Capitolul 1.

Prezentarea generala a Canadei

1.1. Descriere
Etimologie: Canata nume imprumutat de la populatia bastinasa, insemnand
pamant curat a dat numele uneia din cele mai frumoase tari ale globului CANADA.
Capitala: Ottwa.
Presedinte: Regina Elisabeta a II-a.
Forma de guvernare: Ca form de organizare statal, Canada este, din 1867, un
dominion britanic, deci o monarhie constitutional.
n realitate, Canada i-a obinut independena de Marea Britanie n mod panic,
printr-un proces gradual nceput cu ntemeierea Canadei n 1867 i definitivat n 1982,
cnd Canada a obinut dreptul de a-i modifica propria constituie.
Monarhie Constitutionala fiind, de asemenea, o federatie democratica
parlamentara. Parlamentul bicameral este format din Senat (105 scaune alese de catre
guvernatorul general, acesti membri pastreaza aceasta functie pana la 75 de ani) si
Camera Comunelor (308 scaune alese de catre vot popular pe o perioada de 4 ani).
Magistratura: Curtea Suprem de Justiie a Canadei se afl n Ottawa, lng
Colina Parlamentului, ntr-o cldire masiv, construit n stilul Art Deco, conceput de
Ernest Cormier i terminat n 1946.
n Canada, magistratura joac un rol important n interpretarea legilor i are
puterea s invalideze orice lege care ncalc Constituia. Curtea Suprem de Justiie a
Canadei reprezint cel mai nalt nivel de curi judiciare i este arbitrul final al disputelor
legale. Cei nou membri ai si sunt numii de cabinet. Toi judectorii tribunalelor
superioare federale i a curilor de apel provinciale sunt selectai i nvestii de primulministru, dup consultarea cu barourile provinciale. Cabinetul federal numete i
judectorii tribunalelor superioare provinciale i teritoriale. Numai magistraii de la
judectorii sunt numii de guvernele provinciale i teritoriale.
Dreptul anglo-saxon (common law) predomin n toat Canada, mai puin n
Qubec, unde sistemul de drept civil aplicabil este inspirat de Codul Civil napoleonian.
Dreptul penal este de competena exclusiv a guvernului federal i este, astfel,
uniform n toat Canada. Aplicarea legii penale, inclusiv judectoriile penale, se face de
ctre provincii, dar multe din ele au delegat puterile poliieneti Poliiei Regale
Canadiene Clare (Royal Canadian Mounted Police, RCMP).
Armata: Membru fondator al NATO, Canada are 62.000 militari activi i 26.000
n rezerv. Forele Armate Canadiene sunt alctuite din fore terestre, navale i aeriene.
Echipamentul de baz ncorporeaz 2.400 de tancuri, 34 de nave militare i 140 de
avioane de lupt.
1.2. Date geografice
Asezare: Canada ocup partea nordic a Americii de Nord. Are o grani comun
la sud cu cele 48 de state adiacente ale SUA i la nordvest cu Alaska, ntinzndu-se de la
Oceanul Atlantic n est la Oceanul Pacific n vest; la nord se gsete Oceanul Arctic. Din

1925, Canada are pretenii asupra teritoriilor arctice dintre 60 i 141 longitudine
vestic, dei aceste pretenii nu sunt universal recunoscute. Cea mai nordic aezare
uman din Canada (i din lume) este Baza forelor militare canadiene CFS Alert
localizat pe vrful nordic al Insulei Ellesmere - latitudine 82.5N - la doar 834 kilometri
(450 mile nautice) de Polul Nord.
Suprafata: 9,984,670 km. Ca suprafa total, Canada este a doua ar a lumii,
dup Rusia.
Vecini: Statele Unite ale Americii, (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic, Oceanul
Pacific, Oceanul Arctic.
Orase principale: Ottawa, Montreal, Toronto, Vancouver, Calgary, Edmonton,
Halifax.
Divizii administrative: 10 provincii si 3 teritorii.
Unitile de relief ale Canadei sunt constituite din muni i platouri joase dispuse
de la vest spre est astfel:
Cordiliera de Vest (acoper aproape n ntregime Columbia Britanic i Yukon i
o suprafa mai mic n Alberta). Acetia sunt cei mai nali i mai tineri muni din
Canada;
Platoul Canadian, care acoper 49% din suprafaa rii. La Qubec n sudul
platoului se afl un mic grup de muni, Laurenienii;
Appalachii, cei mai vechi muni ai rii (cu o suprafa mai mic dec Platoul
Canadian), se gsesc n sud-estul Qubec-ului i acoper Noul Brunswick i Noua
Scoie;
Montrgiennes: muni scunzi n sudul Qubec-ului, nconjurai de Cmpiile joase
ale Golfului St.Laureniu i ale Marilor Lacuri;
Newfoundland se afl la gura Golfului Sfntului Laureniu (Gulf of Saint
Lawrence), cel mai lat estuar din lume. Provinciile Maritime continu spre est,
nspre ocean, n continuarea provinciei Qubec. New Brunswick i Nova Scotia
sunt desprile de Golful Fundy, unde au loc cele mai ample maree de pe
mapamond. La vest de Ontario, preeriile canadiene se ntind vaste nspre Munii
Stncoi, care le separ de British Columbia.
Pdurile boreale domin ntinderea rii, ghearii sunt proemineni n regiunea
arctic i n Munii Stncoi, n timp ce terenul relativ plat al preriilor este propice pentru
agricultur. Marile Lacuri alimenteaz Fluviul Sfntul Laureniu (St. Lawrence) (n
sudest) o zon care gzduiete o mare parte din populaia Canadei.
Cel mai inalt varf: Muntele Logan 5,959 m.
Marea: Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic impreuna cu Oceanul Arctic ii ofera
Canadei 202,080 km de coasta.
Marile Lacuri - Superior, Michigan, Huron, Erie si Ontario constituie cel mai
mare grup de lacuri de apa dulce din lume. Acestea au o suprafata totala de 245 000
kilometri patrati, din care aproximativ o treime este in Canada; numai lacul Michigan este
in intregime in SUA. Nu exista un raspuns acceptat la intrebarea: Cite lacuri sint in
Canada? Cel mai bun raspuns este ca sint 31 754 lacuri cu o suprafata de cel putin trei
kilometric patrati. Aceste date au fost compilate de Environment Canada in 1973.
Clima: Clima este variata; o clima temperata in sud si o clima rece si foarte rece
in nord. Sunt 4 anotimpuri. Temperaturile medii n Canada depind de locaie. Iernile pot
fi aspre n multe zone ale rii, mai ales n preerii, unde temperatura medie zilnic este

sub 15 C. Excepia este British Columbia, care se bucur de un climat temperat, cu

ierni uoare i ploioase. Media temperaturilor maxime n timpul verii pe coastele estic
i vestic este ntre 21 i 24 C.
Flora: Flora nordului canadian devine din ce n ce mai rarefiat de la pduri de
conifere la tundr i, n final, pmnturi lipsite de vegetaie n nordul extrem. Nordul
continental este ncercuit de un vast arhipelag ncorpornd unele dintre cele mai mari
insule din lume.
1.3. Istorie
Cu mult inainte de Columb, care a strabatut oceanul in anul 1492, triburi
preistorice din Asia au venit in Canada. Primii europeni care au aparut in teritorii au fost
vikingii. Datorita numeroaselor conflicte cu triburile indigene, englezii (vikingii) au
plecat. Au venit insa inapoi in secolul 15, cand unii monarhi I-au trimis sa caute aur si
alte comori. In aceeasi perioada, exploratorii francezi ca: Jacques Cartier, Samuel de
Champlain (a fondat Quebec city in anul 1600), au ocupat teritorii pentru Franta in anul
1534. In anul 1663 Canada a devenit provincie franceza cu aproximativ 3000 francezi. In
anul 1670 englezii au venit din nou, formand Hudson Bay Company. Pentru o scurta
perioada de timp a fost pace intre cele doua natiuni. Razboiul de 7 ani dintre Franta si
Anglia care avea loc in Europa a afectat si Canada si ca urmare s-a creat razboi si aici. In
final, englezii au castigat batalia de la Quebec city, in anul 1759. In Tratatul de la Paris
din anul 1763, Franta cedeaza Canada catre Marea Britanie. La data de 29 martie 1867 sa creat o federatie din 4 provincii, iar la data de 1 iulie 1867 se obtine independenta dar
care, totusi avea legaturi cu Coroana Britanica. La data de 11 decembrie 1931 a fost
recunoscuta de catre Marea Britanie.
Prima Constitutie s-a constituit la data de 29 martie 1867. La data de 17 aprilie
1982 controlul Constitutiei a fost cedat de catre Marea Britanie catre Canada, adauganduse Cartea Drepturilor si Libertatilor Canadiene. Monarhia este ereditara, Guvernatorul
General este ales de monarh, in urma consultarii cu Primul Ministru, pe o perioada de 5
ani. Primul Ministru este liderul partidului majoritar sau a coalitiei majoritare.Primul
Ministru de astazi este Stephen HARPER, din data de 6 februarie 2006. Parlamentul este
format din Senat si Camera Comunelor, ales prin vot popular. Sistemul legal se bazeaza
pe legile engleze, cu exceptia provinciei Quebec, unde exista legislatie civila franceza .
Independenta: 1 Iulie 1867 - Uniunea coloniilor engleze-nord americane;
independenta obtinuta la 11 Decembrie 1931 in fata Marii Britanii.
1.4. Relaii internaionale
Canada are legturi strnse cu Statele Unite, cu care are cea mai lung grani
terestr fr supraveghere militar din lume. Cele dou ri sunt, reciproc, cei mai mari
parteneri comerciali ai celuilalt stat i colaboreaz n campanii i exerciii militare.
Canada are relaii istorice cu Regatul Unit i Frana, cele dou puteri coloniale care au
participat la fondarea ei. Aceste relaii sunt extinse i altor foti membri ai imperiilor
coloniale britanic i francez, ca urmare a calitii de membru pe care Canada o are n
Commonwealth i La Francophonie.

n ultimul secol, Canada a fost un avocat pentru conceptul de multilateralism,

fcnd eforturi susinute pentru a participa pe scena mondial. Aceast tendin a fost
demonstat fr echivoc n timpul Crizei Canalului Suez, cnd primul-ministru de atunci
al Canadei, Lester B. Pearson a reuit s detensioneze situaia, propunnd primele
aciuni de meninere a pcii n cadrul Organizaiei Naiunilor Unite. n spiritul
multilateralismului, Canada i-a creat i pstrat un rol important n cadrul misiunilor
ONU de meninere a pcii, contribuind pn n prezent la 50 de operaiuni distincte,
incluznd toate eforturile ONU din 1989 ncoace.
1.5. Demografia
Populatia estimativa: 33.390.141 persoane.
Grupuri etnice: Canada este populat n majoritate de canadieni-europeni, care
compun 90,45% din populaie. Majoritatea acestora sunt de origine englez sau francez,
dei sunt minoriti importante de scoieni, irlandezi i germani. A doua cea mai mare
grupare etnic este cea chinez, compunnd 3,69% din populaie. Nativ-americanii,
populaia indigen a Canadei, reprezint 3,38% din populaie. Alte minoriti includ:
indieni (2,41%), afro-americani (2,23%), evrei (1,18%), rui (1,14%) i filipinezi
(1,11%). n Canada exist un numr de 200.000 de imigrani de origine romn.
Densitatea populatiei: 3.3 persoane / km
Distributia populatiei: Urban 81% / 19% Rural.
Populatia sub limita de existenta: 15,9% aproximativ (Canada nu are o delimitare
stricta oficiala intre populatia saraca si cea bogata).
Rata nasterilor: 10,75 la 1000 locuitori.
Rata deceselor: 7,86 la 1000 de locuitori.
Varsta medie: 39,1 ani.
Rata educatiei: 99% - Persoane care stiu sa scrie si sa citeasca (Mai mari de 15
ani).
Rata somajului: 6,4% (2006).
Limba: Canada se autodefinete ca fiind o naiune bilingv i multicultural.
Engleza i franceza sunt ambele limbi oficiale. La nceputul anilor 1970, Canada ncepe
s adopte concepte de diversitate cultural i multiculturalism, concepte pe care muli
canadieni le consider astzi ca unele dintre principalele caracteristici ale rii.
Engleza 59,3%, Franceza 23,2%, altele 17,5%.
Religia: 77% din populaia Canadei este cretin, majoritatea romano-catolici,
dei exist un numr important de anglicani i baptiti. Musulmanii reprezint 2% din
populaie, iar evreii 1,1%. 16% din populaie nu este afiliat nici unei religii.
1.6. Infrastructura
Transport: masina, autobuz, avion, tren, metrou, vapor/feriboat.
Rute navigabile: 636 km, (Saint Lawrence Seaway de 3,769 km este folosit
impreuna cu SUA).
Sosele/drumuri: 1,042,300 km.
Cai ferate: 48,068 km.

Aeroporturi: 1.343.
Porturi: 3.
1.7. Economie
Canada este o economie de pia, n care interveniile guvernamentale sunt ceva
mai prezente dect n Statele Unite, dar semnificativ mai reduse dect n majoritatea
naiunilor europene. n mod tradiional, Canada are un PNB per capita mai mic dect cel
al vecinului sudic, dar mai ridicat dect al principalelor ri vest-europene. n ultimul
deceniu, urmnd o perioad de turbulene, economia Canadei s-a dezvoltat rapid, pe
fondul unui omaj sczut i al unor excedente bugetare n cretere la nivel federal.
Economia diversificat se bazeaz mult pe abundena resurselor naturale i a
comerului extern, n special cu Statele Unite, cu care Canada are o relaie complex i
de lung durat, relaie care poate fi descris drept cel mai strns i mai vast parteneriat
comercial din istorie.
Tar industrializat i avansat tehnologic, Canada este un exportator net de
energie datorit rezervelor considerabile de combustibili fosili i a generrii de energie
nuclear i hidroelectric.
Canada este una dintre cele mai bogate naiuni ale lumii, membr a Organizaiei
pentru Cooperare Economic i Dezvoltare (OECD) i G8. La fel ca n alte ri
dezvoltate, economia canadian este dominat de sectorul de servicii, n care lucreaz trei
sferturi din populaie. Totui, Canada este neobinuit ntre rile dezvoltate n ceea ce
privete importana industriilor primare, printre care cele forestier i extractiv de iei
sunt dou dintre cele mai importante ramuri industriale. Parial datorit acestui fapt,
Canada este dependent de comerul exterior, n special cu Statele Unite. Astfel,
meninerea independenei fa de Statele Unite a reprezentat ntotdeauna o chestiune
politic de cea mai mare importan. Canada deine o industrie productoare activ, cu
centrul n sudul provinciei Ontario, unde industria de autovehicule este printre cele mai
dezvoltate.
Moneda: Dolar Canadian.
Produsul intern brut: $1.181 trilioane (total)(2006).
Salariul minim: Intre $6-$8 pe ora in functie de ocupatie.
Salariul mediu: $3,000 / luna.
Industrii: Echipamente de transport, Chimica, Industria mineralelor, Industria
alimentara, Industria lemnului si a hartiei, Pescuitul, Industria petroliera si a gazelor
naturale.
Produse agricultura: grau, orz, floarea soarelui, tutun, fructe si legume, fructe de
padure.
1.8. Personalitati
Fay Wray - Actrita care a jucat in filmul "King Kong", Emily Stowe (1831-1903)
- Prima femeie canadiana care a practicat medicina.
Mike Myers - actor la emisiunea "Saturday Night Live".
James Cameron - directorul filmelor: "Aliens", "Terminator" si "Titanic".
J. Armand Bombardier (1907-1964) - a inventat snowmobilul.

Alexander Graham Bell (1847-1922) - a inventat telefonul in Brantford, Ontario

1874.
Frederick Banting - a descoperit insulina in 1922.
Pamela Anderson Lee - Actrita, fotomodel cunoscut, a jucat in filmul
"Baywatch".
Brian Adams - cantaret de blues-uri foarte cunoscut in lume, a cantat melodia "To
Really A Women.
1.9. Simboluri naionale
Frunza de arar este un important simbol naional al Canadei.
Folosirea frunzei de arar ca simbol al Canadei dateaz nc din secolul al XVIIIlea, ea fiind prezent pe steagul actual i precedent, pe moneda de un cent, i pe stem.
Coroana regal este prezent pe Stema regal a Canadei, pe steagul
Guvernatorului General, pe stemele majoritii provinciilor i teritoriilor, pe ecusoanele
Forelor Armate Canadiene, a multor regimente i fore poliieneti, precum i pe multe
cldiri i semne rutiere. De asemenea, imaginea reginei apare n cldiri guvernamentale,
baze militare i coli, pe timbre, pe bancnotele de 20 de dolari i pe reversul tututor
monedelor.
Canada este cunoscut pentru pduri vaste i lanuri de muni ntinse, i pentru
fauna bogat, cu elani, castori, caribu, uri polari, uri grizli i numeroase rae i gte
canadiene. Statutul emblematic al castorului n heraldic este legat intrinsec de faptul c
istoria economic a Canadei este bazat pe comerul cu blnuri. Astfel, alte produse
derivate din resurse naturale, cum ar fi siropul de arar, sunt strns legate de identitatea
naional a Canadei.
Alte simboluri naionale sunt Poliia Regal Canadian Clare i hocheiul,
sportul cel mai popular al rii, care este folosit adesea ca simbol de unitate i mndrie.
1.10. Turism
Organizare: Canada, fiind o tara vestica bogata, are o industrie turistica,
domestica si straina, foarte dezvoltata. Atractiile principale sunt orasele bogate, dar cele
mai populare ar fi regiunile populate foarte putin sau deloc cu privelistele magnifice din
pustietate. Dupa un studiu din 2007, Canada se afla pe locul 6 in lume, ca destinatie
turistica. Cascada Niagara din Toronto atrage anual peste 13 milioane de turisti.
Cand sa vizitezi Canada: Primavara, vara si toamna sunt perioadele ideale pentru
a calatori in Canada. Vara au loc multe dintre festivalurile Canadei. Cele mai aglomerate
perioade sunt Victoria Day (la sfarsitul lui Mai) si Labour Day ( la inceputul lui
Septembrie).
Ce e de vazut: Edmonton - capitala statului Alberta, orasul cunoscut pentru cel
mai mare mall de shopping si distractie din lume, Halifax - statiune de lux, Montreal capitala culturala si economica a Quebec-ului, Nunavut - oras nou, aflat pe teritoriul
adaugat Canadei in 1999, foarte aproape de Polul Nord, Ottawa - capitala Canadei,
Toronto - Cascada Niagara, parcurile nationale Banff si Jasper , Basilique Notre Dame.

1.11. Atracii turistice antropice si naturale

Atracii turistice antropice:
Se poate vizita Universitatea British Columbia, care adaposteste Muzeul de
Antropologie, cu cea mai bogata colectie a artei traditionale aborigene din America de
Nord.
Cartierul chinezesc, cu strazile sale scaldate in luminile si sunetele asiatice, poate
fi o destinatie aparte. Se gasesc aici tot ceea ce este specific: patiserii cu un bogat
sortiment de produse dulci de panificatie, rate atarnate in ferestrele micilor magazine,
radacini si alge uscate folosite in medicina traditionala, sau gradini chinezesti ascunse
intre cladiri si multimile de oameni.
Pentru cei care doresc sa-si savureze cafeaua sau pentru shopping, este
recomandata zona de inceput a orasului, Gastown. Veti fi incantati de boutique-urile, de
cafenelele, de apartamentele elegante, dar si de magazinele cu suveniruri existente aici. In
centru se gaseste statuia intemeietorului asezarii - "Gassy" Jack Deighton si nu departe,
primul ceas cu aburi din lume, batand la fiecare 15 minute.
Pentru a descoperi istoria, arta traditionala si cultura din Vancouver, fa o vizita
Muzeului Vancouver. Printre atractiile de marca, se numara o copie in marime naturala a
unui tren de pasageri Canadian Pacific Railway din 1897 si un salon victorian.
Bulevardul Confederatiei (Confederation Boulevard) Ottawa Confederation
Boulevard este o ruta care leaga multe atractii majore si simboluri nationale in regiunea
capitalei. Ruta inconjoara inima capitalei, alaturindu-se partilor din Ontario si Quebec ale
Ottawa River.
De asemenea extinde pe Sussex Drive pina la resedinta guvernatorului general si a
primului ministru. Bulevardul leaga multe obiective importanle ale capitalei incluzind
Cladirile Parlamentului, Curtea Suprema a Canadei, Muzeul Canadian al Civilizatiei,
Galeriile Nationale si mai multe ambasade.
CN Tower iti ofera cea mai completa vedere a orasului Toronto. Odata ce ai trait
experientele locurilor istorice, a zgirie-norilor si atractiilor pe care nu le poti refuza, poti
decide ce locuri sa revizitezi de la inaltimea de 1,100 feet (330 m) deasupra orasului.
Cine doreste sa fuga de aglomeratie, se poate ascunde pe una dintre insulele ce
leaga orasul cu feribotul, bucurandu-se de o bucatarie "marina". Sau, de ce nu, se poate
face o excursie pe Insula Vancouver, unde Parcul National Pacific Rim isi desfasoara pe
o lungime de 77 km superbele peisaje, cu intinse plaje de nisip si paduri dense. Atentie
insa! Datorita masurilor luate de autoritati de limitare a circulatiei turistice pe aceasta
insula foarte fragila din punct de vedere ecologic, e nevoie de o rezervare cu 6 luni
inainte.
Parcul Reginei Elisabeta, unul dintre cele mai mari parcuri din Vancouver, ocupa
zona cea mai inalta a orasului. Se poate admira gradina superba, inconjurata de stanci si
cateva plante rare si o gradina in stil oriental, presarata cu mici lacuri si fantani. In varf,
poate fi vizitata Sera Bloedel, cu flora din trei zone climatice si 50 de specii de pasari
tropicale.

In imprejurimile orasului, te poti destinde pe Lacul Okanagan, facand golf,

pescuit, inot, schi nautic, plimbari cu barca, camping si o multime de alte activitati.
Atractii turistice naturale din Canada sunt:
Cascada Niagara( Niagara Falls, Ontario)- Sa spui ceva despre aceste locuri ar
fi curata prostie a exclamat Charles Dickens cand a vizitat Cascada Niagara in 1842.
Putini sunt aceia care nu raman profund impresoinati de maretia acestor manifstari a
fortelor naturii.
Cascada Niagara este un ansamblu de cderi de ap situate la grania dintre statul
nord american New York din SUA i provincia Ontario din Canada n limba englez
cascada fiind denumit "Cascada Niagara (New York)" respectiv "Cascada Niagara
(Ontario)" la fel ca i oraele din apropiere. Lacul Erie este legat cu lacul Ontario prin
rul Niagara cu o diferen de nivel de 58 m, cursul apei fiind desprit n dou brae de
insula "Goat Island" (Insula Caprelor). Pe partea nord american cascada are o lime de
de 363 m, apele cascadei cad de la 21 m nlime, iar pe cea canadian cu o lime 792 m
(n form de potcoav), nlimea cderii de ap fiind 51 m. Debitul de ap fiind ntre
2.832 i 5.720 m/s, n medie 4.200 m/s (debitul dublu al Rinului).
Din anul 1800 este aceast regiune deschis turismului. In 1885 declar statul nord
american New York, Cascada Niagara ca parc naional, peste un an aceast pild o
urmeaz Canada. Aceast cascad este una dintre cele mai importante atracii turistice din
America de Nord.
Golful Fundy (n francez: Baie de Fundy) este un golf de pe coasta atlantic
a Americii de Nord, la nord-est de Golful Maine ntre provinciile canadiene New
Brunswick i Nova Scoia, cu o mic parte atinge statul american Maine.
Golful Fundy este cunoscut pentru mareele sale care au un nivel mare.
Rivalizeaz cu Golful Ungava din nordul Quebecului i Estuarul Severn dinMarea
Britanie, are una dintre cele mai nalte culmi verticale de maree din lume. Poriuni din
Golful Fundy, Golful Shepody i Bazinul Minas, formeaz unul din cele ase situri
canadiene din rezervaia "Western Hemisphere Shorebird Reserve Network".[1] Acesta
este deinut de ctre provinciile New Brunswick i Nova Scoia, i "Canadian Wildlife
Service", i este gestionat n conjuncie cu "Ducks Unlimited Canada" i "Nature
Conservancy" din Canada.
Muntii Stancosi, British Columbia / Alberta: Partea canadian a acestei game
de munti magnifici din America de Nord se ntinde de-a lungul frontierei BC / Alberta i
include cinci parcuri naionale care atrag milioane de vizitatori n fiecare an pentru
drumeii, ciclism, schi, pescuit sau pur i simplu de relaxare: Banff National Park, Parcul
Naional Jasper, Kootenay National Park, Lacurile Waterton Parcul Naional, Yoho
National Park.
Gros Morne National Park, Terra Nova : Un alt site al Patrimoniului Mondial
UNESCO, Gros Morne ofer o frumusee excepional prin stnci falnice, cascade,
golfuri, puncte de teren, plaje de nisip, i sate de pescuit. O mare parte din farmecul de
Gros Morne este poporul nativ. Pe localnicii ii ntlnii n timpul vizitei dumneavoastr renumiti pentru ospitalitatea i voia lor bun. Cei mai muli oameni se gasesc n sate mici
si sunt fericiti s v plimbe prin curile lor (literalmente).

Dinosaur Provincial Park, Alberta: Dou ore la est de Calgary este unul dintre
cele mai unice Parcuri Naionale din Canada n cazul n care istoria dinozaurilor
ntlnete peisaje uimitoare. Culmi, turle, serpentine i alte formaiuni sculpturale de
terenurise intalnesc aici. Acest peisaj minunat ofera cele mai extinse fosile de dinozauri
din lume, oferind resturile de cel puin 35 de specii de dinozaur care a trit aici 75
milioane ani n urm, cnd zona a fost o pdure luxuriant, sub-tropicale. Vizitatorii pot
alege dintre excursii cu autobuzul, drumeii, expediii i alte programe educaionale. n
1979, Dinosaur Provincial Park a fost desemnat Patrimoniu Mondial al Organizaiei
Naiunilor Unite.
Columbia Icefield, se gaseste in Jasper National Park, si prezinta o vedere
extraordinara cind este vazut pentru prima data din Icefields Parkway. Este una din cele
mai mari acumulari de gheata la sudul Cercului Arctic, si unul dintre cele mai interesante
si accesibile tinuturi inghetate in America de Nord.
Gheata acopera o suprafata de aproape 325 kilometri patrati si atinge o adincime
de 250-320 metri.
Northern Lights: Northern Lights (denumirea tiinific: Aurora Borealis) este
un fenomen vzut pe cerurile nordice, unde se ciocnesc particulele solare cu gazele
atmosferice i creaza un spectacol de lumini pe cer. n funcie de locaie, culoarea acestor
lumini sunt verde, alb, rou, albastru i / sau violet. Oval Aurora - zona n care luminile
nordului apar cel mai adesea i cu cea mai mare intensitate - acoper o mare parte din
Canada.
Alte locuri ce pot fi vizitate in Canada: Whistler Mountain altitudinea de 2.285
m n apropiere de localitatea Jasper; Maligne Canyon un Canyon ngust cu ci de
drumeie ; Maligne Lake cu Spirit Island un lac lung de 22 km i cu adncimea
maxim de 97 m ; Mount Edith Cavell; Pyramid Lake; Medicine Lake; Miette Hot
Springs izvoare termale cu posibilitatea de a face baie; North Saskatchewan River;
Athabasca River un ru lung de1.231 km, ce curge prin parcul naional ; Cascadele
Athabasca cascade, care i-au creat calea prin erodarea stncilor; Ghearul Athabasca
ghear, care aparine de Cmpul de ghea Columbia i poate fi traversat cu
"snowcoaches"; Cmpul de ghea Columbia ghear cu suprafaa de 325 km ; Jasper
ora cu 4.000 de locuitori situat la altitudinea de 1.067 m ; Icefields Parkway Highway
cu o lungime de 231 km care leag Jasper cu Banff travernd Rocky Mountains; Pasul
Yellowhead - i locurile istorice.

Capitolul 2. Analiza ariilor naturale protejate din Canada

2.1 Scurt istoric al ariilor protejate din Canada:

O zon protejat este o zon definit geografic care este desemnata,
reglementat i gestionat n vederea ndeplinirii obiectivelor specifice de
conservare.
Canada are o istorie lung de stabilirea a ariilor protejate.
Prima zon astfel, Banff National Park, a fost creat n 1885. Dei a existat un efort
contient s stabileasc politici pentru a proteja terenurile slbatice din primii ani de dup
Confederaiei, reele de arii protejate au fost create mai sistematic n ultimele decenii mai
recente ca un mijloc de a retrage din circuitul agricol zone de liber din activitile de
extracie a resurselor.
De-a lungul timpului, o diversitate mare de tipuri de arii protejate din zona a fost
creat: rezervele de pdure, parcuri naionale, sanctuare slbatice i rezerve ecologice,
pentru a numi doar cteva.
In Canada exista 1385 de zone protejate ncepnd cu anul 2007, care sunt mai
mari de 10 kilometri ptrai i administrate de ctre guvernul federal, provincial, teritorial
i Aboriginal. Acestea sunt clasificate n funcie de anul n care au fost stabilite, i
ilustreaz mpreun progrese de-a lungul timpului, n cretere de zone protejate din
Canada.
Primii ani (1885-1928)
Desemnate n mod oficial de conservare primele domenii au fost stabilite n
ultima parte a secolului 19. Banff National Park , Canada zona protejata a fost stabilita
dup izvoarelor termale care au fost descoperite pe versantul estic al lui Rocky
Mountains Alberta. Astzi este cel mai frecvent vizitat parc naional din ar.
Mountain Lake n Saskatchewan, primul refugiu de psri acvatice din Canada, a
fost creat n 1887. Mountain Lake este o escal important pentru sute de mii de psri
migratoare care traverseaz Prairies din motive de reproducere in nord i in sud pentru
motive de iernare.
n 1893, Ontario a fost prima provincie care a stabilit o zon de
conservare: Algonquin Provincial Park . Acesta a fost urmat de Rondeau Provincial
Park, de asemenea, n Ontario, anul urmtor.
Numrul de zone protejate a crescut n prima parte a secolului 20,iar o serie de
legi au fost stabilite pentru a conserva teritorii din Canada. Presiunea asupra faunei a dus
la crearea a inca 10 sanctuare pentru psri migratoare de-a lungul malului nordic al
raului St Lawrence n 1925. Dominion Parcuri Branch (acum cunoscut sub numele de
Canada Parks agenia ") a fost nfiinat n 1911, fiind prima organizaie din lume
nsrcinata cu gestionarea de parcuri naionale. Primele 12 parcuri nationale au fost
stabilite n aceast perioad.
n primii 60 de ani dup Confederaiei, Canada i provinciile au stabilit 33 zone
protejate ntinse. Dou treimi din acestea au fost administrate de ctre guvernul federal.

Marea Criza i al doilea rzboi mondial (1929-1945)

n anii 1930, Prairies a trecut printr-un eveniment lung de secet. Pentru a atenua
criza din agricultura, guvernul federal a creat mai mult de 30 de puni pentru a proteja
punile native i pentru a asigura hrana pentru vite. n anii 1930 i nceputul anilor 1940,
numrul de arii protejate s-a triplat. In cele mai multe dintre noile zone protejate au fost
create puni comunitare situate n Saskatchewan i administrat de Ministerul
Agriculturii din Canada. Scopul acestor puni comunitare a fost de a oferi oportuniti
de punat i de reproducere a animalelor detinute de fermieri, de a promova conservarea
solului i a mbunti n general dezvoltarea economic a zonelor nconjurtoare.
Legea Parcurile Nationale a fost adoptat n 1930 i patru parcuri nationale au
fost create n Nova Scotia, Prince Edward Island, Ontario Manitoba i n anii 1930 si trei
mari sanctuare de psri migratoare au fost stabilite n zona Golfului James ntre 1939 i
1945.
Anii de dup rzboi (1946-1970)
La sfritul anilor 1940, 1950 i 1960, a existat o cretere de dou ori n crearea
unor arii protejate n raport cu perioada anterioar. Jumtate din noile zone protejate au
fost create n Saskatchewan. Dei majoritatea ariilor protejate anterior au fost
administrate de ctre guvernul federal, aceast tendin a fost inversat fiind administrate
provincial.
La nivel federal, politica i programul National Wildlife a fost pus n aplicare n
1966. Ca urmare, multe sanctuare pentru psri migratoare s-au stabilit n nord,
inclusiv Queen Maud din Golf , n continuare cea mai mare arie protejat n Canada de
astzi. Dou parcuri naionale au fost create n provincia nou formate din Newfoundland.
Contientizarea de mediu timpuriu (1971-1991)
n aceast perioad, grupurile canadiane de conservare, cum ar fi Canadian Parks
i Societatea Wilderness i World Wildlife Fund din Canada, a lansat campania "Spaii pe
cale de dispariie". Scopul campaniei a fost de a "stabili o reea de zone protejate,
reprezentnd toate regiunile naturale din Canada pn n anul 2000".
Carta canadiana Wilderness a fost semnat de 600 000 de ceteni canadieni, fiind
unul dintre cele mai mari petiii n istoria Canadei (Hummel Monte 1995).
ntre 1971 i 1991, numrul de arii protejate mai mari de 10 kilometri ptrai
aproape sa dublat. Nouzeci la sut din noi zone protejate au fost create de guvernele
provinciale sau teritoriale. British Columbia a stabilit 61 zone protejate n aceast
perioad, Ontario creat 60, 23 Alberta, Saskatchewan 22, Manitoba 13, Quebec 17,
Provinciile Maritime 3 i Yukon 2.
Terra Nova a creat primele sale 17 de arii protejate din provincie, inclusiv Witless
Bay Ecologic Reserve in est, zona cea mai protejata n Canada.
Canada Wildlife Act din 1973 a dat Canadian Wildlife Service a Mediului
autoritii Nou domenii National Wildlife de mai mult de 10 de kilometri ptrai au fost
create n aceast perioad.Reelele naionale de parcuri au continuat s se extind, cu

crearea de 13 noi parcuri, inclusiv Quttinirpaaq , cel mai mult in nordul Parcului
Naional.
Progresul din 1999
Din 1999, planuri de gestionare pentru ase ruri au fost finalizate, permind
desemnarea lor ca ruri ale patrimoniului canadian. Aceste ruri sunt Rideau, Tamisa, St
Marys, Detroit i Humber n Ontario i rul principale n Newfoundland i Labrador.
n total, treizeci i opt ruri sunt n prezent n sistem, cu o lungime total de peste
9.000 de kilometri.
n ultimii ani (1992-2007)
n 1992, minitrii federali, provinciali i teritoriali de mediu s-au ntlnit pentru a
discuta despre protecia spaiilor pe cale de dispariie Canada. Ei au produs o declaraie
de angajament pentru a finaliza reeaua de arii protejate din regiunile sale terestre si
marine, pn n anul 2000. Acest angajament a determinat o cretere impresionant a
numrului de arii protejate. n termen de 15 ani, numrul de zone protejate a crescut de
patru ori, 98 la suta din care au fost provinciale sau teritoriale. Toate teritoriile din
Canada au acum reele de arii protejate. Astzi, aproape de 1 milion de kilometri ptrai
de terenuri din Canada, sau circa 10 la sut din ar, sunt conservate ca o form de arii
protejate.
2.2. Categorii de arii protejate
Ariile protejate reprezint o soluie eficient i ieftin pentru atenuarea impactului
schimbrilor climatice- aceasta este concluzia unui ultim raport publicat de International
Union for Conservation of Nature ( IUCN), Organizaia Nature Conservancy, United
Nations Development Programme, Wildlife Conservation Society, WWF (World Wide
Fund for Nature) i Banca Mondial.
Aceast carte, intitulat Soluii Naturale: ariile protejate contribuie la lupta
oamenilor cu schimbrile climatice (Natural Solutions: protected areas helping people
cope with climate change), subliniaz, pentru prima oar, importana ariilor protejate n
reducerea impactului schimbrilor climatice i chiar ne indic cum le putem crete
eficiena, a declarat Lordul Nicholas Stern, autorul prefaei raportului.
Ariile protejate joac un rol extrem de important n reducerea emisiilor de dioxid
de carbon din atmosfer. 15% din stocul de carbon de pe planet aproximativ 312
gigatone- este captat n ariile protejate din toat lumea. n Canada peste 4000 de milioane
de tone de carbon sunt sechestrate n 39 de parcuri naionale, fiind estimate la o valoare
de 39-87 de milioane de dolari n credite de carbon. n Amazon, prin includerea sub statut
de protecie a anumitor zone, se va preveni defriarea a 670.000 km de pdure pn n
2050, reprezentnd 8 milioane de tone de dioxid de carbon care altfel ar fi fost eliberate
n atmosfer.

Ariile protejate sunt adevrate scuturi de aprare mpotriva dezastrelor naturale,

oferind spaiu pentru scurgerea inundaiilor, stabiliznd solurile, evitnd astfel alunecrile
de teren i protejndu-ne de ravagiile furtunilor. Se estimeaz, de pild, c zonele umede
de pe coasta Statelor Unite asigur servicii de protecie mpotriva inundaiilor cauzate de
uragane n valoare de 23.2 miliarde de dolari anual.
Ariile protejate asigur, n plus, conservarea resurselor naturale, fr de care nu
am putea avea parte de hran i ap curat i fr de care multe dintre comuniti nu ar
putea supravieui. 33 dintre cele 100 de metropole ale lumii i procur apa pentru
populaie din arii protejate.
Cu ocazia Conferinei Naiunilor Unite de la Copenhaga i a Anului Internaional
al Biodiversitii-2010, meninerea i extinderea reelei de arii protejate la nivel global a
fost recunoscut att de Convenia-Cadru a Naiunilor Unite asupra Schimbrilor
Climatice (UNFCCC), ct i de Convenia pentru Biodiversitate, ca i arm puternic n
lupta cu schimbrile climatice i va trebui inclus, drept urmare, n strategiile naionale
privind schimbrile climatice.
De ce sunt importante zonele protejate?
Ariile protejate sunt un instrument important pentru conservarea naturii. Ele ofer
beneficii economice pentru comunitile din apropiere i n Canada, ca un ntreg, ele
acioneaz ca locuri de educaie, recreere i le promoveaz i sntatea i bunstarea
populaiei. Exemple de beneficiile ariilor protejate sunt prezentate mai jos.
Conservarea Naturii
Ariile protejate ajuta la conservarea habitatelor pentru fauna slbatic, inclusiv
speciile pe cale de dispariie. Ele ajut la meninerea integritii ecologice i servesc ca
repere fa de care s msoare i s evalueze schimbrile ecologice. Alte zone protejate
de salvgardare caracteristici unice, cum ar fi paturi fosili, muni submarini ,
nativ petroglife , plante i animale rare, i zonele de o frumusee remarcabil. Ele ofer
coridoare de migraie, ajutnd speciile sa se adapteze la un mediu n schimbare.
Economie
Ariile protejate sunt importante pentru economie. Activitatea turistic a generat n
i n jurul parcuri o surs important de venituri pentru comunitile din apropiere. Ariile
protejate acioneaz ca o baz de resurse genetice pentru multe produse farmaceutice i
ofer un control important duntorilor i bolilor, acestea fiind doar cteva din beneficiile
economice. Conservarea speciilor de vnat i pete pentru vntoare i de pescuit
comercial i de agrement este un alt exemplu al valorilor economice a zonelor protejate.
Recreere, Educaie i bunstarea populaiei
Oportunitile de agrement n zonele protejate includ drumeii, schi, not i
canotaj, care ajuta la mbuntirea fizic a populaiei. Ariile protejate pstreaza, de
asemenea, aerul curat i ap pentru sntatea i bunstarea oamenilor. Programele
interpretativ din parcuri nva vizitatorii despre natura i istoria mediului i ofera
posibiliti de nvare experienial pentru copii i studeni.

Conform IUCN categoriile de arii protejate sunt urmatoarele:

Rezervatie naturala stricta- este administrata mai ales in scopuri stiintifice;

Zona salbatica-este administrata in special pentru protejarea salbaticiei
Parc national- este administrat in principal pentru protectia cosistemului si pentru
recreere;
Monument natural-este administrat pentru conservarea trasaturilor naturale
specifice;
Arie de gestionare a habitatelor/speciilor-este administrata pentru conservarea
prin interventii manageriale;
Peisaj protejat/peisaj marin-este administrata pentru conservarea peisajului marin
si recreere;
Arie protejata cu resurse gestionate-este administrata pentru utilizarea durabila a
ecosistemelor naturale.
2.2.1. Siturile istorice din Canada

Situate n peste 400 de comuniti din ntreaga Canada, acestea includ cladiri,
complexe, situri arheologice, centre istorice i peisaje. n timp ce unele site-uri naionale
istorice sunt folosite ca locuri pentru public de a afla mai multe despre trecut, alii
pstreaz funciile lor tradiionale. Hoteluri i staii de tren, coli i piee, restaurante i
locuri de cult sunt membri de familie de site-uri naionale istorice. Aceste site-uri sunt
legate de viaa, legturile corporale ntre trecut i prezentul canadienilor.
Un site istoric naional posed integritate comemorative atunci cnd:
Resursele sunt direct legate de motivele pentru desemnarea site-ului ca un sit
istoric naional i nu sunt depreciate sau sub ameninare;
Motivele pentru desemnarea ca un site istoric naional sunt efectiv comunicare
cupublicului;
Valorile site-ului sunt respectate in toate deciziile si actiunile care afecteaza siteul.

fig1-Edacho-Sahyoue NHSC este de importan naional, deoarece

valorile sale culturale - exprimat prin inter-relaia dintre peisaj, istorii orale, morminte i a resurselor
culturale, cum ar fi trasee i cabine - ajuta la explicarea i s contribuie la o nelegere de origine, valorile
spirituale, i utilizarea terenurilor stilul de viata al Dene Sahtu.

fig2-Templul Sharon NHSC este de importan istoric naional

din cauza calitatilor sale estetice, simbolism i design structural, ca o ntruchipare a valorilor de copii de
Pace (o sect la nceputul secolului al nousprezecelea, care sa desprit de quakerii), i ca un exemplu
timpuriu de de conservare a unei cldiri istorice din Canada.
Tabel.1 cldiri cu caracter de patrimoniu.

Federal cldirilor aflate n

proprietate
Numrul evaluate
Desemnate clasificate
Desemnate recunoscute

Total raportate
1982-1999 3
6,332
277 (4%)
1138 (18%)

Total raportate
1999-2002
13,725
12 (0,1%)
65 (0,5%)

Un total
de 4
19,538
266 (1%)
1100 (6%)
18172
Nu a fost desemnat
4917 (78%)
13648 (99,4%)
(93%)
* 3 Revizuirea nregistrrilor FHBRO a dus la modificri la numrul raportat de denumirilor de cldiri
nainte de luna martie, comparativ cu datele raportate n statul de Arii Protejate Patrimoniului 1999 Raport.
* 4 Totaluri raportate sunt ca din 31 martie 2002.

2.2.2. Parcuri Nationale din Canada

Parcul National Banff(Alberta)

fig.3 Parcul Banff

Banff National Park (pronunat bmf) este cel mai vechi parc naional
al Canadei, fondat n 1885, n Stncoii Canadieni. Banff este cel mai mare ora cu 6.700
de locuitori ( 2006 ) din Parcul Naional Banff, provincia Alberta, Canada. Oraul este
situat la altitudinea de 1.383 m deasupra nivelului marii, pe versantul estic al Munilor
Stancoi. Banff se afl la o distan de 140 km vest de Calgary i la 58 de km de Lake
Louise.
Parcul, localizat la 120 km (80 mile) vest de Calgary n provincia Alberta,
cuprinde 6.641 kilometrii ptrai (2,564 mile ptrate) de teren montan, cu

numeroi gheari i platouri de ghea, pduri dese de conifere i zone alpine. Parcul
include parti ale doua din trei lanturi muntoase paralele care cuprind cele mai estice
lanturi din muntii Stancosi. Sculptati de ghetari cu miliarde de ani in urma, acum separati
de vai, si paduri de pin, au varfurile de peste 4000 m. Chiar daca campurile de ghetari
sunt un mediu relativ ostil vietii ele sunt o importanta sursa de apa.
Localitatea este numit Banff din anul 1884 dup numele locului de natere din
Scoia a lordului Steven.Din ora se pot vedea diferite piscuri. Cu un teleferic se poate
ajunge pe Sulphur Mountain din apropiere. Msurile de protecie a mediului limiteaz
numrul de locuitori ai oraului, astfel ncat numai cei care au domiciliul n ora lucreaz
aici.
Principalul centru comercial al parcului este oraul Banff, aflat n valea rului
Bow.
Parcul are 20 de locuri de campare, 1.300 km de trasee pentru alpinism.Sporturile
de apa sunt deasemenea populare. Oricum marele numar de vizitatori fac intretinerea
zonei de conservare mai grea.
Icefields Parkway se extinde de la Lake Louise, fcnd legtura cu Parcul
Naional Jasper n partea de nord. Pdurile Provinciale i Parcul Naional Yoho sunt
vecinii la vest, n timp ce Parcul Naional Kootenay este localizat ctre sud i Kananaskis
Country ctre sud-est. Principalul centru comercial al parcului este oraul Banff, aflat n
valea Rului Bow.
Canadian Pacific Railway a avut un impact major n primii ani de existen ai
Banff-ului, construind Hotelul Banff Springs i Chateau Lake Louise, atrgnd turiti
printr-o publicitate vast. La nceputul secolului XX, drumurile au fost construite n
Banff de ctre deinuii de rzboi i prin lucrrile publice din perioada Marii Depresii.
ncepnd cu anul 1960, facilitile de cazare au fost deschise pe parcursul ntregului an,
cu o rat de vizitare anual a Banff-ului n cretere cu peste 5 milioane n anii 90,
traversnd parcul pe Autostrada Trans Canada.
Datorit faptului ca Banff este unul dintre cele mai viziate parcuri naionale,
sntatea ecosistemului su a fost ameninat. La mijlocul anilor 90, Parks Canada a
rspuns prin iniierea unui studiu pe doi ani, care a avut ca urmri recomandri
manageriale i noi politici dirijate n scopul conservrii integritii ecologice.
Istorie : De-a lungul istorie sale,Parcul Naional Banff a fost modelat de
tensiunile dintre interesele de conservare i de dezvoltare. Parcul a fost fondat n 1885, ca
raspuns la revedicarile contradictorii privind cine a descoperit izvoarele termale, i cine
are dreptul de a dezvolta n scop comercial zona. n schimb, primul ministru John A.
Macdonald a delimitat zona cu apele termale ca i rezervaie protejata, care mai trziu a
fost extins, incluznd Lake Louise i alte zone, ntinzndu-se spre nord ctre Columbia
Icefields.
Dovezile arheologice gsite la Vermilion Lakes (prin metoda carbon 14) dateaz
primele activiti umane n Banff. nintea contactului cu europenii, nativii, incluznd
Stoneys, Kootenay, Tsuu T'ina, Kainai, Peigans, i Siksika, erau prezeni n regiune,
vnnd bizoni i alte animale. O dat cu admiterea British Columbia la Canada, n 20
iulie 1871, Canada a convenit s construiasc o cale ferat transcontinental. Construcia
cii ferate a nceput n 1875, fiind ales pasul Kicking Horse, n favoarea Pasului

Yellowhead, mai la nord, ca i ruta de traversare a Stncoilor Canadieni. Zece ani mai
trziu, ultimul cui a fost btut n Craigellachie, British Columbia.
Existnd revendicri contradictorii privind descoperirea izvoarelor termale n
Banff, Primul Misnistru John A. Macdonald a decis s delimiteze o zon de 26 kilometrii
ptrai n jurul izvoarelor la Cave i Basin, ca i parc public n 1885. Sub prevederile
legii Parcului Munilor Stncoi, legiferat pe 23 iunie 1887, parcul a fost extins la 674
kilometrii ptrai i numit Rocky Mountains Park. Acesta a fost primul parc naional i
al doilea n America de Nord, dupa Parcul Naional Yellowstone. Compania ferat
Canadian Pacific a construit Hotelul Banff Springs i Chateau Lake Louise pentru a
atrage turiti si pentru a crete numrul pasagerilor pe calea ferat.
La nceput, Banff-ul era popular pentru turitii europeni nstrii, care ajungeau n
Canada via curse transatlantice de lux i continuau ctre vest pe calea ferat, precum i
turiti americani i englezi din clasele superioare. Unii vizitatori participau n activiti
de alpinism, adesea angajnd ghizi locali. Tom Wilson, mpreun cu Jim si Bill Brewster,
au fost printre primii furnizori de astfel de servicii n Banff. Clubul Alpin Canadian a fost
fondat in 1906 de Arthur Oliver Wheeler i Elizabeth Parker, organiznd drumeii i
tabere in slbaticie.
Pe la 1911, Banff-ul a fost accesibil cu maina din Calgary. ncepand cu 1916,
Brewsters au oferit tururi motorizate a Banff-ului. In 1920, accesul pe calea rutier a fost
disponibil ctre Lake Louise i Banff-Windermere Road a fost deschis pentru a lega
Banff-ul cu British Columbia.
n 1902, parcul a fost extins, acoperind 11.400 kilometrii ptrai (4,402 mile
patrate), cuprinznd zonele din jurul Lake Louise, i rurile Bow, Red Deer, Kananaskis,
i Spray . Cednd presiunilor legate de punat i exploatarea lemnului, dimensiunile
parcului au fost reduse n 1911 la 4.663 kilometrii ptrai, eliminnd multe zone
deluroase din parc. Limitele parcului au fost modificate de cateva ori pn n 1930, cnd
mrimea parcului a fost fixat la 6.697 kilometrii ptrai, o dat cu legiferarea legii privind
Parcurile Nationale. Legea a renumit parcul ca Banff National Park, numit pentru
Canadian Pacific Railway Station, care la rndul ei a fost numit dup regiunea Banffshire
din Scotland. O dat cu construcia unie noi pori estice in 1933, Alberta a transferat 0.84
kilometrii ptrai (207.5 acres) ctre parc. Aceasta, alturi de alte schimbari minore n
1949, au stabilit suprafaa parcului la 6,641 kilometrii ptrai.
n 1887, triburile aborigene locale au semnat Treaty 7, care i coferea Canadei
dreptul de a explora inutul pentru resuse. La nceputul secolului al douazecelea,
crbunele a fost minerit lng Lake Minnewanka n Banff. Pentru o perioad scurt de
timp, o min a funcionat la Anthracite, dar a fost nchis n 1904. Mina Bankhead , la
Cascade Mountain, a fost gestionat de ctre Canadian Pacific Railway din 1903 pn
1922. n 1926, oraul a fost demolat, multe cldiri fiind mutate n oraul Banff i n alte
pri.
De-a lungul primului Rzboi Mondial, imigranii din Austria, Ungaria, Germania,
i Ucraina au fost trimi in Banff s lucreze n lagare de deinui. Principalul lagr a fost
localizat lng Castle Mountain, i a fost mutat n Cave i Basin n timpul iernii. O mare
parte din infrastructura i construcia drumurilor (timpurie) a fost realizat de ctre
deinuii canadieni de origine slav.
n 1931, Guvernul Canadian a legiferat Legea omajului i a Ajutorului
Fermierilor, care a finanat proiecte de lucrri publice n parcurile naionale in timpul

Marii Depresii. n Banff, muncitorii au construit o noua baie i o piscina la Upper Hot
Springs, pentru a suplimenta Cave i Basin. Alte proiecte au implicat construcia de
drumuri n parc, lucrri n jurul oraului Banff , i construirea unei autostrazi care leag
Banff-ul de Jasper. n 1934, legea Public Works Construction Act a fost promulgat,
furniznd resurse financiare continue pentru proiecte de lucrri publice. Noi proiecte au
inclus construirea unei noi faciliti de inregistrare la poarta estic a Banff-ului, i
construirea unei cldiri administrative. n 1940, Icefields Parkway a atins zona Columbia
Icefield , i a conectat Banff de Jasper.
Vegetaie i Fauna : Este denumit i Parcul dinozaurilor. n zona rului Red Deer
s-au descoperit fosile ale erei mezozoice. Depozitele fosilifere conin 60 de specii de
animale, dintre care 300 de schelete de dinozauri. Parcul include pri ale dou din trei
lanuri muntoase paralele care cuprind cele mai estice lanuri din munii Stncoi.
Sculptai de gheari cu miliarde de ani n urma, acum separai de vai, i pduri de pin, au
vrfurile de peste 4000 m. Chiar dac cmpurile de gheari sunt un mediu relativ ostil
vieii ele sunt o important surs de ap.
Peisajul montan este bine reprezentat ncepnd de la zpezi eterne, gheari i
lacuri glaciare, la tundre alpine, pduri de conifere i vi mpdurite. Se ntlnesc multe
lacuri i izvoare termale. Pduri de pin (Pinus banksiana ), brazi (Abies balsamea), molizi
(Picea nigra), n amestec cu diferite specii de foioase ca: mesteceni (Betula papyrifera),
plopi (Populus tremuloides) acoper pantele Muntelui Forbes. Fauna este bogata n capre
montane, uri, cerbi wapiti (Cervus canadensis), elani americani, cerbi catri, jderi i
psri: acvile (Aquila chrysatos), fluierari, cintezoi roz.
Ca sa intri in parc platesti o taxa (130 de $ canadieni pentru o familie, pentru un
an intreg, acces in toate rezervatiile canadiene). De la ghiseu primesti programul
activitatilor din toate parcurile din Canada, harti si instructiuni despre cum sa te feresti de
posibilele pericole.
Caprioarele nu au voie in oras, asa ca e ingradit de gard si toate drumurile de
acces in oras au un fel de gratare peste care caprioarele si animalele mari nu pot sa treaca.
Peste autostrada care face legatura intre vestul si estul tarii (Trans-Canada
Highway) exista poduri de lemn peste care animalele au invatat sa treaca (oficialii
parcurilor au camere ascunse si poti sa vezi filmulete cu ursi grizzly trecand peste pod).
Cosurile de gunoi din parc sunt facute special astfel incat animalele salbatice sa
nu le poata deschide.
Parcul National Wood Buffalo

fig.4,5-Animale
(bison,cartita)

din

Parcul

Wood

Baffolo

Cea mai mare rezervatie de pe intinsul Canadei este WOOD BUFFALO ( 44.807
km ) si a fost infiintata in anul 1922. Un sfert din acesta se afla in provincia Alberta si
celelalte trei sferturi in Northwestern Territories. Wood Buffalo este traversat de riul
Peace de-a lungul a 200 km.
Parcul este delimitat la est de rurile Athabasca River i Slave River, iar spre vest
de Peace River. n sudul parcului se afl lacul Athabasca. Rurile Athabaska i Peace
formeaz o delt larg care este un adevrat labirint de ape curgtoare i lacuri ntr-o
regiune mltinoas care se ntinde pe o suprafa de 300 de km2. n rest, teritoriul
parcului este acoperit de pduri deconifere i un amestec de conifere i foioase. n sudvest se afl localitatea Fort Smith i o regiune cu zcmintele cele mai importante
de gips din America de Nord. Pe teritoriul parcului se afl i formaiuni carstice
reprezentate prin peteri, izvoare carstice i doline numeroase. Numerosele lacuri,
mlastini, canaluri inguste, etc. formeaza un ambient perfect pentru diverse animale si
pasari.
Pe langa faptul ca e cel mai mare parc national din Canada, are si alte
superlative: sustine cea mai mare populatie libera de bizoni din lume, ultimele exemplare
in libertate de cocori strigatori, si cea mai nordica colonie de pelicani albi din America.
Clima : Cu toate c parcul este ntr-o zon cu clim rece unde solul la o anumit
adncime rmne permanent ngheat, n lunile de var iulie i august este foarte cald i
uscat.
Flora si fauna : Flora este reprezentat prin pduri mixte de conifere i foioase.
Mai cresc i plante tipice pentru solul srat, sau regiuni de preerie ca i inuturi cu
smrcuri.
Fauna parcului este compus din cel puin 300 de specii de animale, dintre care
250 de specii de psri, dintre care mii de psri cltoare care fac popas n drumul lor
spre sud. Aici pe valea lui Slave River sunt ultimele locuri de cuibrit
a cocorului american (Grus americana) care este pe cale de dispariie. Tot aici se afl
colonia cea mai nordic de pelicani (Pelecanus erythrorhynchos), sau printre ultimele
locuri unde mai triete bizonul de pdure (Bison bison athabascae), animal protejat din
care n prezent mai exist 6000 de exemplare. n regiunea parcului triesc haite
de lupi, ursulnegru, ursul
brun, grizzly, rsul, elanul, vulpea
polar (Alopex
lagopus), marmota i castorul.
Parcul a fost infiintat pentru a proteja bizonul de padure, care in anul 1922 era
aproape de disparitie, existind numai 300 de exemplare. Guvernul a mutat aici
deasemenea o cireada de bizoni de cimpie in 1925 si 1928. In prezent se gasesc peste
4000 de bizoni in rezervatia Wood Buffalo. Bizonul apartine familiei bovine si se inparte
in doua subspecii: bizonul de padure si bizonul de cimpie. Este cel mai mare mamifer
care traieste pe uscat in Canada, ajungind la 2 m inaltime in dreptul omoplatilor si
cintarind adesea 1000kg. Capul, barba si picioarele din fata sunt aproape negre, acoperite
cu blana lunga, linoasa, iar restul corpului este de culoarea bronzului, cu par scurt si
luicios. In dreptul umerilor are o cocoasa mare iar coarnele sunt scurte si incovoiate spre
interior. Un animal sociabil, bizonul traieste in turme de pina la 20 de indivizi. Aceste
turme se pot grupa, uneori formind cirezi de citeva mii. Bizonii sunt animale extrem de
suspicioase si sunt foarte usor se speriat. Au simtul mirosului deosebit de bine dezvoltat,
distingind mirosuri de la 2 km, iar un obiect aflat in miscare il pot repera de la 1 km.

Bizonii migreaza pina la cireva sute de kilometri in cautare de pasuni. Acestia se hranesc
cu iarba, licheni, fructe de padure, etc.
Inainte de a fi vinati de oameni, singurii pradatori ai acestora erau ursul Grizzly si
lupul, care puteau sa-i prinda decit pe cei foarte tineri, bolnavi sau batrini.
Imperecherea are loc intre lunile iulie si septembrie. Un singur pui se naste intre
jumatatea lui aprilie si inceputul lui iunie.
Bizonul de cimpie pe vremuri popula cimpiile dintre Lake Winnipeg si Rocky
Mountains. Inainte de a se stabili europenii aici, numarul lor varia intre 40 si 60 de
milioane. Insa din cauza vinatorii excesive si haotice, dar si din cauza prezentei asezarilor
umane, numarul acestora s-a imputinat mai mult decit considerabil, fapt ce mai tirziu nu a
mai putut fi remediat ulterior. Pina in anul 1860, deja in est erau aprope exterminati. In
1970, cirezile din vest se imputinasera si ele considerabil. Nativii, ale caror vieti
depindeau de bizoni, au fost lasti fara mincare, adaposturi si imbracaminte.
In 1906, intr-un efort de a salva bizonul, guvernul canadian a cumparat 600 de
exemplare de bizoni de cimpie din Montana. Din cauza unei boli contagioase si mortale,
cireada a fost distrusa aproape complet in 1938 si 1939.
In prezent sunt aproximativ de la 80.000 la 100.000 de exemplare pe tot cuprinsul
Canadei si Statelor Unite.

fig..6-preerie

Parcul National Jasper (Alberta):

fig.
7,8,9,10-Imagini din Parcul Jasper

Parcul National Jasper a fost infiintat (initial, ca un parc forestier) in 1907.

Succesul stabilirii Parcului National Banff, cu cativa ani mai devreme,
demonstrase combinatia castigatoare dintre calea ferata, turism si conservarea naturii si a
servit drept model si cand Grand Tunk Railway a inceput sa construiasca a doua linie
transcontinentala, prin munti.
Linia de cale ferata, prospectata inainte, apoi respinsa de CPR, urma vechea ruta,
folosita de negustorii de blanuri si de cautatorii de aur, de-a lungul raului Athaabasca si a
afluentului sau , Minette. Ruta intersecta Continental Divide in cea mai joasa trecatoare
de pe toata lungimea sa, Yellowhead Pass.

Atat parcul national, cat si orasul, singura localitate din interiorul granitelor
acestuia, au fost numite dupa Jasper House, un depou al Companiei North West pe malul
Lacului Brule.
Orasul Jasper este punctul de maxim interes al aprcului. A fost intemeiat ca oras
ferovier, iar gara sa inca mai este un punct d eoprire pentru serviciile programate care
leaga estul canadei de Vancouver si Price Rupert. Echivalentul lui Banff Springs Hotel,
faimosul Jasper Park Lodge, construit in 1922 de catre Canadian Canadian National
Railway in afara orasului, exprima ceva din diferenta de spirit dintre cele doua locuri :
in vreme ce Banff Springs este o citadele aservita luxului ce creste deasupra orasului,
Jasper Park Lodge ramane discret, intinzandu-si constructiile din lemn cu mare subtilitate
in jurul Lacului Beauvert.
In acest parc se gasesc paduri Douglas, izvoare calde, lacuri glaciare
toate dominate de munti salbatici. Acestea sunt casa a mii de specii de plante si animale.
Majoritatea animalelor mari - elk, ursi, mosc si cerbi - pot fi observate de pe drumuri
amenajate cu scop turistic, ele fiind obisnuite cu oamenii. Cararile parcului ofera
privelistile varfurilor montane si a mlastinilor verzi alpine. Rauri, cascade si dune de
nisip, dealungul vaii raului Athabasca formeaza habitatul oilor cu corn mare si a unor
flori salbatice rare. Parcul acopera 10.878 km patrati, o zona mai mare decat teritoriul
combinat a parcurilor nationale aflate mai la sud Kootenay, Banff, Yoho si Waterton
Lakes.Parcul Jasper include 2 din cele 3 lanturi muntoase ale provinciei, Front si Main
precum si canyonul Maligne si ghetarul Athabasca, localizat in campurile de gheata
Columbia, la granita sudica a parcului. Este unul din cei mai accesibili ghetari din muntii
Stancosi si cel mai mare in emisfera nordica de sub cercul polar.
Cea mai lunga linie de teleferic ridica pasagerii la 950m inaltime in sapte minute,
pana la o cabana de pe marginea crestei, imediat sub varful muntelui Whistler- numit asa
dupa semnalul de avertizare al marmotelor locului. Te poti bucura de o vedere
panoramica a orasului Jasper si a minunatei sale asezari sau, daca te simti in stare si ai
incaltari adecvate pentru alpinism- poti urca panta de 182 m inaltime, pe poteca
stancoasa, pana in varful muntelui.
Parcul National Smirmilik (Nunavut):

fig.11,12,13-tundra si animale din

Smirmilik

Este unul din cele mai noi parcuri nationale ale Canadei, avand o suprafata de
22.200 km patrati. Fiind fondat in 2001, pe insula Bylot in nordul insulei Baffin, statul
Nunavut. Parcul este mprit n trei seciuni distincte, i anume Insula Bylot, Oliver
Sound i peninsula Borden. Fiecare parte are un element distinctiv. Insula Bylot este o
zon muntoas cu gheari i cmpuri de ghea, locuite de colonii de psri marine
imensitate. Sound Oliver este de fapt un Fiord lung, n cazul n care se poate merge cu

barca, caiac, drumeii sau camping. Borden Peninsula este un teren plat, cu vi i ruri.
Peisajul din zona este spectaculos, combinnd mai multe forme distincte. Sunt trasee
speciale pentru drumeii de fcut pentru cei care doresc s exploreze parcul i exist
faciliti de camping, care va face ederea mai plcut.
Smirmilik se afla la 700 de km nord de cercul polar si la 600 de km vest de
Groenlanda. Parcul national Smirmilik este una din cele mai bogate zone din punct de
vedere al faunei din tot statul Nunavut. O mare diversitate de pasari migratoare si
mamifere de uscat sau marine isi gasesc locul in munti, fiorduri adanci, golfuri, ghetari,
formatiuni hoodoo, tundre, stanci, pereti de granit si campii bogate.
Un parc national in aceasta regiune a fost pentru prima oara propus la sfarsitul
anilor 70 de inuiti. Planurile parcului au fost incluse in cererile teritoriale a statului
Nounavut solicitate in 1993, dar deschiderea parcului a fost aprobata de parlament doar in
luna februarie a anului 2001.
Parcul este impartit in 4 sectiuni distincte:
sanctuarul pasarilor migratoare din insula Bylot
uscatul si apele canalului Clliver
peninsula Borden
colonia de pasari de mare a golfului Baillarge
Smirmilik in inuita inseamna loc cu ghetari fiindca aproape jumatate din cei
11.100 km patrati ai insulei Bylot e acoperita de ghetari. Insula Bylot este cunoscuta
oamenilor de stiinata ca o oaza arctica (in principal datorita faptului ca in ultima era
glaciara a fost dezghetata). Cu munti ridicandu-se la 2000 m din golful Baffin, parcul
national marcheaza sfarsitul unui lant muntos. Campuri de gheata sunt taiate de fiorduri si
vai formand multi ghetari care isi varsa apele spre Antarctica. O mare parte din munti se
continua sub ocean, formand stanci de peste 300 m. Chiar daca parcul e populat de 360
de specii de plante, vegetatia se gaseste doar in locurile de unde s-au retrasghetarii si in
vaile sedimentare erodate.
Solul, in regiunile joase, este vechi de 50.000 de ani si suporta in medie 176 mm
de precipitatii. Mai mult de 360 de specii de plante, 21 de specii de mamifere, incluzand
ursi polari, caribou, lupi, vulpi, etc. si 74 de pasari incluzand cea mai mare populatie de
gaste polare din lume,(in 1993 colonia numarand 75.000 de exemplare adulte)
beneficiaza de aceste condii.
Istoria umana a parcului nu e mai putin semnificativa: datand din urma cu 4000
de ani, eschimosii dorset-paleo au ocupat estul Arcticii pana acum 1000 de ani, cand se
crede ca au fost alungati de stramosii inuitilor de azi.
Una din cele mai importante zone arheologice este Nunguvik, teritoriu a inuitilor,
adiacent cu Smirmilik pe peninsula Borden. Sapaturile au fost incepute in anii 60,
continuand si in present. Arheologia este un instrument important pt. stabilirea
continuitatii istoriei si culturii poporului Inuit.
Statul Nunavut cuprinde si alte parcuri cum at fi parcul national Auyuittuq.
Parcul National Sirmilik protejeaza falezele accidentate ale Inslei Bylot, unde isi
cuibul 300.000 de pasari-murre cu ciocul gros si 80.000 de pescarusi cu trei degete si
gheare negre.
In apele golfului Pond Inlet, intre Insula Bylot si continent, ca si in Lancaster
Sound, la nord de Bylot, se afla morse, balene beluga si balene de Groenlanda, navali si
orce, precum si mai multe specii de foci pe care le vaneaza ursii polari.

Excursii pana la Bylot pentru a vedea pasarile si balenele pot fi organizate in satul
Mittimatalik.
Fauna : Balenele Beluga , sigilii , mors , caribou , vulpea polar , iepurele arctic
i lupii sunt gsite n parc. Sirmilik este unul dintre cele opt parcuri naionale canadiane
care conine uri polari. Colonii de psri marine sunt de asemenea situate pe Bylot care
au o mare colonie i o zona de cuibrit a gtelor de zapada . Cincizeci de specii diferite
de psri au fost nregistrate aici, dintre care treizeci sunt cunoscute pentru a se
reproduce. Aceste parc este cunoscut a fi un sanctuar important pentru pasri.
Flor: Zonele umede din parc (10% din zona) au vegetaie precum: rogozul
( Carex aquatilis ), Cottongrass White (Eriophorum scheuchzeri) i Cottongrass Tall
( Eriophorum angustifolium ). Alte tipuri de iarba includ Fisher Tundragrass (Dupontia
fisheri), iarb polara(Arctagrostis latifolia) i iarb Semaphore (Pleuropogon sabinei). n
plus, mai multe specii de muchi maro au fost nregistrate. n mediul arctic din partea de
sud a insulei 360 de specii de plante au fost documentate, care sunt considerate a fi de
calitate rare i productivitate.
Vegetaia n montane (pe pante de deal i terase), care constituie 90% din zona
uscata de sud a parcului este formata din forbs , cum ar fi Arctic Heather ( Cassiope
tetragona ), avene Munte (integrifolia Dyas), mac arctic ( Papaver radicatum ) i mcri
de mute ( Oxyria digyna ), ierburi, cum ar fi iarb polara ( Arctagrostis latifolia ), coada
vulpii de nord ( Alopecurus alpinus ), Bluegrass ( Poa Arctica), Luzula confusa
i arbuti , cum ar fi rachita ( Salix Arctica ) i afin ( Vaccinium uliginosum ).
Parcul National Glacier (British Columbia)

fig.14,15,16Parcul Glacier, urs polar

Parcul a fost declarat ca parc naional n anul 1886, el fiind unul dintre cele apte
parcuri din British Columbia (Columbia Britanic), Canada de Vest. Suprafaa lui de
1349 km( 1 milion de acri de habitat si ocrotire pentru o mare varietate de animale si
plante), se ntinde pe o parte din teritoriul munilor Columbia Mountains la o altitudine
ntre 2600 i 3390 m, cea mai mare parte fiind acoperit de gheari. Formeaza zona
naturala a muntiilor Columbia si cuprinde o parte a muntilor Selkirks si Purcel, dealungul
granitei sudice a Provinciei.
Parcul cuprinde o neobisnuita diversitate de forme de relief care este impartit in 4
zone:- tundra alpina
- mlastina alpina
- paduri sub-alpine
- paduri de conifere interioare

Chiar daca, cu cei 1349 km patrati ai sai, nu este un parc mare, contine un habitat
pentru mamiferele mari ca ursii grizzli, ursii negri, caribou, puma, vulturi plesuvi etc.
Acest parc are varfuri inalte de peste 3350 m si mai mult de 100 de ghetari. Avalansele
sunt un lucru relativ obisnuit datorita marilor caderi de zapada (mai mult de 12m pe an).
Parcul National Kluane

fig. 18,19- Parcul Kluane

LOCALIZARE: El a fost nfiinat n anul 1976 i are o suprafa de 22.016 km.

Pe teritoriul parcului de afl muntele Logan (5959 m) cel mai nalt munte din Canada.
Cam 82 % din suprafaa parcului este ocupat de cmpul ngehat Kluane
Icefield i ghearii pe care i alimenteaz. La nord-est parcul este delimitat de
lacul Kluane Lake, parcul fiind n mare parte declarat patrimoniu mondial UNESCO.
Este un teren de munti abrupte, mare, campuri de gheata imense si vai luxuriante
care genereaz o gam divers de specii de plante i animale slbatice i prevede o serie
de activiti n aer liber.
Ca parte a unui sistem mai mare de parcuri naionale i a siturilor istorice Parcul
Naional Kluane protejeaz i reprezint un exemplu semnificativ la nivel naional din
Canada de Nord. Scopul Kluane National Park este de a asigura n acelai timp
integritatea ecologic i comemorative pentru generaiile prezente i viitoare.
O mare parte a parcului de 129 km grania de nord este compus din Alaska
Highway i Road Haines.
Exist dou zone majore n cadrul Kluane: Icefields, care sunt n mare msur
inaccesibile, n cazul n care o mare varietate de plante, psri i animale slbatice s
prospere. Specii, cum ar fi oaie Dall, uri grizzly, elani, ri, lupi i Wolverines, precum
i chel vulturi aurii, ptarmigans, Magpies, chire arctic i Falcons cltor.
Exist trei zone de via de baz n parc : punile n zonele joase i fundul vii, n
zona montan pdure de molid, plop alb i zona subalpina unde copacii sunt pipernicii i
nodurosi. Mai sus, este tundra alpina. Specii, cum ar fi macii arctici, saxifrage purpuriu,
Heather de munte i muchi campion.
Facilitatai si actvitati
Camping : Exist un teren de campare la Kathleen Lake cu 41 de locuri si un
numr limitat de trasee brute i locuri de campare pe ntreg teritoriul parcului.
Activiti : Vizitatorii se vor bucura de camping, drumetii, alpinism i plimbare
cu barca de pescuit.
Fauna : Potrivit cercetarilor zoologice traiesc aisprezece specii de mamifere n
parc, printre care ursi polari Denning, Caribou (tarandus Rangifer) i curios Veveriele
Arctic Ground (Spermophilus parryii).

Mai rar pot fi vzuti timizii Lemmings (sibiricus Lemmus). Se mai intalnesc si
vulpile polare (lagopus Lagopus L.) i Arctic Hares (Lepus arcticus), nu sunt uor de
identificat, dar sunt cel mai probabil vzut cnd fug. Alte animale observate includ
ocazional Lupul Arctic( Canis lupus), a muskox (moschatus OVIBOS), a Snowshoe
Hare (Lepus americanus) i Wolverine (Gulo gulo).
Mai multe specii de mamifere marine pot fi vazute in zona parcului: Ringed
Sigiliile (Phoca hispida) i Bearded etansare (barbatus Erignathus) triesc aici n numr
mare, i din cnd n cnd, se poate vedea o mors (rosmarus Odobenus), o foca
comun (Harbour Seal , vitulina Phoca), un morun (Delphinapterus leucas) sau
un narval (Monoceros Monodon) poate aprea n Mizeaz Bay.
Doar patru specii de pete au fost raportate pn acum: Arctic char (Salvelinus
alpinus), pstrv (Salvelinus namaycush), lumpfish(Cyclopterus lumpus) i stickleback
ninespine (pungitius Pungitius).
Iubitorii de specii sunt capabili s observe inclusiv:
Psrile de prada : vulturul auriu(Aquila chrysaetos), Gyrfalcon (rusticolus Falco, psri
din Teritoriile de Nord-Vest ), oimul cltor (Falco peregrinus), Rough-picioare
Hawk (Buteo lagopus)
Psrile de ap : rata polara (Somateria mollissima), gasca canadiana (Branta
Canadensis), cufundar (Gavia Imer), cufundarul de pacific (Gavia Pacifica), cufundarul
cu gat rosu (Gavia stellata), pescarusul albastrui (hyperboreus Larus),pescarusul de fildes
(Pagophila eburnea), lebada de tundra (columbianus Cygnus), etc.
Alte psri care cuibresc la sol : ploier (Calidris alba), ploier auriu american (Pluvialis
Dominica), cocosar (nivalis Plectrophenax), corb comun (Corvus corax), potarniche de
zapada (lagopus), cocor (Grus canadensis), ciocarlie (alpestris Eremophila), bufnita
polara (scandiacus bubo) etc.
Flora : Pe de o parte, parcul national este format dintr-o zona stancoasa iar pe de
alta parte se gasesc tundrele tipice unde creste o flora de 25 de familii de plante cu flori.
Ele sunt strns legate de flora alpina. In apa se gasesc alge , bryophyte i lecanorales .
Exemple de plante : mesteacan american pitic (Betula glandulosa), limba mielului
(Boraginaceae), mierea- ursului (Mertensia Maritima), hrisca (Polygonaceae), macris de
munte (Oxyria digyna), clopotei (uniflora Campanula), piciorul cocosului
(Ranunculaceae), margareta aurata (Asteraceae) , papadie (Taraxacum lacerum), rachita
(Antennaria), vuietoare
(Empetrum
nigrum ),
pelin
(Artemisia
borealis),
Ferigi ( Polypodiaceae ), feriga arborescenta aromatica (fragrans Dryopteris), buberic
(Scrophulariaceae), darie arctica ( Pedicularis Arctica ), orz salbatic (Foxtail orz, jubatum
Hordeum), paius alpin (Festuca brachyphylla) etc.
Turism: De obicei, parcul poate fi vizitat doar n timpul unei sptmni de var
foarte puin, de la nceputul lunii iulie pn la nceputul lunii august.
Locul aproape poate fi atins numai de ctre un avion angajat - de obicei, s-ar abate de la
Baker Lake, aproximativ 350 km (220 mile) distan, n cazul n care zborurile regulate
sosesc din Rankin Inlet. Informaiile pot fi obinute de la Rankin Inlet lui "Baker Lake
Lodge". S-ar putea face, de asemenea, abordarea de ctre o salupa din Repulse Bay, n
cazul n care Parks Canada are o staie, dar din cauza unor probleme posibile cu ghea
acest lucru ar putea dura mai mult i, prin urmare, vor fi luate n considerare numai de
ctre echipe de exploratori sau de film, care au de adus o mulime de echipamente.
Pn n 2002, Sila Loja a fost tabara de baza pentru toate activitile.

De la Sila Lodge, au fost oferite tururi ghidate, de exemplu, plimbri cu barca

excursii la insulele Mizeaz Bay sau la Lacul Ford, sau plimbri n zona nconjurtoare
etc.
Parcul Naional Yoho din Canada

fig.20-Cascada Takakkaw

nfiinat n 1886, Yoho reprezint versantul vestic al regiunii Rocky Mountains,

i este, de asemenea, o expresie de veneraie i de mirare pentru acest loc de perei sapati
in stnc, cascade spectaculoase i vrfuri inalte cu numeroase paduri. n umbra Marii
Divide, Yoho deine secretele vieii unui ocean vechi. Aici se gasesc plante i animale
unice, iar in zona sedimentara se gasesc fosile ale creaturilor care dominau zona cu mult
timp in urma.
Yoho Parcul Naional, stabilit n 1885 ca zon protejat in Canada, se afla pe
partea de vest a Continental Divide, la grania Banff National Park. Numele Yoho este o
expresie de uimire i de mirare, care surprinde succint esena peisajului. Stanci modelate
de forele plcilor tectonice i de eroziune i sculptate de ctre ghearii din epoca de
ghea, pante abrupte, vai plate i vrfuri alpine cuprinde o varietate de habitate unice, si
un amestec incredibil de diverse plante i animale.
Parcul este gazda pentru multe dintre cele mai pitoreti locaii din Canada,
precum Emerald Lake , Lacul O'Hara , Falls Takakkaw , Podul natural i Valea Yoho ,
care ofer locuri ample de camping si oportuniti de drumeii .
Yoho acopera 1313 km i este cel mai mic dintre cele patru parcuri
naionale (NP).
Fauna este formata din castori, ursi Grizzly, puma, elan, capra de munte, batlan,
mierla, pescarusul albastru, veverite, marmote, etc.
Fauna cuprinde paduri de brad, molid, molid alb, pin, aspen, ,esteacan, plop,
diferite specii de ciuperci, muschi,ienupar, ierburi, fructe de padure
Veniturile obtinute din intrare vizitatorilor in Parcul Yoho Naional i din taxele
de serviciu ajuta la mentinerea parcului national Yoho ca va rmne curat pentru
generaiile viitoare.
Unele fapte din Yoho :
cuprinde 28 vrfuri de munte mai mult de 3000 m n nlime;
Cascada Takakkaw Falls, cu o cdere liber de 254 m, este a treia cea mai mare n
Canada ;
peste 400 km de trasee montane;
cel mai abundent mamifer mare n parc: capr de munte.

Parcul National Ukkusiksalik

Este un parc de 20.500 kilometri ptrai (7,900 sq mi) tundr i de coast cu
pamant noroios in regiunea de extindere la sud de Cercul Arctic i de ctunul Repulse
Bay , de la Hudson Bay 's Icre . Dei cel mai mici parc dintre cele patru parcuri naionale
din Nunavut , este al saselea cel mai mare din Canada. Numele su se refer
la steatitul gsit acolo: ukkusiksalik (de la ukkusik, sensul oal sau crati).
n plus se gasesc i 500 situri arheologice, inclusiv un vechi post de tranzacionare
Hudson's Bay Company (HBC), si specii de animale precum ursi polari , ursi
Grizzly , lupi polari, caribu , sigilii i soimi calatori . Vegetaia n parc este sczut tundra
tipic, cu mesteacan pitic , salcie i avene de munte. Peticele mprtiate de padure
boreala pot fi ntlnite n vile rurilor.
Parcul este nelocuit acum, dar acolo au trit Inuiti din secolul al 11-lea la
1960. Exist, totui, o cantitate remarcabil de relicve piatr, n principal rmasite de capcane
de vulpi, inele de cort, i depozite de alimente care au fost descoperite n zon. Parcul a
fost creat la 23 august 2003, devenind al 41-lea Parc Naional al Canadei si al patrulea
n Nunavut.
Se poate ajunge prin zboruri dela Winnipeg , Manitoba i Yellowknife , Teritoriile
de Nordvest.
Aproximativ 500 de situri arheologice au fost identificate n ultimii ani, precum si
date despre cultura Dorset(500 .Hr. - 1000 d.Hr.)
n 1742, Christopher Middleton
care naviga nava Cuptor a fost
primul european care a intra n fiord , si de pe care el nu a putut pleca pentru mai multe
sptmni din cauza fluxului de ghea .
El a numit golful dup Sir Charles Mizeaz , Primul Lord al Amiralitii britanice
i o intrare unde a ancorat Douglas Harbour dup Henry James i Douglas, sponsori ai
expediiei sale. Insulele din apropiere Savage el a numit-o dupa " eschimosii slbatici" pe
care i-a intalnit acolo.
Middleton nu a avut succes n cutarea lui pentru Pasajul de Nord-Vest , i nici
William Moore cu al su barcaz Discovery cinci ani mai trziu.
n 1860 exploratorul Charles Francis Hall n nava Monticello, in timp ce il cauta
pe John Franklin care s-a pierdut in Pasajul de Nord-Vest in expeditie de 1845 , a ajuns la
Roes n 1864 i a trebuit s ierneaz la Bay.
n 1879, o alt expediie american, condus de locotenent Frederick Schwatka in
cutarea pentru John Franklin a trecut n apropiere Mizeaza Bay. Regiunea a devenit n
cele din urm cunoscuta atunci cnd a nceput acolo comerul cu blnuri , la sfritul
secolului 19.
n 1915, George Cleveland a instituit temporar primul post de tranzacionare n
apropierea gurii de Repulse Bay. Aici se facea transferul de materiale de constructii
pentru postul HBC din Repulse Bay. Situat ntr-un loc favorabil la captul de nord al Icre
acest post a devenit important pentru intenia companiei de a extinde afacerea lor spre
nord.
Alturi de alte activiti locale, n primii ani ai secolului 20 Hudson's Bay
Company, a fcut mare efort pentru a obine comercializarea blnurilor sub control. Ei au
nceput s construiasc o reea mare i dens de posturi de la tundra canadiana din nord-

vest de Hudson Bay, pn la coasta de nord a continentului. Conform acestor planuri, un

post la marginea exterioar a Replse Bay ar fi trebuit s joace un rol-cheie.
Activitile Hudson's Bay Company s-au ncheiat la jumtatea anului 1940.
Clima este predominant oceanica; relativ cu puine precipitaii, temperaturi joase,
i vnturi puternice. Aici se intalneste cel mai rece vant i cele mai mari troiene . Datorit
apropierii sale de Hudson Bay, temperatura scade foarte mult, apare ceaa i temperaturile
sunt normale n timpul verii, si apar viscole la nceputul toamnei. Golful nu este complet
liber de ghea nainte de sfritul lunii iulie, iar temperaturile pot varia de la foarte rece
la cald ntre mai i septembrie.
Flora : Pe de o parte, parcul national este o zona stancoasa in care creste o flora
de 25 de familii de plante cu flori , pe de alt parte flora marina este compusa din
alge , bryophyte i licheni ecanorales.
Plante : iarba neagra (Ericaceae), afin (Vaccinium uliginosum), rozmarin de
mlastina (Andromeda polifolia), coada-calului (Equisetum arvense), diverse familii de
crin
( Melanthiaceae ),
mustar
(Brassicaceae
sau
Cruciferae),
mazare
(Fabaceae, Faboideae ), mazariche ( Astragalus alpinus ), lemn dulce ( Hedysarum
alpinum ), garoafe (Caryophyllaceae), muschi (Silene acaulis), urechea soarecelui
(Cerastium alpinum) studenita (Honckenya peploides ), mac (Papaveraceae), trandafir
(Rosaceae),
mur
pitic (chamaemorus
Rubus),
ochii
soricelului
(Saxifragaceae, Saxifrage ), Rogoz (Cyperaceae), iarba de bumbac ( Eriophorum
vaginatum ), patlagina (Plantaginaceae), salcie (Salix Arctica) etc.
Fauna : fauna slbatica din Ukkusiksalik National Park ,care a atras intotdeauna
vntori n aceast zon din cele mai vechi timpuri, nc abund.
Intalnim aici ursi grizzli, turme de caribu, lupi, foci, tauri, gaste, gaste de zapada,
lebede, vulturi, vulturul chel, soimi pelerini si alte pasari de prada si de apa.
2.2.3. Pdurea boreal din Ontario
Alctuit preponderent din conifere, formeaz o centur de 1000 km lungime,
ntinzndu-se de la Terra Nova pn la Yukon, i a rmas aproape intact de la ultima
gaciaiune (aproximativ 10 000 de ani).
Cererea crescut de materii prime, incendiile i invaziile de insecte amenin din
ce n ce mai mult aceast pdure.
Pdurea este intact, dar sigur nu va rmne aa pentru mult timp dac nu se iau
msuri corespunztoare. a declarat primul ministru al provinciei Ontario, McGuinty.
n cadul unui proiect de lupt mpotriva nclzirii climatice se prevede trecerea
sub protecie permanent a unei suprafee de 225 000 Km2 de pdure (aproximativ
jumtate din suprafaa pdurii boreale din Ontario). n acest sens se are n vedere
interzicerea activitii industriale iar activitatea uman va fi limitat la ecoturism i
activiti precum vntoarea i pescuitul.
Pdurea boreal din Ontario este una dintre ultimele regiuni cu adevrat slbatice
ale planetei i adpostete mai bine de 200 de specii de animale vulnerabile, printre care
se numr ursul brun i renul canadian, a adugat McGuinty.
Regiunea boreal a Canadei este una dintre cela mai mari chiuvete de

depozitare a CO2 deoarece, prin intermediul copacilor i a solurilor, ea absoarbe cca.

12.5 milioane tone de acid carbonic, a mai adugat McGuinty.
2.3. Specii pe cale de disparitie din Canada
2.3.1. Efecte negative care duc la pierderea speciilor din zonele protejate
Utilizarea terenurilor din interiorul i din afara parcurilor i a altor zone protejate are
un impact crescnd asupra integritatii ecologice a acestor zone. Aceast situaie a dus la
stabilirea i meninerea sistemelor de arii protejate de baz legate prin coridoare destinate
pentru conservarea habitatelor i faunei slbatice.
De-a lungul secolului XX, practica managementului ariilor protejate i de conservare
a evoluat considerabil. Parcuri nu mai sunt percepute ca "puncte de acces" ci oportuniti
de recreere n aer liber
Tabelul 1 enumer unele dintre cele mai importante factori de stres care afecteaz
integritatea ecologic n parcurile naionale din Canada.
Tabelul 2: factorii de stres semnificativi care afecteaz integritatea ecologic
Regional subliniaz
Subliniaz originare n Subliniaz originea n
afecteaz ecosistemul mai
cadrul parcului
afara parcului
mare
Infrastructur

Poluare

Infrastructur

vizitator i faciliti de
turism

deeurilor solide

Urbanizare

Parc de infrastructur

petrochimice poluare

Baraje

drumuri, ci ferate i
coridoarelor de utilitate

Pesticide

Minerit

Activiti

de canalizare

Resoure utilizare

practicilor de gestionare
a parcului

schimbrile climatice

Silvicultur

perturbare a faunei
slbatice umane

metale grele

Agricultur

Pescuit sportive

nivelul solului de ozon

Vntoare

vehicul / animal
coliziunile

acid precipitaii

comerciale de pescuit

specii incasive
(Specii native nu a
dat un parc)
Vegetaie
Mamifere
Psri

Pete
Nevertebrate
Microorganisme

Schimbrile climatice reprezint, de fapt, un factor de stres n cretere pentru

multe parcuri naionale i a ecosistemelor n toat ara.
Alte efecte preconizate ale schimbrilor climatice includ:

furtuni mai intense cauznd eroziune i deteriorarea falezelor sensibile i a

vegetaiei n parcuri ca Prince Edward Island i Kouchibouguac Parcurile
Nationale pe coasta Atlanticului;
schimbarea spre nord a pdurilor boreale prin modificarea habitatelor prim pentru
psrile migratoare cum ar fi macarale convulsiv n Wood Buffalo National Park
i pelicani n Prinul Albert National Park;
condiiile mai calde n Oceanul Arctic care afecteaz negativ animale cum ar fi
urii polari, focile inelat, i vulpi arctice - specii care depind de gheaa marin i
condiii de zpad, de hran, adpost i de camuflaj;
schimbri semnificative n nivelurile de ap i temperature, reducerea populaiilor
de peti de ap dulce n parcuri naionale n toat Canada;
iernile mai blnde.

ntr-un studiu de mediu despre Canada, anchetatorii de la Universitatea din Waterloo,

a recomandat:

Studii de evaluare mai detaliate asupra impactului schimbrilor climatice sa fie

efectuate n majoritatea parcurilor naionale;
conectivitatea de parcuri naionale i alte arii protejate n Canada i America de
Nord s fie mbuntite pentru a permite plantelor i animalelor slbatice la
trecerea lor variaz n rspuns la schimbrile climatice;
inventarierea ecologice i monitorizare pentru detectarea schimbrilor climatice s
fie mbuntit;
s fie mbuntite colaborarea cu ageniile internaionale de conservare pe
probleme globale schimbrile climatice;

2.3.2. Specii amenintate

Din noiembrie 2001, 387 specii au fost enumerate ca fiind pe cale de disparitie n
Canada de ctre Comitetul cu privire la statutul de Wildlife pe cale de dispariie n
Canada. Dintre aceste specii, mai mult de jumtate apar aproape exclusiv sau n principal
n cadrul parcurilor naionale, site-urile naionale istorice i naionale de zone marine de
conservare din Canada.

Parcul Naional Ivvavik din Canada ofer un refugiu care, cu o administrare

atent, a reuit pn acum s susin populaii sntoase de caribu efectivului Porcupine.
n ultimii ani,insa, au avut de nfruntat o provocare suplimentar: temperaturilor
n cretere.
Temperaturile mai ridicate n luna octombrie au dus la topirea zpezii de
suprafa. Atunci cnd temperaturile scad din nou, zapada nghea. Se creeaz un strat de
ghea aproape impenetrabil, sigiland licheni de la sol i plantele de care caribu nevoie
pentru a supravieui iernii.
Speciile de caribu Peary au sczut pn la punctul n care acestea au fost
enumerate ca ameninate de ctre Comitetul cu privire la statutul de Wildlife pe cale de
dispariie n Canada (COSEWIC). Crearea unui parc naional nou pe Insula Bathurst va
ajuta caribu Peary prin protejarea habitatului lor. Dar nu va fi capabil s rezolve
problemele asociate cu schimbrile climatice.

fig.21-Caribu n Parcul Naional Ivavik din Canada

n Canada, rasa de fluierari exista n doar trei parcuri nationale: Parcul Prince
Edward Island National, Parcul National Kouchibouguac New Brunswick i Parcul
Naional Kejimkujik. Aceste parcuri ofer cel mai nalt grad de protecie i management
posibil.
n ultimii 15 ani, cel mai mare numr de fluierari de reproducie n cele trei
parcuri a fost de 102 aduli n anul 1987. n 2000, doar 58 de fluierari mai existau n
parcurile naionale.
Un efort colectiv este acum n curs de desfurare, care implic muli parteneri,
pentru a restabili populaiile de ploier, care au sczut cu 17% n Atlantic Canada din
1991.

fig.22-Ploierul

Prezena din ce n ce mai rara de lup n Park, n ciuda unei creteri a populaiei de
prada (elani, castori i cprioare codalb) a condus Parcuri Canada s cread c lupul nu
isi mai ndeplinete rolul su ecologic.

fig.23-Cactus tepoasa (Opuntia humifosa) in Parcul Naional Pele

fig.24-Melc Banff Springs (Physella johnsoni), n Parcul Naional Banff

fig.25-Testoasa (Emydoidea blandingii)

fig.26-lup in Parcul National Maurice

2.3.3. Institutii cu atributii in domeniul protectiei ariilor protejate din Canada

nelegerea i abordarea nevoilor din speciilor pe cale de disparitie va ajuta Parks
Canada sa-si atinga obiectivele de a atinge integritatea ecologic Specii care sunt
considerate a fi pe cale de dispariie de pe lista de Comisia pentru statutul pe cale de
dispariie Wildlife n Canada (COSEWIC) - necesit o atenie deosebit.
Parks Canada este una dintre cele trei organisme guvernamentale federale
responsabile pentru speciile n pericol n Canada. Parks Canada este responsabil pentru
speciile la risc n parcuri naionale, site-urile naionale istorice i naionale de zone
marine de conservare. Departamentul de Pescuit si Oceane Canada este responsabil de
specii n oceane i pe ci navigabile interioare. Mediu Canada este responsabil pentru
toate celelalte specii n pericol n Canada.
Programul Parks Canada se concentreaz asupra speciilor pe cale de dispariie i
ameninate astfel cum sunt enumerate de COSEWIC, care sunt distribuite n ntreaga
Canada: parcuri naionale, siturile istorice i naionale de zone marine de conservare.

Parks Canada, Programul specii de risc se angajeaz s:

elaborrii de strategii de recuperare pentru specii prioritare Parks Canada (speciile

sunt distribuite aproape exclusiv n interiorul zonelor Parks Canada a
patrimoniului protejat) i s participe la strategiile de recuperare pentru speciile pe
cale de disparitie;
punere n aplicare a aciunilor prioritare identificate n strategiile de recuperare a
speciilor prezente n zonele cu patrimoniu Parcuri protejate Canada, i sprijinirea
parteneriatelor;
completarea unei baze de date a speciilor de la evenimente de risc n parcurile
naionale, site-urile naionale istorice i naionale zonelor marine de conservare;
ndeplinirea obligaiilor legale odat ce actul a fost proclamat;
contientizare i educare canadienilor despre specii n pericol.

Parks Canada este lider de echipe de recuperare, care sunt n curs de dezvoltare i de
punere n aplicare a strategiilor de recuperare pentru speciile prioritare la risc enumerate
n Tabelul 3.
Tabelul 3: specii prioritare din Parks Canada
Specii Nume

National Park

Lichen Centipede

Pacific Rim

Cactus intepator Pear Est

Punctul Pele

Arunctor de ciulin

Pukaskwa

melc de primvar Banff

Banff

Blanding lui Turtle - Nova

Kejimkujik
Scotia populaiei
Buricul-apei
Kejimkujik
Insulele Georgian Bay,
Massasauga de Est Ratlesnake
Bruce, pricepe Cinci
Muschi Haller Apple
Jasp

COSEWIC
Status
Pe
cale
dispariie
Pe
cale
dispariie
Pe
cale
dispariie
Pe
cale
dispariie

de
de
de
de

Ameninai
Ameninai
Peninsula

Ameninai
Ameninai

Desemnate ca puncte de prioritate in Canada sunt:

Ecosistemele Garry Oak Hill la Fort Rodd i Farul Fisgard National Historic Siteuri din Canada, British Columbia;
Punile Parcul National din Canada, Saskatchewan;
Kejimkujik Parcul Naional i site-ul National Historic din Canada, Nova Scotia;
Parcul National Point Pele din Canada, Ontario.

2.4. Managementul ariilor naturale protejate

Reporteri tinere din Canada
Unul dintre prioritile cheie de informare si educaie ale Parks Canada este de a
conlucra cu comunitile de tineret i etnoculturale, care ar putea fi nefamiliarizati cu
parcurile nationale din Canada i site-urile naionale istorice.
Pentru a atinge acest obiectiv, Unitate de Vest din Quebec a creat o iniiativ
unic: Tineri reporteri din Canada. Programul a fost conceput pentru a ajunge la
comunitatile haitiene, vietnamez i libanezi n Montral, i "Tineri reporteri". n timpul
perioadelor de 10 sptmni n verile din 2000 i 2001, au avut oportunitatea de a cltori
i de a vizita o serie de site-uri Parks Canada, n Quebec i a provinciilor din Atlantic.
Guvernul Canadei
Guvernul Canadei, n parteneriat cu celelalte niveluri de guvernare i o larg
seciune transversal de canadieni, este n prezent angajat pe dou dintre cele mai
importante iniiative din istoria Canadei de a proteja zonele de patrimoniu.
Prima iniiativ cheie este planul anunat de ctre primul-ministru pentru a stabili
zece noi parcuri naionale i cinci naionale noi zone marine de conservare n urmtorii
cinci ani. Au semnat deja un acord pentru a stabili primele parcuri noi.
A doua initiativa cheie este locurile istorice. Punerea n aplicare a unei strategii
cuprinztoare pentru a proteja locurile istorice, reabilitarea cldirilor de patrimoniu,
mputernici popoarelor aborigene pentru a proteja zonele lor de patrimoniu, i s fac
Guvernul Canadei un lider n administrare patrimoniu.
Protejarea spaiile canadiene, locurile istorice i minuni culturael este una dintre
cele mai mari responsabiliti partajate i unul din cele mai mari misiuni naionale.
Realizarile din ultimii ani demonstreaz c pot face fa provocrilor i sa ndeplineasc
datoria lor ca administratori din zonele cu patrimoniu Canada. Este imperativ s faca
acest lucru.

Capitolul 3. Concluzii
Ariile protejate includ n perimetrul lor ecosisteme fragile, biocenoze vulnerabile
n raport cu modul de utilizare a terenurilor astfel nct, gama activitilor umane cu
impact negativ asupra acestora este foarte vast. Cele mai agresive forme de intervenie
antropic asupra interrelaiilor dintre componentele naturale ale peisajului ariilor
protejate pot fi: agricultura, silvicultura, turismul, transporturile, industria
Majoritatea practicilor agricole moderne s-au dovedit deosebit de nocive pentru
natur i peisaje. Pentru creterea productivitii, au fost distruse numeroase habitate rare,
n special prin drenarea zonelor umede i irigarea zonelor aride.
Turismul, ca activitate economic, poate cauza pagube mari ariilor protejate, n
special dac nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce i mari beneficii. Facilitile
turistice intr deseori n conflict cu elurile de conservare i degradeaz peisajele naturale;
presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea faciliti sunt deosebit de puternice n fostul
bloc al rilor est-europene, n timp ce n unele arii protejate, turismul pur i simplu nu
este prezent.
Cand spui Canada te gandesti in primul rand la crestele muntoase si campurile de
gheturi din Muntii Stancosi, uriasa intindere a preriilor, nesfarsitele paduri de conifere
negre, austerul si inghetatul Nord, o lume a naturii neatinse de mana omului, o salbaticie
aproape nemarginita. Apoi este celalta fata, prin contrast aproape confortabila, in care pot
fi incluse Quebec City, inaltat pe platoul sau stancos, proiectandu-se deasupra intinsului
St. Lawrence, sau turnurile gotice ale Ottwas Parliament Hill, pazite de zambitorii
politisti calare.
Putine tari din lume ofera atat de multe posibilitati precum Canada. Fie ca sunteti
pasionati de schi, navigatie, muzee sau sunteti gurmanzi, Canada are de toate. Vestul
Canadei este renumit pentru peisajul magnific, estul combina aroma si farmecul Europei
cu exuberanta New York-ului, nordul este renumit pentru viata salbatica si, oriunde veti
merge, veti fi surprinsi de multimea de lucruri noi pe care le veti descoperi.
Iata cateva motive pentru a vizita Canada :
1. Oraele spectaculoase canadiane
Dei este puin probabil vei ajunge la toate acestea ntr-o excursie, urmatoarele orase
sunt cele mai populare destinatii pentru vizitatori n Canada : Vancouver, Calgary,
Niagara Falls, Toronto, Ottawa, Montreal, Quebec City, Halifax, Victoria.
2. Minunile naturale din Canada : Puine ri se pot luda cu numrul i gama
de minuni naturale de care Canada dispune. Urmtoarele sunt cteva din cele mai
spectaculoase i mai populare atracii naturale din Canada: Canadian Rocky Mountain
Parks, Dinosaur Provincial Park, Nahanni National Park Reserve, Cabot Trail,Niagara
Falls
3. Accesibilitatea: Canada este o alegere de vacanta la preuri accesibile. In 2005
Worldwide Cost Mercer a Surveym a clasat oraele canadiene printre cele mai
accesibile. Toronto, chiar cel mai scump oras canadian, se afla la numarul 82 din 100 de
orae cele mai scumpe, iar Ottawa iese n eviden ca oraul cel mai accesibil din
America de Nord.

4. Canada dispune de uimitoare activiti n aer liber : Unul dintre cele mai bune
motive pentru a vizita Canada este de a profita de aerul liber. Unele dintre cele mai
populare activiti n aer liber n Canada sunt: camping, schi / snowboard, golful si
pescuitul. Drumeii, ciclism montan, alpinism, caiac, Caiac, Ski, i Trasee snowshoeing
din Canada.
5. Evenimentele si festivalurile n Canada : Celebrarea de Lumina, Vancouver
(cel mai mare concurs de artificii din lume), Calgary Stampede, Edmonton Folk Music
Festival, Festivalul International de Film Toronto, Festivalul Tulip canadian(Ottawa),
Carnavalul de iarn de la Quebec (Quebec City), Festivalul International al Culorilor
( Nova Scotia).
6. Canada vizita de iarn, primvar, var sau toamn: deoarece Canada este att
de mare, clima variaz semnificativ si permite o gam larg de activiti .
7. Cultura franceza rmne o parte important din Canada, mai ales n Quebec ,
dar, de asemenea, n Ontario i provinciile maritime. Canada este oficial o tara
bilingv. Istoria sa bogata si patrimoniu distinct face o destinaie turistic unic.
8. Canada ofera distracie pentru ntreaga familie : mare varietate de activiti
distractive n aer liber i evenimente face o destinaie de cltorie fantastic pentru
familiile care cltoresc cu copii. De la drumeii, schi, sau snowboard, pana la Carnavalul
de iarn de la Quebec sau Calgary Stampede , Canada ofera o vacanta perfecta pentru
ntreaga familie.
9. Diversitatea : Diverse culturi, clim i peisaj face din Canada o destinaie
pentru a se potrivi cu orice interes.
Canada este o ar de imigrani i are o politic de ncurajare a diversitii. Astfel,
hub-uri urbane dispun de o gam de neigbourhoods etnice, restaurante i magazine.
n plus, mediul natural al Canadei este una dintre cele mai frumoase din lume. De
la coaste curate, la munii stncoi i lacuri spumante, geografia Canadei inspir veneraie
de la coasta la coasta.
10. Interesantele atracii antropice din Canada: Frumuseea natural a Canadei i
minunile naturale ale rii sunt multe, dar Canada are, de asemenea interesante atractii
realizate de om. Acestea includ fapte arhitecturale, cum ar fi CN Tower , situri istorice,
inclusiv Quebec City - cu pereii de nord singurul ora din Mexic - i atractii culturale
deosebite, care includ muzee i galerii de clas mondial.
n esen, ecoturismul trebuie planificat i manageriat innd cont de implicaia
social i de obiectivele de protecie pe care le implic.
Practica demonstreaz faptul c fiecare regiune implicat n dezvoltarea unei
activiti ecoturistice i dezvolt propriile principii, ghiduri de bun practic i proceduri
de certificare, bazate pe experiena internaional n domeniu.