS? CE TIPURI
DE CONTRACTE CU TITLU ONEROS CUNOASTETI?
Contractul cu titlu oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura
un avantaj in schimbulobligatiilor pe care si le asuma, cum este contractual
de vanzare-cumparare, contractul de inchirieire,contractul de schimb,
contractul de intretinere, contractul de arendare, contractual de
antrepriza.Contractul cu titlu oneros se clasifica in: contracte comutative si
contracte aleatorii.

21