Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jurnalism Politic Note de Curs Asist Univ Tanase Tasente
Jurnalism Politic Note de Curs Asist Univ Tanase Tasente
JURNALISM POLITIC
NOTE DE CURS
Asist. univ. Tnase asente
Constana
2010
CUPRINS
I.
JURNALISMUL POLITIC
1.1. Jurnalismul politic. Concepte
1.2. Jurnalismul politic. Rolul presei i al jurnalismului politic
1.3. Relaia jurnalistului politic cu lumea politic
II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.
INTERVIUL POLITIC
7.1. Interviul politic.Definiie
7.2. Interviul politic. Caracteristici
I. JURNALISMUL POLITIC
II.1. JURNALISMUL POLITIC. CONCEPT.
Jurnalismul politic reprezint acel segment al comunicrii n mas care se
realizeaz - ntr-un proces continuu de reciprocitate - comunicarea ntre
I I . S U R S E L E J U R N A L I S T U LU I
POLITIC
II.1. SURSELE INSTITUIONALE I OFICIALE. DEFINIII
Surse instituionale sunt sursele care livreaz cea mai mult informaie ctre
media. Aceste surse sunt: spitalele, Poliia, Jandarmeria, pompierii, tribunalele,
Armata, Biserica, partidele politice, prefecturi, consilii municipale, organisme
economice etc. Avantajul acestor surse este c furnizeaz informaii n mod curent;
Surse oficiale emit mesaje de mare interes pentru media, a priori credibile.
Sunt surse instituionale de rang nalt. Ele sunt exclusiviste, deoarece informaiile
lor nu se pot obine din alt parte (preedinia, guvernul).
II.2. PARTIDELE. CONFERINE, COMMUNICATE DE PRESA
care au format curente de opinie diferite. Astfel, postul de televiziune public, TVR,
a colaborat cu CURS, Antena 3 cu CCSB, B1 TV cu CSOP, iar Realitatea TV cu
INSOMAR.
persoanele intervievate?
6. Rezultatele finale se bazeaza pe suma raspunsurilor tuturor celor
intervievati?
7. Cine ar fi trebuit intervievat si nu a fost intervievat?
8. Cand a fost realizat sondajul de opinie?
9. Cum a fost realizat sondajul de opinie?
10. Ce trebuie sa stim despre sondajele pe Internet?
11. Care este eroarea de rezultat general admisa?
12. Cine se afla cu adevarat in top?
13. Ce alti factori mai pot influenta credibilitatea unui sondaj?
14. Ce intrebari au fost puse?
15. In ce ordine au fost puse intrebarile?
16. Ce trebuie sa stim despre sondajele de presiune?
II.5. EXIT-POLL-URI
Definitia pentru exit-poll (cum apare - cu cratima - ca anglicism, n
DOOM2, fiind nsa absent din DEX si NDULR) ar putea fi formulata astfel:
sondaj n rndul alegatorilor, la iesirea din sectiile de votare, asupra formatiunii /
candidatului pentru care au optat"; rezultat al acestui sondaj". Cum se stie, exitpollurile sunt organizate de institutii de sondare a opiniei publice la cererea
(comanda) unor agentii de presa, ziare, posturi de televiziune etc. n numeroase
tari, n care se practica, doar cu putine exceptii, rezultatele respective nu pot fi
facute publice nainte de ora nchiderii sectiilor de votare.
http://www.europarl.europa.eu/ro/pressroom/content/20050818FTX00272/html/Acreditri-media?
productId=20050818FTX00272
Edel CONNOR
I V. C O N F E R I N TA D E P R E S A S I
P U RTAT O R U L D E C U VA N T
IV.1. CONFERINA DE PRES POLITIC. CARACTERISTICI.
PARTICULARITI
V. P O S T U R I L E D E S T I R I D I N
R O M A N I A . TA L K S H O W- U L P O L I T I C
ANTENA 3
Postul de televiziune Antena 3 apartine trustului de presa Intact.
Emisiuni politice:
formatul presupune prezenta a doi invitati in platou, unul pro si altul contra
temei dezbatute. (sursa: www.antena3.ro )
Sinteza zilei, realizator Mihai Gadea, Duminica-Joi 21:45-23:10
Descriere: Emisiune de referinta deja, "Sinteza zilei" s-a impus ca emisiunea
in care se fac cele mai importante dezvaluiri din actualitatea cotidiana. Mihai
Gadea alaturi de invitatii din platou ofera publicului toate punctele de vedere
asupra
evenimentelor
celor
mai
importante
de
peste
zi.
(sursa:
www.antena3.ro )
In gura presei, realizator Mircea Badea, Duminica-Joi 23:10-24:00
Descriere: Emisiunea pamflet a lui Mircea Badea s-a bucurat de apreciere
inca de la primele editii. Realizatorul a reusit sa transforme prezentarea
formala a continutului ziarelor intr-o emisiune dinamica, cu umor, dar si cu
replici acide si teorii noi. Nu de putine ori profetiile lui Mircea Badea
referitoare la viata politica si economica s-au adeverit. Printre fanii lui
Mircea Badea se numara Parazitii si Florin Chilian. (sursa: www.antena3.ro )
REALITATEA TV
Realitatea TV, membra a grupului Realitatea-Caavencu, patronat de omul de
afaceri Sorin Ovidiu Vntu, este prima televiziune din Romnia dedicat tirilor. A
aprut n anul 2001 ca un post generalist condus de Silviu Prigoan i s-a reprofilat
ntr-un timp scurt pe transmisia 24 de ore din 24 a programelor informative.
Filozofia postului este c evenimentul guverneaz programul, astfel nct n orice
moment desfurtorul de emisie poate fi dinamizat cu informaii de ultim or.
ai zilei, alturi
de jurnaliti
analiti
politici.
(sursa:
www.realitatea.net )
Realitatea te priveste!, realizator Andreea Cretulescu, luni-vineri
18:45-20:00
Descriere: Orice decizie luat de autoriti are implicaii asupra noastr, a
tuturor. "Realitatea te privete" este emisiunea care i arat ce nu se vede cu
ochiul liber. Care caut explicaii i i d rspunsuri. Accentul se pune pe
interactivitatea
cu
telespectatorii.
La
adresa
de
Audiente TV in 2010
TABEL - DATE CULESE DE PE SITE-UL PAGINADEMEDIA.RO
Nr. Crt.
Emisiunea
Postul TV
Mii de
Rtg %
Nr. Difuzare
oameni
1
Sinteza zilei
Antena 3
323
2.8
236
Tema zilei
TVR1
283
2.5
52
Subiectiv
Antena 3
275
2.4
111
Ora de foc
Realitatea
263
2.3
225
TV
5
Cristina show
Acasa
225
Ultima sansa
Realitatea
225
26
224
1.9
180
TV
7
Realitatea
Realitatea
zilei
TV
Arena
TVR 1
214
1.9
17
Zona de
Realitatea
209
1.8
43
impact
TV
Agenda
TVR 1
207
1.8
25
Tanase si
Realitatea
205
1.8
46
Dinescu
TV
Punctul de
Antena 3
202
1.8
68
TVR 1
201
1.8
10
publica
9
10
politica
11
12
intalnire
13
Intre bine si
rau
14
15
Romania
Realitatea
politica
TV
3X3
Realitatea
198
1.7
18
189
1.6
45
189
1.6
26
TV
16
Dupa 20 de
Pro TV
ani
TALK-SHOW-UL POLITIC
TALK-SHOW-UL POLITIC. CONCEPTE.
Talk show-ul este o form de schimb organizat astfel nct s scoat la
iveal conflictul, drama uman, sub diverse aspecte, n legtur cu o tem-pretext,
printr-o confruntare a unor judeci i opinii exprimate tranant i cu ajutorul unui
dispozitiv televizual care se complace n a ilustra aceste conflicte sau a sugera
drama.
El corespunde unei puneri n spectacol a cuvntului apt s serveasc unei
abordri sensibile, emoionale a celor dou forme de dezordine uman care sunt
conflictele ntre indivizi i dramele intime ale persoanei.
Dintre cele mai cuprinztoare i mai nuanate definiii date talk show-ului,
este de semnalat cea pe care o formuleaz Nol Nel: Apoteoz a media,
transpunere electronic a tragediei greceti, prin progresia dramatic pe care o
conine i prin catharsis colectiv, complement indispensabil al democraiei, talk
show-ul reprezint , finalmente, o structur n care intr n rezonan i se
contamineaz dou forme de reprezentare social: statul-spectacol, cu eroii si
politici, i Televiziunea-stat, cu socializarea instantanee pe care o propune n cadrul
marilor dezbateri ideologice.
Sorin Tudor, Politica 2.0.08, Ed. Tritonic, Bucureti, 2008, pag. 160
construiasc credibilitatea, actorii politici promit prea mult sau spun cu prea mare
usurin ceea ce vor oamenii s aud. Pe de alt parte, regimul mediatic n care
acioneaz actorii politici, contribuie la dezvoltarea unor tehnici de credibilitate din
ce n ce mai sofisticate8.
Romnia, prin clasa ei politic, nu face excepie de la tendina evolutiv a
blogosferei politice la nivel mondial. Primul blog de politician a aprut n Romnia
n 2006, iar n numai 3 ani, blogosfera politic romneasc a crescut pn la cteva
sute de bloguri.
Multe dintre bloguri au fost deschise cu scopul declarat de a-i susine pe
oamenii politici n perioada campaniilor. Decizia de a comunica online deriv din
avantajele palpabile ale blogului: costuri reduse n comparaie cu prezena n alte
media, caracterul personal, interactiv, deschis dezbaterilor i generator de
feedback.
Blogul necesit un stil de comunicare aparte, care urmrete s creeze n
jurul su o comunitate social. Utilizarea sa poate aduce avantaje omului politic i
i poate facilita prezena n mediile tradiionale, nu de puine ori presa prelund
informaii direct din nsemnrile publicate de politicieni pe blog. Prin urmare,
subiectele propuse spre dezbatere trebuie s aib valoare de adevr, s fie inedite,
de actualitate i de interes public.
Politicienii romni au nceput prin a-i folosi blogul ntr-o manier
mecanic fr a adapta mesajele la specificul canalului de comunicare i al
publicului din mediul online romnesc. Din 2006, i pn n prezent, politicienii au
utilizat blogurile att pentru a-i promova anumite proiecte politice ct i pentru ai ataca adversarii, a se dezvinovi i chiar a crea scandaluri.
8
http://nastase.wordpress.com
http://en.wikipedia.org/wiki/Google_bomb
www.elenaudrea.ro/blog
13
14
15
V I I . I N T E RV I U L P O L I T I C
VII.1. INTERVIUL POLITIC.DEFINITIE
Interviul reprezinta specia jurnalistic ce informeaz i elucideaz, prin intermediul
unui dialog. Interlocutorul este un politician, iar ca interviu sa fie intr-adevar
politic, subiectul dezbatut trebuie sa fie de interes public.
Tipuri de interviu
interviul expres (trectori, n legtur cu un eveniment cunoscut)
interviul informaie/explicaie (intervievatul i justific o atitudine, i
explic actele, opiniile, opera)
adecvarea stilistic
Trei etape n redactarea interviului
1. Selecia i redactarea informaiei
redactarea numelui interlocutorului: prenume, nume
cifrele trebuie aproximate (scrise n litere, de obicei; scrise n cifre, dac
vrem s impresionm)
toate datele trebuie verificate nainte de a fi publicate
numele necunoscute trebuie lmurite
2. Titrarea (titlu, subtitlu, supratitlu)
titlul: citarea afirmaiei celei mai importante sau ocante
3. apoul i rolul lui
rolul lui: de a-l convinge pe cititor de utilitatea interviului
poate fi: informativ (sunt oferite informaii de pliant), incitativ sau mixt
ine locul lead-ului
Ce nu trebuie s se modifice
cuvintele trebuie redate ntocmai, fr a reformula
modificarea sensului se poate face i prin eludare (renunarea la nite
informaii n mod intenionat)
Acestea sunt doar unele aspecte ale modificarilor impuse procesului electoral de
televiziune. Fie ca e vorba de presedentie, fie de un post in administratia locala,
putini sunt candidatii care nu vor da curs solicitarilor televiziunii.
Avantajele televiziunii ca mijloc de publicitate :
Forta. Televiziunea permite prezentarea unui produs sau al unui serviciu
catre intreaga piata tinta , fara sa cunoasca limitarile impuse de volumele
fisierelor sau tirajelor unei reviste
Imaginea. Creste gradul de credibilitate si atractivitate
Flexibilitatea in ceea ce priveste modificarile sau schimbarile planului de
publicitate in functie de rezultate
Efectul de amplificare , determinat de vizibilitatea mijlocului de
comunicare , cu consecinte benefice asupra randamentului campaniilor
efectuate prin intermediul altor mijloace de comunicare, cum ar fi
publicitatea prin posta sau presa .
VIII. 2. MANIPULAREA N MASS-MEDIA POLITICE
Manipularea reprezinta actiunea prin care un actor social (persoana, grup,
colectivitate) este determinat sa gandeasca si/sau sa actioneze intr-un mod
compatibil cu interesele initiatorului, si nu cu interesele sale, prin utilizarea unor
tehnici de persuasiune si distorsionand intentionat adevarul, lasand insa impresia
libertatii de gandire si de decizie.
Manipularea normelor si regulilor jurnalistice
Presa audio-video, dar si presa scrisa, contin o suma de vulnerabilitati,
datorate regimului competitiv in care sunt nevoite sa functioneze.
(maximul de audien pe un tronson orar) in radio se situeaz in intervalul 6,309,00 dimineata, prime-time-ul la televiziune este inregistrat intre orele 19,00 i
22,00, in vreme ce pentru presa scris se inregistreaz pe toata durata zilelor
lucrtoare ale sptmnii (luni-vineri).
Obligaia instituiilor de pres de a inchide ediiile informative la ore bine
precizate indeamn politicienii s profite de aceast imprejurare, pentru a emite
comunicate de pres puin timp inainte de inchiderea ediiei. Rezultatul este c redaciile:
nu mai au cum s verifice adevrul informaiilor difuzate prin
comunicat;
sunt nevoite s redea textul comunicatului aa cum acesta a fost
elaborat, fr s solicite reacia celor incriminai in intervenia de
pres la care tocmai au participat. Rezultatul este o relatare
neechilibrat.
Este si cazul conferinelor de pres, anunate cu puin inainte de inchiderea
ediiilor, care pun jurnalitii politici n imposibilitatea de a lua reacii i de a relata
echilibrat despre o tem sau un sublect cu marcat potenial conflictiv.
De teama de a nu scpa cea mai fierbinte i proaspt tire", redactiile fac
jocul politicienilor, publicand informaii neverificate i neredactate in propria
redacie. De asemenea, pentru a evita o acoperire de pres maxim, politicienii dau
vetile proaste ctre populaie in momentul scderii audienei emisiunilor
informative. Este de preferat intervalul vineri seara - smbt dimineaa.
Manipularea momentelor de tip breaking news
tiri sportive de la sfritul jurnalului de tiri. Tot astfel, cei interesati de politica
extern pot astzi urmri ultimele noutti la televizor sau s citeasc dis-dedimineat ziarele, s asculte tirile la radio in timp ce se afi la volan, ori s
urmreasc o serie de comentarii de politic extern, in cadrul talk-show-urilor de
luni dimineata. Dup cum se poate observa, potentialul asculttor de politic
extern este trecut prin toate prime prime-time-urile posibile (radio, tv sau de pres
scris). In fapt, mecanismele media actuale nu i dau, practic, posibilitatea de a rata
ceea ce-l intereseaz i il in conectat la realitatea media cu orice pre, in mod
obsesiv. Inc o clat, manipularea necesit un eveniment de interes public i o
surs de incredere, dar sincronizarea era folosit pentru a face in aa fel, incat
relatarea s obtin maxim audient.
Sincronizarea i viteza afecteaz puterea presei de a manipula o figur
public. Presa manipuleaz o figur public dac relatarea despre o gaf sau o
problem este prelungit; la randul ei, o figur public manipuleaz presa, dac
respectiva persoan poate anula o intreag relatare printr-o scurt explicatie sau
mrturisire.
Presiunea exercitat de termenele-limit poate face posibil manipularea,
dezvluind anticipat informatii reporterilor. Reporterii sunt nerbdtori s
prelucreze nouttile. ln felul acesta, ei sunt impiedicati s scrie din timp anumite
lucruri dspre eveniment, sau chiar s relateze in intregime evenimentul. In
consecint, managerii media intarzie publicarea oficial a informatiei, in timp ce o
fac cunoscut in general in cadrul mass-media sau doar a unor grupuri restrnse
ori doar anumitor reporteri.
Manipularea obligativitii citrii surselor
I X . I N F LU E N TA M A S S - M E D I A I N
C A M PA N I A E L E C T O RA L A
n comparaie cu o campanie la un produs, o campanie politic se folosete
de mass-media pe termen scurt, insa in mod intens. Putem urmri reclama la un
produs specific, precum spunurile, timp de decenii intregi. Atata timp cat produsul
deine actiuni pe piat considerate de fabricant drept acceptabile, produsul va
rmne pe pia. Folosim spun pe tot parcursul anului, deci reclama la spun va fi
pe ecranele televizorului tot anul. O campanie politic seamn mai mult cu o
campanie la un produs de sezon, cum ar fi un tip de ornamente de Crciun.
O campanie politica dureaz relativ puin. Doar foarte rar un candidat incepe
s-i fac reclam cu mai mult de trei luni inainte de alegeri. De obicei, anunurile
apar cu patru sau ase sptamani inainte de alegeri, apoi numrul acestora crete pe
msur ce data alegerilor se apropie. Dimpotriv, o campanie la un produs care
dureaz doar trei luni este o campanie foarte scurt. Deseori, fabricanii petrec mai
mult de trei luni doar testand produsul i apoi petrec o alt perioad de timp
testnd reclamele ce vor urma s vand produsul. Durata scurt a unei campanii
politice obinuite reprezint una dintre piedicile majore cu care campania trebuie
s se confrunte, deoarece este greu s creezi sau s schimbi diverse concepte
perioad scurt de timp. In consecin, candidatii ii fac reclam mai devreme dect
in trecut, i speculaiile politice privind posibilii susintori incep in ziaa urmtoare
fiecrei inaugurri de curs electoral.
IX.1.CAMPANIA PENTRU ALEGERILE PREZIDEN IALE DIN
2009 I INFLUENA POSTURILOR DE TIRI ASUPRA
OPINIEI PUBLICE. STUDIU DE CAZ
Intr-o analiza media pentru campania electorala prezidentiala din 2009, realizata de
Agentia de Monitorizare a Presei, au reiesit urmatoarele rezultate statistice:
Vizibilitatea candidatilor din emisiunile electorale
Crin Antonescu (candidat PNL) a fost cel mai prezent actor n emisiunile
electorale analizate. Cele mai multe prezene ale candidatului Crin
Antonescu au fost nregistrate la Realitatea TV (6) i Antena 3 (4).
Traian Bsescu a fost prezent n doar 3 emisiuni electorale, ns prin
reprezentarea sa de ctre Sever Voinescu12, n alte 6 apariii (toate
nregistrate la Realitatea TV), acesta a ocupat locul secund n topul
vizibilitii candidailor.
Candidatul independent Sorin Oprescu a cumulat 7 apariii: la TVR 1 (3),
iar la Antena 3 i Realitatea TV, cte 2.
Mircea Geoan (candidat PSD) a nregistrat cte 2 apariii la posturile
Antena 3 i Realitatea TV, iar la TVR 1 o singur apariie.
Candidaii Remus Cernea (Partidul Verzilor din Romnia), Constantin
Rotaru (Partidul Aliana Socialist) i Ovidiu Iane (Partidul Ecologist din
Romnia) au nregistrat apariii doar n cadrul emisiunilor electorale
organizate i difuzate de postul TVR 1.
Vizibilitatea sustinatorilor in emisiunile electorale
n aceast categorie au fost incluse persoanele prezentate explicit de ctre
moderatori ca fiind susintori ai candidailor.
Dezbaterea televizata
Dezabaterea final din turul I ntre candidaii Crin Antonescu, Traian Bsescu i
Mircea Geoan a avut un caracter special, fiind preluat de trei posturi de
televiziune: Antena 3, Realitatea TV i TVR 1.
Pentru a nu altera frecvena apariiilor candidailor, aceast emisiune a fost
nglobat emisiunilor analizate la postul Realitatea TV. Chiar dac postul
Realitatea TV nu este organizatorul dezbaterii finale, asocierea jurnalistului Robert
Turcescu cu acest format a determinat includerea acestei ediii speciale n pachetul
emisiunilor Realitatea TV.
Formul de moderare: Robert Turcescu
Durata: aproximativ 2 ore i 30 minute
Punerea n scen: 3 candidai, aezai n faa unor pupitre.
Descrierea emisiunii: Un discurs iniial de 5 minute al fiecrui candidat;
Serii de 6 minute de confruntri fa n fa: Crin Antonescu-Mircea Geoan,
Mircea Geoan-Traian Bsescu, Traian Bsescu-Crin Antonescu. Fiecare
candidat i-a adresat cte o ntrebare, precedat de un comentariu critic la
adresa felului n care contracandidatul sau partidul care l susin i-a
desfurat activitatea politic.
Dezbatere de 60 de minute n jurul a 9 teme: politica extern, criza moral a
politicii romneti, modelul prezidenial, reforma statului, criza economic,
educaie, agricultur, sntate, viitorul guvern. Temele au fost stabilite
mpreun cu echipele de campanie ale candidailor.
ntrebri din partea jurnalitilor aflai n sal, trase la sori de candidati.
Fiecare candidat a rspuns la o ntrebare.
Clipurile video ale dezbaterii finale, structurate dupa cele 5 etape, le putei
vizualiza pe site-ul http://www.tashy.ro/video-marea-finala-confruntarea-basescuvs-geoana/
Bibliografie
de
curs
SNSPA
Campania
electorala
http://www.fwd.aiesec.ro/articole/sources/articles/200409/199/atasament/ata
sament_campania_electorala_.pdf