1.

Introducere
Catina este o resursa naturala a regiunilor muntoase in special din China si Rusia.
Este un arbust intalnit adesea si in tara noastra. Arbust spinos, cu fructe de la galben la rosu,
creste pe sol nisipos si la altitudini ce pot atinge 4500-5000 m. Poate fi aclimatizata si in
zone mai putin inalte. Catina a fost intensiv plantata in nordul Chinei, dar si alte tari pentru
prevenirea eroziunii solului, dar si pentru beneficiile ei medicinale. Astfel Canada a investit
in plantarea catinei aduse din Siberia in 1930, sperand in dezvoltarea unei piete de desfacere.
In America este folosita adesea si ca arbore ornamental.
Contine la 100 g de fructe proaspete:
- 400-1500 mg de vitamina C, continut superior celui din capsuni, kiwi, portocale;
- pana la 180 mg vitamina E;
- aproximativ 30-40 g de caroteinoizi, inclusiv beta caroten, licopen care dau fructelor
culoarea galben-roscat.
Bogata si in acizi grasi nesaturati (linoleic si linolenic) cu rol trofic. Vitaminele B 1, B
2, PP, F, provitamina D se regasesc in compozitia fructelor de catina. La fel si mineralele
calciu fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, fier.
Fructele se pot recolta din august pana la primul inghet si se folosesc pentru
prepararea ceaiurilor, siropurilor, marmeladelor, gemurilor, dulceturilor.
Catina aduce un aport important de vitamine, antiinflamator gastric, antiinflamator
pulmonar eficient. Are efecte antioxidante si antitumorale.
Poate fi administrata inclusiv copiilor cu apetit scazut. Eficienta in astenie fizica si
psihica. Datorita efectului anticoagulant si antiaterosclerotic este indicata in afectiuni
cardiovasculare, in special hipertensiune arteriala, ateroscleroza, sindrom Raynaud,
arteriopatie obliteranta.
Folosit extern uleiul de catina are efect de regenerare a tesuturilor datorita vitaminelor
A si E. Eficient in cazul arsurilor, dermatozelor, degeraturilor. Extractele de catina
sunt adesea folosite in industria cosmetica.
Si afectiunile oculare pot fi tratate cu preparate farmaceutice pe baza de extract de
catina. Alte afectiuni tratate cu ulei de catina sunt cele ginecologice - eroziunile cervicale.
Procesul tehnologic al siropurilor este diferit in functie de metoda conservarii(la
rece,la cald sau prin congelare).Pentru extragerea sucului din fructe se foloseste metoda
presarii,centrifugarii si difuziei,cea mai utilizata la noi fiind metoda presarii.Inainte de a
extrage sucul,fructele trebuie foarte bine spalate si sortate si exemplarele necoapte sau atacate
de mucegai.Razuirea fructelor(mai ales la semintoase) se face cu scopul maririi randamentului
de suc extras;operatia se executa in razuitoare mecanice cu piese din inox.Difuzia se aplica in
cazul fructelor cu pulpa moale.Dupa spalare si indepartarea coditelor sau a frunzelor,fructele
sunt supuse procesului de difuzie,randamentul de extractie a sucului,in acest caz ajunge la 9095% fata de 60-70% cat se realizeaza prin presare.Ca medii de extractie,in cazul difuziei,se
folosesc apa rece,apa calda(65-70C)sau aburul,in functie de calitatea sucului,mai aromat sau
mai intens colorat.
Procesul de presare si randamentul in suc depind de:
-suculenta materiei prime
-grosimea stratului de fructe supuse presarii
-consistenta si structura stratului de presare(se preseaza mai bine fructele cu o
consistenta elastica care nu se distrug prin presare si care isi pastreaza structura capilara)
-variatia in timp a presiunii(cresterea presiunii trebuie facuta treptat,se foloseste
presarea intermitenta)
-prelucrarea initiala a fructelor,incalzirea fructelor inainte de presare la 70-75C duce
la cresterea randamentului in suc,cu rezultate bune se foloseste macerarea enzimatica a pulpei
cu ajutorul preparatelor enzimatice pectolitice,timp de 3-7 ore si la temperatura de 20-40C.
3

Limpezirea siropurilor de fructe este necesara deoarece prin presare se obtin suspensii
cu cantitati diferita de impuritati.Limpezirea sucurilor se realizeaza prin mai multe
procedee:autolimpezire,cleire,cu bentonite,centrifugare,cu ajutorul enzimelor etc.
Autolimpezirea sucurilor se realizeaza dupa o durata de timp,suspensiile se
depun,dupa care,produsul este decantat,filtrat si imbuteliat pentru consum.Se practica doua
variante de autolimpezire:
-la rece,cand dupa presare,sucul se trece in recipiente mari,unde se tine oanumita
perioada de timp,la temperatura scazuta
-prin pasteurizare(la cald),cand sucurile sunt pasteurizate(60-70C) si sunt trecute in
vase mari pastrat in conditii aseptice,iar dupa sedimentarea impuritatilor se face filtrarea.
Limpezirea prin centrifugare este rapida,prin acest procedeu se indeparteaza atat
suspensiile din suc,cat si unele micoorganisme.Sub actiunea fortei centrifuge are loc
limpezirea,fara a se reduce vascozitatea sucului,deoarece substantele coloidale nu se depun.Se
folosesc masini centrifuge de doua tipuri:cu camere concentrice care realizeaza o buna
separare,dar evacuarea sedimentului se face manual;cu talere,care asigura o buna limpezire,iar
eliminarea reziduului se face prin spalare,periodic continuu.Se recomanda limpezirea prin
centrifugare in urmatoarele cazuri:
-inainte de pasteurizarea sucurilor in vederea depozitarii pentru lunga durata
-inaintea filtrarii sucurilor,ceea ce duce la o mai buna functionare a filtrelor
-pentru separarea sucului ramas in sedimentele obtinute la decantare etc.
Limpezirea enzimatica se realizeaza cu ajutorul preparatelor enzimatice,care contin
enzime pectolitice.Enzimele pectolitice duc la limpezirea sucurilor in timp de cateva ore,fata
de cateva zile sau luni,necesare pentru autolimpezire.
Tratarea sucurilor cu extracte enzimatice se face:
-la cald,temperatura sucului fiiind de 45-48C(temperatura optima pentru enzimele
pectolitice),iar durata de 2-3 ore;
-la rece,temperatura sucului fiind de 12-15C,iar durata de 6-12 ore
Limpezirea enzimatica se recomanda in urmatoarele situatii:pentru sucuri bogate in substante
pectice(mere,cocaze negre,rosii),pentru toate sucurile care urmeaza procesul de concentrare,in
vederea reducerii vascozitatii si evitarii fenomenului de gelificare.
Filtrarea sucurilor-desi sunt supuse limpezirii,sucurile nu devin limpezi decat dupa
filtrare.Prin filtrare se asigura transparenta si o stabilitate de pastrare mult mai buna.
Umplerea recipientelor-in mod obisnuit,sucurile de fructe se imbuteliaza in ambalaje din
diferite materiale(sticla,hartie,plastic etc.),in vederea consumului.

2. SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A SIROPULUI DIN CATINA

(SUCURI NATURALE CONCENTRATE)

CATINA

SPALARE-SORTARE
RAZUIRE

DIFUZIE
EXTRACTIE

CENTRIFUGARE

DEZACIDULARE

DEPECTINIZARE

LIMPEZIRE(filtrare)

INACTIVAREA ENZIMELOR PRIN PASTEURIZARE

SIROP
CONCENTRARE

FILTRARE

AMBALARE

DEPOZITARE

3. Tipuri de pasteurizari
Dupa modul in care se prezinta produsul,pasteurizarea se poate realiza in vrac sau
cu ambalarea initiala a materiei prime in diferite tipuri de ambalaje(metalice,sticla,materiale
plastice etc.)
In raport cu temperatura de lucru exista:
-pasteurizare joasa-30 de minute la 65C
-pasteurizare inalta-1-2 minute la 80-90C
-pasteurizare in strat subtire-1-2 secunde la 91-95C
Dupa durata de mentinere la temperatura de pateurizare aceasta poate fi:
-pasteurizare de lunga durata
-pasteurizare medie
-pasteurizare instantanee
Pasteurizarea de lunga durata se caracterizeaza prin faptul ca operatia se realizeaza la
temperaturi scazute,putin superioare temperaturii de 60C.In acest caz,efectul de pasteurizare
in perioada de incalzire si de racire este neglijabil,putandu-se vorbi de pasteurizare numai prin
mentinerea produsului la temperatura de pasteurizare Tp,iar timpul de mentinere la acea
temperatura fiind tm.Acest gen de pasteurizare in unele cazuri este dictat de natura
produsului,iar in altele de tehnologia de fabricatie si conditiile de dirijare a procesului
tehnologic.Pasteurizarea medie se caracterizeaza prin faptul ca operatia se realizeaza atat in
perioada de incalzire si racire,cat si intr-o perioada de mentinere la temperatura de
pasteurizare,perioada care insa nu depaseste cateva minute.Temperatura de pasteurizare si
durata de mentinere sunt determinate de caracteristicile produsului.Procedeul de lucru pentru
realizarea operatiei de pasteurizare medie poate fi cu produsul sub forma de vrac,sau este
ambalat in recipiente(din sticla,hartie cerata,plastic etc.).
Operatia de pasteurizare a produselor in vrac se realizeaza prin intermediul unui
schimbator de caldura de tipul cu placi si care se compune din urmatoarele zone:
-preincalzirea si incalzirea(zona I si II) de la 10C la aproximativ 60C prin preracirea
produsului pasteurizat
-incalzirea produsului(zona III),pana la temperatura de pasteurizare de 70-75C,cu
agent termic(apa incalzita la 75-85C)
-mentinerea produsului la temperatura de pasteurizare(zona IV),cu aport de energie
termica
-racirea si racirea finala a produsului(zonele V si VI) cu agent frigorific(etilen
glycol,saramura de calciu etc.),a carui temperatura la intrarea in schimbatoare de pana
la -10C.

Pasteurizarea instantanee a produselor se realizeaza in timpul incalzirii si racirii de la

temperatura cu actiune letala pana la cea de pasteurizare si de la aceasta pana la temperatura
cu actiune letala,fara sa mai existe o durata de mentinere la temperatura maxima.Pasteurizarea
instantanee are drept scop sa distruga in cea mai mare parte formele sporulate ale
microorganismelor si fara sa modifice prea mult calitatile organoleptice ale produsului
tratat.Aceasta se realizeaza prin aducerea produsului,instantaneu,la temperaturi apropiate de
100C si racire brusca.Operatia mai poarta denumirea de ultrapasteurizare sau
uperizare.Procedeul initial prevedea ca incalzirea brusca sa se realizeze prin injectie de
abur,care,pe langa ridicarea temperaturii,sa determine si un efect ultrasonic care sa contribuie
la distrugerea microorganismelor.Ulterior,s-a costatat ca se pot obtine efectele de distrugere a
microorganismelor chiar fara efectul ultrasonic si s-a renuntat la injectia directa de abur.Daca
racirea brusca se realizeaza prin efect de detenta,coborandu-se temperatura de fierbere a
produsului la 40-70C,cum se petrece in unele instalatii,in faza de racire se produce un
fenomen de autoevaporare ceea ce determina o concentrare a produselor.
Pasteurizarea unor produse neambalate prin procedeul de incalzire instantanee se
realizeaza cu instalatii speciale prin injectarea de abur

Racirea produselor pasteurizate se efectueaza intr-o treapta sau doua prin pulverizare,in
vase racordate la instalatii de vid.Concomitent cu racirea se realizeaza si concentrarea
produselor pasteurizate.De remarcat ca,in toate cazurile,racirea se conduce pana la
temperatura fazei tehnologice urmatoare sau,cand aceasta nu exista,pana la temperatura de
depozitare.Prin procedeele de pasteurizare amintite se realizeaza numai distrugerea formelor
vegetative ale microorganismelor si,indiferent care ar fi produsul supus
pasteurizarii,temperatura de pasteurizare nu depaseste 95-98C.
Pasteurizarea produselor ambalate se poate realiza prin mai multe procedee folosind
instalatii tunel,rotative sau hidrostatice.Instalatia folosita in mod current in industria
conservelor de legume si fructe este cea de tip tunel.Sistemul de incalzire si racire a
produselor ambalate depinde de natura recipientelor.Pentru produsele ambalate in cutii
metalice,incalzirea si racirea se realizeaza intr-o singura faza.In situatia produselor ambulate
in recipiente din sticla trebuie sa se tina cont de rezistenta la soc termic a ambalajului.De
aceea,incalzirea si racirea se realizeaza treptat,pe zone,avand un salt maxim de temperature de
25-33C.Aceasta determina ca pasteurizatorul sa fie prevazut cu 5-7 trepte.
Incalzirea si racirea ambalajelor se realizeaza prin pulverizarea cu apa aflata la
diferite temperaturi.Incalzirea si mentinerea la temperatura de pasteurizare a apei se realizeaza
cu schimbatoare de caldura sau prin injectarea de abur.Viteza benzii transportoare si lungimea
zonelor de lucru ale instalatiei de pasteurizare se stabilesc in functie de natura produselor care
se trateaza termic si de forma si de marimea ambalajelor,astfel incat in centrul termic al
recipientelor sa se asigure temperatura si durata de pasteurizare.

3.1. Utilaje si instalatii pentru pasteurizare

Instalatiiile utilizate pentru pasteurizare,in general,se deosebesc intre ele datorita
catorava conditii de lucru:
-dupa tipul de utilaj si modul in care se realizeaza transferul de caldura in acestea;
-dupa modul in care se realizeaza economia de energie termica pentru incalzire si de
agent termic pentru racire;
-dupa temperatura la care se realizeaza efectul de pasteurizare(in domeniul
temperaturilor normale de pasteurizare in domeniul uperizarii)
-dupa conditiile tehnologice care se impun realizarii pasteurizarii si in special daca
aceasta este o operatie de sine statatoare sau este continuata de alta faza tehnologica
-dupa modul in care este supus pasteurizarii produsul(in vrac sau ambalat)
Bazele teoretice ale pasteurizarii-de distrugere termica a formelor vegetative ale
microorganismelor-sunt determinate de relatia temperatura-timp.Distrugerea termica se
realizeaza deasupra unei valori a temperaturii-considerata du actiune letala-fiind,de
obicei,60C.In realitate,efectul de distrugere cu actiune mai mica incepe imediat ce s-a deposit
zona de temperature optima de dezvoltare.
De asemenea,se considera ca se continua actiunea de distrugere si de la temperatura
de pasteurizare in perioada de racire,pana la temperatura cu actiune letala.In special,in cazul
siropurilor de fructe s-au facut o serie de cercetari pentru urmarirea conditiilor optime de
realizare atat sub aspectul distrugerii microflorei,cat si al evitarii modificarilor fizico-chimice
ale acestora,incercand sa se puna o baza teoretica a pasteurizarii.Se considera ca exista o zona
in care se poate alege regimul de pasteurizare care sa asigure distrugerea totala a bacteriilor
patogene,fara sa se modifice prea mult proprietatile fizico-chimice ale produselor supuse
tratamentului termic.
Utilajele utilizate pentru realizarea tratamentelor termice de stabilizare
microbiologica trebuie sa asigure incalzirea produsului la temperatura tratamentului
termic,mentinerea lui la aceasta temperatura si racirea pana la temperatura de depozitare sau
temperatura necesara pentru urmatoarea faza tehnologica.
Ele sunt de costructie foarte diversa,cele mai multe incadrandu-se in clasa
schimbatoarelor de caldura.In functie de tempertaura de lucru,ele se impart in pasteurizatoare
si sterilizatoare.Pasteurizatorele lucreaza,in general,la presiune atmosferica pentru a asigura
9

temperaturi de lucru sub 100C,pe cand sterilizatoarele pot lucra la presiune atmosferica sau la
suprapresiune,pentru a asigura temperaturi de lucru egale sau mai mari de 100C.Din acest
motiv sterilizatoarele sunt prevazute cu echipamente mai complexe.In raport cu regimul de
functionare se disting instalatii cu functionare discontinua,cum sunt,de exemplu,vanele da
pasteurizare,autoclavele si instalatiile cu functionare continua,asa cum sunt majoritatea
instalatiilor de pasteurizare.
In functie de modul cum se prezinta produsul supus tratamentului
termic,instalatiile se pot grupa in instalatii pentru tratamente termice de stabilizare a
produselor in vrac si instalatii pentru tratamente termice de stabilizare a produselor ambulate
in recipiente.Ca agent termic se foloseste apa calda,aburul,aerul cald,incalzirea directa la
flacara sau incalzirea cu microunde.Cele mai utilizate sunt primele doua.Ca medii de
racire,cele mai utilizate sunt:apa,apa racita,glicolul,amoniacul sau saramura.
3.2. Instalatii pentru pasteurizarea produselor in vrac
Indiferent daca ele realizeaza un tratament termic de pasteurizare sau de
sterilizare,exista doua tipuri de baza de instalatii cu actiune indirecta si instalatii cu actiune
directa.
Instalatiile cu actiune directa pot fi cu injectie de abur sau cu infuzie de abur,dupa cum
aburul este injectat in produs sau produsul este injectat in abur.Singura conditie care se
impune produsului pentru a putea fi supus unui tratament termic de stabilizare in vrac,este ca
el sa fie pompabil.In aceasta categorie se incadreaza produsele lichide ca: laptele, smantana,
vinul, berea, sucurile de fructe, precum si produsele vascoase sau cele cu continut de particule
mici ca: nectarurile, sosurile, cremele, deserturile.
Instalatii cu sistem de incalzire indirect
3.3. Instalatii de pasteurizare tip vana
In industria alimentara se folosesc, pe scara larga, vanele paralele (Fig-I a). In aceste
vane,discurile sunt presate pe corp cu o pana de impingere situata central. Aceste vane se fac
din fonta, pentru presiunea conventionala pana la 10 bari, in doua variante : cu inele de bronz
1 si 2 pentru apa si fara inele, pentru gaz.
In comparatie cu ventilele, vanele prezinta urmatoarele avantaje :
- Opun o rezistenta mai mica mediului care circula ;
- Mediul poate circula in ambele sensuri ;
- Nu pre4zinta pericol din punct de vedere al socurilor hidraulice ;
- Au inaltime mai mica, ca dezavantaje, mentionam;
- Suprafetele de etansare sunt greu accesibile pentru rectificarea, ceea ce face ca
reparatia lor sa fie dificila ;
- In timpul deplasarii lor, suprafetele de etansare ale discurilor se freaca pe suprafetele
de etansare ale corpului si provoaca o uzura rapida a acestora ;
- La o temperatura inalta a mediului, dilatarea diferita a pieselor poate provoca
blocarea lor ;
- Vanele nu pot fi folosite pentru lichide care au substante solide in suspensie. Vanele
se fac cu axele cu filet exterior sau interior. Axele cu filet exterior sunt mai sigure si de aceea
se folosesc mai frecvent. Vanele se monteaza, de obicei, pe conductele de gaze si de aburi de
diametre mari, pe conductele de aer comprimat si pe conductele de apa, pe conductele care
transporta medii fara sedimente si pe conductele de vid, pe diametrul mare. Se construiesc
vane cu doua pene de distantare 1 si 2, montate pe aceeasi axa verticala. Asemenea vane se
folosesc, de obicei, de conductele de apa.
10

Pasteurizarea in vana a produselor lichide se mai utilizeaza doar pentru capacitate mici
de productie si se caracterizeza printr-o functionare discontinua.Transferul de caldura este
slab,motiv pentru care diferenta de temperature intre mediul de incalzire si produs trebuie sa
fie mare.Pentru a limita efectele posibile ale supraincalzirii,regimul de pasteurizare folosit
este LTLT (low temperature-long time).Pentru lapte,de exemplu,regimul este de 63C cu o
durata de mentinere de 30 de minute.In general,vanele de pasteurizare sunt prevazute cu
manta sau serpentine,agitator,dispositive de masurare si de inregistrare e
temperaturii,controller si valva de control.Reglarea temperaturii de pasteurizare in jurul
valorii fixate se realizeaza prin reglarea fluxului mediului de incalzire/racire prin valva de
control situate in manta sau in serpentine.
Pentru unele produse ca,de exemplu,smantana,se prefera vanele cu serpentine rotative
sau agitatoarele mari cu turatie mica pentru a evita supraagitarea si posibila batere a
smantanii.Pentru amestecul de inghetata si de iaurt se utilizeaza un sistem dublu de agitare
prin suplimentarea cu un agitator tip turbina,cu vitaza mare,pentru prepararea mixului in
vana,inaintea pasteurizarii.Pentru continuitatea procesului tehnologic se utilizeaza doua vane
de pasteurizare succesive,sistemul fiind cunoscut sub denumirea de flip-flop.
11

3.4. Instalatii de pasteurizare cu schimbatoare de caldura cu placi

Pasteurizatoarele cu placi se compun dintr-o serie de placi din otel inoxidabil ondulate
prin stantare. Prin canalele de pe o parte a fiecarei placi circula sirop iar pe cealalta agentul de
incalzire sau racire. Placile avand intre ele garnituri de cauciuc sunt astfel grupate incat
formeaza mai multe sectoare unul sau doua sectoare de recuperarea unui sector de
pasteurizare : un sector de mentinere la temperatura de pasteurizare, un sector de racire cu apa
si de racire profunda cu apa glaciala. Principalul avantaj al pasteurizatoarelor cu placi consta
in randamentul ridicat al schimbului termic ce se datoreste atit faptului ca lichidele circula in
strat subtire, cat si vitezei mari de circulatie. In aceste conditii timpul de mentinere a laptelui
la temperatura inalta este redus determinind modificari fizico-chimice minimale.
Totodata pasteurizatoarele cu placi permit pasteurizare in flux, asigurand capacitati de
productie mari (20000l /h). Toate operatiile sunt automatizate, inclusiv spalarea si dezinfectia.
In acest scop instalatile de pasteurizare sunt prevazute cu dispozitive care permit functionarea
si controlul automat al intregului proces de pasteurizare :
Termometre inregistratoare ;
- Dispozitiv de recirculare lapte insuficient pasteurizat si penuru reglarea automata a
temperaturii de pasteurizare ;
- Tablou comanda ;
- Dispozitiv de semnalizare optica si acustica.
In prezent,schimbatoarele de caldura intra in componenta instalatiilor de pasteurizare
in vrac.Principala lor caracteristica este posibilitatea de a genera un regim de curgere
turbulent,la valori mici ale lui Reynold,ceea ce are drept urmare coeficienti mari de transfer
de caldura,deci un flux de caldura imbunatatit.Un alt avantaj este posibilitatea recuperarii
caldurii prin incalzirea produsului netratat cu cel care a fost deja pasteurizat.Schimbatoarele
de caldura cu placi,moderne,lucreaza cu o eficienta regenerative de 90-93%.Pentru lichide cu
vascozitate redusa ca,de exemplu,lapte si sucuri,se poate ajunge chiar si pana la 94%.Aceasta
inseamna o reducere considerabila de agent de incalzire si de racire.Alte avantaje
sunt:aranjament compact,ceea ce permite ca la suprafete mari de transfer de caldura spatiul de
amplasare sa fie redus;stabilitate la presiune ridicata;rezistenta mare la coroziune;asamblare si
dezasamblare usoara;eficienta mare pentru spalarea CIP.In ultimul timp s-a constatat ca asa
numita regenerareprodus-produs,adica circulatia produsului nepasteurizat pe cealalta
12

fata,poate duce la riscul unei posibile scurgeri de la produsul nepasteurizat la cel

pasteurizat,cu contaminarea microbiologica a celui din urma.Aceasta a facut ca in Statele
Unite sa fie emisa o ordonanta referitoare la pasteurizarea laptelui (PMO-Pasteurizat Milk
Ordinance) care prevede ca la proiectarea instalatiilor de pasteurizare sa se asigure o presiune
pozitiva pe partea circulatiei produsului pasteurizat,astfel incat daca scurgerile au loc,ele sa fie
de la produsul pasteurizat la cel nepasteurizat.In general,un schimbator de caldura cu placi are
in componenta maimulte zone:zone de incalzire,zone de racire si zone de recuperare a
caldurii.Tipurile mai noi de schimbatoare de caldura cu placi sunt prevazute si cu zone pentru
prepararea apei calde cu ajutorul aburului,sau zone de regenerare a calduriiagent-agent.In
unele cazuri,racirea totala poate fi realizata doar prin regenerare,cum este cazul pasteurizarii
laptelui destinat obtinerii branzeturilor,care este racit la 28-30C,cu laptele crud cu
temperature de 5-7C,sau la pasteurizarea amestecului de iaurt-cand racirea la 42-45C se face
cu amestecul initial.Esta si cazul pasteurizarii si imbutelierii la cald a vinului si a berii.
Instalatiile de pasteurizare cu schimbatoare de caldura cu placi,realizeaza un
tratament termic HTST(high temperature-short time),cunoscut si sub denumirea de
pasteurizareflash.Regimul de lucru este continuu si se preteaza pentru pasteurizarea
laptelui,vinului,sucurilor de fructe si legume si a bauturilor racoritoare.

13

Bibliografie

1. C. Stan, Z. Hasci, I. Craciun EXPLOATAREA SI INTRETINEREA UTILAJELOR SIN

INSTALATIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICA, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995
2. Jianu TEHNOLOGII GENERALE, Volmul I, Ed. Agroprint, Timisoara, 2003
3. T.I. Trasca OPERATII, APARATE SI UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA, Ed. Agroprint,
Timisoara, 2003

4. Banu C., Manualul inginerului de industrie alimentar, vol II, Editura Tehnic, Bucureti,
1999
5. Danilevici C. Tehnologia procesrii fructelor i legumelor n industria conservelor,
Editura Valahia University Press, Trgovite,2006
6. Ioancea L.,Dinache P.,Popescu Gh.,Rotar I., Masini, utilaje si instalatii in industria
alimentara , Editura Ceres, Bucuresti,1986
***www.instalatii de pasteurizare.com

14