Sunteți pe pagina 1din 39
Seminar de instruire a şefilor direcţiilor raionale şi municipale de învăţământ în domeniul relaţiilor cu
Seminar de instruire a şefilor direcţiilor raionale şi municipale de învăţământ în domeniul relaţiilor cu

Seminar de instruire a şefilor direcţiilor raionale şi municipale

de învăţământ în domeniul relaţiilor cu mass media

Argumente în favoarea reformelor în educaţie

Anatol Gremalschi

doctor habilitat, profesor universitar

19 septembrie 2014

Argumentul nr. 1

Absolvenţii sistemului educaţional nu

corespund în deplină măsură necesităţilor

pieţii muncii şi aşteptărilor angajatorilor

După absolvire, mulţi absolvenţi ai

sistemului educaţional se simt neîmpliniţi

În consecinţă, reformele sunt inevitabile

Contribuţia sectorului TIC la economia naţională

Piaţa locală TIC 131 mil. USD în

2012

creștere 2,8%

Top 148 mil. USD atins în 2008

Telecomunicaţiile neincluse

Export 56 mil. USD + neoficial

Creștere de 14 ori în ultimii 10 ani

Mărimea pieţei mondiale servicii

TIC 52 mild. USD, creștere 26%

Cota Moldovei sub 0,1% și în descreștere

97 mil. USD
97 mil.
USD
• Cota Moldovei sub 0,1% și în descreștere 97 mil. USD Revânzare hardware Piaţa IT locală

Revânzare

hardware

Piaţa IT locală,

mil. USD (2010)

Mărimea sectorului

7600 angajaţi în IT + 14.500 în

Telecomunicaţii

1.200 companii TIC generează 8,7% din PIB

cu telecomunicaţii şi doar 0,8%

fără

32 universităţi + 45 colegii,

dintre care 16 + 9 au

specialităţi TIC

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

3467

3095 2580 2233 2039 1642
3095
2580
2233
2039
1642

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Pe parcursul anilor 2009-2014

numărul absolvenţilor TIC a

crescut de 2,1 ori

Obiectivele strategice ale sectorului TIC

Creşterea de 4 ori a cifrei de afaceri în industria TI (de la 70

mil. USD până la 260 mil. USD)

Creşterea de 4 ori a volumului exportului produselor şi

serviciilor TI (de la 55 mil. USD până la 200 mil. USD)

Dublarea numărului specialiştilor angajaţi în industria TI (de la 7,6 mii până la 18,0 mii de persoane)

Dublarea numărului companiilor TI active (de la 300 până la

600 de companii)

Dublarea productivităţii per angajat în industria TI (de la 10

mii USD până la 20 de mii USD)

Sursa: Strategia de creștere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2014-2020, www.mtic.gov.md

5

Oferta nu corespunde cererii

Administratori și

ingineri de sisteme

Dezvoltatori

Alte tehnologii de

dezvoltare software

Circa 200

Circa 300

Circa 500

“…de la 30% pana la 40% de absolvenţi ai specialităţilor TIC sunt neangajabili”
“…de la 30% pana
la 40% de
absolvenţi ai
specialităţilor TIC
sunt neangajabili”

Limba engleză + altele

Comunicare, lucru în echipă, managementul proiectelor

Calitatea și cantitatea sunt importante

De ce ar trebui să reformăm învăţământul ?

We asked for employees

but they sent us human beings

De ce ar trebui să reformăm învăţământul ? “ We asked for employees but they sent

Corespunderea ocupaţiei cu domeniul de pregătire

100% 81% 80% 80% 73% 71% 71% 60% 60% 40% 22% 18% 18% 17% 20%
100%
81%
80%
80%
73%
71%
71%
60%
60%
40%
22%
18%
18%
17%
20%
14%
13%
14%
6%
7%
7%
3%
4%
4%
4%
4%
3%
4%
3%
0%
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Corespunde
Este inferioară
Este superioară
Echivalente, dar diferite

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Structura şomajului BIM după nivelul de

instruire, anul 2013

Primar sau fără şcoală primară 0.0% Gimnazial Superior 15.1% 24.9% Liceal; mediu general 22.7% Mediu
Primar sau fără
şcoală primară
0.0%
Gimnazial
Superior
15.1%
24.9%
Liceal; mediu
general
22.7%
Mediu de
specialitate
13.6%
Secundar
profesional
23.6%

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Problemele identificate

Specialiștii pregătiţi de sectorul educaţional nu corespund

cerinţelor pieţei muncii

Decalajul competenţelor și abilităţilor împiedică dezvoltarea economică a ţării

Societatea nu are o viziune bine definită asupra cerinţelor

sale

Nu există o strategie sau viziune comprehensivă asupra

educaţiei

Trebuie formulat un cadru eficient de colaborare între educaţie şi viaţa reală

Clasificarea problemelor pe domenii

1. Dotarea 4. Guvernarea educaţiei 3. Cadrele didactice și 2. Curricula predarea
1. Dotarea
4. Guvernarea
educaţiei
3. Cadrele
didactice și
2. Curricula
predarea

Argumentul nr. 2

Situaţia demografică se schimbă

Schimbările demografice impun atât

ajustări la nivel de instituţii, cât şi ajustări la

nivel de reţea

Evoluţia numărul de copii, mii

300 11-15 ani gimnazial 280 - 29,4% 260 240 220 7-10 ani primar 200 -
300
11-15 ani
gimnazial
280
- 29,4%
260
240
220
7-10 ani
primar
200
- 13,2%
3-6
ani
180
preşcolar
+ 3,2%
160
140
0-2 ani
+ 3,8%
120
100
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
0-2 ani
3-6 ani
7-10 ani
11-15 ani

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Argumentul nr. 3

În termeni reali (cheltuielile per elev, cheltuielile per student, salariile),

mijloacelor financiare alocate de stat

pentru educaţie sunt în creştere

Însă, conservarea situaţiei actuale din

învăţământ, nereformarea acestuia, nu contribuie la ameliorarea situaţiei

Cheltuieli pentru învăţământ din bugetul public

naţional

9.000 90% 8.000 7.397 7.144 6.869 7.000 6.575 70% 6.000 5.666 5.178 5.000 50% 4.249
9.000
90%
8.000
7.397
7.144
6.869
7.000
6.575
70%
6.000
5.666
5.178
5.000
50%
4.249
4.000
30%
3.000
21.9%
17.8%
16.0%
2.000
9.4%
7.7%
4.5%
10%
1.000
-3.4%
0.000
-10%
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Cheltuieli pentru învăţământ, miliarde lei (în preţuri curente)
În % faţă de anul precedent

Surse: Biroul naţional de Statistică(2012) şi Ministerul Finanţelor (2013, aprobat)

Ponderea subprogramelor în suma totală a

cheltuielilor din sectorul educaţiei, 2013

Alte servicii în educaţie

6.7%

Elaborarea politicii

şi managementul în domeniul învăţământului

0.7%

Perfecţionarea

cadrelor

0.2%

învăţământului 0.7% Perfecţionarea cadrelor 0.2% Învăţământ postuniversitar 0.9% Învăţământ
învăţământului 0.7% Perfecţionarea cadrelor 0.2% Învăţământ postuniversitar 0.9% Învăţământ

Învăţământ

0.7% Perfecţionarea cadrelor 0.2% Învăţământ postuniversitar 0.9% Învăţământ preşcolar 22.6%
0.7% Perfecţionarea cadrelor 0.2% Învăţământ postuniversitar 0.9% Învăţământ preşcolar 22.6%

postuniversitar

0.9%

Învăţământ

0.2% Învăţământ postuniversitar 0.9% Învăţământ preşcolar 22.6% Învăţământ superior 8.4%

preşcolar

22.6%

postuniversitar 0.9% Învăţământ preşcolar 22.6% Învăţământ superior 8.4% Învăţământ secundar 54.7%

Învăţământ

superior

8.4%

preşcolar 22.6% Învăţământ superior 8.4% Învăţământ secundar 54.7% Învăţământ mediu de
preşcolar 22.6% Învăţământ superior 8.4% Învăţământ secundar 54.7% Învăţământ mediu de

Învăţământ

secundar

54.7%

Învăţământ mediu de specialitate

5.8%

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2014

Câştigul salarial mediu nominal lunar în

învăţământ, lei

4000 3478 3500 3194 3025 2972 3000 2805 2748 87,0% din salariul 2530 mediu pe
4000
3478
3500
3194
3025
2972
3000
2805
2748
87,0% din
salariul
2530
mediu pe
2500
2361
economie
2136
2065
2000
65,4% din
1671
salariul
mediu pe
1500
1351
economie
1000
500
0
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Mediu pe economie, lei
În învăţământ, lei

Sursa: Biroul naţional de Statistică, 2014

Rata brută de cuprindere în învăţământul

preşcolar a copiilor de vârsta 3-6 ani, %

88 85.6 86 84.2 84 81.8 82 80 79.2 78.0 78 77.2 75.5 76 75.0
88
85.6
86
84.2
84
81.8
82
80
79.2
78.0
78
77.2
75.5
76
75.0
74
72
70
68

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Ţinta 2010

Ţinta 2015

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Rata brută de înrolare în învăţământul

primar, %

110 107.4 107.2 105.0 104.0 105 100.5 100 94.4 95 91.4 90.5 89.4 88.9 90
110
107.4
107.2
105.0
104.0
105
100.5
100
94.4
95
91.4
90.5
89.4
88.9
90
88.0
87.5
86.1
84.8
85
80
75
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Total
Urban
Rural
102.4 101.6 100.9 Ţinta pentru anul 2015 este 95,0% 94.0 93.6 93.6 93.8 93.8 93.5
102.4
101.6
100.9
Ţinta pentru
anul 2015 este
95,0%
94.0
93.6
93.6
93.8
93.8
93.5
93.1

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Rata brută de înrolare în învăţământul

gimnazial, %

100 97.7 95.8 96.0 96.2 95.4 95.4 95.6 95.1 95 90.5 90.1 89.3 88.8 90
100
97.7
95.8
96.0
96.2
95.4
95.4
95.6
95.1
95
90.5 90.1
89.3
88.8
90
87.9
88.1
87.3
87.5
87.0
86.7
86.3
85.3
84.3
85
83.2
81.8
81.4
80
75
70
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
Total
Urban
Rural
Ţinta pentru anul 2015 este 90,0%
Ţinta pentru
anul 2015 este
90,0%

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2014

Rezultatele evaluării PISA 2009+

Rezultatele elevilor din Republica Moldova la citire şi la matematică

sunt mai mici decât nivelul mediu, atestat în toate ţările OECD

În domeniul ştiinţelor rezultatele elevilor din Republica Moldova sunt similare celora din ţara OECD cu cel mai mic indice Mexicul

În citire, marea majoritate a elevilor (57%) au un nivel de cunoştinţe mai jos decât cel al noţiunilor elementare

În matematică, circa 61% din elevi nu posedă noţiunile elementare, necesare pentru rezolvarea problemelor esenţiale de integrare

socială

În ştiinţe, circa 47% din elevi nu au noţiunile elementare, necesare pentru participarea activă în rezolvarea situaţiilor de viaţă

Sursa: Raportul PISA Plus, 2009

Argumentul nr. 4

Şcolile mari asigură o calitate mai buna a

educaţiei

Principalii indicatori de calitate sunt

rezultatele învăţării, demonstrate de elevi

în cadrul unor evaluări imparţiale

În cazul liceelor mai mari rezultatele

bacalaureatului sunt mai bune

Distribuţia candidaţilor din licee după media la

examenul de bacalaureat, 2013

45% 40% 35% 30.9% 30% 25.8% 25.2% 25% 2011 20% 2012 15% 2013 15.1% 10%
45%
40%
35%
30.9%
30%
25.8%
25.2%
25%
2011
20%
2012
15%
2013
15.1%
10%
5%
1.5%
1.5%
0.0%
0%
< 5
5 - 6
6 - 7
7 - 8
Note
8 - 9
9 - 10
10

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia liceelor după nota medie la examenul

de bacalaureat şi numărul de candidaţi, 2013

9.0 8.5 8.0 7.5 7.0 6.5 6.0 5.5 5.0 0 50 100 150 200 250
9.0
8.5
8.0
7.5
7.0
6.5
6.0
5.5
5.0
0
50
100
150
200
250
Media de examen
Linear (Media de examen)

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia liceelor după rata de promovare a

examenului de bacalaureat şi numărul de

candidaţi, 2013

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 50 Rata de promovare 100
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 50 Rata de promovare 100
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 50 Rata de promovare 100
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 50 Rata de promovare 100
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 50 Rata de promovare 100

0

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 50 Rata de promovare 100

50

Rata de promovare

100

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 50 Rata de promovare 100

150

200

Linear (Rata de promovare)

250

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia liceelor după diferenţele dintre notele

medii clasele de liceu examenul de bacalaureat” şi

numărul de candidaţi, 2013

3.5

3.0

2.5

2.0

1.5

1.0

0.5

0.0

3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 0 50 100 150 200 250 Diferenţa dintre
3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 0 50 100 150 200 250 Diferenţa dintre
3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 0 50 100 150 200 250 Diferenţa dintre

0

50

100

150

200

250

3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 0 50 100 150 200 250 Diferenţa dintre

Diferenţa dintre mediile de liceu - examen Linear (Diferenţa dintre mediile de liceu - examen)

0 50 100 150 200 250 Diferenţa dintre mediile de liceu - examen Linear (Diferenţa dintre

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Distribuţia absolvenţilor de gimnaziu după media

la examenul de absolvire, 2013

35%

30%

25%

20%

15%

10%

5%

0%

28.7% 28.6% 17.8% 2012 16.7% 2013 5.6% 1.8% 0.8% < 5 5 - 6 6
28.7%
28.6%
17.8%
2012
16.7%
2013
5.6%
1.8%
0.8%
< 5
5 - 6
6 - 7
7 - 8
8 - 9
9 - 10
10
Note

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Notele la testările naţionale ale elevilor din clasa a 4-a

(anul şcolar 2011/2012), după numărul de elevi per clasă

Numărul de elevi per clasă

   

Limba de

 

Matematica

Limba română

instruire

Limba maternă

1-5 elevi

7,22

7,49

7,59

7,33

6-10 elevi

6,94

7,33

7,42

6,55

11-15 elevi

7,08

7,45

7,73

7,41

16-20 elevi

7,29

7,59

8,06

7,62

21-25 elevi

7,48

7,73

8,20

7,63

25-30 elevi

7,66

7,86

8,29

7,81

31-35 elevi

7,67

7,79

8,11

7,79

36-40 elevi

8,23

8,16

-

-

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Notele la examenele naţionale ale elevilor din clasa a 9-a

(anul şcolar 2011/2012), după numărul de elevi per clasă

Numărul de elevi per clasă

   

Limba de

 

Matematica

Limba română

instruire

Limba maternă

1-5 elevi

6,69

7,08

6,89

6,64

6-10 elevi

6,88

7,04

6,87

7,31

11-15 elevi

6,76

6,89

7,01

7,08

16-20 elevi

6,89

6,94

7,08

7,84

21-25 elevi

6,96

6,95

7,15

7,63

25-30 elevi

7,14

7,12

7,28

7,87

31-35 elevi

7,38

7,18

7,10

-

36-40 elevi

7,89

8,01

-

-

41-45 elevi

7,20

7,49

7,38

-

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Notele la examenul de bacalaureat (anul şcolar

2011/2012), după numărul de elevi per clasă

Număr de elevi per clasă

Matematica

Limba română

Limba română alolingvi

Limba rusă

1-5 elevi

6,56

6,10

6,33

6,83

6-10 elevi

7,30

7,07

6,92

7,57

11-15 elevi

7,17

7,11

6,84

7,24

16-20 elevi

7,27

7,25

6,80

7,41

21-25 elevi

7,34

7,30

7,00

7,37

25-30 elevi

7,40

7,21

6,97

7,44

31-35 elevi

7,81

7,34

6,86

7,09

36-40 elevi

8,15

6,75

6,99

7,56

41-45 elevi

7,65

7,46

8,00

6,00

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Argumentul nr. 5

Şcolile mici au fost o soluţie temporară în condiţiile în care nu existau drumuri, iar

transportul era subdezvoltat

Întreţinerea unui sistem de transport şcolar

este cu mult mai ieftină decât a întreţinerea

unor instituţii utilizate în prezent la 30% 50% din capacitate

Argumentul nr. 6

Reforma permite folosirea mai judicioasă a

mijloacelor financiare alocate învăţământului

Mijloacele financiare economisite nu pleacă

din învăţământ, ele sunt utilizate pentru ameliorarea calităţii educaţiei

Reforma contribuie la distribuirea echitabilă a mijloacelor alocate învăţământului

Mai putem oare vorbi despre echitate ?

Raionul XXXX

În ultimii 6 ani numărul de elevi a scăzut cu 3,5 mii de persoane

Şcolile sunt utilizate la 44% din capacitatea de proiect

În raion există 14 şcoli mici

Cheltuielile per elev într-o şcoală mică sunt de 2 ori mai mari decât

într-o şcoală mare (respectiv, 15,9 mii şi 7,7 mii lei)

Raionul ZZZZ

În ultimii 6 ani numărul de elevi a scăzut cu 2,9 mii de persoane

Şcolile sunt utilizate la 40% din capacitatea de proiect

În raion există 18 şcoli mici

Cheltuielile per elev într-o şcoală mică sunt de 2,4 ori mai mari

decât într-o şcoală mare (respectiv, 20,0 mii şi 8,3 mii lei)

Argumentul nr. 7

Şcolile mici nu oferă suficient spaţiu pentru reforme

Doar în şcolile mari poţi implementa un Curriculum modern

Studiu de politici educaţionale: Reconceptualizarea

învăţământului liceal

Opţiunea 0. Nu schimbam nimic.

Opţiunea 1. Liceele oferă elevilor nu doar două, dar mai multe

profiluri

Opţiunea 2. Rămân două profiluri, aceleaşi discipline, însă o mare parte din temele din interiorul disciplinelor

devin opţionale

Opţiunea 3. Rămân două profiluri, însă numărul de discipline va fi mai mic, prin integrarea celor existente în prezent

Opţiunea 4. Rămân două profiluri, aceleaşi discipline, însă o

mare parte din discipline devin opţionale

Argumentul nr. 8

În rezultatul reformei cadrele didactice

[bune] au de câştigat atât în aspect moral,

cât şi în aspect material

Doar în şcolile mari cadrele didactice au

perspective de creştere profesională şi

avansare în carieră

Cadrele didactice în şcolile de zi, gimnazii şi licee

45 50% 42.6 45% 41.0 40.9 40.0 40 40% 38.6 37.3 36.9 36.9 35% 36.1
45
50%
42.6
45%
41.0
40.9
40.0
40
40%
38.6
37.3
36.9
36.9
35%
36.1
35
34.2
30%
25%
20.1%
19.6%
18.8%
18.7%
30
20%
16.3%
15.6%
13.4%
15%
11.2%
9.4%
7.9%
25
10%
5%
20
0%
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
Cadre didactice în şcolile de zi, gimnazii şi licee, mii
Cadre didactice de vârstă pensionară, %

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, 2013

Distribuţia cadrelor didactice după gradul didactic deţinut

şi numărul de elevi per clasă (Octombrie 2012)

Gradul

 

Numărul de elevi per clasă

 

didactic

1-5

6-10

11-15

16-20

21-25

25-30

30-35

Fără grad

60,0%

48,7%

40,3%

34,8%

30,3%

23,9%

27,3%

Doi

38,1%

48,7%

55,6%

59,4%

59,3%

53,3%

42,5%

Unu

1,9%

1,9%

3,5%

5,0%

8,4%

17,1%

19,1%

Superior

0,0%

0,8%

0,6%

0,9%

2,0%

5,7%

11,1%

Total

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

100,0%

Sursa: Ministerul Educaţiei, 2013

Vă mulţumesc pentru atenţie! 39
Vă mulţumesc pentru atenţie! 39

Vă mulţumesc pentru

atenţie!