Structura Permutarilor

Cursul 4
Structura Ciclica a Permutarilor.

Tehnici Avansate de Numarare
Octombrie 2013
Cursul 4
Permutari si cicluri
Permutarile au si rolul de functii de rearanjare.
Exemplu
1
Permutarea h4, 2, 1, 3i este o functie bijectiva care mapeaza 1

la 4, 2 la 2, 3 la 1, si 4 la 3. Putem scrie
1 7 4 7 3 7 1, 2 7 2
Permutarea h2, 1, 3, 5, 7, 4, 6i este o functie care mapeaza

1 7 2 7 1, 3 7 3, 4 7 5 7 7 7 6 7 4
Definitie (Ciclu)
Un ciclu este o functie : {v1 , v2 , . . . , vk } {v1 , v2 , . . . , vk } care
mapeaza
v1 7 v2 7 . . . 7 vk1 7 vk 7 v1
Notatia matematica a acestui ciclu este (v1 , . . . , vk ).
Ciclul (v1 ) reprezinta functia : {v1 } {v1 } cu (v1 ) = v1 .
Cursul 4
Structura ciclica a permutarilor
Observatie
Orice permutare poate fi reprezentata ca o compozitie de cicluri
disjuncte. Aceasta reprezentare se numeste structura ciclica a
permutarii.
Exemplu
1
Permutarea h4, 2, 1, 3i poate fi reprezentata ca o compozitie

de 2 cicluri disjuncte: (1, 4, 3)(2).
Permutarea h2, 1, 3, 5, 7, 4, 6i poate fi reprezentata ca o

compozitie de 3 cicluri disjuncte: (1, 2)(3)(4, 5, 7, 6).
Cursul 4

Propriet
ati
Reprezentarea unui ciclu nu este unica: de exemplu, (2, 3, 4),

(3, 4, 2) si (4, 2, 3) sunt cicluri care reprezinta aceeasi functie.
Cursul 4

Propriet
ati

Structura ciclica a permutarilor nu este unica: de exemplu
urmatoarele structuri ciclice reprezinta aceeasi permutare:
B
B
B
B
B
(1, 5)(2, 3, 4)
(1, 5)(3, 4, 2)
(5, 1)(4, 2, 3)
(2, 3, 4)(1, 5)
In general, structurile ciclice care se obtin prin
rotirea ciclurilor din structur
a, la stanga sau la dreapta, sau
permutarea ciclurilor structurii
reprezinta aceeasi permutare.
Cursul 4

Propriet
ati

Structura ciclica a permutarilor nu este unica: de exemplu
urmatoarele structuri ciclice reprezinta aceeasi permutare:
B
B
B
B
B
(1, 5)(2, 3, 4)
(1, 5)(3, 4, 2)
(5, 1)(4, 2, 3)
(2, 3, 4)(1, 5)
In general, structurile ciclice care se obtin prin
rotirea ciclurilor din structur
a, la stanga sau la dreapta, sau
permutarea ciclurilor structurii
reprezinta aceeasi permutare.
Putem defini o structura ciclica canonica a unei permutari:

B Fiecare ciclu ncepe cu elementul cel mai mic.
B Ciclurile sunt scrise n ordinea crescatoare a celui mai mic
element.
Cursul 4
Structuri ciclice
Construirea structurii ciclice canonice a unei permut
ari
Idee de baza
1
Se porneste de la 1 calculul secventei de succesori pana se

revine la 1. Acest proces construieste primul ciclu.
Se alege cel mai mic element care nu apare n primul ciclu si

se construieste al doilea ciclu.
Se repeta acest proces pana cand toate elementele apar

ntr-un ciclu.
Cursul 4
Structuri ciclice
ari
Idee de baza
1



ntr-un ciclu.
Exercitiu
Care sunt structurile ciclice canonice ale urmatoarelor permutari:
1
h1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10i?
Cursul 4
Structuri ciclice
ari
Idee de baza
1



ntr-un ciclu.
Exercitiu
1
h1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10i?
(1)(2)(3)(4)(5)(6)(7)(8)(9)(10)
Cursul 4
Structuri ciclice
ari
Idee de baza
1



ntr-un ciclu.
Exercitiu
1
h1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10i?
(1)(2)(3)(4)(5)(6)(7)(8)(9)(10)
h10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1i?
Cursul 4
Structuri ciclice
ari
Idee de baza
1



ntr-un ciclu.
Exercitiu
1
h1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10i?
(1)(2)(3)(4)(5)(6)(7)(8)(9)(10)
h10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1i?
(1, 10)(2, 9)(3, 8)(4, 7)(5, 6)
Cursul 4
Structuri ciclice
Calculul permut
arii corespunz
atoare unei structuri ciclice
Exemplu ilustrat
Permutarea corespunzatoare structurii ciclice (1, 3, 4)(2, 6, 7)(5) se
poate calcula astfel:
1
Se rotesc la dreapta cu o pozitie toate ciclurile structurii

ciclice initiale (4, 1, 3)(7, 2, 6)(5)
Se aliniaza structura ciclica rotita la dreapta peste structura

ciclica initiala:
( 4 , 1 , 3 )( 7 , 2 , 6 )( 5 )
( 1 , 3 , 4 )( 2 , 6 , 7 )( 5 )
Se poate citi direct permutarea

1
2
3
4
5
6
7
h 3 , 6 , 4 , 1 , 5 , 7 , 2 i
Cursul 4
Structuri ciclice
Tipul unei permut
ari
Tipul unei permutari de n elemente este lista = [1 , . . . , n ] n

care i este numarul ciclurilor lui cu lungimea i, pentru
1 i n.
Cursul 4
Structuri ciclice
Tipul unei permut
ari

1 i n.
Exemplu
1
Permutarea h1, 2, 3, 4, 5, 6, 7i = (1)(2)(3)(4)(5)(6)(7) are tipul

[7, 0, 0, 0, 0, 0, 0]
Permutarea h7, 6, 5, 4, 3, 2, 1i = (1, 7)(2, 6)(3, 5)(4) are tipul

[1, 3, 0, 0, 0, 0, 0]
Permutarea
h1, 3, 2, 6, 7, 8, 9, 4, 10, 5i = (1)(2, 3)(4, 6, 8)(5, 7, 9, 10)
are tipul [1, 1, 1, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0]
Cursul 4
Structuri ciclice
Tipul unei permut
ari

1 i n.
Exemplu
1
Permutarea h1, 2, 3, 4, 5, 6, 7i = (1)(2)(3)(4)(5)(6)(7) are tipul

[7, 0, 0, 0, 0, 0, 0]
Permutarea h7, 6, 5, 4, 3, 2, 1i = (1, 7)(2, 6)(3, 5)(4) are tipul

[1, 3, 0, 0, 0, 0, 0]
Permutarea
h1, 3, 2, 6, 7, 8, 9, 4, 10, 5i = (1)(2, 3)(4, 6, 8)(5, 7, 9, 10)
are tipul [1, 1, 1, 1, 0, 0, 0, 0, 0, 0]
Observat
ie: [1 , . . . , n ] este tipul unei permutari daca si numai
daca 1 1 + 2 2 + . . . + n n = n
i i = numarul de elemente ce apar n cicluri cu lungimea i.
Cursul 4
Numararea permutarilor de un anumit tip

Intrebare: Cate permutari au tipul = [1 , 2 , . . . , n ]?
Cursul 4

Scriem toate cele n! permutari si inseram paranteze pentru a
construi n! structuri ciclice de forma
c11 . . . c11
| {z }
cicluri cu lung. 1
...
c1n . . . cn
| {z }n
cicluri cu lung. n
Cursul 4

c11 . . . c11
| {z }
cicluri cu lung. 1
...
c1n . . . cn
| {z }n
cicluri cu lung. n
Numaram structurile ciclice ce reprezinta aceeasi permutare

B Fiecare ciclu cki de lungime i poate fi scris in i feluri
echivalente din cauza echivalentei ciclurilor, exista
11 22 . . . nn structuri ciclice care reprezinta aceeasi
permutare.
(am aplicat regula produsului)
B Orice permutare a ciclurilor din cadrul unui bloc de cicluri cu
aceeasi lungime reprezinta aceeasi permutare
exist
a i ! permut
ari in fiecare bloc de cicluri de lungime i
exist
a 1 ! 2 ! . . . n ! structuri ciclice echivalente din acest
motiv.
Cursul 4

c11 . . . c11
| {z }
cicluri cu lung. 1
...
c1n . . . cn
| {z }n
cicluri cu lung. n
Numaram structurile ciclice ce reprezinta aceeasi permutare

B Fiecare ciclu cki de lungime i poate fi scris in i feluri
echivalente din cauza echivalentei ciclurilor, exista
11 22 . . . nn structuri ciclice care reprezinta aceeasi
permutare.
B Orice permutare a ciclurilor din cadrul unui bloc de cicluri cu
aceeasi lungime reprezinta aceeasi permutare
exist
a i ! permut
ari in fiecare bloc de cicluri de lungime i
exist
a 1 ! 2 ! . . . n ! structuri ciclice echivalente din acest
motiv.
nr. perm. de tip este
n!
1 ! 2 ! . . . n ! 11 22 . . . nn
Cursul 4
Aplicatii ale permutarilor de acelasi tip

Partitii ntregi
O partitie ntreaga a unui ntreg pozitiv n este un multi-set de

ntregi pozitivi a caror suma este n. Se observa ca
Numarul partitiilor lui n = Numarul tipurilor de n-permutari.
[1 , . . . , n ] {1, . . . , 1, . . . , n, . . . , n}
| {z }
| {z }
1 ori
n ori
Exemplu
Partitiile ntregi ale numarului 5 sunt multi-seturile
{5}, {4, 1}, {3, 2}, {3, 1, 1}, {2, 2, 1}, {2, 1, 1, 1}, {1, 1, 1, 1, 1}. Ele
corespund tipurilor
[0, 0, 0, 0, 1], [1, 0, 0, 1, 0], [0, 1, 1, 0, 0], [2, 0, 1, 0, 0], [1, 0, 0, 2, 0],
[3, 1, 0, 0, 0], [5, 0, 0, 0, 0].
Cursul 4
Partea 2: Tehnici avansate de numarare

Observatii preliminare
Numeroase probleme de numarare nu pot fi rezolvate cu

metodele prezentate pana acum.
Exemple:
1
Cate siruri de biti de lungime n nu contin doua zerouri

consecutive?
In cate feluri se pot aloca 7 lucrari la 3 angajati astfel ncat
fiecare angajat sa primeasca cel putin o lucrare?
Cursul 4


Exemple:
1

consecutive?
Scopul partii a 2-a a cursului: prezentarea unor tehnici mai

avansate de numarare:
Cursul 4


Exemple:
1

consecutive?

Relatii de recurenta
Cursul 4


Exemple:
1

consecutive?

Rezolvarea relatiilor de recurenta liniara
Cursul 4


Exemple:
1

consecutive?

Rezolvarea relatiilor de recurenta liniara
Algoritmi divide-and-conquer
Cursul 4
Exemplu
Numarul bacteriilor din o colonie se dubleaza n fiecare ora. Daca
ntr-o colonie sunt initial 5 bacterii, cate vor fi dupa n ore?
spuns. Fie an numarul de bacterii dupa n ore.
Ra
a0 = 5
(cunostinte initiale)
an = 2 an1 pentru n > 0
(evolutie)
Cursul 4
Exemplu
Ra
a0 = 5
(evolutie)
O relatie de recurenta pentru secventa {an } este o ecuatie

care exprima an n functie de 0 sau mai multi termeni dintre
a0 , a1 , . . . , an1 ai secventei, pentru toti n n0 , unde n0 0.
Cursul 4
Exemplu
Ra
a0 = 5
(evolutie)

O solutie a relatiei de recurenta este o formula de calcul direct
a lui an din n, care satisface relatia de recurenta.
Cursul 4
Exemplu
Ra
a0 = 5
(evolutie)

O solutie a relatiei de recurenta este o formula de calcul direct
a lui an din n, care satisface relatia de recurenta.
In continuare vor fi prezentate tehnici de rezolvare a unor tipuri de
relatii de recurenta.
Cursul 4
Exemple
Cursul 4
Exemple
a0 = 3, a1 = 5, an = an1 an2 pentru n 2.

Toate elementele lui {an } pot fi calculate recursiv:
a2 = a1 a0 = 5 3 = 2
a3 = a2 a1 = 2 5 = 3
...
Putem g
asi o formul
a general
a de calcul direct a lui an n
functie de n?
Cursul 4
Exemple
a0 = 3, a1 = 5, an = an1 an2 pentru n 2.

Toate elementele lui {an } pot fi calculate recursiv:
a2 = a1 a0 = 5 3 = 2
a3 = a2 a1 = 2 5 = 3
...
Putem g
asi o formul
a general
a de calcul direct a lui an n
functie de n?
a0 = 0, a1 = 3, an = 2 an1 an2 pentru n 2. Toate
elementele lui {an } pot fi calculate recursiv:
a2 = 2 a1 a0 = 6
a3 = 2 a2 a1 = 9
...
Se poate demonstra prin inductie ca an = 3 n pentru toti
n 0.
Cursul 4
Exemplu: iepuri si numere Fibonacci

O pereche tanara de iepuri ncepe sa se nmulteasca la varsta de 2 luni,
dand nastere lunar la o pereche de iepuri. Se presupune ca o pereche de
iepuri cu varsta de 0 luni este adusa pe o insula. Sa se determine o
relatie de recurenta pentru numarul de iepuri de pe insula dupa n luni.
f1 = 1, f2 = 1, fn = fn1 + fn2 if n 2.
Cursul 4
Exemplu: Turnul din Hanoi
Sa se mute toate discurile pe axul 2 n ordinea marimii lor, cu

discul cel mai mare asezat dedesubt.
Discurile pot fi mutate unul cate unul de pe un ax pe altul cu
conditia ca niciodata sa nu se puna un disc peste unul mai
mic.
Intrebare: Care este numarul minim de mutari necesare
pentru a rezolva problema turnului din Hanoi cu n discuri?
Cursul 4
Exemplu: Turnul din Hanoi (continuare)

R
aspuns: Fie Hn nr. minim de mutari necesare pentru a pune
n discuri n ordinea marimii, de pe un ax pe altul.
Pentru a pune cel mai mare disc la baza axului 2, va trebui
mai ntai sa mutam n 1 discuri mai mici de pe axul 1 pe axul
3. Nr. minim de mutari pentru a face acest lucru este Hn1 .
Dupa ce am pus cel mai mare disc de pe axul 1 pe axul 2,
putem efectua Hn1 mutari pentru a muta discurile de pe axul
3 pe axul 2.
ax 1
ax 2
Cursul 4
ax 3

R
3 pe axul 2.
(1) Hn1 mut
ari
ax 1
ax 2
Cursul 4
ax 3

R
3 pe axul 2.
(1) Hn1 mut
ari
(2) 1 mutare
ax 1
ax 2
Cursul 4
ax 3

R
3 pe axul 2.
(1) Hn1 mut
ari
(2) 1 mutare
(3) Hn1 mut
ari
ax 1
ax 2
Cursul 4
ax 3

R
3 pe axul 2.
(1) Hn1 mut
ari
(2) 1 mutare
(3) Hn1 mut
ari
ax 1
ax 2
ax 3
Hn = Hn1 + 1 + Hn1 = 2Hn1 + 1. Se observa ca H1 = 1.

Cursul 4
Exemplu: Turnul din Hanoi (continuat)

Putem aplica o metoda iterativa de aflare a unei formule de
calcul pentru Hn direct din n atunci cand n > 1:
Hn = 2 Hn1 + 1
= 2(2 Hn2 + 1) + 1 = 22 Hn2 + 2 + 1
= 22 (2 Hn3 + 1) + 2 + 1 = 23 Hn3 + 22 + 2 + 1
..
.
= 2n1 H1 + 2n2 + . . . + 2 + 1
= 2n1 + 2n2 + . . . + 2 + 1
2n 1
= 2n 1
=
21
Cursul 4

Hn = 2 Hn1 + 1
= 2(2 Hn2 + 1) + 1 = 22 Hn2 + 2 + 1
= 22 (2 Hn3 + 1) + 2 + 1 = 23 Hn3 + 22 + 2 + 1
..
.
= 2n1 H1 + 2n2 + . . . + 2 + 1
= 2n1 + 2n2 + . . . + 2 + 1
2n 1
= 2n 1
=
21
Legenda turnului din Hanoi:
Cursul 4

Hn = 2 Hn1 + 1
= 2(2 Hn2 + 1) + 1 = 22 Hn2 + 2 + 1
= 22 (2 Hn3 + 1) + 2 + 1 = 23 Hn3 + 22 + 2 + 1
..
.
= 2n1 H1 + 2n2 + . . . + 2 + 1
= 2n1 + 2n2 + . . . + 2 + 1
2n 1
= 2n 1
=
21
I Sunt 64 discuri, iar mutarea unui disc dureaza 1 secunda
Cursul 4

Hn = 2 Hn1 + 1
= 2(2 Hn2 + 1) + 1 = 22 Hn2 + 2 + 1
= 22 (2 Hn3 + 1) + 2 + 1 = 23 Hn3 + 22 + 2 + 1
..
.
= 2n1 H1 + 2n2 + . . . + 2 + 1
= 2n1 + 2n2 + . . . + 2 + 1
2n 1
= 2n 1
=
21
I Sunt 64 discuri, iar mutarea unui disc dureaza 1 secunda
I Timpul minim de mutare a ntregului turn=
(264 1) s = 18446744073709551615 s 500 miliarde ani.
Cursul 4
Exemplu: Siruri speciale de biti

Sa se gaseasca o relatie de recurenta si conditiile initiale pentru
numarul de siruri de biti de lungime n care nu au doua zerouri
consecutive. Cate astfel de siruri de lungime 5 exista?
A: Avem de numarat a doua lucruri distincte:

1
2
S
irurile de n-biti fara 2 zerouri consec., care se termina cu 1:
S
irurile de n biti fara 2 zerouri consec. care se termina cu 0:
Nr. siruri de lungime n f
ar
a
00:
Se termin
a cu 1:
Orice sir de lungime n 1 f

ar
a 00
Se termin
a cu 0:
Orice sir de lungime n 2 f

ar
a
00
an1
an2
Total:
an = an1 + an2
S
irurile cu lungimea 1 sunt 0 and 1 a1 = 2, iar sirurile cu lungimea 2 f
ar
a 00 sunt
01, 10, 11 a2 = 3.
Cursul 4
Exemplu: Siruri speciale de biti (continuare)
Numarul an de siruri de biti de lungime n fara 00 satisface relatia

de recurenta
a1 = 2,
a2 = 3,
an = an1 + an2 daca n 2.
a3 = a1 + a2 = 2 + 3 = 5
a4 = a2 + a3 = 3 + 5 = 8
a5 = a3 + a4 = 5 + 8 = 13.
Cursul 4
Relatii de recurenta liniara

O relatie omogena de recurenta liniara de gradul k cu
coeficienti constanti este o relatie de forma
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank ,
unde c1 , c2 , . . . , ck R si ck 6= 0.
Daca se cunosc cele k conditii initiale
a0 = C0 , a1 = C1 , . . . , ak1 = Ck1 ,
atunci se poate calcula recursiv an pentru toti n k.
Exemplu (Relatii de recurenta liniara)
{fn } unde f0 = f1 = 1, si fn = fn1 + fn2 daca n > 1.
{Pn } unde P0 = 1, si Pn = 1.11 Pn1 daca n > 0.
Exemplu (Relatii de recurenta neliniara)
2
a0 = 1, a1 = 1, an = an1
+ an2 pentru toti n > 1.
Cursul 4

Apar frecvent n procesul de modelare a problemelor.
Se poate determina o formula care calculeaza an direct din n.
Teorema 1
Se considera relatia de recurenta
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank , a0 = C0 , . . . , ak1 = Ck1 . (1)
Se presupune ca r1 , . . . , rt sunt radacinile distincte ale ecuatiei
r k c1 r k1 . . . ck = 0 cu multiplicitatile m1 , . . . , mt , unde mi 1
pentru i = 1, 2, . . . , t si m1 + m2 + . . . + mt = k. Atunci secventa {an }
este o solutie a relatiei de recurenta (1) daca si numai daca
an =(1,0 + 1,1 n + . . . + 1,m1 1 nm1 1 )r1n
+ (2,0 + 2,1 n + . . . + 2,m2 1 nm2 1 )r2n
+ . . . + (t,0 + t,1 n + . . . + t,mt 1 nmt 1 )rtn
pentru n N, unde i,j sunt constante pentru 1 i t si 0 j < mi .
Cursul 4

Exemple
Sa se afle solutiile relatiei de recurenta

an = 3 an1 3 an2 an3
care satisface conditiile initiale a0 = 1, a1 = 2, si a2 = 1.
Cursul 4

Exemple

spuns. Ecuatia caracteristica a relatiei de recurenta este
Ra
3
r + 3r 2 + 3r + 1 = 0, adica (r + 1)3 = 0, care are singura
radacina r = 1 cu multiplicitatea 3.
Cursul 4

Exemple

Ra
3
solutiile relatiei de recurenta sunt de forma
an = 1,0 (1)n + 1,1 n(1)n + 1,2 n2 (1)n .
Cursul 4

Exemple

Ra
3
an = 1,0 (1)n + 1,1 n(1)n + 1,2 n2 (1)n .
Mai avem de aflat constantele 1,0 , 1,1 , 1,2 ,
informatiile despre conditiile initiale:
a0 = 1 = 1,0
a1 = 2 = 1,0 1,1 1,2
a2 = 1 = 1,0 + 21,1 + 41,2

Cursul 4
folosind
1,0 = 1
1,1 = 3
1,2 = 2.

Exemple

Ra
3
an = 1,0 (1)n + 1,1 n(1)n + 1,2 n2 (1)n .
Mai avem de aflat constantele 1,0 , 1,1 , 1,2 ,
informatiile despre conditiile initiale:
a0 = 1 = 1,0
a1 = 2 = 1,0 1,1 1,2
a2 = 1 = 1,0 + 21,1 + 41,2

an = (1 + 3 n 2 n2 )(1)n .
Cursul 4
folosind
1,0 = 1
1,1 = 3
1,2 = 2.
Recurente liniare neomogene cu coeficienti constanti

Definitie
O relatie de recurenta liniara neomogena cu coeficienti constanti este
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank + F (n),
unde c1 , . . . , ck R si F (n) este o functie diferita de functia constanta 0,
care depinde doar de n. Recurenta liniara
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank
se numeste relatia omogena asociata.
Cursul 4

Definitie
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank
Exemple
Cursul 4

Definitie
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank
Exemple
1
an = an1 + 2n este o recurenta neomogena.

Relatia omogena asociata este an = an1 .
Cursul 4

Definitie
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank
Exemple
1
an = an1 + 2n este o recurenta neomogena.

Relatia omogena asociata este an = an1 .
an = an1 + an2 + n2 + n + 1 este o recurenta neomogena.
Relatia omogena asociata este an = an1 + an2 .
Cursul 4

Teorema 2
(p)
Daca {an } este o solutie particulara a recurentei

(p)
(h)
(h)
atunci orice alta solutie este de forma {an + an }, unde {an }

(h)
unde {an } este o solutie a recurentei omogene asociate
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank .
Cursul 4

Teorema 2
(p)

(p)
(h)
(h)

(h)
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank .
Observat
ii:
Cursul 4

Teorema 2
(p)

(p)
(h)
(h)

(h)
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank .
Observat
ii:
(h)
I Stim din Teorema 1 cum sa calculam {an }.
Cursul 4

Teorema 2
(p)

(p)
(h)
(h)

(h)
an = c1 an1 + c2 an2 + . . . + ck ank .
Observat
ii:
(h)
I Stim din Teorema 1 cum sa calculam {an }.

(p)
I Cum putem afla o solutie particulara {an }?
Cursul 4

Aflarea unei solutii particulare
Teorema 3
Daca F (n) = (bt nt + bt1 nt1 + . . . + b1 t + b0 ) s n cu
b0 , . . . , bt1 , bt , s R atunci
1
Daca s nu este o radacina a ecuatiei caracteristice a recurentei

liniare omogene asociate, atunci exista o solutie particulara de
forma
(pt nt + pt1 nt1 + . . . + p1 n + p0 ) s n .
Daca s este o radacina cu multiplicitatea m a recurentei liniare

omogene asociate, atunci exista o solutie particulara de forma
nm (pt nt + pt1 nt1 + . . . + p1 n + p0 ) s n .
Cursul 4

Exemplul 1
Sa se afle solutia generala a recurentei liniare neomogene

an = 6 an1 9 an2 + F (n)
daca F (n) = n2 2n
Cursul 4

Exemplul 1

an = 6 an1 9 an2 + F (n)
daca F (n) = n2 2n
spuns: Recurenta liniara omogena asociata este
Ra
an = 6 an1 9 an2 . Ecuatia ei caracteristica este r 2 6 r + 9 = 0, care
are o singura radacina, r = 3, cu multiplicitatea 2.
Cursul 4

Exemplul 1

an = 6 an1 9 an2 + F (n)
daca F (n) = n2 2n
Ra
(h)
solutia partii omogene este an = (b1 n + b0 ) 3n .
Cursul 4

Exemplul 1

an = 6 an1 9 an2 + F (n)
daca F (n) = n2 2n
Ra
(h)
F (n) este de forma Q(n) s n unde Q(n) este un polinom de gradul t = 2,
si s = 2 nu este radacina a ecuatiei caracteristice a recurentei omogene
asociate conform Teoremei 3, o solutie particulara este
(p)
an = (p2 n2 + p1 n + p0 ) 2n .
Cursul 4

Exemplul 1

an = 6 an1 9 an2 + F (n)
daca F (n) = n2 2n
Ra
(h)
(p)
an = (p2 n2 + p1 n + p0 ) 2n .
(p)
(p)
(p)
Din an = 6 an1 9 an2 + n2 2n obtinem
n2
2
2 ((p2 4)n + (p1 12 p2 )n + p0 6 p1 + 24 p2 ) = 0 p0 =
192, p1 = 48, p2 = 4
Cursul 4

Exemplul 1

an = 6 an1 9 an2 + F (n)
daca F (n) = n2 2n
Ra
(h)
(p)
an = (p2 n2 + p1 n + p0 ) 2n .
(p)
(p)
(p)
Din an = 6 an1 9 an2 + n2 2n obtinem
n2
2
2 ((p2 4)n + (p1 12 p2 )n + p0 6 p1 + 24 p2 ) = 0 p0 =
192, p1 = 48, p2 = 4
(p)
(h)
an = an + an = (4 n2 + 48 n + 192) 2n + (b1 n + b0 ) 3n .
Cursul 4

Exemplul 2
Sa se afle solutia generala a recurentei liniare neomogene an = an1 + n

care satisface conditia initiala a1 = 1.
Cursul 4

Exemplul 2

spuns: Recurenta liniara omogena asociata lui an este an = an1 .
Ra
Ecuatia caracteristica este r 1 = 0, deci solutia ei este de forma
(h)
an = c 1n = c unde c R.
Cursul 4

Exemplul 2

Ra
(h)
Partea neliniara este F (n) = Q(n) s n unde Q(n) = n si s = 1 este
radacina cu multiplicitatea 1 a ecuatiei caracteristice a recurentei liniare
omogene asociate conform Teoremei 3, exista o solutie particulara de
(p)
forma an = ns (p1 n + p0 ) 1n = p1 n2 + p0 n.
Cursul 4

Exemplul 2

Ra
(h)
(p)
(p)
(p)
Pentru a afla p0 and p1 , tinem cont de faptul ca an = an1 + n, care
implica n(2 p1 1) + (p0 p1 ) = 0, deci p0 = p1 = 12 . Rezulta ca
2
(p)
an = n2 + n2 = n(n+1)
.
2
Cursul 4

Exemplul 2

Ra
(h)
(p)
(p)
(p)
Pentru a afla p0 and p1 , tinem cont de faptul ca an = an1 + n, care
implica n(2 p1 1) + (p0 p1 ) = 0, deci p0 = p1 = 12 . Rezulta ca
2
(p)
an = n2 + n2 = n(n+1)
.
2
(p)
(h)
Din Teorema 2, rezulta ca an = an + an = c + n(n+1)
. Stim si ca
2
12
1 = a1 = c + 2 = c + 1, deci c = 0. Prin urmare an = n(n+1)
.
2
Cursul 4
Algoritmi Divide-and-Conquer si recurente
Principiul divide-and-conquer
Imparte o problema n una sau mai multi instante ale
aceluiasi tip de problema, dar de marimi mai mici.
Rezolva (cucereste) problema folosind solutiile
subproblemelor obtinute prin mpartire.
Cursul 4
Algoritmi Divide-and-Conquer si recurente
Principiul divide-and-conquer
Imparte o problema n una sau mai multi instante ale
aceluiasi tip de problema, dar de marimi mai mici.
Rezolva (cucereste) problema folosind solutiile
subproblemelor obtinute prin mpartire.
Exemple tipice:
1
Cautarea binara a unui element n o lista sortata.
Sortarea unei liste prin njumatatiri succesive care se sorteaza

separat.
...
Cursul 4
Relatii de recurenta Divide-and-Conquer

Fazele unui algoritm Divide-and-Conquer
Imparte o problema de marime n n b subprobleme de marime
n/b.
. In realitate, nu toate subproblemele au exact
Remarca
aceeasi marime: unele au marimea dn/be, altele au marimea
bn/bc.
m ca
Considera
f (n/b) := numarul de operatii necesare pt. a rezolva o
problema de marime n/b
a := numarul de subprobleme ce trebuiesc rezolvate.
g (n) := numarul de operatii suplimentare necesare pentru
combinarea solutiilor subproblemelor n o solutie a problemei
initiale (pasul conquer)
f (n) = a f (n/b) + g (n).

Aceasta este o recurenta divide-and-conquer.
Cursul 4
Divide-and-Conquer
Exemplul 1: C
autarea binar
a
Se cauta un element n o secventa sortata de n elemente, astfel:

Se mparte secventa sortata initiala n 2 secvente de marime
n/2, si se alege subsecventa n care se cauta mai departe o
singura subproblema de marime n/2
Sunt necesare 2 operatii pentru a determina:
1
2
subsecventa n care se cauta mai departe

daca secventa mai contine elemente.
Cursul 4
Divide-and-Conquer
Exemplul 1: C
autarea binar
a
Se cauta un element n o secventa sortata de n elemente, astfel:

Se mparte secventa sortata initiala n 2 secvente de marime
n/2, si se alege subsecventa n care se cauta mai departe o
singura subproblema de marime n/2
Sunt necesare 2 operatii pentru a determina:
1
2
subsecventa n care se cauta mai departe

daca secventa mai contine elemente.
recurenta divide-and-conquer
f (n) = f (n/2) + 2.
Cursul 4
Divide-and-Conquer
Exemplul 2: MergeSort
procedure MergeSort(L = a1 , . . . , an )
if n > 1 then
m = bn/2c
L1 = a1 , . . . , am
L2 = am+1 , . . . , an
L := merge(MergeSort(L1), MergeSort(L2))
/* L este acum sortata crescator */
procedure merge(L1 , L2 : sorted list)
L :=lista vida
while listele L1 si L2 sunt ambele nevide
elimina primul element al lui L1 sau al lui L2 , cel mai mic dintre ele
si adauga-l la sfarsitul listei L.
if eliminarea precedenta produce o lista vida
then elimina toate elementele din cealalta lista si
adauga-le la sfarsitul listei L.
Cursul 4
Divide-and-Conquer
Exemplul 2: MergeSort (continuare)
Combinarea listelor
Prima lista A doua lista
2,3,5,6
1,4
2,3,5,6
4
3,5,6
4
5,6
4
5,6
sortate 2,3,5,6 si 1,4.

Lista combinata Comparari
1<2
1
2<4
1,2
3<4
1,2,3
4<5
1,2,3,4
1,2,3,4,5,6
Cursul 4
Divide-and-Conquer
Exemplul 2: MergeSort (continuare)
Combinarea listelor
Prima lista A doua lista
2,3,5,6
1,4
2,3,5,6
4
3,5,6
4
5,6
4
5,6
sortate 2,3,5,6 si 1,4.

Lista combinata Comparari
1<2
1
2<4
1,2
3<4
1,2,3
4<5
1,2,3,4
1,2,3,4,5,6
Observat
ii
1
MergeSort efectueaza mai putin de n comparatii pentru a

combina 2 liste sortate de cate n/2 elemente fiecare.
Numarul de comparatii efectuate de MergeSort pt. sortarea unei

liste de n elemente este mai mic decat M(n), unde
M(n) = 2 M(n/2) + n.
Cursul 4
Recurente Divide-and-Conquer
Estimarea m
arimii solutiilor
Teorema 4
Fie f o functie crescatoare care satisface relatia de recurenta
f (n) = a f (n/b) + c
ori de cate ori n se divide cu b, unde a 1, b este un ntreg mai
mare decat 1, si c R este pozitiv. Atunci

O(nlogb (a) ) daca a > 1
f (n) este
O(log n)
daca a = 1.
In plus, daca n = b k , unde k este un ntreg pozitiv, atunci
f (n) = C1 nlogb a + C2 ,
unde C1 = f (1) + C /(a 1) si C2 = c/(a 1).
Cursul 4
Relatii Divide-and-Conquer
Estimarea m
arimii solutiilor
Teorema 5 (Master Theorem)

f (n) = a f (n/b) + c nd
ori de cate ori n = b k , unde k este un ntreg pozitiv, a 1, b este
un ntreg mai mare decat 1, si c, d R cu c > 0 si d 0. Atunci
daca a < b d ,
O(nd )
d
O(n log n) daca a = b d ,
f (n) este
O(nlogb a )
daca a > b d .
Cursul 4
Relatii Divide-and-Conquer
Estimarea m
arimii solutiilor
Teorema 5 (Master Theorem)

f (n) = a f (n/b) + c nd
ori de cate ori n = b k , unde k este un ntreg pozitiv, a 1, b este
un ntreg mai mare decat 1, si c, d R cu c > 0 si d 0. Atunci
daca a < b d ,
O(nd )
d
O(n log n) daca a = b d ,
f (n) este
O(nlogb a )
daca a > b d .
Exemplu (Complexitatea lui MergeSort)
M(n) = a M(n/b) + c nd unde a = b = 2, c = d = 1
M(n) este O(n log n).
Cursul 4
Bibliografie
Sectiunea 3.1 din

S. Pemmaraju, S. Skiena. Combinatorics and Graph Theory
with Mathematica. Cambridge University Press. 2003.
Capitolul 7 din
Kenneth H. Rosen. Discrete Mathematics and Its
Applications. Sixth Edition. McGraw-Hill, 2007.
Cursul 4

Structura Permutarilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structura Permutarilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 4

Structura Ciclica a Permutarilor.

Permutarea h4, 2, 1, 3i este o functie bijectiva care mapeaza 1

Permutarea h2, 1, 3, 5, 7, 4, 6i este o functie care mapeaza

Structura ciclica a permutarilor

Permutarea h4, 2, 1, 3i poate fi reprezentata ca o compozitie

Permutarea h2, 1, 3, 5, 7, 4, 6i poate fi reprezentata ca o

Structura ciclica a permutarilor

Reprezentarea unui ciclu nu este unica: de exemplu, (2, 3, 4),

Structura ciclica a permutarilor

Reprezentarea unui ciclu nu este unica: de exemplu, (2, 3, 4),

reprezinta aceeasi permutare.

Structura ciclica a permutarilor

Reprezentarea unui ciclu nu este unica: de exemplu, (2, 3, 4),

reprezinta aceeasi permutare.

Putem defini o structura ciclica canonica a unei permutari:

Se porneste de la 1 calculul secventei de succesori pana se

Se alege cel mai mic element care nu apare n primul ciclu si

Se repeta acest proces pana cand toate elementele apar

Se porneste de la 1 calculul secventei de succesori pana se

Se alege cel mai mic element care nu apare n primul ciclu si

Se repeta acest proces pana cand toate elementele apar

Se porneste de la 1 calculul secventei de succesori pana se

Se alege cel mai mic element care nu apare n primul ciclu si

Se repeta acest proces pana cand toate elementele apar

Se porneste de la 1 calculul secventei de succesori pana se

Se alege cel mai mic element care nu apare n primul ciclu si

Se repeta acest proces pana cand toate elementele apar

Se porneste de la 1 calculul secventei de succesori pana se

Se alege cel mai mic element care nu apare n primul ciclu si

Se repeta acest proces pana cand toate elementele apar

Se rotesc la dreapta cu o pozitie toate ciclurile structurii

Se aliniaza structura ciclica rotita la dreapta peste structura

Se poate citi direct permutarea

Tipul unei permutari de n elemente este lista = [1 , . . . , n ] n

Tipul unei permutari de n elemente este lista = [1 , . . . , n ] n

Permutarea h1, 2, 3, 4, 5, 6, 7i = (1)(2)(3)(4)(5)(6)(7) are tipul

Permutarea h7, 6, 5, 4, 3, 2, 1i = (1, 7)(2, 6)(3, 5)(4) are tipul

Tipul unei permutari de n elemente este lista = [1 , . . . , n ] n

Permutarea h1, 2, 3, 4, 5, 6, 7i = (1)(2)(3)(4)(5)(6)(7) are tipul

Permutarea h7, 6, 5, 4, 3, 2, 1i = (1, 7)(2, 6)(3, 5)(4) are tipul

Numararea permutarilor de un anumit tip

Numararea permutarilor de un anumit tip

Numararea permutarilor de un anumit tip

Numaram structurile ciclice ce reprezinta aceeasi permutare

Numararea permutarilor de un anumit tip

Numaram structurile ciclice ce reprezinta aceeasi permutare

nr. perm. de tip este

Aplicatii ale permutarilor de acelasi tip

O partitie ntreaga a unui ntreg pozitiv n este un multi-set de

Partea 2: Tehnici avansate de numarare

Numeroase probleme de numarare nu pot fi rezolvate cu

Cate siruri de biti de lungime n nu contin doua zerouri

Partea 2: Tehnici avansate de numarare

Numeroase probleme de numarare nu pot fi rezolvate cu

Cate siruri de biti de lungime n nu contin doua zerouri

Scopul partii a 2-a a cursului: prezentarea unor tehnici mai

Partea 2: Tehnici avansate de numarare

Numeroase probleme de numarare nu pot fi rezolvate cu

Cate siruri de biti de lungime n nu contin doua zerouri

Scopul partii a 2-a a cursului: prezentarea unor tehnici mai

Partea 2: Tehnici avansate de numarare

Numeroase probleme de numarare nu pot fi rezolvate cu