Sunteți pe pagina 1din 16

Decizie nr. 665 din 05/07/2007, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin.

(2) si (3) din Legea


nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 547 din
10/08/2007.
Ioan Vida presedinte
Nicolae Cochinescu- judecator
Aspazia Cojocaru- judecator
Kozsokar Gabor- judecator
Petre Ninosu- judecator
Ion Predescu- judecator
Serban Viorel Stanoiu judecator
Iuliana Nedelcu procuror
Ioana Marilena Chiorean magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/1999 privind
responsabilitatea ministeriala, republicata, exceptie ridicata de Adrian Nastase in Dosarul nr. 15.083/1/2006 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Sectia penala.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 28 iunie 2007, in prezenta aparatorului autorului exceptiei si a reprezentantului
Ministerului Public, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea
pentru data de 4 iulie 2007 si apoi pentru data de 5 iulie 2007.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 22 martie 2007, pronuntata in Dosarul nr. 15.083/1/2006, Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea
ministeriala.
Exceptia a fost ridicata de Adrian Nastase in cadrul solutionarii unei cauze penale privind savarsirea infractiunilor prevazute de art. 254 alin. 1
din Codul penal si de art. 13 si 131 din Legea nr. 78/2000.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru fapte savarsite pe
durata mandatului si in exercitiul functiei a fost reglementata in cap. III al Legii nr. 115/1999 in forma anterioara republicarii din 2002 -,
instituindu-se un regim juridic special demnitarilor guvernamentali, partial distinct de cel reglementat prin Codul de procedura penala.
Mai arata ca dispozitia criticata in redactarea initiala a fost supusa examinarii Curtii Constitutionale, care, prin Decizia nr. 93/1999, a
declarat ca aceasta este constitutionala, si invoca totodata puncte de vedere exprimate in literatura de specialitate.
Modificarea dispozitiilor criticate prin Legea nr. 90/2005 (in sensul ca urmarirea penala a fostilor membri ai Guvernului se va face potrivit
regulilor de drept comun) contravine prevederilor art. 109 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora legiuitorul poate reglementa, in domeniul
responsabilitatii ministeriale, numai cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului, deci norme de drept substantial.
Nicidecum nu poate sa modifice regimul procesual penal special intr-un regim de drept comun, in raport cu un element in personam, si anume
incetarea functiei de membru al Guvernului.
De asemenea, autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile criticate contravin principiului neretroactivitatii legii si
principiului egalitatii in fata legii, deoarece instituie un regim discriminatoriu ministrilor al caror mandat a incetat.
Astfel, in timp ce pentru un anumit tip de fapte penale comise in exercitarea mandatului, ministrii in functie raspund conform unei proceduri
speciale Legea nr. 115/1999, ministrii ale caror mandate au incetat raspund conform procedurii dreptului comun Codul de procedura penala.
Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia penala si-a exprimat opinia in sensul ca instituirea unei proceduri pentru tragerea la raspundere penala
a ministrilor in functie si a fostilor ministri pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor constituie un atribut al puterii legiuitoare.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintele Senatului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, pentru urmatoarele motive:
a) dispozitiile criticate contravin prevederilor art. 109 alin. (2) si (3) din Constitutie, deoarece, pe de-o parte, nu instituie o masura de protectie a
mandatului exercitat de membrii Guvernului, inlaturand astfel caracterul obiectiv al unei garantii constitutionale de ordin procedural, si, pe de
alta parte, modifica regimul procesual penal special intr-un regim de drept comun, in functie de calitatea subiectului activ de membru al
Guvernului;
b) dispozitiile criticate contravin principiului egalitatii in drepturi, prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece instituie un regim
discriminatoriu pentru ministrii al caror mandat a incetat;
c) dispozitiile criticate contravin si jurisprudentei Curtii Constitutionale, potrivit careia masura de ocrotire a interesului public subzista si dupa
incetarea mandatului membrilor Guvernului.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca textele de lege criticate sunt neconstitutionale.
In acest sens, arata ca, prin forma actuala a Legii nr. 115/1999, s-au introdus doua regimuri juridice distincte pentru tragerea la raspundere
penala a doua categorii de persoane care ar fi savarsit fapte penale, cu precizarea ca, in momentul savarsirii lor, autorii aveau aceeasi calitate
cea de membru al Guvernului. Ceea ce uneste aceste doua categorii de persoane este tocmai calitatea de membru al Guvernului pe care o aveau
cand au savarsit fapta penala, iar calitatea lor procesuala depinde de acest fapt, si nu de pozitia pe care o ocupa ulterior, pe parcursul urmaririi
penale si al judecatii.
Invoca totodata Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 300 din 28
iunie 1999.

Avocatul Poporului apreciaza ca, deoarece faptele care ii sunt imputate inculpatului au fost savarsite in exercitiul functiei de prim-ministru,
raspunderea penala se conduce in acest caz dupa dispozitiile art. 109 din Constitutie, intrucat legile de procedura pot doar detalia prevederile
constitutionale, fara insa a contraveni acestora.
Invoca in acest sens Decizia nr. 93/1999 a Curtii Constitutionale si lucrarea "Constitutia Romaniei, revizuita comentarii si explicatii -" de
Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru si Elena Simina Tanasescu, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, unde, la pagina 198, se
arata ca "textele Constitutiei se aplica atat ministrilor in functie, cat si celor care au fost in functie, dar pentru fapte savarsite in timpul
mandatului".
De asemenea, considera ca se impune aplicarea principiului retroactivitatii legii penale mai favorabile, potrivit art. 15 alin. (2) din Constitutie,
deoarece "regulile privind protectia demnitarilor in domeniul aplicarii legii penale se inscriu in categoria larga a tratamentului penal mai
favorabil".
Guvernul nu a comunicat Curtii Constitutionale punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, presedintelui Senatului si Avocatului Poporului,
raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,
10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum este mentionat in incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile art. 24 alin. (2) si (3) din
Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, modificate prin art. I din Legea nr. 90/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, lege publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 322 din 15 aprilie 2005, si prin care s-a dispus republicarea Legii nr. 115/1999.
Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Legea nr. 115/1999 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 200 din 23 martie
2007, dandu-se textelor o noua numerotare, dispozitiile art. 24 alin. (2) si (3) devenind art. 23 alin. (2) si (3).
Prin urmare, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra dispozitiilor art. 23 alin. (2) si (3), care au urmatorul cuprins:
"(2) Urmarirea penala si judecarea fostilor membri ai Guvernului pentru infractiunile savarsite in exercitiul functiei lor, astfel cum acestea sunt
prevazute de art. 7-11, se efectueaza potrivit normelor de procedura penala de drept comun.
(3) Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplica fostilor membri ai Guvernului in nicio situatie."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectarii
Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, ale art. 11 alin. (1) referitoare la obligatia statului roman de a indeplini obligatiile ce ii revin din
tratatele la care este parte, ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea in fata legii, ale art. 20 referitoare la
tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul partilor la un proces echitabil, ale art. 53 privind
restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, ale art. 109 alin. (2) si (3) privind raspunderea membrilor Guvernului si celor ale art.
7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la principiul neretroactivitatii legii penale.
Examinand criticile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala,
republicata, in raport cu textele constitutionale de referinta, Curtea retine cele ce urmeaza:
Potrivit art. 109 alin. (2) din Legea fundamentala, ca urmare a cererii de urmarire penala formulate de Camera Deputatilor, Senat si Presedintele
Romaniei impotriva unui membru al Guvernului sau a trimiterii sale in judecata, acesta poate fi suspendat din functie de Presedintele Romaniei
ori este suspendat de drept. Intrucat, insa, o asemenea masura nu este operanta decat impotriva unei persoane aflate in exercitiul functiei, rezulta
implicit ca, prin termenul "membrii Guvernului", textul mentionat a avut in vedere exclusiv pe cei aflati in functie, avand deci o atare calitate, la
timpul prezent, nu si pe fostii membri care au detinut functia respectiva la un moment dat. In considerarea imperativului unitatii terminologice,
acelasi inteles se cere conferit aceluiasi termen utilizat si in cuprinsul alin. (3) al art. 109 din Constitutie.
Asa fiind, este neintemeiata sustinerea autorului exceptiei, potrivit careia dispozitiile legale deduse controlului, consacrand incidenta normelor
de procedura penala de drept comun in cazul urmaririi penale si judecarii fostilor membri ai Guvernului, pentru infractiunile savarsite in
exercitiul functiei, ar contraveni acestor prevederi consti tutionale, intelese a nu distinge intre actualii si fostii membri ai Guvernului.
In opinia autorului exceptiei, dispozitiile legale atacate incalca si prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, care instituie principiul
neretroactivitatii legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Avand a examina o atare critica, Curtea retine, cu titlu de premisa, ca, in conditiile in care textul constitutional de referinta nu intelege sa
cantoneze principiul pe care il consacra exclusiv pe taramul dreptului substantial, nu exista temei pentru a o face pe cale de interpretare,
refuzandu-i incidenta in materie procedurala.
Nici imperativul imediatei aplicari a normei procesual penale care guverneaza aceasta materie nu ofera o ratiune suficienta convertirii sale intrun fine de neprimire a exceptiei referitoare la incalcarea principiului neretroactivitatii legii.
Curtea mai retine ca pretinsele infractiuni retinute in sarcina autorului exceptiei au fost savarsite sub imperiul reglementarii anterioare care
instituia o procedura derogatorie de la dreptul comun in materie, aceeasi pentru membrii Guvernului in exercitiu, cat si pentru cei care nu mai
sunt in aceasta functie.
Data fiind finalitatea unei asemenea proceduri, de protectie a mandatului exercitat de membrii Guvernului si, prin aceasta, de ocrotire a
interesului public, ea poate si trebuie calificata ca o reglementare mai favorabila, in acceptiunea art. 15 alin. (2) din Constitutie, in raport cu
reglementarea de drept comun.
Ca atare, inlocuirea celei dintai cu cea de-a doua, in ceea ce-i priveste pe fostii membri ai Guvernului, cu privire la infractiunile savarsite in
exercitiul functiei, sub imperiul reglementarii anterioare, realizata prin adoptarea actualului art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/1999,
republicata, contravine textului constitutional de referinta.
Curtea constata asadar ca, in raport cu prevederile art 15 alin. (2) din Legea fundamentala, critica de neconstitutionalitate a textului de lege
mentionat este intemeiata.

Acelasi text legal este considerat neconstitutional in opinia autorului exceptiei si cu referire la prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie
care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice.
Potrivit celor statuate de Curte, principiul enuntat impune ca cetatenilor aflati in aceleasi situatii juridice sa li se aplice acelasi tratament juridic
sau, in alti termeni, identitatea de ratiune determina identitatea de solutii.
Daca este neindoielnic ca in functie de apartenenta la Guvern, un membru si un fost membru al Guvernului se gasesc in situatii juridice diferite,
esential, din punctul de vedere care aici intereseaza, este ca in cele doua cazuri angajarea raspunderii penale intervine ca urmare a savarsirii unor
infractiuni in exercitarea mandatului.
Or, Legea privind responsabilitatea ministeriala retine Curtea, in Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 300 din 28 iunie 2005, cu referire la reglementarea anterioara celei criticate "instituie o masura de protectie a mandatului exercitat
de membrii Guvernului, avand deci caracterul obiectiv al unei garantii constitutionale de ordin procedural, menite sa ocroteasca interesul public,
si anume realizarea actului de guvernare prin exercitiul mandatului. Aceasta masura de ocrotire a interesului public subzista si dupa incetarea
mandatului membrilor Guvernului, asa incat este evident ca, in privinta infractiunilor comise in exercitiul functiei, punerea sub urmarire penala
a membrilor Guvernului trebuie sa se realizeze cu respectarea acelorasi norme procedurale".
Fata de cele statuate de Curte, exceptarea fostilor membri ai Guvernului, prin art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/1999, republicata, de la
procedura speciala, derogatorie, prevazuta pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit in functie de momentul declansarii
procedurii in timpul mandatului sau dupa incetarea acestuia, constituie o incalcare a principiului egalitatii de tratament consacrat de art. 16 alin.
(1) din Constitutie.
Nu s-ar putea sustine ca, procedand ca atare, legiuitorul ordinar nu a facut decat sa se conformeze sensului real, evidentiat mai sus, al art. 109
alin. (2) din Constitutie, intrucat chiar daca acesta din urma are in vedere numai pe membrii in functie ai Guvernului, nu instituie o interdictie
expresa ca procedura derogatorie cu finalitate de protectie pe care o consacra, sa fie extinsa prin lege si asupra fostilor membri ai acestuia.
Or, este ceea ce prevede in terminis textul dedus controlului, contravenind astfel principiului constitutional al egalitatii de tratament.
Critica formulata de autorul exceptiei are in vedere, de asemenea, contrarietatea dintre textul legal dedus controlului si prevederile art. 21 alin.
(3) din Constitutie privind dreptul la un proces echitabil.
Procedand la examinarea acesteia, Curtea apreciaza ca este intemeiata, intrucat consacrarea incidentei normelor de procedura penala de drept
comun, in cazul fostilor membri ai Guvernului, antreneaza, in ceea ce-i priveste, lipsirea de garantiile legale ale protectiei mandatului exercitat
intr-o atare calitate, protectie care subzista si dupa incetarea respectivului mandat.
Admiterea, in considerarea ratiunilor infatisate, a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/1999,
republicata, face necesara examinarea consecintelor pe care le antreneaza o asemenea solutie cat priveste mentinerea actelor procesuale deja
efectuate in cauza.
Curtea considera ca o asemenea examinare se impune intrucat, chiar daca obiectul sau implica si un aspect de aplicare a legii, in masura in care
este vorba de consecinte ale constatarii neconstitutionalitatii, ceea ce prevaleaza sunt acestea din urma, ele constituind principalul, problemele
de aplicare a legii avand doar caracter accesoriu.
Astfel, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, deciziile Curtii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, sunt general obligatorii de la
aceasta data si au putere numai pentru viitor. Asa fiind, constatarea neconstitutionalitatii textului legal dedus controlului, cu consecinta lipsirii
sale de eficienta juridica, va antrena extinderea regimului derogatoriu de urmarire penala si judecata a membrilor Guvernului in exercitiu, pentru
infractiunile savarsite in aceasta calitate, si asupra fostilor membri ai acestuia.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Adrian Nastase in Dosarul nr. 15.083/1/2006 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectia
penala si constata ca dispozitiile art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, sunt
neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iulie 2007.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
*
OPINIE SEPARATA
In dezacord cu solutia de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, adoptata cu votul majoritatii membrilor Curtii, opinez ca art. 23 alin. (2)
si (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala nu contravine normelor si principiilor consacrate prin Constitutia Romaniei.
Considerentele sunt urmatoarele:
In conformitate cu dispozitiile art. 109 alin. (2) din Constitutia Romaniei, "Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au
dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala,
Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie.
Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie
si Justitie".

Art. 109 alin. (2) din Constitutie se refera explicit si neechivoc la membrii in functie ai Guvernului, iar nu si la "fostii membri" ai Guvernului,
caci numai cu privire la acestia se poate lua masura suspendarii din functie, prevazuta in tezele a doua si a treia ale textului.
De altfel, acest inteles al textului constitutional a fost insusit de legiuitor, care, prin art. 20 alin. (2) din Legea nr. 115/1999, in redactarea initiala,
s-a referit expres la punerea sub urmarire penala a fostilor membri ai Guvernului. In mod evident, precizarea nu s-ar fi facut, nefiind necesara, in
cazul in care Parlamentul ar fi inteles ca art. 109 alin. (2) din Legea fundamentala ii priveste nu numai pe membrii in functie ai Guvernului, ci si
pe "fostii membri" ai Guvernului.
In consecinta, nu se poate primi sustinerea formulata in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, in sensul ca art. 23 alin. (2) si (3) din Legea
nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, in care se prevede ca urmarirea penala si judecarea fostilor membri ai Guvernului pentru
infractiunile savarsite in exercitiul functiei lor se efectueaza potrivit normelor de procedura penala de drept comun, contravine textului
constitutional citat.
O solutie in sens contrar nu s-ar putea intemeia pe considerentele Deciziei nr. 93 din 16 iunie 1999 a Curtii Constitutionale, asa cum se afirma in
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece decizia mentionata nu a analizat continutul art. 108 alin. (2) din Legea fundamentala
devenit prin renumerotare, dupa revizuirea Constitutiei, art. 109 alin. (2) ci constitutionalitatea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea privind
responsabilitatea ministeriala, in redactarea in vigoare la acea data, in conformitate cu care "Punerea sub urmarire penala a fostilor membri ai
Guvernului pentru infractiunile savarsite in exercitiul functiei lor se face potrivit normelor de procedura din prezenta lege".
Dispozitiile art. 20 din Legea privind responsabilitatea ministeriala erau criticate, prin sesizarea adresata Curtii Constitutionale de un grup de 62
de deputati, invocandu-se incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, care consacra egalitatea cetatenilor in fata legii. In acest sens, autorii
sesizarii aratau ca "imunitatea guvernamentala reglementata prin aceasta dispozitie este mai extinsa decat imunitatea parlamentara, intrucat
aceasta din urma se aplica numai in timpul exercitiului mandatului parlamentar, pe cand imunitatea guvernamentala, potrivit textului mentionat,
se aplica si fostilor membri ai Guvernului. In acest mod s-a instituit un privilegiu interzis de dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie".
Prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 300 din 28 iunie 1999, Curtea Constitutionala a
constatat ca prevederile art. 20 din Legea privind responsabilitatea ministeriala sunt constitutionale, cu urmatoarea motivare: "Este neintemeiata
sustinerea din sesizare, in sensul ca aceasta reglementare incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora: Cetatenii sunt egali
in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
Aceste dispozitii constitutionale se refera la un drept fundamental cetatenesc, in timp ce procedura legala examinata reglementeaza punerea in
miscare a actiunii penale, in vederea cercetarii unei infractiuni savarsite de un fost membru al Guvernului in exercitiul mandatului. Deci
actiunea penala se pune in miscare impotriva sa pentru faptele comise in calitate de inalt functionar public, iar nu in calitatea sa de simplu
cetatean.
De aceea Curtea constata ca principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, prevazut la art. 16 din Constitutie, nu este aplicabil tezei cuprinse in
norma juridica a carei neconstitutionalitate se sustine." In considerentele deciziei, retinand constitutionalitatea prevederilor legale analizate,
Curtea Constitutionala a explicat si ratiunile legiuitorului, in sensul ca procedura de punere sub urmarire penala a fostilor membri ai Guvernului
este aceeasi cu procedura urmata in cazul membrilor in functie ai Guvernului, pentru identitatea scopului urmarit, reprezentat de "ocrotirea
interesului public, si anume realizarea actului de guvernare prin exercitiul mandatului". Curtea nu a statuat insa ca solutia legislativa de la acea
data ar fi impusa de prevederile art. 108 alin. (2) devenit, cum s-a aratat, art. 109 alin. (2) din Constitutie.
Nu se poate retine nici in cadrul analizei din cauza de fata ca dispozitiile anterioare privind procedura de punere sub urmarire penala si de
judecare a fostilor membri ai Guvernului ar fi fost contrare normelor consacrate prin textul constitutional mentionat, pentru ca, asa cum am
aratat mai sus, art. 109 alin. (2) din Constitutie se refera numai la membrii in functie ai Guvernului, nu si la fostii ministri, fata de acestia din
urma legiuitorul fiind liber sa adopte masurile de protectie pe care le considera necesare sau oportune, inclusiv proceduri judiciare identice cu
cele aplicate membrilor in functie ai Guvernului.
Solutia adoptata de legiuitor nu pune, asadar, o problema de constitutionalitate, ci una de optiune in limitele Constitutiei, iar in cazul dispozitiei
legale care formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate in cauza de fata, legiuitorul a optat tinand seama asa cum se precizeaza in
expunerea de motive la Legea nr. 90/2005 de imperativele luptei impotriva coruptiei la nivel guvernamental si de recomandarile facute in
aceasta privinta in Raportul de tara al Comisiei Europene pe anul 2004 pentru Romania si in documentele Grupului de state impotriva coruptiei
al Consiliului Europei (GRECO).
Nu se poate primi nici sustinerea in sensul ca prin dispozitiile legale atacate s-ar incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei,
privind neretroactivitatea legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, si art. 7 pct. 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care are urmatorul cuprins: "Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune
care, in momentul in care a fost savarsita, nu constituia o infractiune, potrivit dreptului national sau international. De asemenea, nu se poate
aplica o pedeapsa mai severa decat aceea care era aplicata in momentul savarsirii infractiunii."
Atat dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, cat si textul Conventiei sunt irelevante in cauza, deoarece prevederile legale atacate
pe calea exceptiei de constitutionalitate sunt norme de procedura penala care, prin natura lor, nu retroactiveaza, ci se aplica situatiilor procesuale
existente sau aparute dupa intrarea in vigoare a legii.
De asemenea, nu poate fi admisa critica de neconstitutionalitate privind incalcarea principiului egalitatii in drepturi, dat fiind ca, asa cum s-a
pronuntat constant in jurisprudenta sa, inclusiv prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999 citata mai sus, art. 16 din Legea fundamentala impune ca,
in situatii juridice identice sau similare, cetatenilor sa li se aplice acelasi tratament juridic.
Or, este evident ca un membru al Guvernului in functie nu se afla in aceeasi situatie juridica cu un fost membru al Guvernului, pentru a
beneficia in mod necesar de aceleasi norme speciale de procedura penala menite sa protejeze exercitarea mandatului guvernamental.
De altfel, Constitutia Romaniei consacra masuri de protectie a exercitarii mandatului si in cazul altor inalti demnitari, cum sunt Presedintele
Romaniei, deputatii si senatorii care se bucura de imunitate numai pe perioada exercitarii mandatului, iar nu si dupa ce mandatul a luat sfarsit.
Este fara temei si sustinerea ca dispozitiile legale criticate contravin dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, privind dreptul la un proces
echitabil, caci normele de procedura penala de drept comun aplicabile fostilor membri ai Guvernului, judecati pentru infractiunile savarsite in

exercitiul functiei lor asigura desfasurarea unui proces echitabil, in conditii de legalitate si cu respectarea tuturor drepturilor partilor si a
garantiilor procesuale.
Avand in vedere aceste considerente, opinez ca este neintemeiata si critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 1 alin. (5) din
Legea fundamentala, privind obligativitatea respectarii Constitutiei si a legilor, la prevederile art. 11 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) si (2), privind
obligatia statului de a-si indeplini obligatiile rezultate din tratatele la care este parte si prioritatea reglementarilor internationale mai favorabile,
referitoare la drepturile fundamentale ale omului, si la prevederile art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
Judecator,
Nicolae Cochinescu
____________________________________________________________________________________________

DECIZIE Nr. 472 din 22 aprilie 2008


referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 336 din 30 aprilie 2008
Cu Adresa nr. 51/1.015 din data de 18 martie 2008, un numr de 71 de deputai, i anume: Gheorghe I.AIbu, Liviu D.AIman,
Constantin C. Amarie, Romic C. Andreica, Gheorghe G. Barbu, Cornel tefan C. Bardan, Marius N. Blu, Iulian-Gabriel P. Brsan, AncaDaniela C. Boagiu, Cristian Alexandru R. Boureanu, William Gabriel S. Brnz, Daniel I. Buda, Obuf Ctlin Ovidiu Gh. Buhianu, Diana
Maria C. Buoi, Costic N. Canacheu, Bogdan C. Cantaragiu, Petru I. Clian, Alexandru A. Cioclteu, Liviu D. Codrl, Anca M.
Constantinescu, Dumitru Gheorghe Mircea O. Coea, Radu-Ctlin Drgu, Stelian N. Duu, Stelian G. Fuia, Ionesie P Ghioghioni, Ion I.
Gonea, Dan N. Grigore, Cristian Marius I. Hoinaru, Traian Constantin A. Iga, Cristian B. Ilie, Valentin Adrian M. Iliescu, Daniel I.
Ionescu, Gratiela Denisa M. Iordache, Mircea Teodor M.S. Iustian, Radu V. D. Lambrino, Petru C. Lificiu, Dnu E. Liga, Mircea Man,
Laureniu C. Mironescu, Liviu Alexandru H. Miroeanu, Alexandru E. Mocanu, Corneliu V. Momanu, Petru P Movil, Viorel N. Oancea,
Ioan C. Oltean, Aurel A. Olrean, Dumitru M. Pardu, Marian Sorin C. Paveliu, Constantin M. Petrea, Marcel Adrian O. Piteiu, Corneliu L.
Popescu, Florin Aurelian N. Popescu, Cosmin Gabriel C. Popp, Cezar Florin Gh. Preda, Vasile I. Pruteanu, Ioan Dumitru I. Puchianu,
Dumitru Ghe. Puzdrea, Cristian I. Rdulescu, Marius I. Rogin, Gabriel L. Sandu, Gheorghe G. Srb, Mugurel Liviu S. Srbu, Ion I. Stoica,
Petre Strchinaru, Cornel H. tirbe, Valeriu I. Tabr, Constantin V. Tudor, Raluca D. Turcan, Petre I. Ungureanu, Horia C. Vsioiu i
Claudius Mihail Gh. Zaharia au sesizat Curtea Constituional asupra neconstituionalitii pct. 1 din Legea pentru modificarea Legii nr.
115/1999 privind responsabilitatea ministerial.
Sesizarea a fost formulat n temeiul art. 146 lit. a) din Constituie i al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i
funcionarea Curii Constituionale, a fost nregistrat la Curtea Constituional sub nr. 3.010 din 18 martie 2008 i constituie obiectul
Dosarului nr. 603A/2008.
In motivarea sesizrii se arat c pct.1 al articolului unic din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea
ministerial, potrivit cruia: 1. Articolul 16 se modific i va avea urmtorul cuprins: Art. 16. - (1) Dac membrul Guvernului pentru
care Preedintele Romniei a cerut urmrirea penal este i deputat sau senator, ministrul justiiei sau, dup caz, primul-ministru va solicita
Camerei competente s declaneze procedura de adoptare a cererii de ncepere a urmririi penale. Dispoziiile art. 13-15 se aplic n mod
corespunztor.
(2) In situaia n care cel n cauz este ministrul justiiei, cererea se adreseaz primului-ministru.", este neconstituional, pentru
c ncalc prevederile art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie". Art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie, invocat ca fiind nclcat,
prevede: Numai Camera Deputailor, Senatul i Preedintele Romniei au dreptul s cear urmrirea penal a membrilor Guvernului
pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor."
In opinia autorilor sesizrii, prin textul de lege criticat se repartizeaz competene, difereniat, n funcie de calitatea de deputat
sau cea de senator avut de persoana n cauz, care este i membru al Guvernului, pentru fiecare dintre autoritile publice prevzute de
textul constituional, cu toate c n Constituie nu se face o asemenea repartizare de competene". De asemenea, se susine c dispoziia
potrivit creia ministrul justiiei sau, dup caz, primul-ministru va solicita Camerei competente s declaneze procedura de adoptare a
cererii de ncepere a urmririi penale contravine prevederilor tezei nti din alin. (2) al art. 109 din Constituie, referitoare la autoritile
publice - Camera Deputailor, Senatul i Preedintele Romniei - care pot declana procedura de urmrire penal. Aadar, nici Constituia i
nici alte prevederi legale nu permit ministrului justiiei sau primului-ministru s exercite o astfel de atribuie. Se arat c art. 16 alin. (1)
criticat reia n ntregime dispoziiile art. 16 alin. (7) din Legea nr. 115/1999. Or, ntreg art. 16 din lege a fost declarat neconstituional prin
Decizia Curii Constituionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, astfel c reiterarea aceluiai text ntr-o alt iniiativ legislativ" nu mai
este posibil, pentru c devine i el neconstituional" pe baza principiului autoritii de lucru judecat".
i n legtur cu neconstituionalitatea alin. (2) al art. 16 din legea criticat se invoc nclcarea art. 109 alin. (2) din Constituie,
constnd n nsi stabilirea unor atribuii pentru ministrul justiiei sau pentru primul-ministru n procedura de adoptare a cererii de ncepere
a urmririi penale. Autorii sesizrii consider c o asemenea competen a ministrului justiiei nu se poate ntemeia nici pe prevederile
constituionale ale alin. (3) al art. 109, n sensul crora prin legea privind rspunderea ministerial se reglementeaz doar Cazurile de
rspundere i pedepsele aplicabile membrilor Guvernului [...]". Aadar, se apreciaz c sunt neconstituionale toate reglementrile care

depesc limitele art. 109 alin. (3) din Constituie". Oricum, i alin. (2) al art. 16 din legea criticat reia prevederile alin. (8) al art. 16 din
Legea nr. 115/1999, a cror neconstituionalitate a fost constatat prin Decizia Curii Constituionale nr. 1.133/2007.
O alt critic de neconstituionalitate privete modalitatea defectuoas de reglementare" fa de dispoziiile art. 72 alin. (2) teza a
doua din Constituie, potrivit crora parlamentarii pot fi urmrii i trimii n judecat penal de ctre Parchetul de pe lng Inalta Curte de
Casaie i Justiie, fr nicio aprobare. Ca atare, se consider c legea criticat prevede o procedur greoaie de urmrire penal i de
trimitere n judecat a deputailor i senatorilor i nesusinut de argumente constituionale.
In sfrit, se mai arat c prin legea ce face obiectul controlului de constituionalitate, care a fost adoptat ulterior pronunrii i
publicrii Deciziei Curii Constituionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007 n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 851 din 12
decembrie 2007, s-au depit limitele acestei decizii i, ca urmare, se poate uor constata c prevederile legale criticate nu sunt conforme
Constituiei". Or, n temeiul art. 1 alin. (3) i al art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii
Constituionale, precum i al prevederilor art. 142 alin. (1) din Constituie, Parlamentul, n procedura legislativ de punere de acord a legii
neconstituionale deja promulgate cu dispoziiile Constituiei, nu ar putea s ignore coninutul deciziei Curii, prin care legea n cauz a fost
declarat neconstituional, i aceasta pentru c, n cazul ignorrii deciziei, Curtea Constituional se va pronuna cu respectarea
jurisprudenei sale format anterior". Depirea limitelor stabilite prin decizia Curii Constituionale este demonstrat i prin faptul c prin
textul criticat nu sunt avui n vedere membrii Guvernului care nu sunt deputai sau senatori, pentru care legea criticat nu prevede nicio
procedur de urmat", i nici celelalte prevederi ale Legii nr. 115/1999 nu cuprind nimic n ceea ce privete procedura de urmat n
asemenea cazuri".
In conformitate cu dispoziiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale,
sesizarea a fost comunicat preedinilor celor dou Camere ale Parlamentului, precum i Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de
vedere.
Guvernul a transmis punctul su de vedere cu Adresa nr. 5/1.540/C.P.T. din 16 aprilie 2008, prin care arat c propunerea
legislativ pentru modificarea i completarea Legii nr. 115/1999 privind rspunderea ministerial, care n opinia autorilor sesizrii este
contrar dispoziiilor art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie, reia parial fostele prevederi ale art. 16 din Legea nr. 115/1999, prevederi
care au fost ns declarate neconstituionale" prin Decizia Curii Constituionale nr. 1.133/2007, din al crei cuprins citeaz. Consider c
obiectul prezentei obiecii a fost soluionat" prin Decizia Curii Constituionale nr. 270 din 10 martie 2008, prin care instana
constituional s-a pronunat n sensul c, n aplicarea dispoziiilor art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie, Ministerul Public - Parchetul
de pe lng Inalta Curte de Casaie i Justiie - va sesiza Camera Deputailor sau Senatul, dup caz, pentru a cere urmrirea penal a
membrilor i fotilor membri ai Guvernului pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor i care, la data sesizrii, au i calitatea de
deputat sau de senator.
De asemenea, n coninutul aceleiai decizii, Curtea menioneaz c: n aplicarea dispoziiilor art. 109 alin. (2) teza nti din
Constituie, Ministerul Public - Parchetul de pe lng Inalta Curte de Casaie i Justiie - va sesiza Preedintele Romniei pentru a cere
urmrirea penal a membrilor Guvernului i a fotilor membri ai Guvernului care, la data sesizrii, nu au i calitatea de deputat sau de
senator."
Preedinii celor dou Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale, sesizarea de
neconstitutionalitate a fost dezbtut la data de 16 aprilie 2008, pe baza raportului prezentat de judectorul-raportor i a celorlalte
documente aflate la dosar. Dezbaterile au fost consemnate n ncheierea de la acea dat, cnd Curtea, avnd nevoie de timp pentru
dezbateri, a dispus continuarea dezbaterilor n vederea pronunrii pentru data de 22 aprilie 2008.
CURTEA,
examinnd sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al Guvernului, documentele privind iniierea i desfurarea
procesului legislativ, raportul ntocmit de judectorul-raportor, prevederile criticate din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999
privind responsabilitatea ministerial, raportate la dispoziiile Constituiei, precum i prevederile Legii nr. 47/1992, reine urmtoarele:
Curtea Constituional a fost legal sesizat i este competent, potrivit dispoziiilor art. 146 lit. a) din Constituie, precum i ale
art.1, 10, 15, 16 i 18 din Legea nr. 47/1992, s soluioneze sesizarea de neconstitutionalitate.
Autorii obieciei de neconstitutionalitate susin c pct.1 al articolului unic din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind
responsabilitatea ministerial este neconstituional pentru c ncalc prevederile art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie, care prevede c
Numai Camera Deputailor, Senatul i Preedintele Romniei au dreptul s cear urmrirea penal a membrilor Guvernului pentru faptele
svrite n exerciiul funciei lor".
Examinnd sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea urmeaz s o admit, pentru considerentele ce se vor arta n continuare.
I. Din analiza documentelor n legtur cu iniierea i desfurarea procesului legislativ privind Legea pentru modificarea Legii nr.
115/1999 rezult c prin Decizia Curii Constituionale nr. 665 din 5 iulie 2007, referitoare la excepia de neconstitutionalitate a
dispoziiilor art. 23 alin. (2) i (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial, republicat, publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007, s-a constatat neconstituionalitatea lor, cu consecina extinderii procedurii derogatorii de
urmrire penal i de judecat a membrilor Guvernului n funcie, pentru infraciunile svrite n aceast calitate, i asupra fotilor membri
ai acestuia.
Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituie Dispoziiile din legile i ordonanele n vigoare, precum i cele din regulamente,
constatate ca fiind neconstituionale, i nceteaz efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curii Constituionale dac, n
acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup caz, nu pun de acord prevederile neconstituionale cu dispoziiile Constituiei. Pe durata
acestui termen, dispoziiile constatate ca fiind neconstituionale sunt suspendate de drept".
Ca urmare, pentru a pune de acord prevederile Legii nr. 115/1999, republicat, cu textele din Legea fundamental invocate de
Curtea Constituional n Decizia nr. 665 din 5 iulie 2007, Guvernul a iniiat un proiect de lege pentru modificarea art. 23 din Legea nr.

115/1999, pe care, n forma avizat de Consiliul Legislativ, l-a supus Senatului spre adoptare cu procedura de urgen.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat n edina din 12 decembrie 2007, n forma propus de Guvern, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituia Romniei, republicat, avnd urmtoarea redactare:
Articol unic. - Articolul 23 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial, republicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificrile ulterioare, se modific dup cum urmeaz:
1. Alineatul (2) va avea urmtorul cuprins:
(2) Urmrirea penal i judecarea fotilor membri ai Guvernului pentru infraciunile svrite n exerciiul funciei lor, astfel cum
acestea sunt prevzute la art. 7-11, se efectueaz potrivit normelor de procedur prevzute de prezenta lege.
2. Alineatul (3) se abrog."
Potrivit art. 75 din Constituie, Senatul a naintat spre dezbatere i adoptare proiectul de lege Camerei Deputailor, n calitate de
Camer decizional.
In edina din 11 martie 2008, Camera Deputailor a adoptat, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplin i imuniti, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituie, Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial,
ntr-o form mult deosebit de cea adoptat de Senat, astfel:
- titlul Legii a fost modificat; a fost introdus articolul 16; la articolul 23 a fost reformulat alin. (2) i a fost introdus un nou alineat
(3).
In urma interveniilor de ordin legislativ ale Camerei Deputailor asupra proiectului de lege adoptat de Senat, legea a cptat
urmtorul cuprins:
Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial
Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.
Articol unic. - Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
200 din 23 martie 2007, cu modificrile ulterioare, se modific dup cum urmeaz:
1. Articolul 16 se modific i va avea urmtorul cuprins:
Art. 16. - (1) Dac membrul Guvernului pentru care Preedintele Romniei a cerut urmrirea penal este i deputat sau senator,
ministrul justiiei sau, dup caz, primul-ministru va solicita Camerei competente s declaneze procedura de adoptare a cererii de ncepere a
urmririi penale. Dispoziiile art. 13-15 se aplic n mod corespunztor.
(2) In situaia n care cel n cauz este ministrul justiiei, cererea se adreseaz primului-ministru.
2. Alineatele (2) i (3) ale articolului 23 se modific i vor avea urmtorul cuprins:
(2) Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi privind dreptul de a cere urmrirea penal i judecarea pentru infraciunile
svrite n exerciiul funciei lor se aplic i fotilor membri ai Guvernului.
(3) Dispoziiile prezentei legi sunt aplicabile n toate cauzele n care au fost sesizate infraciuni svrite de fotii membri ai
Guvernului n exerciiul funciei lor, aflate n faa organelor de urmrire penal sau a instanelor de judecat".
II. Prin Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, referitoare la excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art. 12-22 din cap.
III Procedura de urmrire i judecare" din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial, precum i ale art. 23 i 24 din aceeai
lege, decizie publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007, Curtea Constituional, admind
excepia, a constatat c art. 16 din legea criticat, astfel cum a fost modificat prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 95/2007, este
neconstituional.
Ins, Curtea constat c n prezentul dosar dispoziiile art. 16 n redactarea adoptat de Parlament i care fac obiectul criticii de
neconstituionalitate corespund din punct de vedere al coninutului textului care a fost declarat neconstituional prin Decizia nr. 1.133 din
27 noiembrie 2007.
III. Curtea mai constat c varianta legii adoptat de Camera Deputailor se ndeprteaz de la obiectul avut n vedere de
iniiatorul su, i anume ca dispoziiile procedurale privind urmrirea penal i judecarea membrilor Guvernului s fie aplicate i fotilor
membri pentru infraciunile svrite n exerciiul funciei lor.
Prin modificrile aduse, Camera Deputailor a mai reglementat, n plus, i o alt problem, i anume procedura de urmat n cazul
urmririi penale a membrilor i fotilor membri ai Guvernului care au i calitatea de deputat sau de senator. Curtea constat c aceste
modificri semnificative, de substan, nu au fost niciodat i n nicio form puse n dezbaterea Senatului, care a fost prima Camer
sesizat. Pe de alt parte, asupra acestei reglementri, Curtea Constituional s-a pronunat prin Decizia nr. 270 din 10 martie 2008,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008.
Curtea constat c Dezbaterea parlamentar a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracie de
evaluarea acesteia n plenul celor dou Camere ale Parlamentului nostru bicameral".
Aadar, modificrile i completrile pe care Camera decizional le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Camer
sesizat trebuie s se raporteze la materia avut n vedere de iniiator i la forma n care a fost reglementat de prima Camer. Altfel, se
ajunge la situaia ca o singur Camer, i anume Camera decizional, s legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului. In
cauz, art. 16 n forma introdus de Camera Deputailor ar fi trebuit dezbtut pentru prima dat, potrivit art. 75 din Constituie, n edina
Senatului, pe calea unei iniiative legislative, i apoi de Camera Deputailor, n calitate de Camer decizional. Curtea constat c,
procedndu-se astfel, Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial a fost adoptat cu nclcarea
normelor constituionale referitoare la procedura de legiferare, i anume a principiului constituional al bicameralismului Parlamentului
Romniei, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituie, precum i a competenelor stabilite pentru cele dou Camere, potrivit art. 75 alin.
(1) din Legea fundamental.
IV. In sfrit, Curtea observ c n legtur cu neconstituionalitatea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial s-a
pronunat prin mai multe decizii, precum i c n doctrin au fost exprimate critici referitoare la unele dintre prevederile acesteia, astfel

nct apreciaz c este cazul a se proceda la reexaminarea, n ansamblu, a legii, care s rspund tuturor observaiilor formulate.
Avem n vedere:
- Decizia Curii Constituionale nr. 93 din 16 iunie 1999, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 300 din 28 iunie
1999;
- Decizia Curii Constituionale nr. 665 din 5 iulie 2007, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 547 din 10
august 2007;
- Decizia Curii Constituionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 851 din
12 decembrie 2007;
- Decizia Curii Constituionale nr. 270 din 10 martie 2008, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 290 din 15
aprilie 2008.
V. Pentru considerentele expuse, n temeiul art. 146 lit. a) din Constituie, al art. 15 alin. (1) i al art. 18 alin. (2) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUIONAL
In numele legii
DECIDE:
Constat c Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial este neconstituional.
Definitiv i general obligatorie.
Decizia se comunic Preedintelui Romniei, preedintelui Camerei Deputailor, preedintelui Senatului i primului-ministru i se
public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Dezbaterile au avut loc la datele de 16 i 22 aprilie 2008 i la acestea au participat: Ioan Vida, preedinte, Nicolae Cochinescu,
Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Tudorel Toader i Augustin Zegrean, judectori.
PREEDINTELE CURII CONSTITUIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-ef,
Gabriela Dragomirescu
____________________________________________________________________________________________
DECIZIE Nr. 472 din 22 aprilie 2008
referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea
ministeriala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 336 din 30 aprilie 2008
Cu Adresa nr. 51/1.015 din data de 18 martie 2008, un numr de 71 de deputai, i anume: Gheorghe I.AIbu, Liviu
D.AIman, Constantin C. Amarie, Romic C. Andreica, Gheorghe G. Barbu, Cornel tefan C. Bardan, Marius N. Blu, Iulian-Gabriel
P. Brsan, Anca-Daniela C. Boagiu, Cristian Alexandru R. Boureanu, William Gabriel S. Brnz, Daniel I. Buda, Obuf Ctlin Ovidiu
Gh. Buhianu, Diana Maria C. Buoi, Costic N. Canacheu, Bogdan C. Cantaragiu, Petru I. Clian, Alexandru A. Cioclteu, Liviu D.
Codrl, Anca M. Constantinescu, Dumitru Gheorghe Mircea O. Coea, Radu-Ctlin Drgu, Stelian N. Duu, Stelian G. Fuia,
Ionesie P Ghioghioni, Ion I. Gonea, Dan N. Grigore, Cristian Marius I. Hoinaru, Traian Constantin A. Iga, Cristian B. Ilie, Valentin
Adrian M. Iliescu, Daniel I. Ionescu, Gratiela Denisa M. Iordache, Mircea Teodor M.S. Iustian, Radu V. D. Lambrino, Petru C. Lificiu,
Dnu E. Liga, Mircea Man, Laureniu C. Mironescu, Liviu Alexandru H. Miroeanu, Alexandru E. Mocanu, Corneliu V. Momanu,
Petru P Movil, Viorel N. Oancea, Ioan C. Oltean, Aurel A. Olrean, Dumitru M. Pardu, Marian Sorin C. Paveliu, Constantin M.
Petrea, Marcel Adrian O. Piteiu, Corneliu L. Popescu, Florin Aurelian N. Popescu, Cosmin Gabriel C. Popp, Cezar Florin Gh. Preda,
Vasile I. Pruteanu, Ioan Dumitru I. Puchianu, Dumitru Ghe. Puzdrea, Cristian I. Rdulescu, Marius I. Rogin, Gabriel L. Sandu,
Gheorghe G. Srb, Mugurel Liviu S. Srbu, Ion I. Stoica, Petre Strchinaru, Cornel H. tirbe, Valeriu I. Tabr, Constantin V. Tudor,
Raluca D. Turcan, Petre I. Ungureanu, Horia C. Vsioiu i Claudius Mihail Gh. Zaharia au sesizat Curtea Constituional asupra
neconstituionalitii pct. 1 din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial.
Sesizarea a fost formulat n temeiul art. 146 lit. a) din Constituie i al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i
funcionarea Curii Constituionale, a fost nregistrat la Curtea Constituional sub nr. 3.010 din 18 martie 2008 i constituie obiectul
Dosarului nr. 603A/2008.
In motivarea sesizrii se arat c pct.1 al articolului unic din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind
responsabilitatea ministerial, potrivit cruia: 1. Articolul 16 se modific i va avea urmtorul cuprins: Art. 16. - (1) Dac
membrul Guvernului pentru care Preedintele Romniei a cerut urmrirea penal este i deputat sau senator, ministrul justiiei sau,
dup caz, primul-ministru va solicita Camerei competente s declaneze procedura de adoptare a cererii de ncepere a urmririi
penale. Dispoziiile art. 13-15 se aplic n mod corespunztor.
(2) In situaia n care cel n cauz este ministrul justiiei, cererea se adreseaz primului-ministru.", este neconstituional,
pentru c ncalc prevederile art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie". Art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie, invocat ca fiind

nclcat, prevede: Numai Camera Deputailor, Senatul i Preedintele Romniei au dreptul s cear urmrirea penal a membrilor
Guvernului pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor."
In opinia autorilor sesizrii, prin textul de lege criticat se repartizeaz competene, difereniat, n funcie de calitatea de
deputat sau cea de senator avut de persoana n cauz, care este i membru al Guvernului, pentru fiecare dintre autoritile publice
prevzute de textul constituional, cu toate c n Constituie nu se face o asemenea repartizare de competene". De asemenea, se
susine c dispoziia potrivit creia ministrul justiiei sau, dup caz, primul-ministru va solicita Camerei competente s declaneze
procedura de adoptare a cererii de ncepere a urmririi penale contravine prevederilor tezei nti din alin. (2) al art. 109 din Constituie,
referitoare la autoritile publice - Camera Deputailor, Senatul i Preedintele Romniei - care pot declana procedura de urmrire
penal. Aadar, nici Constituia i nici alte prevederi legale nu permit ministrului justiiei sau primului-ministru s exercite o astfel de
atribuie. Se arat c art. 16 alin. (1) criticat reia n ntregime dispoziiile art. 16 alin. (7) din Legea nr. 115/1999. Or, ntreg art. 16 din
lege a fost declarat neconstituional prin Decizia Curii Constituionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, astfel c reiterarea aceluiai
text ntr-o alt iniiativ legislativ" nu mai este posibil, pentru c devine i el neconstituional" pe baza principiului autoritii de
lucru judecat".
i n legtur cu neconstituionalitatea alin. (2) al art. 16 din legea criticat se invoc nclcarea art. 109 alin. (2) din
Constituie, constnd n nsi stabilirea unor atribuii pentru ministrul justiiei sau pentru primul-ministru n procedura de adoptare a
cererii de ncepere a urmririi penale. Autorii sesizrii consider c o asemenea competen a ministrului justiiei nu se poate ntemeia
nici pe prevederile constituionale ale alin. (3) al art. 109, n sensul crora prin legea privind rspunderea ministerial se reglementeaz
doar Cazurile de rspundere i pedepsele aplicabile membrilor Guvernului [...]". Aadar, se apreciaz c sunt neconstituionale
toate reglementrile care depesc limitele art. 109 alin. (3) din Constituie". Oricum, i alin. (2) al art. 16 din legea criticat reia
prevederile alin. (8) al art. 16 din Legea nr. 115/1999, a cror neconstituionalitate a fost constatat prin Decizia Curii Constituionale
nr. 1.133/2007.
O alt critic de neconstituionalitate privete modalitatea defectuoas de reglementare" fa de dispoziiile art. 72 alin. (2)
teza a doua din Constituie, potrivit crora parlamentarii pot fi urmrii i trimii n judecat penal de ctre Parchetul de pe lng
Inalta Curte de Casaie i Justiie, fr nicio aprobare. Ca atare, se consider c legea criticat prevede o procedur greoaie de urmrire
penal i de trimitere n judecat a deputailor i senatorilor i nesusinut de argumente constituionale.
In sfrit, se mai arat c prin legea ce face obiectul controlului de constituionalitate, care a fost adoptat ulterior pronunrii
i publicrii Deciziei Curii Constituionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007 n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 851 din 12
decembrie 2007, s-au depit limitele acestei decizii i, ca urmare, se poate uor constata c prevederile legale criticate nu sunt
conforme Constituiei". Or, n temeiul art. 1 alin. (3) i al art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i
funcionarea Curii Constituionale, precum i al prevederilor art. 142 alin. (1) din Constituie, Parlamentul, n procedura legislativ
de punere de acord a legii neconstituionale deja promulgate cu dispoziiile Constituiei, nu ar putea s ignore coninutul deciziei
Curii, prin care legea n cauz a fost declarat neconstituional, i aceasta pentru c, n cazul ignorrii deciziei, Curtea
Constituional se va pronuna cu respectarea jurisprudenei sale format anterior". Depirea limitelor stabilite prin decizia Curii
Constituionale este demonstrat i prin faptul c prin textul criticat nu sunt avui n vedere membrii Guvernului care nu sunt deputai
sau senatori, pentru care legea criticat nu prevede nicio procedur de urmat", i nici celelalte prevederi ale Legii nr. 115/1999 nu
cuprind nimic n ceea ce privete procedura de urmat n asemenea cazuri".
In conformitate cu dispoziiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii
Constituionale, sesizarea a fost comunicat preedinilor celor dou Camere ale Parlamentului, precum i Guvernului, pentru a
prezenta punctele lor de vedere.
Guvernul a transmis punctul su de vedere cu Adresa nr. 5/1.540/C.P.T. din 16 aprilie 2008, prin care arat c propunerea
legislativ pentru modificarea i completarea Legii nr. 115/1999 privind rspunderea ministerial, care n opinia autorilor sesizrii este
contrar dispoziiilor art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie, reia parial fostele prevederi ale art. 16 din Legea nr. 115/1999,
prevederi care au fost ns declarate neconstituionale" prin Decizia Curii Constituionale nr. 1.133/2007, din al crei cuprins citeaz.
Consider c obiectul prezentei obiecii a fost soluionat" prin Decizia Curii Constituionale nr. 270 din 10 martie 2008, prin care
instana constituional s-a pronunat n sensul c, n aplicarea dispoziiilor art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie, Ministerul
Public - Parchetul de pe lng Inalta Curte de Casaie i Justiie - va sesiza Camera Deputailor sau Senatul, dup caz, pentru a cere
urmrirea penal a membrilor i fotilor membri ai Guvernului pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor i care, la data
sesizrii, au i calitatea de deputat sau de senator.
De asemenea, n coninutul aceleiai decizii, Curtea menioneaz c: n aplicarea dispoziiilor art. 109 alin. (2) teza nti din
Constituie, Ministerul Public - Parchetul de pe lng Inalta Curte de Casaie i Justiie - va sesiza Preedintele Romniei pentru a cere
urmrirea penal a membrilor Guvernului i a fotilor membri ai Guvernului care, la data sesizrii, nu au i calitatea de deputat sau de
senator."
Preedinii celor dou Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale, sesizarea de
neconstitutionalitate a fost dezbtut la data de 16 aprilie 2008, pe baza raportului prezentat de judectorul-raportor i a celorlalte
documente aflate la dosar. Dezbaterile au fost consemnate n ncheierea de la acea dat, cnd Curtea, avnd nevoie de timp pentru
dezbateri, a dispus continuarea dezbaterilor n vederea pronunrii pentru data de 22 aprilie 2008.
CURTEA,
examinnd sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al Guvernului, documentele privind iniierea i desfurarea
procesului legislativ, raportul ntocmit de judectorul-raportor, prevederile criticate din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999
privind responsabilitatea ministerial, raportate la dispoziiile Constituiei, precum i prevederile Legii nr. 47/1992, reine urmtoarele:

Curtea Constituional a fost legal sesizat i este competent, potrivit dispoziiilor art. 146 lit. a) din Constituie, precum i
ale art.1, 10, 15, 16 i 18 din Legea nr. 47/1992, s soluioneze sesizarea de neconstitutionalitate.
Autorii obieciei de neconstitutionalitate susin c pct.1 al articolului unic din Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999
privind responsabilitatea ministerial este neconstituional pentru c ncalc prevederile art. 109 alin. (2) teza nti din Constituie, care
prevede c Numai Camera Deputailor, Senatul i Preedintele Romniei au dreptul s cear urmrirea penal a membrilor
Guvernului pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor".
Examinnd sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea urmeaz s o admit, pentru considerentele ce se vor arta n
continuare.
I. Din analiza documentelor n legtur cu iniierea i desfurarea procesului legislativ privind Legea pentru modificarea
Legii nr. 115/1999 rezult c prin Decizia Curii Constituionale nr. 665 din 5 iulie 2007, referitoare la excepia de neconstitutionalitate
a dispoziiilor art. 23 alin. (2) i (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial, republicat, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 547 din 10 august 2007, s-a constatat neconstituionalitatea lor, cu consecina extinderii procedurii
derogatorii de urmrire penal i de judecat a membrilor Guvernului n funcie, pentru infraciunile svrite n aceast calitate, i
asupra fotilor membri ai acestuia.
Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituie Dispoziiile din legile i ordonanele n vigoare, precum i cele din regulamente,
constatate ca fiind neconstituionale, i nceteaz efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curii Constituionale dac,
n acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup caz, nu pun de acord prevederile neconstituionale cu dispoziiile Constituiei. Pe
durata acestui termen, dispoziiile constatate ca fiind neconstituionale sunt suspendate de drept".
Ca urmare, pentru a pune de acord prevederile Legii nr. 115/1999, republicat, cu textele din Legea fundamental invocate de
Curtea Constituional n Decizia nr. 665 din 5 iulie 2007, Guvernul a iniiat un proiect de lege pentru modificarea art. 23 din Legea
nr. 115/1999, pe care, n forma avizat de Consiliul Legislativ, l-a supus Senatului spre adoptare cu procedura de urgen.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat n edina din 12 decembrie 2007, n forma propus de Guvern, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituia Romniei, republicat, avnd urmtoarea redactare:
Articol unic. - Articolul 23 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial, republicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificrile ulterioare, se modific dup cum urmeaz:
1. Alineatul (2) va avea urmtorul cuprins:
(2) Urmrirea penal i judecarea fotilor membri ai Guvernului pentru infraciunile svrite n exerciiul funciei lor, astfel
cum acestea sunt prevzute la art. 7-11, se efectueaz potrivit normelor de procedur prevzute de prezenta lege.
2. Alineatul (3) se abrog."
Potrivit art. 75 din Constituie, Senatul a naintat spre dezbatere i adoptare proiectul de lege Camerei Deputailor, n calitate
de Camer decizional.
In edina din 11 martie 2008, Camera Deputailor a adoptat, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplin i imuniti,
cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituie, Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea
ministerial, ntr-o form mult deosebit de cea adoptat de Senat, astfel:
- titlul Legii a fost modificat; a fost introdus articolul 16; la articolul 23 a fost reformulat alin. (2) i a fost introdus un nou
alineat (3).
In urma interveniilor de ordin legislativ ale Camerei Deputailor asupra proiectului de lege adoptat de Senat, legea a cptat
urmtorul cuprins:
Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial
Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.
Articol unic. - Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial, republicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificrile ulterioare, se modific dup cum urmeaz:
1. Articolul 16 se modific i va avea urmtorul cuprins:
Art. 16. - (1) Dac membrul Guvernului pentru care Preedintele Romniei a cerut urmrirea penal este i deputat sau
senator, ministrul justiiei sau, dup caz, primul-ministru va solicita Camerei competente s declaneze procedura de adoptare a
cererii de ncepere a urmririi penale. Dispoziiile art. 13-15 se aplic n mod corespunztor.
(2) In situaia n care cel n cauz este ministrul justiiei, cererea se adreseaz primului-ministru.
2. Alineatele (2) i (3) ale articolului 23 se modific i vor avea urmtorul cuprins:
(2) Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi privind dreptul de a cere urmrirea penal i judecarea pentru
infraciunile svrite n exerciiul funciei lor se aplic i fotilor membri ai Guvernului.
(3) Dispoziiile prezentei legi sunt aplicabile n toate cauzele n care au fost sesizate infraciuni svrite de fotii membri ai
Guvernului n exerciiul funciei lor, aflate n faa organelor de urmrire penal sau a instanelor de judecat".
II. Prin Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, referitoare la excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art. 12-22 din
cap. III Procedura de urmrire i judecare" din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial, precum i ale art. 23 i 24
din aceeai lege, decizie publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 851 din 12 decembrie 2007, Curtea Constituional,
admind excepia, a constatat c art. 16 din legea criticat, astfel cum a fost modificat prin Ordonana de urgen a Guvernului nr.
95/2007, este neconstituional.
Ins, Curtea constat c n prezentul dosar dispoziiile art. 16 n redactarea adoptat de Parlament i care fac obiectul criticii
de neconstituionalitate corespund din punct de vedere al coninutului textului care a fost declarat neconstituional prin Decizia nr.
1.133 din 27 noiembrie 2007.
III. Curtea mai constat c varianta legii adoptat de Camera Deputailor se ndeprteaz de la obiectul avut n vedere de

iniiatorul su, i anume ca dispoziiile procedurale privind urmrirea penal i judecarea membrilor Guvernului s fie aplicate i
fotilor membri pentru infraciunile svrite n exerciiul funciei lor.
Prin modificrile aduse, Camera Deputailor a mai reglementat, n plus, i o alt problem, i anume procedura de urmat n
cazul urmririi penale a membrilor i fotilor membri ai Guvernului care au i calitatea de deputat sau de senator. Curtea constat c
aceste modificri semnificative, de substan, nu au fost niciodat i n nicio form puse n dezbaterea Senatului, care a fost prima
Camer sesizat. Pe de alt parte, asupra acestei reglementri, Curtea Constituional s-a pronunat prin Decizia nr. 270 din 10 martie
2008, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008.
Curtea constat c Dezbaterea parlamentar a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracie
de evaluarea acesteia n plenul celor dou Camere ale Parlamentului nostru bicameral".
Aadar, modificrile i completrile pe care Camera decizional le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima
Camer sesizat trebuie s se raporteze la materia avut n vedere de iniiator i la forma n care a fost reglementat de prima
Camer. Altfel, se ajunge la situaia ca o singur Camer, i anume Camera decizional, s legifereze, ceea ce contravine principiului
bicameralismului. In cauz, art. 16 n forma introdus de Camera Deputailor ar fi trebuit dezbtut pentru prima dat, potrivit art. 75
din Constituie, n edina Senatului, pe calea unei iniiative legislative, i apoi de Camera Deputailor, n calitate de Camer
decizional. Curtea constat c, procedndu-se astfel, Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea
ministerial a fost adoptat cu nclcarea normelor constituionale referitoare la procedura de legiferare, i anume a principiului
constituional al bicameralismului Parlamentului Romniei, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituie, precum i a competenelor
stabilite pentru cele dou Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamental.
IV. In sfrit, Curtea observ c n legtur cu neconstituionalitatea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea
ministerial s-a pronunat prin mai multe decizii, precum i c n doctrin au fost exprimate critici referitoare la unele dintre
prevederile acesteia, astfel nct apreciaz c este cazul a se proceda la reexaminarea, n ansamblu, a legii, care s rspund
tuturor observaiilor formulate.
Avem n vedere:
- Decizia Curii Constituionale nr. 93 din 16 iunie 1999, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 300 din 28
iunie 1999;
- Decizia Curii Constituionale nr. 665 din 5 iulie 2007, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 547 din 10
august 2007;
- Decizia Curii Constituionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
851 din 12 decembrie 2007;
- Decizia Curii Constituionale nr. 270 din 10 martie 2008, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 290 din
15 aprilie 2008.
V. Pentru considerentele expuse, n temeiul art. 146 lit. a) din Constituie, al art. 15 alin. (1) i al art. 18 alin. (2) din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUIONAL
In numele legii
DECIDE:
Constat c Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial este neconstituional.
Definitiv i general obligatorie.
Decizia se comunic Preedintelui Romniei, preedintelui Camerei Deputailor, preedintelui Senatului i primului-ministru
i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Dezbaterile au avut loc la datele de 16 i 22 aprilie 2008 i la acestea au participat: Ioan Vida, preedinte, Nicolae
Cochinescu, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Tudorel Toader i Augustin Zegrean, judectori.
PREEDINTELE CURII CONSTITUIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-ef,
Gabriela Dragomirescu
DECIZIE Nr. 989 din 1 octombrie 2008
privind constitutionalitatea dispozitiilor art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 716 din 22 octombrie 2008
Cu Adresa nr. 51/2.182 din 7 iulie 2008, secretarul general al Camerei Deputailor a trimis Curii Constituionale sesizarea
formulat de 52 de deputai, n temeiul dispoziiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii
Constituionale, n legtur cu neconstituionalitatea art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputailor, republicat.
Autorii sesizrii sunt urmtorii: Cristian I. Rdulescu, Anca-Daniela C. Boagiu, Graiela Denisa M. Iordache, Corneliu V.
Momanu, Marcel Adrian O. Piteiu, Cornel tefan C. Bardan, Gheorghe G. Srb, Alexandru A. Cioclteu, Constantin M. Petrea,
Dumitru M. Pardu, Mircea Teodor M. S. Iustian, Corneliu L. Popescu, Marian V. Hoinaru, Constantin V. Tudor, Anca M.
Constantinescu, Cristian B. Ilie, Daniel I. Buda, Costic N. Canacheu, Petru I. Clian, Cosmin Gabriel C. Popp, Petru O Lificiu,
Stelian G. Fuia, Iulian-Gabriel P. Brsan, Ion I. Gonea, Marius I. Rogin, Ion I. Stoica, Diana Maria C. Buoi, Liviu D. Codrl, Valeriu

I. Tabr, Ioan C. Oltean, Daniel I. Ionescu, Romic C. Andreica, Ionela I. Bruchental-Pop, Gheorghe G. Barbu, Radu V. D. Lambrino,
Petre Strchinaru, Liviu Alexandru H. Miroeanu, Bogdan C. Cantaragiu, Claudius Mihail Gh. Zaharia, Marian Sorin C. Paveliu,
Dumitru Gheorghe Mircea O. Coea, Traian Constantin A. Iga, Petre I. Ungureanu, Gheorghe I. Albu, Raluca D. Turcan, Alexandru
E. Mocanu, Constantin C. Amarie, Viorel N. Oancea, Gabriel L. Sandu, Marcel Laureniu M. Romanescu, Cornel H. tirbei
Laureniu O Mironescu.
Sesizarea a fost nregistrat la Curtea Constituional sub nr. 7,809 din 7 iulie 2008 si formeaz obiectul Dosarului nr.
1.633C/2008.
Obiectul sesizrii l constituie dispoziiile art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputailor, aprobat prin Hotrrea
Camerei Deputailor nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006,
care au urmtorul cuprins: (3) Cererea se adopt cu votul a cel puin dou treimi din numrul deputailor."
In motivarea sesizrii se arat c art. 155 alin. (3) din regulament, care prevede c cererea privind punerea sub urmrire
penal a membrilor Guvernului se adopt cu votul a cel puin dou treimi din numrul deputailor, contravine dispoziiilor
constituionale ale art. 76 alin. (2), potrivit crora (2) Legile ordinare i hotrrile se adopt cu votul majoritii membrilor prezeni
din fiecare Camer", i ale art. 16 alin. (1), care stabilesc c Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii
i fr discriminri". Aadar, conform prevederilor constituionale menionate, cererea de urmrire penal a membrilor Guvernului se
adopt prin hotrrea i nicidecum legea, regulamentul n sine sau moiunea, acte juridice care au alte domenii de reglementare", iar
aceast hotrre trebuia s fie adoptat tot cu majoritatea membrilor prezeni din fiecare Camer, n cazul nostru din Camera
Deputailor, i nu cu majoritatea de dou treimi din numrul deputailor, aa cum prevede textul regulamentar criticat". In continuare,
se consider c aceast majoritate trebuia s fie reglementat i de art. 155 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputailor, ceea ce
nu s-a ntmplat", astfel c textul criticat din regulament este neconstituional, ntruct ncalc art. 76 alin. (2) din Constituie. Se arat
c susinerea nu este contrazis de argumente constituionale, legale sau doctrinare, i c, de altfel, art. 149 alin. (3) din Regulamentul
Senatului prevede c hotrrea de punere sub urmrire penal a membrilor Guvernului, care sunt senatori, se adopt cu votul
majoritii senatorilor, iar nu cu majoritatea de dou treimi din numrul acestora.
Ct privete nclcarea art. 16 alin. (1) din Constituie, se susine c pentru situaii mult mai importante, fa de cea
reglementat de textul criticat, n care se adopt hotrri, majoritatea utilizat, prevzut de Constituie sau de regulamente, este mai
mic, i anume majoritatea deputailor i a senatorilor". Se exemplific cu situaiile referitoare la suspendarea Preedintelui Romniei,
la acordarea ncrederii Guvernului, la adoptarea sau respingerea unei moiuni de cenzur. De asemenea, pentru situaii mult mai grave
dect cea reglementat de art. 155 alin. (3) din Regulament, potrivit Constituiei, este necesar majoritatea de dou treimi din
numrul parlamentarilor, i anume atunci cnd Preedintele Romniei este pus sub acuzare penal pentru nalt trdare". Or, aceast
din urm situaie nu se poate compara, ca gravitate, cu cea de punere sub urmrire penal a membrilor Guvernului i, cu toate
acestea, majoritatea este aceeai".
In conformitate cu dispoziiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii
Constituionale, sesizarea a fost trimis preedintelui Camerei Deputailor, pentru a comunica punctul de vedere al Biroului
permanent.
Preedintele Camerei Deputailor a comunicat, cu Adresa nr. 51/2753 din 10 septembrie 2008, nregistrat la Curtea
Constituional sub nr. 10.071 din 11 septembrie 2008, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputailor, prin care se
consider c sesizarea de neconstituionalitate formulat este nentemeiat. In acest sens, se arat urmtoarele:
1. Motivarea potrivit creia hotrrea Camerei Deputailor referitoare la cererea de punere sub urmrire penal a membrilor
Guvernului ar trebui s fie adoptat cu votul majoritii deputailor prezeni la edina Camerei nu are la baz nicio dispoziie
constituional sau regulamentar. Solicitarea urmririi penale a unui membru al Guvernului de ctre o Camer legislativ reprezint o
aciune politic de o foarte mare importan i care presupune o motivare bine ntemeiat. Or, Camera Deputailor nu este o autoritate
judiciar care s administreze i s interpreteze probe de natur divers, se impune de la sine alegerea unei proceduri care s previn
arbitrariul i s suplineasc lipsa unei specializri judiciare a membrilor acesteia", i, de aceea, decizia Camerei Deputailor de a
solicita o asemenea procedur impune ntrunirea acordului majoritii calificate a membrilor si, care s mpiedice subiectivismul i
interesul partizan ale unui numr mic de parlamentari, inerent i explicabil pe scena oricrei confruntri politice". Aa fiind, se
consider c cererea de urmrire formulat de Camera Deputailor poate fi socotit, pe bun dreptate, un act politic mai degrab dect
unul juridic". Se invoc Decizia Curii Constituionale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007 prin care s-a statuat c cele dou Camere ale
Parlamentului, ct i Preedintele Romniei au libertatea de a stabili modul de exercitare" a dreptului de a cere urmrirea penal a
membrilor Guvernului, fr o alt reglementare exterioar i aplicnd direct Legea fundamental.
Prevederile alin. (3) al art. 155 din Regulamentul Camerei Deputailor, potrivit crora Cererea se adopt cu votul a cel puin
dou treimi din numrul deputailor", au fost adoptate fr nicio obiecie chiar n textul iniial al regulamentului, majoritatea calificat
de voturi cerut n acest caz fiind deplin justificat. Se mai apreciaz c, dac n dreptul parlamentar este statuat interzicerea oricror
imixtiuni, ingerine n activitatea parlamentarilor, precum i intimidarea sau icanarea acestora de ctre puterea executiv sau de cea
judectoreasc, tot astfel se impune a fi protejat i activitatea membrilor Guvernului mpotriva unor astfel de ingerine, indiferent
dac acetia au sau nu i calitatea de parlamentari". Dac aceast procedur ar fi lsat la latitudinea unei majoriti simple din
numrul membrilor unei Camere, s-ar deschide calea unor icanri judiciare sistematice a membrilor Guvernului, ceea ce ar avea
consecine extrem de grave pentru stabilitatea politic a rii" i, ntr-o asemenea ipotez, Guvernul ar fi nevoit s apeleze sistematic
la procedura remanierii, n loc s se dedice rolului su constituional prevzut n art. 102 din Constituie".
2. Se apreciaz c trebuie fcut o distincie clar ntre imunitatea de percheziie, de reinere i arestare, care poate fi
ridicat de Camera Deputailor cu votul majoritii membrilor si prezeni la edina acesteia, i solicitarea urmririi penale a unui
membru al Guvernului, care poate fi aprobat numai cu majoritatea calificat de dou treimi din numrul membrilor Camerei

Deputailor". Sub aspect procedural, cererea de urmrire penal corespunde cu o plngere prealabil n vederea urmririi penale a unei
persoane, care produce efecte extrem de grave asupra libertii acesteia, i este firesc ca ea s exprime o voin politic ct mai larg,
atunci cnd este convertit ntr-un act adoptat de o Adunare legiuitoare." Niciun temei constituional sau regulamentar nu justific
extinderea aplicrii unei proceduri regulamentare la o alt instituie juridic, n condiiile n care ntre cele dou proceduri
regulamentare nu exist nicio legtur". Se mai consider c stabilirea unei anumite majoriti pentru adoptarea de ctre o Camer
legislativ a unei decizii presupune o evaluare politic a problemei care a fcut obiectul deciziei respective", astfel c importana
problemei asupra creia Camera trebuie s hotrasc impune i stabilirea majoritii pentru luarea deciziei. Aa fiind, hotrrea prin
care Camera Deputailor decide ridicarea imunitii parlamentare de percheziie, reinere sau arestare a unui deputat nu implic
evaluarea de ctre aceasta a vinoviei persoanei n cauz - probat de organisme judiciare autorizate -, pe cnd cererea de urmrire
penal a unui membru al Guvernului presupune o motivare de fapt, acceptat de o majoritate calificat a membrilor Camerei
Deputailor, privind vinovia celui n cauz, desigur urmnd ca instana s constate definitiv i irevocabil aceast vinovie."
3. Aprobarea cererii de urmrire penal a membrilor Guvernului cu majoritatea de dou treimi din numrul deputailor a fost
prevzut de Comisia special pentru elaborarea propunerilor de modificare a Regulamentului Camerei Deputailor, constituit n baza
Hotrrii nr. 56 din 29 octombrie 1992. Se consider c o asemenea majoritate de voturi corespunde importanei sociale a funciei de
membru al Guvernului, ceea ce justific un regim juridic special pentru nceperea actelor de urmrire penal din iniiativa Camerei
Deputailor i nicidecum un privilegiu, chiar i procedural".
4. Constituia statueaz asupra principiului autonomiei organizatorice i funcionale a Camerelor legislative , adic fiecare
Camer se organizeaz i i stabilete procedurile parlamentare aa cum dorete", aa nct faptul c n Regulamentul Senatului se
prevede o alt majoritate de voturi necesar punerii sub urmrire penal a membrilor Guvernului, nu are o relevan semnificativ".
5. Cu prilejul soluionrii unei sesizri formulate de preedintele Camerei Deputailor referitoare la Regulamentul Camerei
Deputailor, aprobat prin Hotrrea nr. 8 din 24 februarie 1994, Curtea Constituional nu a apreciat" c art. 139 alin. (3) - n prezent
art. 155 alin. (3) - din regulament ar fi neconstituional".
CURTEA,
examinnd sesizarea de neconstituionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputailor, raportul
ntocmit de judectorul-raportor, dispoziiile criticate din Regulamentul Camerei Deputailor, republicat, prin raportare la prevederile
Constituiei Romniei i dispoziiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale, reine urmtoarele:
Curtea a fost legal sesizat i este competent, potrivit dispoziiilor art. 146 lit.c) din Constituie, precum i ale art. 1, 10, 27
i 28 din Legea nr. 47/1992, s se pronune asupra constituionalitii prevederilor criticate din Regulamentul Camerei Deputailor.
Obiectul controlului de constituionalitate l constituie prevederile art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputailor,
aprobat prin Hotrrea Camerei Deputailor nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 35
din 16 ianuarie 2006, prevederi potrivit crora (3) Cererea se adopt cu votul a cel puin dou treimi din numrul deputailor."
In opinia autorilor sesizrii, aceste prevederi regulamentare sunt contrare dispoziiilor din Constituie cuprinse n art. 76 alin.
(2), potrivit crora (2) Legile ordinare i hotrrile se adopt cu votul majoritii membrilor prezeni din fiecare Camer", i ale art.
16 alin. (1), care stabilesc c (1) Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri."
Examinnd sesizarea de neconstituionalitate formulat, Curtea Constituional constat c aceasta este ntemeiat i urmeaz
a fi admis pentru urmtoarele considerente:
Intr-adevr, art. 76 din Constituie -Adoptarea legilor i hotrrilor" stabilete reguli eseniale ale procedurii legislative.
Astfel, potrivit alin. (1) al art. 76, legile organice i hotrrile privind regulamentele Camerelor se adopt cu votul majoritii
parlamentarilor fiecrei Camere. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994 privind constituionalitatea Regulamentului
Camerei Deputailor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, Curtea Constituional a statuat, cu
valoare de principiu, c majoritatea absolut impus de Constituie pentru adoptarea unei asemenea hotrri urmrete s asigure o
exprimare ct mai larg a voinei deputailor n prevederile regulamentare, lucru firesc ntr-un sistem parlamentar care implic, prin
definiie, o majoritate i o opoziie parlamentar". De asemenea, potrivit alin. (2) al art. 76, adoptarea legilor ordinare i a hotrrilor
celor dou camere se face cu votul majoritii membrilor prezeni n fiecare Camer, n condiiile n care numrul acestora se ridic la
cel puin jumtate plus unu din numrul membrilor fiecrei Camere, n condiiile respectrii cvorumului legal de adoptare prevzut de
art. 67 din Constituie.
In privina naturii juridice a actului prin care se cere urmrirea penal a membrilor Guvernului, Curtea constat c aceast
cerere se aprob printr-o hotrre a Camerei Deputailor, astfel cum prevede art. 76 alin. (1) i (2) din Constituie, precum i art. 85 din
Regulamentul Camerei Deputailor. Art. 85 din Regulament, care face parte din capitolul II -Desfurarea lucrrilor Camerei
Deputailor", seciunea 1 - Sesiunea i actele Camerei Deputailor" stabilete: Camera Deputailor adopt legi, hotrri, moiuni
simple, mesaje, declaraii, rezoluii i alte acte politice n prezena majoritii deputailor, conform prevederilor prezentului
regulament." Toi astfel, i art. 121 din Regulamentul criticat prevede c Legile, hotrrile i moiunile simple se adopt de Camera
Deputailor prin vot. Legile adoptate de Camera Deputailor pot fi legi constituionale, legi organice i legi ordinare."
Curtea mai constat, de asemenea, c, de altfel, n sensul prevederilor constituionale ale art. 76 alin. (2) sunt i dispoziiile
art. 129 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputailor, n conformitate cu care Legile ordinare i hotrrile luate n procesul
legiferrii se adopt cu votul majoritii deputailor prezeni, n condiiile existenei cvorumului legal."
Aa fiind, Curtea constat c art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputailor, potrivit cruia cererea privind
urmrirea penal a membrilor Guvernului [...] se adopt cu votul a cel puin dou treimi din numrul deputailor", contravine art. 76
alin. (2) din Constituie i, n consecin, este neconstituional.
Fa de argumentele nfiate, din care rezult neconstituionalitatea art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputailor,
analizarea susinerilor privind nclcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituie sunt irelevante.

Avnd in vedere considerentele expuse, in temeiul dispoziiilor art. 146 lit. c) i art. 147 alin. (1) i (4) din Constituie,
precum i al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.c), art. 27 i art. 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii
Constituionale, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUIONAL
In numele legii
DECIDE:
Constat c prevederile art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputailor, aprobat prin Hotrrea Camerei Deputailor
nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006, sunt neconstituionale.
Definitiv i general obligatorie.
Decizia se comunic preedintelui Camerei Deputailor i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 1 octombrie 2008 i la aceasta au participat: Ioan Vida, preedinte, Nicolae Cochinescu,
Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lzroiu, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan i Augustin Zegrean, judectori.
PREEDINTELE CURII CONSTITUIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-ef,
Gabriela Dragomirescu
_________________________________________________________________________________________________________
DECIZIE Nr. 990 din 1 octombrie 2008
privind constitutionalitatea dispozitiilor art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 716 din 22 octombrie 2008
Cu Adresa nr. XXXV/1.764 din 21 iulie 2008, secretarul general al Senatului a trimis Curii Constituionale sesizarea
formulat de 25 de senatori, n temeiul dispoziiilor art. 146 lit. c) din Constituie, n legtur cu neconstituionalitatea art. 150 alin. (3)
din Regulamentul Senatului.
Autorii sesizrii sunt urmtorii: tefan-Mihail T. Antonie, Viorel A. Arion, Vasile A. Blaga, Dan S. Crlan, Cornelia Gh.
Cazacu, Mircea A. Cintez, Ivan O. Cismaru, Cristian C. Cucuian, Gheorghe I. David, Constantin Dumitru A., Constantin N.
Gheorghe, Paula Maria Ivnescu T., Dorel V Jurcan, Gh. Ioan Gheorghe Miheiu, Nicolae N. Neagu, Dorel-Constantin I. Onaca,
Alexandru A. Pere, Tudor I. Panuru, Dan Gabriel P Popa, Ionel E. Popescu, Ovidiu O. Rdoi, Dan G. Sabu, Virginia t. erbnescu,
Jan C. Vraciu i Gelu B. Vian.
Sesizarea a fost nregistrat la Curtea Constituional sub nr. 8.300 din 21 iulie 2008 si formeaz obiectul Dosarului nr.
1.713C/2008.
Obiectul sesizrii l constituie dispoziiile art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotrrea Senatului nr.
28 din 24 octombrie 2005, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, care au urmtorul
cuprins: (3) Hotrrea se adopt cu votul majoritii senatorilor."
In motivarea sesizrii se arat c art. 150 alin. (3) din regulament care prevede c hotrrea privind punerea sub urmrire
penal a membrilor Guvernului se adopt cu votul majoritii senatorilor contravine dispoziiilor constituionale ale art. 76 alin. (2),
potrivit crora (2) Legile ordinare i hotrrile se adopt cu votul majoritii membrilor prezeni din fiecare Camer", i ale art. 16
alin. (1), care stabilesc c (1) Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri."Aadar,
conform prevederilor constituionale menionate, cererea de urmrire penal a membrilor Guvernului se adopt prin hotrrea i
nicidecum legea, regulamentul n sine sau moiunea, acte juridice care au alte domenii de reglementare", iar aceast hotrre trebuia
s fie adoptat tot cu majoritatea membrilor prezeni din fiecare Camer, n cazul nostru din Senat, i nu cu majoritatea senatorilor, aa
cum prevede textul de care facem vorbire." In continuare, se arat c susinerea nu este contrazis de argumente constituionale, legale
sau doctrinare i c, de altfel, art. 15 din Legea responsabilitii ministeriale - text de lege care face referire la cererea de urmrire
penal a membrilor Guvernului - menioneaz explicit faptul c procedura de trimitere a minitrilor parlamentari n judecat trebuie s
respecte articolele 67 i 76 alin. (2) din Constituia Romniei". Aadar, se consider c legiuitorul a intenionat s pun hotrrea
Camerei parlamentare sesizate, n chestiunea trimiterii n judecat a unui ministru parlamentar, sub auspiciile textelor constituionale
care fac vorbire la tipul de majoritate cu care se adopt hotrrile Parlamentului", adic art. 76 din Constituie.
Ct privete nclcarea art. 16 alin. (1) din Constituie, se susine c pentru situaii mult mai importante n care se adopt
hotrri, majoritatea utilizat, prevzut de Constituie sau de regulamente, este majoritatea simpl." Se exemplific cu situaiile
referitoare la suspendarea Preedintelui Romniei, la acordarea ncrederii Guvernului, la adoptarea sau respingerea unei moiuni de
cenzur. De asemenea, pentru situaii mult mai grave, dect cea reglementat de art. 150 alin. (3) din Regulament, potrivit
Constituiei, este necesar majoritatea de dou treimi din numrul parlamentarilor, i anume atunci cnd Preedintele Romniei este
pus sub acuzare penal pentru nalt trdare." Or, aceast din urm situaie nu se poate compara, din punct de vedere al gravitii, cu
cea de punere sub urmrire penal a membrilor Guvernului i, cu toate acestea, majoritatea este aceeai."
In conformitate cu dispoziiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii
Constituionale, sesizarea a fost trimis Preedintelui Senatului, pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent.
Preedintele Senatului a comunicat, cu Adresa nr. I/457 din 17 septembrie 2008, nregistrat la Curtea Constituional sub
nr. 10.213 din 17 septembrie 2008, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, prin care se consider c sesizarea de
neconstituionalitate formulat este nentemeiat i nelegal i solicit respingerea acesteia, pentru urmtoarele motive: cererea de

ncepere a urmririi penale pe care o adopt Senatul, conform art. 109 alin. (2) din Constituie, prevederilor Legii nr. 115/1999 privind
responsabilitatea ministerial, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i Deciziei Curii Constituionale nr. 270
din 10 martie 2008, reprezint o etap n derularea procedurii de tragere la rspundere a membrilor Guvernului pentru faptele svrite
n exercitarea mandatului lor. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituie, regimul juridic al infraciunilor i pedepselor, ca i regimul
executrii acestora fac parte din domeniile rezervate reglementrii prin lege organic. Rezult, prin extrapolare, c orice act de decizie,
care eman de la Parlament i care antreneaz rspunderea penal a membrilor Guvernului care sunt i senatori, trebuie s fie adoptat
tot cu majoritatea impus pentru adoptarea unei legi organice. Altfel, nseamn a goli de coninut filozofia textului constituional, a
crei raiune de a fi constituie consacrarea unui regim juridic pentru rspunderea penal a acestei categorii de demnitari, de natur a-i
feri de arbitrariul unei situaii politice conjuncturale. Mai arat c, dei fiecare Camer are autonomie funcional i regulament
propriu n ceea ce privete instituirea procedurilor de organizare i funcionare, nu este mai puin adevrat c limita acestei autonomii
trebuie raportat la statutul Parlamentului n ansamblul su, de organ suprem reprezentativ al rii i de unic autoritate legiuitoare,
ceea ce nseamn c nu pot fi consacrate soluii regulamentare care s diferenieze fundamental activitatea celor dou Camere ale
Parlamentului." Consider c, pentru aceleai argumente, i n Regulamentul Camerei Deputailor se prevede o majoritate specific
aprobrii cererii de urmrire penal, respectiv majoritatea de 2/3 din numrul total al deputailor".
CURTEA,
examinnd sesizarea de neconstituionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, raportul ntocmit de
judectorul-raportor, dispoziiile criticate din Regulamentul Senatului, republicat, prin raportare la prevederile Constituiei Romniei i
dispoziiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale, reine urmtoarele:
Curtea a fost legal sesizat i este competent, potrivit dispoziiilor art. 146 lit. c) din Constituie, precum i celor ale art. 1,
10, 27 i 28 din Legea nr. 47/1992, s se pronune asupra constituionalitii prevederilor criticate din Regulamentul Senatului.
Obiectul controlului de constituionalitate l constituie prevederile art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, aprobat prin
Hotrrea Senatului nr. 28 din 24 octombrie 2005, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005,
prevederi potrivit crora, (3) Hotrrea se adopt cu votul majoritii senatorilor."
In opinia autorilor sesizrii, aceste prevederi regulamentare sunt contrare dispoziiilor din Constituie cuprinse n art. 76 alin.
(2), potrivit crora (2) Legile ordinare i hotrrile se adopt cu votul majoritii membrilor prezeni din fiecare Camer", i ale art.
16 alin. (1), care stabilesc c (1) Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri."
Examinnd sesizarea de neconstituionalitate formulat, Curtea Constituional constat c aceasta este ntemeiat i urmeaz
a fi admis pentru urmtoarele considerente:
Intr-adevr, art. 76 din Constituie - Adoptarea legilor i a hotrrilor" stabilete reguli eseniale ale procedurii legislative.
Astfel, potrivit alin. (1) al art. 76, legile organice i hotrrile privind regulamentele Camerelor se adopt cu votul majoritii
parlamentarilor fiecrei Camere. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituionalitatea Regulamentului
Senatului, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, Curtea Constituional a statuat, cu valoare de
principiu, c majoritatea absolut impus de Constituie pentru adoptarea Hotrrii privind Regulamentul Senatului urmrete s
asigure o exprimare ct mai larg a voinei senatorilor n prevederile regulamentare, cerin fireasc ntr-un sistem parlamentar
democratic, care implic, prin definiie, o majoritate i o opoziie parlamentar." De asemenea, potrivit alin. (2) al art. 76, adoptarea
legilor ordinare i a hotrrilor celor dou Camere, se face cu votul majoritii membrilor prezeni n fiecare Camer, n condiiile n
care numrul acestora se ridic la cel puin jumtate plus unu din numrul membrilor fiecrei Camere, n condiiile respectrii
cvorumului legal de adoptare prevzut de art. 67 din Constituie.
In privina naturii juridice a actului prin care se cere urmrirea penal a membrilor Guvernului, Curtea constat c aceast
cerere se aprob printr-o hotrre a Senatului, astfel cum prevede art. 76 alin. (1) i (2) din Constituie, precum i art. 121 din
Regulamentul Senatului. Art. 121 din Regulament, care face parte din Seciunea 6 -Desfurarea edinelor Senatului", stabilete c
Senatul adopt legi, hotrri, moiuni i alte acte cu caracter politic, n prezena majoritii senatorilor." De asemenea, art. 130 din
Regulamentul criticat prevede c Legile, hotrrile, moiunile simple, precum i celelalte acte se adopt de ctre Senat prin vot."
Curtea mai constat, de asemenea, c, de altfel, n sensul prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituie sunt i dispoziiile art. 136 alin.
(3) din Regulamentul Senatului, conform crora Legile ordinare i hotrrile luate n procesul legiferrii se adopt cu votul
majoritii senatorilor prezeni."
Aa fiind, Curtea constat c art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, potrivit cruia hotrrea privind urmrirea
penal a membrilor Guvernului se adopt cu votul majoritii senatorilor", contravine art. 76 alin. (2) din Constituie i, n
consecin, este neconstituional.
Fa de argumentele nfiate, din care rezult neconstituionalitatea art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, analizarea
susinerilor privind nclcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituie sunt irelevante.
Avnd in vedere considerentele expuse, in temeiul dispoziiilor art. 146 lit. c) i art. 147 alin. (1) i (4) din Constituie,
precum i al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.c), art. 27 i art. 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii
Constituionale, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUIONAL
In numele legii
DECIDE:
Constat c prevederile art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotrrea Senatului nr. 28 din 24
octombrie 2005, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, sunt neconstituionale.
Definitiv i general obligatorie.
Decizia se comunic preedintelui Senatului i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 1 octombrie 2008 i la aceasta au participat: Ioan Vida, preedinte, Nicolae Cochinescu,
Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lzroiu, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader i Augustin Zegrean,