I.

In orice parte ne-am uita de pe Pamant si oricat de departe am vedea vom gasi galaxii.
Exista miliarde de galaxii fiecare din ele fiind un grup imens de stele, gaz si praf. Sunt
imprastiate in spatiu, vecinii fiind separati de distante imense, unde practic nu se gaseste
nimic. Galaxiile sunt asemenea unor insule aflate in intinderea Universului.
Universul a existat de peste 13 miliarde de ani. Astronomii au aflat ca totul a inceput cu o
ecplozie numita Big Bang. Acesta a fost inceputul tuturor lucrurilor al timpului, al
spatiului si al celorlalte lucruri care se afla in Univers. Pe atunci Universul nu semana cu
ceea ce exista acum. Era incredibil de mic, incredibil de fierbinte si consta in mici
fragmente de energie. Incepand cu acea instanta creatie, Universul s-a transformat in ceea
ce stim astazi.
Universul s-a schimbat de-a lungul vietii. Fiecare aspect al sau structura, marimea,
temperatura a evoluat. Doar cantitatea de materie din Univers a ramas constanta. Dar
chiar si materia si-a schimbat substanta. Elementele originale hidrogenul si heliul au
produs toate celelalte elemente care exista acum. Schimbarile au fost la scara mare, au
durat miliarde de ani si continua si astazi.
Este imposibil de cunoscut exact numarul galaxiilor. Astronomii estimeaa acest numar la
100-125 de miliarde. Exista o singura galaxie pe care o cunoastem mai bine ca pe oricare
din celelalte. In termeni astronomici nu iese in evidenta ata de restul, dar este importanta
pentru noi. Este Calea Lactee, galaxia unde ne aflam si noi. Are cel putin 500 de miliarde
de stele, una dintre ele fiind Soarele.
Stelele sunt mingi rotative imense de gaz fierbinte care stralucesc in Univers. Cea mai
apropiata de Pamant Soarele ni se pare imensa si le depaseste in stralucire pe
celelalte. Noaptea putem vedea pe cer multe alte stele, mici puncte de lumina suspendate
in intunericul spatiului. Distanta mare de la Pamant le face sa para mai mici si mai putin
stralucitoare. De fapt, unele sunt mai mari si mai stralucitoare ca Soarele, in timp ce altele
sunt mai mici si mai intunecate. Toate au caracteristici prorpii si sunt diferite ca marime,
masa, temperatura, stralucire si culoare.
Stelele apar in norii imensi de gaz si praf din interiorul galaxiilor. In timpul a sute de mii
de ani, gazul si praful se aduna impreuna, formand sute sau mii de mici nori. Fiecare
dintre ei devine o minge care se roteste, numita protostea acesta este primul semn al
unei stele. In centru se afla gaz sub presiune care va produce energia necesara
transformarii unei protostele intr-o stea.
Stelele stralucesc constant de-a lungul unei mari parti a vietii lor, Soarele fiind in aceasta
situatie. Pe masura ce stelele imbatranesc, se schimba si in final mor. Pentru unele stele
pot trece cateva milioane de ani pana mor, in acest proces devenind unele din cele mai
frumoase si mai stralucitoare stele pe care le putem vedea in galaxia noastra. Alte stele au
viata intrerupta subit de o explozie gigantica ce le imprastie in spatiu.

Unele obiecte din spatiu nu seamana cu galaxiile si stelele obisnuite, fiind cu mult
diferite. De exemplu, o stea neutronica are marimea unui oras, dar are o masa mai mare
decat Soarele. Este cea mai mica si mai densa stea pe care o putem vedea. De cealalta
parte a marimii sunt gaurile negre galactice. Acestea au aparut in prima parte a vietii
Universului si au devorat din acel moment orice s-a apropiat prea mult de ele.
Exista doar o stea pe care o putem vedea in detaliu - Soarele. Toate celelalte stele se afla
la ani-lumina departare, in timp ce Soarele se afla la o distanta de doar 8 minute-lumina.
Putem observa pe suprafata lui diverse lucruri pete negre de marimea unei planete si
jeturi de gaz aruncate in spatiu. Familia Soarelui contine obiecte solide si gazoase care se
misca in jurul sau. Noi, oamenii, consideram ca Soarele si celelalte obiecte aflate in jurul
lui sint deosebite, insa si alte stele au planete in jurul lor.
II.
Soarele si familia sa sunt cunoscute ca sistemul solar. Soarele singura stea din sistem
este cel mai mare membru al familiei, avand 99% din masa intregului sistem solar. Exista
9 planete, mai mult de 140 de luni si sute de miliarde de bolovani spatiali si comete.
Toate au aparut in urma cu aproximativ 4.6 miliarde de ani dintr-un nor de praf si gaz,
fiind impreuna incepand cu acel moment.
Un bolovan extraordinar cu diametrul de 12756 km se afla la distanta de 149.6 milioane
de km de Soare. Il inconjoara complet in 365.25 de zile si goneste prin spatiu cu viteza de
aproape 30 de kilometri pe seciunda. Are oxigen in atmosfera si apa pe suprafata. Este o
lume dinamica, plina de viata. Bun venit pe planeta Pamant, casa noastra, acompaniata de
Luna.
Mercur, Venus, Pamant si Marte sint planete solide. Acestea s-au format in aceeasi
perioada, avand aceeasi componenta, insa astazi sint foarte diferite. Mercur este uscata si
plina de cicatrici. Venus are o atmosfera formata din gaze otravitoare. Marte este
acoperita de un desert inghetat.
Nenumarati bolovani spatiali calatoresc in jurul Soarelui. Majoritatea lor fac parte din
centura de asteroizi, o imensa aglomerare de roci, de forma unei gogosi, aflata intre
Marte si Jupiter. O a doua aglomerare de roci inghetate se afla dincolo de Neptun
centura lui Kuiper. Obiectele din aceste doua centuri, plus miliarde de alte bucati aflate in
jurul planetelor mari sunt ramasitele momentului cand s-au format planetele.
Patru dintre planete Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun au mai multe lucruri in comun:
sunt gigante comparativ cu celelalte planete, sunt gazoase. Sunt formate in mare parte din
hidrogen si heliu, cu mici cantitati din alte elemente chimice. Nici una nu are suprafata
solida si cand le privim vedem atmosfera gazoasa colorata, insa mult sub suprafata sunt
mici nuclee de roca. Ca o consecinta a marimii si compozitiei, aceste planete sunt
frecvent numite gigante gazoase.

Sapte planete au propriile lor familii de luni care orbiteaa in jurul lor. Cele patru gigante
gazoase au familii mari, Marte are doua luni, iar Pamantul si Pluto au fiecare cate una.
Lunile au marime variabila Ganymede este mai mare decat Mercur, iar Kale are
marimea unui satuc. Cele mari sunt ele insele lumi, fiind la fel de interesante ca orice alta
planeta.
La mare distanta de planete, in zonele cele mai departate ale sistemului solar se afla
cometele. Sunt obiectele cele mai departate care orbiteaza in jurul Soarelui. Exista
aproximativ 10000 de miliarde de comete. Ele sunt bulgari de zapada murdari, de
marimea unui munte, fiind prea mici pentru a putea fi vazute. Ocazional una dintre ele se
apropie de Pamant si poate deveni suficient de mare si stralucitoare pentru a fi vazuta pe
cer.
III.
Astronomii studiaza universul. Ei sunt interesati de fiecare aspect al sau incepand cu
planetele si stele si terminand cu modul in care toate aceste parti se imbina si
functioneaza. Afland astazi lucruri noi despre univers, ii inteleg trecutul si ce se poate
intimpla in viitor.
Telescoapele colecteaza lumina si alte tipuri de energie de la obiectele din spatiu. Un
telescop poate colecta doar un anume tip de radiatie lumina, infrarosu sau raze X.
Oricare ar fi acesta, telescoapele functioneaa intr-un mod similar: colecteaza energia, o
inregistreaza si o folosesc pentru a genera imagini si a afla informatii despre planete si
stele. Atmosfera Pamantului opreste unele tipuri de energie, aceasta neajungand la
suprafata sa. De aceea unele telescoape se afla in spatiu iar altele pe Pamant.
Robotii au explorat spatiul in ultimii aproximativ 40 de ani. Sunt nave spatiale de
marimea unei masini, fiind de fapt un cadru de care sunt atasate instrumente. Se numesc
sonde spatiale si fiecare a fost proiectata sa exploreze o anumita parte a sistemului solar
Luna sau Saturn, de exemplu. Unele inregistreaza informatii in timp ce trec pe langa
obiectele din sistemul solar. Altele intra pe orbita acestor obiecte, in timp ce unele chiar
ajung pe suprafata.
Roboti spatiali au ajuns pe Luna, Venus, Marte si asteroidul Eros. In momentul in care
ajung pe suprafata, aceste sonde spatiale se activeaza, cerceteaza mediul inconjurator si
apoi investigheaza. Unele se misca, altele stau nemiscate. Aceste sonde functioneaa pe
intreaga perioada cit au energie poate dura luni de zile. Atunci cind misiunea a fost
indeplinita raman acolo unde au ajuns.
Exista miliarde de lucruri insufletite in univers. Oamenii sunt doar unul din ele; mult mai
multe animale si plante traiesc pe uscat si in apa. Unele sunt structuri unicelulare, altele
sunt fiinte inteligente cu miliarde de celule. Toate au un lucru in comun: traiesc pe
planeta Pamant. Din ceea ce cunoastem, nu exista viata in afara planetei Pamant.
Majoritatea astronomilor cred ca ea exista, iar unii o si cauta. Dar pana acum, forma si
locul raman un mister.

O excursie in spatiu este unul din lucrurile memorabile pe care le poate face un om. In jur
de 400 de oameni au facut aceasta excursie si sunt multi altii nerabdatori sa ii urmeze.
Aproape toti astronautii au iesit in spatiu in vecinatatea Pamantului. Doar 26 s-au
aventurat pana mai departe pe Luna. Insa in deceniile care urmeaza ne vom aventura si
mai departe. Acum doar descoperim cum este sa traiesti si sa lucrezi departe de casa de
pe Pamant.
Astronomii au o multime de cunostinte despre univers, dar isi dau seama ca mai au multe
lucruri de invatat. Doresc sa raspunda la intrebari legate de sistemul solar a existat viata
pe Marte, cum arata suprafata lui Pluto. Insa doresc sa afla mai multe lucruri si despre
galaxiile si stelele aflate la distanta mare. O noua generatie de telescoape si sonde spatiale
ii va ajuta pe astronomi sa aca noi descoperiri si sa gaseasca raspunsuri la intrebarile pe
care le au. In viitorul indepartat oamenii care vor locui pe Marte si pe Luna vor descoperi
ei insisi noi lucruri.