115.Hipo- i avitaminozele: Epidemiologia.

Etiologia i
patogenia. Clasificarea. Particularitile tabloului clinic.
Manifestri n cavitatea bucal. Tratamentul i profilaxia.
Hipo-si avitaminozele
Hipovitaminozele
- deficienta relativ a vitaminei sau a unui grup de vitamine
dinorganism.
Avitaminozele
- lipsa total a unei vitamine sau a unui grup de vitamine din
organism.
Etiologie:
-o alimentatie insuficienta sau incomplete a(alimentatie
deficitara), cu deficient e ale aportului primar de vitamine sau ca
urmare a distrugerii vitaminelor dinalimente (la prelucrarea
termica si la pastrarea ndelungata a produselor alimentare);
-un catabolism intens al vitaminelor cauzat de alterarea florei
microbiene, ceconstituie o sursa importanta de vitamine pentru
necesitatile organismului;
-tulburari de absorbtie detrerminate de lezarea functiilor
motrice si secretoare aleintestinului;
-afectiunile ficatului si a pancreasului, ce deregleaza absorbtia
vitaminelorliposolubile;
-imposibilitatea transformarii provitaminelor n vitamine;
-administrarea anumitor medicamente (administrarea abuziva
de antibiotice sisulfanilamide provoaca disbacterioza cu
consecinte de hipovitaminoza K, grupul B.a.);
-anumite stari speciale sau patologice: copiii si persoanele n
vrsta, alcoolicii s ifumatorii cronici, gravidele n timpul sarcinii
si alaptarii, amatorii de diete stricte si vegetarienii.etc
Tablou clinic: somnolenta -Oboseala cronica;acne, Scaderea
acuitatii vizuale,problem cu potenta,caderea parului,problem c
unghiile,singerarea gingiilor,iritabilitate,scaderea memoriei.
Tratamentul si profilaxia hipo - avitaminozelor:
Primul remediu mpotriva avitaminozei l reprezinta evident
vitaminele. Se impune deci ocunoastere mai amanuntita a

vitaminelor, pentru a afla care sunt cele mai importantepentru

noi si in lipsa carora se instaleaza avitaminoza
Ex:Vitamina B1(tiamina) ajuta la arderea glucidelor si
proteinelor,normalizeaza functia sistemului nervos,participa la
procesul de crestere.Ea se gaseste in piinea neagra,crupele de
hrisca,legume(Fasolea,mazareaetc),carnea,galbenus de
ou.Necesarul zilnic de carenta de vitamin este de 1,0-1,5 mg
care variaza cu alimentatia.Scaderea nivelului de tiamina in
organism provoaca insomnia,iritabilitate,dureri si parastezii in
member,boala ,,bere-beri,,.
Vitamin B2(riboflavina ) participa la respiratia
celulara,metabolismul proteic,mareste rezistenta organismului
catre substante toxice si microbiene,grabeste timpul de
vindecare a ranilor.Necesarul zilnic este de1,2-1,7 mg creste in
perioada sarcinii si alaptarii.Carenta de riboflavin se
caracterizeaza printr-o coloratie violeta a limbii fisuri ale coltului
gurii,tulburari digestive,retinerea cresterii organismului,cade
parul,tremuraturi etc/
Avitaminoza PP
- lipsa vitaminei PP (acid nicotinic), care se produce la copiii
hraniti exclusiv cu malai, slanina, ceapa uscata si fructe (mere,
struguri, pere si prune) uscate - care nu contin de loc acid
nicotinic - determina sindromul pelagrei, caracterizat prin
tulburari cutanate, digestive, si nervoase
- lipsa vitaminei B6 (piridoxina) se manifesta prin convulsii si sau observat la unii sugari care au fost hraniti exclusiv cu un
anumit fel de lapte prafHipovitaminozele i Avitaminoze
ClasificareaHipovitaminozele se divizeaz n:- monovitaminice (deficiena
unei vitamine) i -polivitaminice (deficiena a mai multor
vitamine). De asemenea hipoavitaminozele se clasific nendogene (primare), principalele cauze fiind cantitile reduse
de vitamine n produsele alimentare din meniul zilnic sau
distrugerea lor n procesul de pstrare i prelucrare incorect a
acestora i exogene (secundare), care apar n rezultatul
dereglrii absorbiei vitaminelor n organism din cauza unor

maladii gastrointestinale (intoxicaii alimentare, gastrit,

pancreatit, boli parazitare), unor stri fiziologice (perioada de
cretere, sarcin, lactaie, lucrul fizic intensiv), deprinderi
duntoare (fumatul i consumul exagerat de alcool). Poate
instala hipovitaminoza tratamentul ndelungat cu preparate
medicamentoase (antibiotice, sulfanilamide), care, fie inhib
vitaminogeneza, fie diminueaz absorbia vitaminelor, de
asemenea prezena unor poluani sau substane cu aciune
antagonist ctre vitamine. Mai frecvent ntlnite sunt
hipovitaminozele exogene.
Necesitatea organismului n vitamine depinde de o serie de
factori, printre care se numr: vrsta (copii i persoanele n
etate au necesitate de o cantitate mai sporit de vitamine), sexul
(necesitatea n vitamine la brbaii este mai mare dect la
femei), activitatea fizic (persoanele ocupate ntr-o activitate mai
intens au nevoie de o cantitate mai sporit de vitamine).
Simptomele hipovitaminozelor sunt variate i depind de
vitaminele, care nu sunt suficiente organismului. n sezonul de
primvar, hipovitaminozele se manifest prin astfel de
simptome ca: cefalea, apatia, oboseala, somnolena, reducerea
capacitii de munc, sngerarea gingiilor, deshidratarea pielii,
scderea imunitii generale ctre infecii ce influeneaz la
apariia maladiilor sau la acutizarea celor cronice.
Profilaxia
alimentaie zilnic raional, variat cu consumul produselor
bogate n vitamine (fructe, legume, alimente de origine animal,
uleiuri vegetale);
respectarea cu strictee a regulilor de pstrare, preparare i
conservare a produselor;
evitarea pstrrii laptelui, cacavalului, articolelor de panificaie
la lumin timp ndelungat, pentru evitarea pierderii unor cantiti
valoroase de vitamine din grupul B;
vitaminizarea produselor alimentare de larg consum: a finei (cu
vitaminele B1 B6, PP), a laptelui, zahrului, compoturilor (cu
vitamina C), margarinei (cu vitamina A) .a.;

interzicerea abuzului excesiv de alcool, fumatului, care

epuizeaz rezervele de vitamine din organism.
Deficienele de vitamine din organism pot fi substituite cu
preparate medicamentoase (vitaminoterapia), care se vor folosi
numai la indicaia medicului.
Manifestari in cavitatea bucala:insuficienta vit.A provoaca
lezarea epiteliului mucoasei,mucoasele devin uscate functia de
bariera a epiteliului scade si si duce la micsorarea resist
organismului la actiunea factorilor infectiosi in cav.bucala.
Vit.D duce la eruptia itirziata a dintilor si o forma neregulata.
Vitam.B2 duce la imflamarea mucoasei cav.bucale .
B6 la stomatita la gravide.
Vitam. C deregleaza metabolismul colagenului c educe la
caderea dintilor.
116Diabetul zaharat: Epidemiologia. Etiologia i patogenia.
Clasificarea. Tabloul clinic
Diabetul zaharat (DZ)-sindrom metabolic caracterizat prin
hiperglicemie determinata de scaderea absluta sau
relativa(insulinorezistenta) a secretiei de insulin.In parallel cu
tulburarile metabolismului glucidic,apar si perturbari ale
metabolismului proteic,lipidic si hidroelectrolitic.
Epidemiologie: datele epidemiologice oferite de Fedreaia
Internaional de Diabet estimeaz c 194 milioane ,respectiv
5,1%din populatia adulta sufera de aceasta boala,iar numarul va
creste la 333 milioane in 2025
Etiologia i patogenia Supraalimentarea, modul sedentar de
via, stresul; Tratamentul inadecvat al DZ tineri permite
transmiterea dereglrilor genetice prin ereditate;Rspndirea
amlp a aterosclerozei, obezitii, HTA, bolilor
hepatice;Urbanizarea;Etiopatogenie:DZ primar este determinat
genetic, are evoluie stadial.DZ secundar este ctigat n
cursul vieii, se produce prin dou mecanisme:lezarea
pancreasului endocrin prin factori diveri: infecioi, toxici,

medicamentoi, ateroscleroza, etc.suprasolicitarea funcional a

pancreasului endocrin prin exces de glucide, obezitate, etc.
Clasificarea Diabetul zaharat: 1. Diabet zaharat tip 1
-mecanism: distrucie de celule beta pancreatice==> deficit
absolut de insulin
A. Autoimun
B. Idiopatic
2. Diabet zaharat tip 2
-mecanisme:
insulinorezisten predominant, cu deficit relativ de insulin
deficit predominant de secreie de insulin, cu
insulinorezisten moderat
3. Alte tipuri specifice de diabet zaharat
defecte genetice ale funciei celulei beta (MODY)
defecte genetice ale aciunii insulinei
afeciuni ale pancreasului
pancreatit, traumatisme, pancreatectomie
fibroz chistic
- endocrinopatii: acromegalie, hipertiroidism, sindrom Cushing
droguri sau substane chimice: glucocorticoizi, pentamidin
infecii: rubeol congenital, citomegalovirus
sindroame genetice asociate cu diabetul zaharat: Sd. Down,
Klinefelter, Lawrence Moon-Beidel
forme rare de diabet zaharat:
- sindromul ,,brbatului rigid
- anticorpi antireceptori de insulin
4. Diabet zaharat gestaional
Nu exista alte medicamente care sa inlocuiasca insulina.La
aparitia DZ tip I contribuie mai multi factori. In primul rand
trebuie sa existe o predispozitie genetica. La aceasta se adauga
anumiti factori (infectiosi, alimentari, toxici) a caror actiune va
determina aparitia unui raspuns imun impotriva celulelor beta
din pancreas. Varsta la care apare diabetul insulino-dependent
este de pana la 40 de ani pentru majoritatea bolnavilor. Aproape
toti cei la care boala debuteaza pana la 30 de ani prezinta acest
tip de diabet.Debutul bolii este relativ brusc, simptomatologia

fiind evidenta cu 2-3 saptamani inaintea diagnosticului.DZ tip II

insulinoindependent (de maturitate)Dezvoltarea DZ tip II are la
origine insulinorezistenta. Aceasta se defineste ca o lipsa de
efect la actiunea insulinei asupra celulelor organismului. Drept
urmare, glicemia va creste, neputand fi utilizata de celulele.
Consecinta insulinorezistentei este hiperinsulinismul, adica o
crestere exagerata a concentratiei insulinei din sange datorita
stimularii puternice a celulelor beta din pancreas de catre
glicemia crescuta. Se ajunge astfel la situatia paradoxala in care
exista si o glicemie crescuta si o insulinemie crescuta.
Stimularea in exces a celulelor beta de catre hiperglicemia
permanenta va duce in timp la o alterare a productiei de
insulina, mergand pana la epuizarea acestor celule.Factori
etiologici: ereditatea;obezitatea, sedentarismul;stresul;
substante chimice si medicamente (corticoizi, unele diuretice,
anticonvulsivante, beta blocante,citostatice).Tablou
clinic:Specifice (caracteristice DZ) polidipsie (bea 2-5 l/zi de
lichide)poliurie polifagie scadere in greutate
(paradoxal)Nespecificestare de rau astenie prurit DZ de tip 1
rspndirea0-12% vrsta Copiii, adoles-ceni, pn la 25-35 ani
Debutul bolii acut Masa corporal Sczut sau N Tabloul clinic
Clar pronunat, cu s-me majore evoluia labil
DZ de tip 2 rspndirea80-90% vrsta De regul dup 40 ani
Debutul bolii Insidios Masa corporal Sporit, la 80% Tabloul
clinic Frust,asimptom, cu s-me minore evoluia stabilcutanat
generaliza (vulvar la femei) gust dulce in gura.
117Diabetul zaharat: Evoluia. Pronosticul. Complicaiile.
Tratamentul i profilaxia.
Complicatiile diabetului zaharat pot fi acute si cronice. Din prima
categorie prezentam coma acidocetozicaHipoglicemia si coma
hipoglicemica sunt complicatii secundare tratamentului cu insulina de
obicei. Acestea apar fie prin supradozaj insulinic, fie datorita unui
consum insuficient de glucide, fie datorita unui efort exagerat.
Complicatiile cronice sunt foarte numeroase. Toate se datoresc
scaderii rezistentei organismului si modificarilor multiple la nivelul

vaselor. Dupa cum intereseaza vasele mari sau vasele mici, leziunile
poarta denumirea de macro sau micro angiopatie. Pot sa apara astfel
complicatii oculare, renale, nervoase, hepatice, vasculare,
metabolice, osoase.Complicatiile vasculare, pot interesa vasele mici
(micro
angiopatie)
sau
vasele
mari
(macro
angiopatie)Microangiopatia
diabetica include
glomeruloscleroza
diabetica, retinopatia diabetica, unele manifestari cutanate si
musculare si probabil o parte din manifestarile neuropatiei diabetice.
Apare in primii 10 ani de evolutie a bolii si reprezinta complicatii
severe. Glomeruloscleroza, reprezinta una din complicatiile cele mai
grave. Este caracteristica diabetului netratat. De obicei duce la
insuficienta renala. Se caracterizeaza prin proteinurie (albumina in
urina), edeme, cresterea tensiunii arteriale si uremie. Retinopatia
este de asemenea o complicatie foarte severa, care duce inevitabil la
orbire. Aceasta complicatie poate fi prevenita prin tratament corect si
la timp. Retinopatia apare de obicei precoce, in diabetul
dezechilibrat. Daca este depistata in primele stadii, exista unele
sperante de oprire in evolutieMacroangiopatia consta in interesarea
vaselor mari.apar cardiopatia ischemica si infarctul miocardic; cand
sunt interesate arterele cerebrale, apare ateroscleroza cerebrala,
care poate genera accidente ischemice (tromboza cerebrala); cand
sunt interesate vasele membrelor inferioare apare arteriopatia
membrelor inferioare. Astfel gangrena diabetica este mai frecventa in
arteriopatii, mai intinsa si mai rezistenta. Evolutia se face de obicei
catre gangrena umeda, cu riscul amputatie Complicatii infectioase:
furuncule, abcese, tuberculoza pulmonare, infectii genitale si renale
(la femei vulvovaginita, la barbati balanita Complicatii oculare.
Principala complicatie este cataracta, care este frecventa si de obicei
bilaterala. Evolutia este rapida dar corectabila chirurgical..Complicatii
renale. Urina diabeticului este un mediu de cultura. Aceasta
favorizeaza aparitia si dezvoltarea infectiilor urinare. Aproape
jumatate dintre diabetici au o infectie urinara. Migrarea ascendenta a
germenilor, explica imbolnavirea rinichiului si anexelor sale.
Pielonefrita este frecventa la diabetici. Nefropatia diabetica poate fi si
consecinta aterosclerozei renale. Complicatiile nervoase neuropatie
diabetica. modificari ale tensiuni arteriale, tulburari de tranzit

intestinal, impotenta sexuala, transpiratii etc. Hipertensiunea nu este

numai neuropatica, ea poate fi si consecinta aterosclerozei. Litiaza
biliara, parodontoza Tratament:Tratamentul DZ tip I se face in
exclusivitate cu insulina. Adjuvanti in tratament sunt exercitiul fizic si
regimul alimentar.Tratamentul DZ tip II beneficiaza de mai multe
optiuni terapeutice.: dieta (mai ales la obezi)2. efort fizic (foarte util)3.
plante medicinaleA. Antidiabetice orale (hipoglicemiante orale)Se
utilizeaza numai in DZ tip II, Se prescriu inaintea meselor,
Reprezentanti: Tolbutamid, Clordopamid, Glibenclamid (Maninil),
Glipizid, Metformin (Meguan) etc. mareTratamentul medicamentos
trebuie sa fie sustinut de respectarea stricta aregimului igienodietetic. Diabeticul trebuie sa aiba o alimentatie diversificata, cu trei
mese pe zi si doua gustari intre mese. Zaharul pur trebuie exclus
definitiv din alimentatie iar alimentele se recomanda a fi cantarite.
Respectarea regimului ii va permite diabeticului sa isi continuie viata
ca orice om normal. La ora actuala, exista in magazine dulciuri
pentru diabetici, ce nu contin glucoza si care pot fi consumate fara
restrictii. Periodic, diabeticul trebuie sa cuantifice boala prin
consulturi la medicul specialist: diabetolog, neurolog, oftalmolog,
care va stabili medicatia.Trebuie avut in vedere momentul aparitiei
complicatiilor si tratarea lor, intrucat urmarile sunt foarte neplacute:
amputarea unui segment de membru sau al membrului in totalitate,
scaderea vederii ce poate ajunge la orbire, tulburari de sensibilitate
care pot determina dureri sau incapacitatea de a simti, etc. Deci,
sfatul nostru este sa nu ignorati diabetul zaharat, sa urmati regimul
recomandat si sa mergeti periodic la medic pentru evaluare.
118Diabetul zaharat: Asistena de urgen n caz de com
hipoglicemic i hiperglicemic
COMA CETOACIDOTICA(Hiperglicemica)Este forma de debut
(inaugurala) la copii, adolescenti, tineri cu DZ tip I (juvenil), se
instaleaz rapid nsoindu-se de hiperglicemie i glicozurie, creterea
corpilor cetonici n snge i urin. Apare la circa 30 de zile de la
debutul bolii, in cazul in care nu s-a inceput tratamentul.Manifestari
clinice in coma cetoacidozicstare generala foarte alterata (astenie
extrema, musculatura hipotona, flasca, denutritie, tegumente si
mucoase intens deshidratate piele aspra, pliu cutanat persistent,

globi oculari hipotoni, limba uscata); sete; respiratie acidotica

(frecventa respiratorie de aproximativ 28 respiratii/min; daca
frecventa respiratorie incepe sa scada fara tratament trebuie luate
masuri imediate); halena acetonemica (respiratia miroase a
acetona); hipotensiune, colaps vascular; polidipsie (bea multe
lichide), dureri abdominale epigastrice, varsaturi, abdomen destins;
anurie (initial);glicozurie, cetonurie in stadiile tardive midriaza dilatarea pupilei); coma vigila (raspunde la stimuli), scaderea sau
abolirea reflexelor osteotendinoase. hiperglicemie (poate ajunge la
1000 mg%, glicozurie, cetonurie, modificari hidro-electrolitice
(hiponatremie, hiperkalemie, hipercolesterolemie,
hipertrigliceridemie), hiperleucocitoza, .Tratamentul Consta in
administrarea de insulina rapida (Actrapid, Illetin), indiferent de
tratamentul anterior; doza este variabila; se monitorizeaza glicemia
din 2 in 2 ore. Reechilibrare hidroelectrolitic.
2. COMA HIPOGLICEMICAre o mortalitate ridicata deoarece se
instaleaza rapid (minute, cea acidotica se instaleaza in
saptamani)Cauze:
a. abateri de la dieta (glucide insuficiente, nerespectarea orarului
meselor);b. abateri de la tratamentul hipoglicemiant (supradozare);c.
efort fizic in exces;d. consum de alcool;e. remisiune; f. nefropatia
diabetica (45% din insulina este in mod normal metabolizata in
rinichi);Manifestari clinice: coma profunda;transpiratii reci, profuze,
paliditate;
hipertonie musculara generalizata (rigiditate); fara halena si
respiratie acidotica; respiratie sacadata;hipertensiune,
tahicardie;reflexe osteotendinoase vii, exagerate, prezenta de reflexe
patologice; midriaza (pupila marita).Glicemia este cca. 50 mg%.
Severitatea unei come nu este concordanta cu nivelul glicemiei ci cu
viteza de instalare si durata ei. Tatament:Tratamentul imediat consta
in administrarea de glucacon, 1 mg i.v./i.m./s.c. (nu se administreaza
in coma hipoglicemica indusa de alcool). Daca nu-si revine dupa 1520 de minute bolnavul trebuie transportat de urgenta la spital unde i
se va administra 250-500-1000ml glucoza hipertona (20%). O alta
solutie este administrarea de zahar tos, tinut pe limba pacientului (nu
inghite, fiind abolit reflexul glotic). Repetarea episoadelor de coma

hipoglicemica duce la deteriorarea functiilor intelectuale.Crizele de

hipoglicemie usoara sau moderate se manifesta cu: cefalee, ameteli,
palpitatii, lesin de foame, diplopie (vede dublu), crize anginoase.
Tratamentul imediat: un mar (sau alt fruct) si o felie de paine (fara
nimic altceva).Crizele mai severe sunt insotite de transpiratii,
paliditate, agresivitate, agitatie (cele mai agresive sunt cele produse
de alcool). Se administreaza preparate din zahar, gem, dulceata,
miere; dupa ce-si revine mananca o felie de paine. Nu se da
ciocolata sau prajituri (sunt excitante si contin si lipide si proteine
care intarzie absorbtia glucidelor).