http://www.sanitaracl.ro/index.

php/biblioteca/doc_download/141-principiile-deterapie-antibacteriana
Capitolul I.
PRINCIPIILE DE TERAPIE ANTIBACTERIANA
Tratamentul bolilor infectioase trebuie sa indeplineasca mai multe deziderate:
sa fie initiat cat mai devreme in evolutia bolii, aceasta fiind o conditie
esentiala;
sa fie complet, cumuland toate posibilitatile de atac. Se disting astfel 4
tipuri de masuri terapeutice :
1.
tratamentul etiologic ;
2.
tratamentul patogenetic ;
3.
tratamentul simptomatic ;
4.
tratamentul igieno-dietetic.

sa fie individualizati in functie de particularitatea cazului ;

sa fie malabil, adaptat evolutiei ;

sa aiba in vedere toleranta, contraindicatiile si nu in ultimul rand,

pretul de cost.
Tratamentul etiologic : insumeaza masurile destinate anihilarii agentului patogen
sau a toxinelor elaborate de acestea. Se diferentiaza doua posibilitati :
tratamentul etiotrop propriu-zis prin utilizarea preparatelor antibacteriene,
antivirale, antimicotice ;
tratamentul imun prin care unii agenti sau toxinele lor sunt anihilati pe
calea apararii a organismului prin anticorpi specifici.
Tratamentul patogenetic : prin aceasta forma se inteleg toate masurile necesare
combaterii unor efecte induse de agentul patogen sau corectarii unor insuficiente sau
dezechilibre majore, cum ar fi : terapia antiinflamatoare, anticonvulsivanta,
depletiva, reechilibrarea hidroelectrolitica, acido-bazica, carditonica, etc.
Tratamentul simptomatic : aceasta urmareste combaterea sindromului algic (prin
utilizarea antialgicelor), a hiperpirexiei (prin utilizarea antitermicelor), atenuarea
tusei (inhibitori centrali), sedare (sedative), etc.
Tratamentul igienico-dietetic : acest tip cuprinde repausul la pat, regimul alimentar
(hidro-lacto-zaharat, hiposodat, hipoglucidic, hipoproteic) adaptat de la caz, la caz.
Decizia de a initia, continua si/sau sista terapia antibacteriana, trebuie efectuata cu
precautie.
I.

Alegerea terapiei antibacteriene empirice

Agentul etiologic este adesea necunoscut in momentul initierii unui tratament. In

acest caz, tratamentul prezumtiv trebuie orientat spre agentii etiologici cei mai
frecventi intalniti, utilizand o schema ce poseda cel mai ingust spectru ce poate
acoperi microorganismele implicate. Tratamentul va trebui uterior modificat, in
concordanta cu evolutia pacientului si cu rezultatele de laborator.
In momentul evaluarii initiale efectuarea unei coloratii gram din
materialul patologic potential infectat, permite adesea un
1

diagnostic prezumtiv, rapid si poate fi esentiala pentru interpretarea

rezultatelor ulterioare.
Modele de sensibilitate locala trebuie luate in considerare in
selectarea empirica a terapiei, deoarece acestea pot varia in limite
foarte largi intre comunitati.
Hemoculturile, culturile sunt necesare pentru un diagnostic precis
si pentru testarea sensibilitatii germenilor.
Testarea sensibilitatii antibacteriene permite o selectie rationala a
agentilor antimicrobieni si trebuie utilizata pe aproape toate culturile
pozitive semnificative.
Testarea diagnostica rapida cum ar fi utilizarea reactiei de
polimerizare in lant (PCR) si detectarea antigenelor bacteriene,
poate sa furnizeze o confirmare precoce a prezentei unui agent
infectios.
II.

Statusul gazdei

Starea clinica a pacientului contribuie la luarea deciziei asupra rapiditatii cu care

trebuie instituit tratamentul, caii de administrare si terapiei. Pacientii necesita a fi
evaluati prompt, din punct de vedere al stabilitatii hemodinamice, evolutiei
procesului infectios, rapid, progresiv, care poate ameninta viata, dar si din punct de
vedere al deficitelor imunologice.

Momentul initierii terapie antimicrobiene in situatia

unui tablou clinic acut, terapia empirica este initiata imediat dupa
prelevarea probelor biologice. Se impune intsruirea tratamentului
antibacterian la pacientii splenectomizati, neutropenici, si in general la
toti pacientii imunodeprimati.

Calea de administrare in infectiile sistemice, de

cele mai multe ori, se recurge la administrarea intravenoasa in bolus sau
microperfuzii. Administrarea orala este recomandata petru continuarea
tratamentului parenteral, sau cand este tolerata in infectii usoare si
medii, doar daca este posibil atingerea de concentratii adecvate la locul
infectiei.

Tipul tratamentului tratamentul bactericid este de

preferat fata de cel bacteriostatic, mai ales in cazul infectiilor severe, la
pacientii imunodeprimati

Graviditatea si perioada puerperala desi nici un

agent antibacteria nu este cunoscut a fi complet sigur in timpul sarcinii,
betalactaminele si cefalosporinele sunt cele mai frecvent utilizate in
aceasta situatie. Tetraciclinele, fluorochinolonele, aminoglicozidele,
sulfamidele, sunt total contraindicate.

III.

Combinatii antimicrobiene

Utilizarea combinatiilor antimicrobiene trebuie pe cat se poate evitata, datorita

toxicitatii antagonismului farmacologic si selectiei de tulpini rezistente. Utilizarea
empirica a combinatiilor antibacteriene pentru a acoperi un spectru cat mai larg, este
justificata doar la pacientii cu infectii severe in situatii in care :
Identificarea agentului patogen nu este clara ;
Agentul etiologic suspectat are o susceptibilitate antimicrobiana
variabila ;
Esecul initierii unei terapii antibacteriene eficiente ar putea creste
morbiditatea sau mortalitarea.
Combinatiile antibacteriene sunt indicate pentru a crea sau a produce un efect
sinergic (de ex. sepsis, endocardite, peritonite, meningite, etc.)
IV. Stabilirea terapiei antibacteriene
In momentul initerii unui tratament antibacterian, trebuie luate in considerare
urmatoarele :
Agentul etiologic a fost identificat?
Este adecvata concentratia agentului la locul infectiei?
S-au dezvoltat agentii patogeni rezistenti ?
Daca sindromul infectios persista, aceasta se datoreaza unui proces infectios,
sau este vorba despre o alta afectiune ?
IV. Durata terapiei
Depinde de natura infectiei si de severitatea tabloului clinic. Tratamentul antibiotic
necesita a fi continuat si dupa ce pacientul a devenit afebril, aceasta fiind monitorizat
clinic, bilogic. In general, in infectiile medii, durata terapiei este intre 10-14 zile, iar
in infectiile severe, aceasta se poate prelungi la saptamani, luni (endocardite, artrite,
osteomielite, etc.).

Capitolul II.
TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN
Tratamentul antibacterian insumeaza tote masurile destinate anihilarii agentului
patogen, inclusiv a toxinelor elaborate de agentii infectiosi.
Actiunea antibioticelor asupra germenilor sensibili poate fi :
Bactericida - distrugerea bacteriana ;
Bacteriostatica - stoparea procesului de multiplicare bacteriana.
PRINCIPALELE CLASE DE ANTIBIOTICE
3

I.
-

BETALACTAMINELE
Penicilina (1941- descoperita de Fleming) este cel mai frecvent utilizata in
zilele noastre
Sunt antibiotice bactericide, nu poseda un efect postantibiotic (cu exceptia
carbapenemelor)
CLASIFICARE

Peniciline
Asocieri de betalactamine cu inhibitori de betalactamaze
Cefalosporine
Carbapeneme
Monobactami

PENICILINELE NATURALE
Spectrul de actiune al penicilinelor este legat de capacitatea de penetrare in celula
bacteriei, inegala de la o specie, la alta. Penicilina este activa in vitro pe :
- Coci gram pozitivi (streptococi, pneumococi, streptococi anaerobi) ;
- Coci gram negativ (memingococi, gonococi);
- Bacilli gram pozitiv: aerobi (carbunos, difteric);
anaerobi (clostridiile, bacillus tetani).
- Spirochetacee (treponema, leptospira, borrelia);
- Bacilli gram negative (pasteurella si fusobacterium);
Penicilina G:
- Disponibila sub doua forme: sodica si potasica ;
- Doza : 50000 U-250000 MU/kgc/zi ;
- Fractionata in 2-3 prize, intramuscular, intravenos ;
- Eliminare renala ;
- Penetrabilitate inegala, excelenta in tractul respirator superior, inferior, nula
in oase, articulatii, ochi, saliva, limfa;
- Netoxica in doze mari.
Peniciline orale:
- Penicilina V
Doza: 3-6 MU/zi la adult; 0.05 MU/kg la copil
Administrare per os, in absenta alimentelor
Peniciline cu actiune prelungita:
- Procain-penicilina
- Benzantin-penicilina
- Moldamin, Efitard 1200000 MU la adulti, 600000 U la copii, utilizate
pentru profilaxia reumatismului articular acut (RAA) si glomerulonefrita
poststreptococica (GNPS)
PENICILINELE CU SPECTRU LARGIT
a)
Aminopenicilinele : spectrul de actiune tulpini nesecretorii de
penicilinaze ale enetrobacteriaceelor uzuale (Salmonella, Shigella, Escherichia
coli, Klebsiella, H. influenzae, Bordetella pertussis si parapertussis)
1. Ampicilina :

oral, parenteral

Difuziune excelenta in tesuturi

4


Resorbtie buna si rapida, neinfluentata de alimentatie

Doza :

50-200 mg/kgc/zi la copii (oral, i.v., i.m.)

250-500 mg-4x/zi la adulti

2. Amoxicilina :
Antibiotic utilizat frecvent in infectii acute ale tractului respirator
superior, inferior
50-150 mg/kgc (oral, i.v., i.m.)
b) Carboxipenicilinele:
1.Carbenicilina :
active Pseudomonas, Proteus, Enterobacter, Morganella, Provinencia,
Serratia spp ;
se utilizeaza numai parenteral.
2.
Ticarcilina :
Spectru asemanator, mai activ pe Pseudomonas
Doza : 50 mg-200 mg/kgc/zi i.v., in infectii sistemice
3.
Ticarcilina+Acid clavulanic (Timentin): mult mai active pe germeni gram
negative
c) Ureidopenicilinele:
1. Azlocilina

Active pe coci gram pozitiv, Enterobacteriacee, Acinetobacter,

Serratia marcescens, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella, Escherichia coli;

Doza: 12-16g/zi la ore, i.v.

2. Piperacilina
3. Mezocilina :
Activa pe gram negativ, actiune antipiocianic, Proteus
50-200 mg/kgc/zi i.v.
4. Piperacilina/Tazobactam=Tazocilina (Tazocin)
Doza:
50-100 mg/kgc/zi i.v.
200-350 mg/kgc/zi
d) Amidino-penicilinele: - active doar pe bacili gram negative
Pivmecilinam, Mecilinam
0,61,6 g/3x/zi i.v. la adult

10-15 mg/kgc/zi i.v. la copil

Active pe Escherichia coli, Klebsiella, Enterobacter, Proteus

Administrare : oral, parenteral 200-600 mg/3x/zi

e) Peniciline antistafilococice : Izoxazolipeniciline Oxacilina,
Cloxacilina, Dicloxacilina
Metilicilina
Nafcilina
In prezent, rezistenta stafilococului la aceste antibiotice se ridica pana la 30%.
Doza : 50-100 mg/kgc/zi i.v., i.m., p.o.
Peniciline asociate cu inhibitori naturali de betalactamaze :
1.
Augmentin (Amoxicilina+Acid clavulanic)
2.
Timentin (Ticarcilina+Sulbactam)
3.
Unasyn (Ampicilina+Sulbactam)
5

4.
Tazocilina (Piperacilina+Tazobactam)
Augmentin :
Aciune : Haemofhilius influenzae, Branhamella (infectii de cai respiratorii
superioare, inferioare)
Doza :30-50 mg/kgc/zi 2-3 adm. p.o., i.v.
Trimentinul:
Utilizat in infectiile genitourinare, abdominale, pelviene cu activitate pe
bacili gram negative
Doza: 3,1 g la 6 ore i.v.
Tezobactamul:
12-22,5 g/zi la adult, i.v./24h, la 8h interval
Difuzeaza excelent in LCR, activ pe bacili gram negativ (piocianic,
Klebsiella)
CEFALOSPORINELE
S-a propus, si se mentine clasificarea cefalosporinelor in generatii (I, II, III, IV) in
functie de ordinea aparitiei lor, dar si tinandu-se cont de farmacologia si spectrul lor
de actiune.

Administrare parenterala
Cefalotina : 2-10 g/zi i.v. la adult
Cefaloridina
copil
Cefazolina : 2-6 g/zi i.v. la adult
Cefacetril
Cefanona

Administrare orala
Cefalexina : 2-4 g/zi p.o. la adult
Cefadroxil : 50-100 mg/kgc la
Cefatrizina : 2-3 g/zi p.o.
Cefradina
Cefadrezil 0,5-1 g 2x/zi p.o.

Tabel I Cefalosporinele de generatia I

Spectru actiune:
Coci, bacili gram pozitiv, inclusive stafilococul secretor de penicilinaza
Gram negativ: Escherichia coli, Proteus, Klebsiella
Absorbtie digestive buna, difuziune tisulara buna, toleranta buna. Ineficiente pe
enterococi, Listeria, SAMR
Indicatii : infectii ORL, bronsite comunitare, infectii urinare joase, infectii cutanate,
antibiotico-profilaxie in chirurgie.
Administrare parenterala
Cefamandola : 50-150 mg/kgc i.v.
Cefuroxim axetil : 20-100 mg/kgc i.v.la copil
Cefotiam
Cefoxitina : 80-160 mg/kgc i.v.
Tabel II Cefalosporinele de generatia a II-a

Administrare orala
Cefaclor : 20-40 mg/kgc
Cefprozil

Au o activitate antibacteriana mai puternica, fata de stafilococii patogeni,

streptococi, enterococi si pe unii bacili gram negativ (Haemophilius), coci
gram negativ (Neisseria spp.)
Penetrabilitate tisulara buna, exceptand SNC ;
Indicatii : infectii ORL, pneumonii comunitare, infectii ginecologice, cutanate si de
parti moi, infectii urinare, antibiotico-profilaxie.
Cefalosporinele de generatia a III-a

Spectru antibacterian larg, difuziune tisulara prin membrane, stabilitate la

actiunea betalactamazelor
Cefalosporinele de extrema stanga activi pe bacili gram negativ si coci
gram pozitiv (Ceftriaxona)
Cefalosporinele de centru cu activitate pe bacilul piocianic (Ceftazidima si
Cefoperazona)
Cefalosporinele de extrema dreapta activitate deosebita pe bacili gram
negativ anaerob (Bacteroides fragilis)
Nu sunt active pe enterococ, Listeria, SAMR
Penetrabilitate excelenta tisulara, LCR

Adminstrare parenterala
Cefotaxime: 100-200 mg/kgc i.v.
Ceftizoxime: 100-200 mg/kgc i.v.
Ceftriaxona: 50-100 mg/kgc i.v.
Cefoperazona: 50-100 mg/kgc i.v.
Ceftazidima: 50-100 mg/kgc i.v.
Cefsulodina: 50-100 mg/kgc i.v.
Moxalactam: 50-100 mg/kgc i.v.
Flemoxef: 50-100 mg/kgc i.v.

Administrare orala
Cefixima: 8 mg/kgc/zi la copil
Cefpodoxima: 200-400 mg/zi la adult
Cefdinir:300-600 mg/zi la adult
Ceftibuten: 9 mg/kgc/zi la copil

Tabel III Cefalosporinele de generatia a III-a

Cefalosporinele de generatia a IV-a
Activitate pe: Citrobacter, Enterobacter, Pseudomonas aeruginosa
Indicatii: infectii severe intraabdominale, infectii bacteriene la neutropenici
Cuprind : Cefeprim : 2-6 g/zi i.v. la adult
Cefpiramida
Cefpirom : 2-4 g/zi i.v. la adult
CARBAPENEME
Sunt agentii importanti, utilizati in infectiile sistemice severe, cu agentii patogeni,
producatori de betalactamaze (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp.,
Enterobacter spp., Serratia spp., Proteus vulgaris, Providencia spp., Morganella)
Spectrul de actiune : coci gram pozitiv, coci gram negativ, bacili gram negativ, bacili
gram pozitiv, unii anaerobi; sunt antibiotice cu spectru ultra larg.
Pot fi utilizate in monoterapie, in infectii sistemice severe.
Tienamicina+Cilastatin (Tienam):
Inactiva pe SAMR, Pseudomonas aeruginosa
Doza:
7

15-25 mg/kgc/zi, i.v. la 8-12 ore la copil

2-4 g i.v. la adult; nu se recomanda in infectiile sistemului nervos central
Meropenem-Meronem :
Mai activi, decat anteriorul pe piocianic
Are o penetrare antibacteriana mai rapida si mai intensa
Este preferat in infectiile SNC
Doza : 30-40 mg/kgc/zi i.v.la 8 ore
Ertapenem:
Utilizat frecvent in infectiile severe abdominale, peritonite, pancreatite,
infectii cutanate si da parti moi
Doza: 1 g/zi i.v. la adult in priza unica
Alti reprezentanti ai seriei: Panipenem, Doripenem, Feropenem.
MONOBACTAMI
Poseda un singur inel betalactamic.
Aztreonam spectru de activitate redusa : germeni gram negativ, inactiv pe coci
gram pozitiv. Penetreaza bine tisular si LCR. Utilizat in infectii urinare, genitale,
hepatobiliare, abdominale, osteoarticulare, sepsis, meningite.
MACROLIDELE

Primul reprezentant al seriei Eritromicina (1952)

Toate macrolidele actioneaza intracelular
Eritromicina bacteriostatica in doze mici, bacteriocida in doze mari
Spectru de actiune: coci si bacili gram pozitiv, aeobi si anaerobi, coci gram
negative
Bacili gram negativ Bordetella pertussis, Haemophilius influenzae,
Legionella, Helicobacter
Microbacterii atipice
Spirochete
Clamydia pneumoniae, ricketsii
Toxoplasma gondii.
De extractie naturala
Cu 12 atomi C
Cu 14 atomi C
Cu 15 atomi C
Cu 16 atomi C
Cu 17 atomi C

De semisinteza
Metilmicina
Eritromicina
Oleandomicina

Spiramicina
Josamicina
Lancacidina

Tabel IV Clasificarea macrolidelor

Erirtromicina: 30-50 mg/kgc/zi p.o.
Spiramicina: 50 mg/kgc/zi p.o.
Claritromicina: 250-500 mg/2x/zi p.o., i.v. (15 mg/kgc/zi)
8

Trioleandomicina
Roxitromicina
Claritromicina
Azitromicina
Rokitamicina
Miokacina

Azitromicina: 250-500 mg/zi la adult p.o., i.v. ; 10 mg/kgc/zi la copil p.o., i.v.
KETOLIDELE: reprezinta o noua clasa de antibiotice din familia macrolidelor.
Telitromicina: active pe streptococ, stafilococ, pneumococ, bacili gram negative,
Haemophilius, Moraxella, Bordetella, Legionella. Sunt utilizate in pneumonii
comunitare, sinuzite, angine, faringite.
SINERGISTINE: (Quinupristin+Dalfopristin=Sinercid): Antibiotice active pe
germeni gram pozitiv si gram negativ, aerobi si anaerobi (SAMR, pneumococi,
entreococi).
LINCOSAMODELE:
Mai active pe Bacteroides, penetreaza in os si articulatii, plamani, sinusuri,
cai biliare.
Indicate: in tratamentul osteomielitelor si osteoartritelor stafilocicice, si in
infectiile cu bacili gram negativ, anaerob pulmonare sau genitoabdominale-pelvine
Lincomicina :
30-40 mg/kgc/zi, 2-3x/zi i.v., i.m.
Clindamicina :
Derivat de semisinteza a Lincomicinei
Administrare orala (Dalacin), i.m, i.v.
Doza
15-40 mg/kgc/zi la copii
0,6-2,4 g/zi la adulti

Efecte adverse: colite secundare, ulceromembranoase cu Clostridium

dificile
GLICOPEPTIDELE :
Mecanism de actine : inhiba sinteza peretelui celular
Antibiotice bactericide
Spectru de actiune : stafilococ aureu patogen si epidermidis, inclusiv
tulpinele rezistente la meticilina, streptococi de grup B, enterococi,
pneumococi, germeni anaerobi gram pozitiv si negativ, Listeria
monocytogenes
Indicate in infectiile severe cu SAMR
Efexte adverse: nefrotoxicitate
Teicoplanina: 6 mg/kgc/zi prima zi 3mg/kgc/zi i.v.
Vancomicina: 10-40 mg/kgc/zi i.v. (penetrabilitate in LCR)
AMINOGLICOZIDELE
Bactericide, sunt utilizate in asociere cu alti agenti antibacterieni, in infectii
severe, cauzate de germeni aerobi, gram pozitiv si negativ
Administrare i.m., i.v.
Reactii adverse:ototoxicitate, nefrotoxicitate, blocada neuromusculara
Spectru larg: bacili gram negativ, coci gram pozitiv, microbacterii tipice,
atipice
1944

Streptomicina : 15 mg/kgc/zi i.m.

Neomicina
9

1963

1972
1975
1978
1980

Kanamicina
Gentamicina: 3-5 mg/kgc i.v., i.m./zi
Tobramicina: 2 mg/kgc/zi i.v.
Sisomicina
Dibekacina: 3 mg/kgc.zi i.v., i.m.
Amikacina: 5-7-15 mg/kgc/zi i.v., i.m.
Netilmicina: 4-7 mg/kgc/zi i.v., i.m.
Isepamicina: 8-15 mg/kgc/zi i.v., i.m.
5- Episisomicina
Sagamicina

Tabel V Aminoglicozide si anul descoperirii

ANTIBIOTICELE POLIPEPTIDE
Sunt antibiotice de extractie naturala, din bacterii di genul Bacillus:
poliminele B si E, Bacitracina, Tirotricina
Antibiotice bactericide nu se absorb din intestin, prezinta actiune locala
toxicitate renala
Colimicina (Colistina, Polimixina E) :
Cel mai putin toxic
Administrare orala, i.v.
Doza : 100000-250000 U/kg/zi, recomandat in boala diareica acuta, cu
germeni sensibili (Shigella, Salmonella)
Administrat parenteral, este indicat in infectii urinare, genitale, sistemice,
meningite (activa pe Acinetobacter, Pseudomonas aeruginosa, enterococ)
CLORAMFENICOLII
Antibiotice bacteriostatice, mod de administrare oral, parenteral
(Cloramfenicolul, Tiamfenicolul)
Spectru de actiune: streptococi, grupele A, B si viridans, pneumococi,
gonococi, meningococi, Listeria, Salmonella, Shigella, Haemophilius, Vibrio
cholerae, ricketsioze
Penetrare in LCR utilizat in meningite, abcese cerebrale
Doza: 25-50 mg/kgc/zi
Efecte secundare: anemie hemolitica, aplastica, ireversibila si fatala
SULFAMIDELE
Preparate bacteriostatice
Spectru de actiune extinsa: Haemophilius, Shigella, Listeria, Pneumococ,
Pneumocystis
Efectele secundare : anemie aplastica, neutropenie, reactii alergice (sindrom
Stevens-Johnson)
Clotrimazolul (BISEPTOL):
Cuprinde Trimetoprim/Sulfametoxazol
Administrare orala, parenterala
Doza: 4-6 mg 2x/zi
Pirimetamina+Sulfadoxina=Fansidar:
folosit
in
tratamentul
malariei,
toxoplasmozei
10

FLUROCHINOLONELE
1962 Acidul nalidixic
Antibiotice bactericide
Spectru de actiune: coci gram pozitiv (stafilococi, enterococi), gram negativ
(Neisseria spp.), enterobacteriacee, bacili gram negativ, inclusive
Pseudomonas aeruginosa, microbacterii, mycoplasme, clamydii
Administrare orala, parenterala
Eliminare urinara, biliara
Efecte secundare: sunt contraindicate la copii hematologice, nervoase,
hepatice

Norfloxacina: 800 mg/zi p.o.

Pefloxacina: 800 mg/zi p.o.
Ciprofloxacina: 800 mg/zi p.o.;
400-600 mg/zi i.v.
Ofloxacina: 400-800 mg/zi p.o.

Lomefloxacina: 400-800 mg/zi p.o.

Sparfloxacina
Gatifloxacina: 400 mg/zi p.o.
Levofloxacina: 500-1000 mg/zi p.o., i.v.
Moxifloxacina: 400 mg/zi p.o., i.v.

Tabel VI Florochinolone noi

BENZIMIDAZOLI Metronidazolul
Spectru de actiune: anaerob, gram pozitiv si negativ
Efect bactericid
Mod de administrare : oral, parenteral
Indicatii : parazitoze, tetanos, Helicobacter Pylori, colita ulceroasa, chirurgia
colonului
Doza : 50 mg/kgc/zi 3x/zi
CICLINELE
Sunt antibiotice bacteriostatice, dar pot fi bactericide in anumite situatii
Active pe coci gram pozitiv, coci gram negative, bacilli gram pozitiv, bacili
gram negativ
Contraindicatie in sarcina, alaptare, copii, pacienti cu insuficienta renala
Tertaciclina: 25-30 mg/zi p.o., i.v.
Doxiciclina: 200 mg/zi p.o., i.v.
Minociclina: 200 mg/zi p.o., i.v.
Tigecylina (Tygacil): activ pa SAMR
OXAZOLIDINONE
Sunt antibiotice bacteriostatice
Active pe: coci gram pozitiv aerobi, inclusiv SAMR, enterococ fecal, bacili
gram pozitiv; indicate in infectii severe, pneumonii nozocomiale, infectii de
parti moi, neuroinfectii, etc.
Linezolid: 1,2 g/zi i.vi., p.o., la 12 ore
ANTIFUNGICE
Fungicide, fungistatice
Antifungice sistemice, locale
11

Clasa de antifungice
1, Poliene
Amfotercina B
Amfotercina B liposomala
Nistatina
2, Azoli
Ketoconazol
Miconazol
Fluoconazol
Intraconazol
Voriconazol
Posaconazol
3, Alilamine
Terbinafina
4, Flucitoza
5, Griseofulvina
6, Echinocandine
Anidulafungin
Caspofungin
Micafungin

Mecanism de actiune
Fungistatice
Fungicide la doze mari

Blocheaza sinteza ergosterului

Fungicid
Inhiba sinteza acizilor nucleici
Inhiba sinteza acizilor nucleici si
mitozele
Blocheaza sinteza 1,2 beta-glucan cu
dezorganizare de peretele celular fungic

Tabel VII Antifungice clasificare

Indicatii: infectii sistemice cu Cryptococcus, candidoze severe (Amfotericina B,
Fluconazol), aspergiloza invaziva, fusarioza, infectii invazive cu tulpini de Candida
nonalbicans (Voriconazol, Caspofungin), stomatite (Nistatin).
Efecte adverse: hepatotoxicitate, nefrotoxicitate, fotosensibilizare, hipotensiune
arteriala, tulburari digestive.
AGENTI ANTIHERPETICI
Aciclovir: 10-40 mg/kgc/zi p.o., i.v., indicat un encefalita herpetica, herpesul
neonatal, infectii cu VVZ sau HSV, herpes genital
Valaciclovir: 0,5 g 2x/zi p.o., indicat in herpes zoster, infectii genitale cu
HSV
Famaciclovir: 0,5 g 3x/zi p.o., indicat pe susele acyclovir rezistente
Glaciclovir: 2x5 mg/kgc/zi p.o. sau intravitros utilizat in terapia sau
profilaxia infectiei cu CMV. Reactii adverse : meduloxicitate,
hapatotoxicitate, nefrotoxicitate, cefalee, convulsii
Valganciclovir: 900x2 mg/zi p.o. utilizat in terapia sau profilaxia infectiei cu
CMV
Foscarnet: 2x90 mg/kgc/zi p.o. utilizat in infectia CMV si cea cu herpes
virusuri
Cidofovir :5 mg/kgc i.v., utilizat in infectia CMV, la pacientii HIV si in
papilomatoza
AGENTI ANTIVIRALI
12

Agentii antigripali suprima replicarea virala

Amantadina, Rimantadina: 100 mgx2/zi p.o. Efecte adverse : cofuzie,
agitatie, tulburari de somn.
Zanamivirul (Relanza): 10 mgx2/zi, 5 zile. Se utilizeaza in decurs de 30 ore
de la debutul simptomelor gripale, activ pe virulsul gripal A,B
Oseltamivir (Tamiflu): 75 mgx2/zi p.o., 5 zile, inhibitor al neuraminidazei,
activ pe virusul gripal A, B.

13