CUPRINS

Pag.
Capitolul 1. Noiuni generale despre funcii
Noiunea de funcie 3
Graficul unei funcii 7
Paritatea funciilor .8
Monotonia funciilor ..9
Valori extreme ale unei funcii. Funcie mrginit 10
Bijectivitate ..11
Inversabilitate ..12
Operaii cu funcii .. 13
Compunerea funciilor .. 14
Funcia de gradul I . 15
Bibliografie

FUNCII
DEFINIIE. NOTAIE.
DEFINIIE. Fie A i B dou mulimi nevide. Spunem c am definit o funcie pe
mulimea A cu valori n B dac printr-un procedeu oarecare facem ca fiecrui element
xA s-i corespund un singur element yB.
NOTAIE. O funcie definit pe A cu valori n B se noteaz f:AB (citim f definit pe
A cu valori n B).
Uneori o funcie se noteaz simbolic AB, xy=(x) (citim: de x), unde y este
imaginea elementului x din A prin funcia sau nc, valoarea funciei n x.
Elementul x se numete argument al funciei sau variabil independent

Mulimea A se numete domeniul de definiie a funciei .

B se numete mulimea n care funcia ia valori sau codomeniul
funciei .
Dac este o funcie de la A la B, atunci se mai spune c este o aplicaie de la A
la B.
De obicei funciile se noteaz cu litere mici , g, h,
Mulimea funciilor de la A la B se noteaz cu F (A, B).
A = domeniul de definiie;
B = codomeniul;
Legea f care leag cele dou mulimi.
1.
2.

MODURI DE A DEFINI O FUNCIE.

Indiferent de modul n care este definit o funcie trebuie precizate cele trei
elemente care o caracterizeaz: domeniul de definiie, codomeniul i legea de
coresponden.
1. FUNCII DEFINITE SINTETIC corespund acelor funcii f : A B pentru care se
indic fiecrui element x din A elementul y = f (x) din B.
Acest lucru se poate face fie cu ajutorul diagramei cu sgei, fie cu ajutorul
tabelului de valori sau printr-un tablou.
Acest mod de a defini o funcie se utilizeaz cnd A este o mulime finit.
EXEMPLE. 1) Fie f : {1, 2, 3} {a,b} definit prin f (1) = f (2) = a, f (3) = b.
n diagrama cu sgei sunt reprezentate mulimile prin diagrame, iar legea de
coresponden
prin sgei.
A
B
Faptul c fiecrui element x din A i corespunde un unic
Element y = f (x) din B nseamn pentru diagrama cu
sgei c
din fiecare element din A pleac o singur
sgeat.
Cum pentru elementele codomeniului nu avem nici o
exigen
nseamn c ntr-un astfel de element pot ajunge una,
mai multe
sgei sau niciuna.
Aceeai funcie o putem defini utiliznd tabelul de valori.
Acesta este format din dou linii. n prima linie se trec elemetele mulimii pe care
este definit funcia, iar n a doua linie valorile funciei n aceste elemente.
Pentru cazul analizat tabelul arat astfel:
x
y = f (x)

2) Funcia : {1, 2, 3, 4} {1, 2, 3, 4} definit prin (1) = 3, (2) = 1, (3) = 4, (4) =

2 poate fi reprezentat sub forma unui tablou unde n prima linie avem domeniul de
definiie,
=

iar n linia a doua sunt valorile funciei n punctele domeniului (3 este valoarea lui n
x = 1, 1 este valoarea lui n x = 2, etc.). O astfel de funcie se numete permutare
de gradul patru.
OBSERVAIE. Nu putem defini sintetic o funcie al crui domeniu de definiie are o
infinitate de elemente.
2. FUNCII DEFINITE ANALITIC. Funciile : A B definite cu ajutorul unei (unor)
formule sau a unor proprieti sunt funcii definite analitic. Corespondena leag
ntre ele elementul arbitrar x din A de imaginea sa (x).
4

EXEMPLE. 1) Fie funcia : R R, (x) = x2. Aceast funcie asociaz fiecrui

numr real x patratul lui, x2.
2) Funcia : Z Z, (x) =

x - 1, dac x este par

x + 1, dac x este impar,

este exemplu de funcie definit prin dou formule.

Funciile definite prin mai multe formule se numesc funcii multiforme.
OBSERVAIE. n cazul funciilor multiforme, fiecare formul este valabil pe o
anumit submulime a lui A i deci dou formule nu pot fi folosite pentru
determinarea imaginea unuia i aceluia element.
Cea mai frecvent reprezentare a unei funcii n matematic este printr-o formul. n
acest caz, elementele domeniului de definiie i ale domeniului valorilor nu pot fi
dect numere sau obiecte matematice pentru care s-au introdus reguli de calcul
corespunztoare.
De exemplu: y = 3x 2.
Cnd asupra domeniului de definiie nu s-au fcut ipoteze speciale, se
consider ca fcnd parte din acesta toate numerele reale, crora din formula
respectiv li se pune n coresponden o anumit valoare.
n cazul funciei y = 3x 2, domeniul de definiie este alctuit din mulimea numerelor
reale.
DEFINIIE. Fie : A B, g : C D dou funcii; , g sunt funcii egale ( = g) dac:
1) A = C (funciile au acelai domeniu de definiie),
2) B = D (funciile au acelai codomeniu) i
3) (x) = g(x), x A (punctual, funciile coincid).

IMAGINEA UNEI FUNCII. PREIMAGINEA UNEI FUNCII.

Fie : A B. Din definiia funciei, fiecrui element x A i se asociaz prin funcia
un unic element (x) B, numit imaginea lui x prin sau valoarea funciei n x.
DEFINIIE. Fie : A B, iar A A. Se numete imaginea lui A prin , notat cu (A),
submulimea lui B format din elementele care sunt imagini prin a cel puin unui element
din A.
Deci, (A) = {(x) x A} sau (A) = {y B x A astfel nct (x) = y}.

EXEMPLE. Considerm funcia : {1, 2, 3, 4}

{a,b,c,d} dat prin diagrama cu sgei.
Fie A = {1, 2, 3}.
Atunci (A) = {(1), (2), (3)} = {a,c}
A

DEFINIIE. Fie : A B. Se numete imagine a funciei , notat Im sau (A), partea lui
B constituit din toate imaginile elementelor lui A.
Deci, Im = V(A) = {(x) x A} sau Im = {y B x A astfel nct (x) = y}.
EXEMPLE. n funcia : {-1, 0, 1, 2} {a, b, c, d, e} definit cu ajutorul diagramei cu
sgei.
Atunci Im = {(-1), (0), (1), (2)} = {a, b, c} B.
DEFINIIE. Fie : A B. Se numete imaginea
reciproc a unei pri B a lui B, notat -1(B), submulimea
lui A format din acele elemente ale cror imagini prin
aparin lui B.
Deci, -1(B) = {x A (x) B}.

EXEMPLE. Se consider funcia : {-1, 0, 1, 2} {1, 2, 3} definit prin diagrama cu

sgei.
n acest caz, -1({1}) = {0}, deoarece (0) = 1;
-1({2}) = {-1, 1} pentru c (-1) = (1) = 2;
-1({1,2}) = {-1, 0, 1}, deoarece (-1) = 2, (0) = 1,
(1) = 2.
A

GRAFICUL UNEI FUNCII.

DEFINIIE. Fie o funcie : A B. Se numete graficul funciei mulimea de cupluri G
= {(x, (x)) x A} = {(x, y) x A, y = (x)}.
Se observ c G A x B.
EXEMPLE. 1) Fie funcia : A B, definit prin diagrama alturat.
Graficul funciei este mulimea
G = {(1, a), (2, a), (3, b)}.
AB
1)
Fie funcia numeric : A B definit prin tabelul
de valori.
x

-1

(x)

1
-2

n acest caz, graficul lui este

mulimea

0
G = {(-1, 2), (0, 3), (1, -2), (2, 0)}.

REPREZENTAREA GRAFIC A UNEI FUNCII NUMERICE.

Dac funcia : A B este o funcie numeric, atunci la produsul cartezian A x B
R x R, unui cuplu (x, y) din A x B i se poate asocia n planul n care se consider un
reper cartezian (planul cartezian) un punct M(x, y) (punctul M avnd coordonatele x,
y, componentele cuplului). Cum mulimea R x R se reprezint geometric prin planul
cartezian, se poate deduce c:
graficul funciei numerice se reprezint
geometric printr-o anumit submulime a planului. Aceast submulime a
planului se numete reprezentarea geometric a graficului funciei. Reprezentarea
grafic a unei funcii : A B este,
n general, o curb, numit curba reprezentativ a
funciei i notat C = {M (x, y) x A, y = (x)}.
Prin abuz de limbaj, n loc de reprezentarea
geometric a unei funcii vom spune simplu graficul
funciei .
EXEMPLE. Funcia : {-1, 0, 1} R, (x) = 2x
are graficul G = {(-1, -2), (0, 0), (1, 2)},
iar reprezentarea grafic este format din trei puncte:
A(-1, -2), O(0, 0), B(1, 2).

FUNCII PARE. FUNCII IMPARE.

DEFINIIE. D R se numete mulime simetric dac x D -x D
Fie : D R, D simetric
s.n. funcie par x D (-x) = (x)
s.n. funcie impar x D (-x) = -(x)
OBSERVAII. par Gf simetric fa de Oy
impar Gf simetric fa de O (originea axelor).

MONOTONIA FUNCIILOR.
Fie : A R, o funcie de variabil real i I A.
DEFINIIE.
Funcia este strict cresctoare pe I dac: Funcia este strict descresctoare pe I dac:
()x1, x2 I
x1 < x2

()x1, x2 I
(x1) < (x2)

x1 < x2

(x1) > (x2)

O funcie strict cresctoare pe I sau strict descresctoare pe I se numete

strict monoton pe I.
DEFINIIE.
Funcia este cresctoare pe I dac:
()x1, x2 I
x1 x2

(x1) (x2)

Funcia este descresctoare pe I dac:

()x1, x2 I
x1 x2

(x1) (x2)

O funcie cresctoare pe I sau descresctoare pe I se numete monoton pe I.

Dac este strict monoton (sau monoton) pe A (pe tot domeniul de definiie )
spunem simplu c funcia este strict mnoton (sau monoton) fr a mai indica
mulimea.
A studia monotonia unei funcii : A R revine la a preciza submulimile lui A pe
care este strict cresctoare (cresctoare) i submulimile lui A pe care este strict
descresctoare (descresctoare).
Pentru studiul monotoniei unei funcii numerice : A R, se utilizeaz raportul:
(x2) - (x1)
cu x1, x2 A, x1 x2, numit raportul de variaie
asociat
x2 - x1
funciei i numerelor x1, x2.
Diferena x2 x1 se numete variaia argumentului, iar diferena (x2) - (x1) se
numete variia funciei. Prin urmare raportul de variaie asociat lui i numerelor
x1, x2 este raportul dintre variaia funciei i variaia argumentului.
Are loc urmtoarea:
TEOREM. Fie : A R o funcie numeric i I A. Atunci:
este strict cresctoare (cresctoare) pe I (x2) - (x1) > ( ) 0, ()x1, x2 I
x2 - x1
x1 x2;
este strict descresctoare (descresctoare) pe I (x2) - (x1) < ( ) 0, ()x1, x2 I
x2 - x1
x1 x2;

VALORI EXTREME ALE UNEI FUNCII. FUNCIE MRGINIT.

Fie funcia numeric : A R, I A.
DEFINIIE. Dac exist x0 I astfel nct (x) (x0), x I, atunci (x0) se numete
maximul funciei pe mulimea I i scriem (x0) = max(x).
Punctul x0 pentru care se obine valoarea maxim a lui pe I se numete punct de maxim
pentru funcia pe I.(fig. 1)
Dac exist x1 I astfel nct (x) (x1), x I, atunci (x1) se numete minimul funciei
pe mulimea I i scriem (x1) = min(x).
Punctul x1 pentru care se obine valoarea minim a lui pe I se numete punct de minim
pentru funcia pe I.(fig. 2)

Fig. 1

Fig. 2

Valoarea maxim sau minim a lui pe I se numete valoarea extrem a funciei pe I.

Punctul x0 de maxim sau x1 de minim se numete punct de extrem pentru funcia
pe I.
EXEMPLE. Funcia definit prin tabelul de valori are valoarea maxim egal cu 8 i se
atinge pentru x = -6. Deci max = (-6)=
x
-6
-4
-1
0
1
2
= 8. Punctul x=-6 este punct de maxim
(x)
8
3
-1
-5
0
1
pentru funcie. Valoarea minim a
lui este egal cu 5 i se obine
pentru x = 0. Deci min = (0) = -5. Punctul x= 0 este punctul de minim al funciei. n
final, valorile extreme ale funciei sunt 5 i 8, iar punctele de extrem sunt 0 i
respectiv 6.
DEFINITIE. (MARGINIREA UNEI FUNCTII). O functie numerica : A R se numeste
marginit dac exist dou numere reale m, M a.. m M, xA.

Semnificaia geometric a unei funcii

mrgintite este aceea c graficul funciei este
cuprins ntre dreptele orizontale y = m, y = M.
(fig. 3)

Fig. 3
10

BIJECTIVITATE
FUNCTIA INJECTIVA
DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie injectiva ( sau simplu injectie)
daca orice element din B este imaginea prin a cel mult unui element din A, ceea ce-I
echivalent cu faptul ca pentru orice y B ecuatia (x) = y are cel mult o solutie x A.
Altfel spus, functia este injective daca si numai daca doua elemente diferite oarecare din
A au imagini diferite in B prin , adica
x1, x2 A

este injectiva

(x1) (x2)

x1 = x2
fix1,utilizata
x2 A pentru a proba ca o functie este injective.
Aceasta ultima echivalenta va
: Adiagrama
B este cu
injectiva
x1 daca
= x2 in fiecare element al codomeniului
Pe
sagetio functie este injective
(x
)
=
(x
)
1
2
ajunge cel mult o sageata.
Utilizand graficul unei functii, se poate stabili daca functia este injective ducand prin
fiecare punct al codomeniului o paralela la axa Ox. Daca aceasta taie graficul in cel
mult un punct, functia este injective.
Pentru a arata ca o functie : A B nu este injective este sufficient sa aratam ca
exista doua elemente x1, x2 A, x1 x2 pntru care (x1) = (x2).
OBSERVAIE. este injectiva (X Y) = (X) - (Y), X,Y A
EXEMPLU. S se arate c funcia : R R, (x) = 3x este injectiv. Fie x1, x2 R
pentru care (x1)= (x2). Avem achivalena 3x1=3x2, deci x1=x2, de unde rezult c
este injectiv.

FUNCTIA SURJECTIVA
DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie surjectiva ( sau simplu surjectie), daca
orice element din B este imaginea prin a cel putin unui element din A, ceea ce-I echivalent
cu faptul ca pentru orice y b ecuatia (x) = y are cel putin o solutie x A.
Altfel spus, functia este surjectiva yB, xA astfel incat (x) = y.
Din ultima echivalenta se deduce ca:
: A

B este surjectiva (A) =B, adica Im = B.

Pe diagrama cu sageti o funtie este surjectiva daca la fiecare element din B ajunge cel
putin o sageata.
Graficul unei functii poate preciza daca functia este surjectiva. Daca orice paralela la
Ox dusa printr-un punct al codomeniului taie graficul in cel putin un punct.
O functie : A B nu este surjectiva daca exista y B astfel incat x A, (x) y.
EXEMPLU. Funcia : R R, (x) = 3x este surjectiv, deoarece y R, x R a..
(x) = y 3x= y x= y/3.

FUNCTIA BIJECTIVA
11

DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie bijectiva ( sau simplu biejctie), daca

este atat injective cat si surjectiva.
Altfel spus functia : A B este functie bijectiva y B, ! x A astfel incat(x) = y.
Simbolul ! Inseamna exista si este unic.
Pe diagrama cu sageti o functie este bijectiva daca in fiecare element al codomeniului
ajunge exact o sageata. Se mai spune despre functia bijectiva ca este o corespondenta
one to one (unu la unu).
O functie numerica data prin graficul sau este bijectiva daca orice paralela la axa Ox
dusa printr-un punct al codomeniului taie graficul in exact un punct.
EXEMPLU. Functia : R R , (x) = 3x este bijectiva.

INVERSABILITATE
FUNCTIA INVERSA
Daca : A B este bijectiva, atunci pentru orice element y B exista exact un element
x din A astfel incat (x) = y, ceea ce inseamna ca x = -1 (y) (adica preimaginea
elementului y este elementul x).
DEFINITIE. Fie : A B o functie bijectiva. Se numeste functie inversa a functiei , functia
g: B A, care asociaza fiecarui element y din B elementul unic x din A astfel incat (x) = y.
NOTAIE. Pentru functia g utilizam notatia -1 (citim f la minus unu). O functie care are
inversa se spune ca este invesabila. Functia se numeste functie directa, iar -1 functie inversa
(a lui ).

OBSERVAII. 1) Sa remarcam ca functia -1: B A exista daca : A B este

bijectiva.
2) Functia -1 are ca domeniu de definitie codomeniul functiei directe, iar drept
codomeniu, domeniul de definitie al functiei directe.
3) Daca este bijectiva, atunci -1 este bijectiva si avem (-1 ) -1 = .
4) Pentru a construi diagrama cu sageti a lui -1 , schimbam sensul sagetilor de pe
diagrama cu sageti a lui . (Se spune ca -1 actioneaza invers decat .) Schema de
functionare a lui si -1 este redata mai jos.

xA

By
5)
Nu conteaza cum se noteaza argumentul lui -1 . De
aceea, vom prefera pe x in locul lui y.

OPERATII CU FUNCTII
DEFINIIE. Fie A, B R. O functie : A B se numeste functie numerica sau functie
reala de variabila reala.
12

EXEMPLU. : Z R, (x) = 3x+1

DEFINIIE. 1) Functia +g : A R definita prin ( +g) (x) = (x) + g (x), x A, se
numeste suma dintre functia si functia g.
2) Functia g : A R definita prin ( g ) (x) = (x) g (x), x A, se numeste produsul
dintre functia si functia g.
3) Functia / g : A { x g (x) = 0 } R definita prin ( / g ) (x) = (x) / g (x), x A, g
(x) 0 se numeste catul dintre functia si functia g.
OBSERVAII. 1) Se defineste produdul dintre un numar real si o functie : A R,
ca fiind functia : A R, ( ) (x) = (x), x A.
2) Daca , g : A R,atunci definim diferenta dintre functia si functia g ca fiind functia
- g: A R, ( - g ) (x) = (x) g (x), x A. De fapt , diferenta - g este suma + (g), unde g = (-1) g.
EXEMPLU. Fie , g : R R, (x) = 3x+1, g(x) = -x +3. Atunci + g, - g, g : R R
prin ( + g )(x) = (x) + g(x) = 3x + 1 x +3 = 2x + 4. ( - g)(x) = (x) g(x) = 3x+1 x
3 = 4x 2. (g)(x) = (x)g(x) = (3x + 1)(-3 + 1) = -3x2+8x+3.
PROPRIETATI ALE ADUNARII FUNCTIILOR
Fie (A, R) multimea functiilor definite pe A cu valori in R.
urmatoarea:

Atunci are loc

TEOREM. Pentru operatia de adunare pe (A, R) au loc proprietatile:

1) ( +g) + h = + (g + h), , g, h (A, R) (adunarea functiilor este asociativa);
2) + g = g + , , g (A, R) (adunarea functiilor este comutativa);
3) exista functia 0 (A, R), 0(x) = 0, x A astfel incat + 0 = 0 + = , (A,
R) (0 se numeste functie nula si este element neutru pentru adunarea functiilor);
4) (A, R), (-) (A, R) astfel incat + (-) = (-) + = 0 ( orice functie are o
opusa (-)).
PROPRIETATI ALE INMULTIRII FUNCTIILOR
TEOREM . Pentru operatia de inmultire pe (A, R), au loc proprietatile:
( * g) * h = * (g * h), , g, h (A, R) (inmultirea functiilor este asociativa);
* g = g * , , g (A, R) (inmultirea functiilor este comutativa);
exista functia 1 (A, R), 1(x) = 1, x A astfel incat * 1 = 1 * = , (A, R) (1 se
numeste functia unitate pe multimea A ).
PROPOZIIE. Inmultirea este distributiva in raport cu adunarea pe (A, R), adica *(g+ h)
=g + h, , g, h (A, R).

13

COMPUNEREA FUNCIILOR
O alt operaie care se poate efectua asupra a dou funcii este cea de compunere. Fie
: A B, g : B C, dou funci cu urmtoarea particularitate: codomeniul lui este
egal cu domeniul lui g. Cu ajutorul acestor funcii se poate construi o alt funcie h : A
C. Funcia h astfel definit se noteaz g (citim g compus cu ) i reprezint
compunerea funciei g cu (n aceast ordine). Funcia go are domeniul lui (prima
funcie care acioneaz n aceast compunere) i codomeniul lui g (ultima care
acioneaz n compunere).
DEFINIIE. Fie A, B, C mulimi nevide i funciile : A B, g : B C. Se numete compusa
funciei g cu funcia (sau funcia compus din i g), considerat n aceast ordine, funcia
notat go , definit astfel: go : A C , (go)(x) = g((x)), x A.
OBSERVAII. 1) Funcia compus go a dou funcii , g nu poate fi definit dect
dac codomeniul lui coincide cu domeniul de definiie a lui g.
2) Dac : A B, g : B A, atunci are sens fog i gof. n general ns gof fog.
PROPRIETI ALE COMPUNERII FUNCIILOR.
1.
Asociativitatea
, g , h avem fo(goh) = (fog)oh
2.
Comutativitatea
, g a.. og go
3.
Element neutru
o funcie 1A a.. avem o1A = 1Ao = ; 1A : A A; 1A(x) = x (funcie
identic)
4.
Elemente simetrizabile
Nu toate funciile admit inverse!
Funcia invers: : A B, g : B C; g s.n inversa lui dac fog = 1B; go =
1A(notaie: g = -1)
Proprietti:
a)
g = -1 (go)(x) = x (og)(x) = x;
b)
-1((x)) = x x A
-1
( (x)) = x x B;
c)
inversabil injecie
TEOREMA. 1) Dac , g sunt funcii pare, atunci go este o funcie par (Compunerea a
dou funcii pare este o funcie par).
2) Dac i g sunt funcii impare, atunci go este funcie impar. (Compunearea a dou
funcii impare este o funcie impar).
3) Dac si g au paritti diferite, atunci go este o funcie par.
4) Dac i g au aceiai monotonie, atunci go este cresctoare. (Compunearea a dou funcii
de aceiai monotonie este o funcie cresctoare).
5) Dac i g au monotonii diferite, atunci go este descresctoare. (Compunerea a dou
funcii de monotonie diferit este o funcie descresctoare).
6) Dac i g sunt bijective, atunci go este bijectiv. (Compunerea a dou funcii bijective
este o funcie bijectiv).
Compunerea a doua funcii inversabile i g este o funcie inversabil.

14

FUNCIA DE GRADUL I
: R R, (x) = ax + b, a, b R
DEFINIIE. Funcia : R R, (x) = ax + b, a, b R se numete funcie afin.
Dac a 0, atunci se numete funcie de gradul nti de coeficieni a, b.
Dac a 0 i b = 0 atunci se numete funcie liniar ((x) = ax).
Pentru funcia de gradul nti, ax se numete termenul de gradul nti, iar b, termenul liber al
funciei.
Ecuaia ax + b = 0 se numete ecuaia ataat funciei .
MONOTONIA FUNCIEI DE GRADUL NTI
TEOREM. Funcia de gradul nti : R R, (x) = ax +b , a 0 este:
1) strict cresctoare daca a > 0
2)

strict descresctoare dac a < 0

OBSERVAII. 1. Semnul lui a precizeaz monotonia funciei de gradul nti.

2. Ecuaia y = ax + b reprezint o pant a 0 (o dreap oblig neparalel cu axa Ox
sau cu axa Oy).

a>0 funcia este strict cresctoare;

a<0 funcia este strict descresctoare .

SEMNUL FUNCIEI DE GRADUL NTI

TEOREM. Funcia de gradul nti : R R, (x) = ax + b, a 0 are zeroul x = -b/a, iar
semnul funciei este dat n tabelul de semn
x

(x)

-b/a
semn contrar lui a

acelai semn cu a

Numrul x = -b/a este rdcina ecuaiei ataate ax + b = 0.

Spunem c pn n rdcin, adic pentru x < -b/a, are semn contrar lui a, iar dincolo de
rdcin, adic pentru x > -b/a, are semnul lui a.

dac
x

a>0
-

b
a

f ( x ) - - - - - - - - - 0 ++++++

dac
x

a<0
-

b
a

f ( x ) ++++++0 - - - - - - - -

15

f
(
x
<
)
0
,
x

,
)

dac a>0 f ( x )= 0 , x = ;
a

b
f
(
x
)
>
0
,
x

(
, )

f
(
x
)
>
0
,
x

,
)

dac a<0 f ( x )= 0 , x = ;
a

b
f
(
x
<
)
0
,
x

(
, )

GRAFICUL FUNCIEI DE GRADUL NTI

Graficul funciei de gradul nti este o dreapt oblic de ecuaie y = ax + b. Pentru
trasarea unei drepte sunt necesare dou puncte care aparin graficului.
EXEMPLU:
a) f : R R, f(x)= -2x + 1;
b) g : R R, g(x)= 3x;
c) h : R R, h(x)= 3;
x
y= -2x + 1

0
1

2
-3

x
y= 3x

0
0

1
3

x
y= 4

0
3

1
3

16

Fig. a

Fig. b

Fig. c

Graficul functiei : R R, (x) = ax + b, a, b R este o dreapt

care nu trece prin origine si nu este paralel cu axa

Ox dac, a 0, b 0.

care trece prin originea O(0, 0), dac b = 0.

paralel cu axa Ox, dac a = 0, b 0 sau axa Ox,

dac a = 0, b = 0.
Numrul a se numeste panta (coeficientul unghiular) al dreptei graficul functiei de
forma : R R, (x) = ax + b, a, b R.
BIJECTIVITATEA I INVERSABILITATEA FUNCIEI DE GRADUL
COMPUNEREA FUNCIILOR DE GRADUL NTI.
TEOREM. 1) Funcia : R R, (x) = ax + b, a 0 este bijectiv.
2) Inversa funciei este funcia -1 : R R, -1(x) = (x-b)/a.
3) Dac g : R R, g(x) = cx + d, c 0, atunci go :RR, (go)(x) = acx + bc + d.
(Compunerea a dou funcii de gradul nti este o funcie de gradul nti).

NTI.

17

Bibliografie:
1.

Matematic, manual pentru clasa a-IX-a, profil

M1, M2, autor Mircea Ganga, Editura Mathpress

2000.
2.

Matematic,

manual

pentru

clasa

a-X-a

algebr, profil M1, autor Mircea Ganga, Editura

Mathpress 2001.

18