CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................pag2
CAPITOLUL I Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasuluipag3
1.1Notiuni de anatomie....................................................................pag3
1.2Notiuni de fiziologie.....................................................................pag6
CAPITOLUL II Pancreatita acuta.....pag7
2.1-Definiie.........................................................................................pag7
2.2Etiologie................................................................pag7
2.3Simptomatologiepag7
2.4-Diagnostic paraclinic .pag9
2.5-Diagnostic diferential..pag11
2.6-Evolutie. .pag11
2.7-Tratamentpag12
2.8-Masuri profilactice..pag14
CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu pancreatita
acuta............................................................................................pag15
CAPITOLUL IV-Prezentarea cazurilor pag21
4.1Cazul I..........................................................................................pag21
4.2-Cazul II..........................................................................................pag26
4.3Cazul III........................................................................................pag30
CONCLUZII.........................................................................................pag35
BIBLIOGRAFIE...................................................................................pag36

INTRODUCERE

n 1889 Reginald Fitz ntocmete prima clasificare a pancreatitelor acute,

clasificare care i pstreaz valabilitatea pn astzi. Fitz mparte pancreatita acut
n trei categorii a cror gravitate crete progresiv.
Prima dintre acestea este pancreatita acut edematoas, ntlnit n cca. 90%
din bolnavii cu pancreatita acut i care este de fapt un proces inflamator
autolimitat cu rspuns favorabil la tratamentul conservator.
A doua categorie este pancreatita acut hemorgic, forma de gravitate
crescut, cu mortalitate ce poate ajunge la 40%. Incidena real nu este cunoscut
deoarece diagnosticul de certitudine se pune la laparotomie sau necropsie.
Cea de-a treia form de pancreatit, cu potenialul letal cel mai ridicat, i
care apare la bolnavii ce au supravieuit fazei hemoragice este pancreatita acut
necroticohemorargica.
Procesul inflamator i hemoragic evolueaz ctre necroza la care se adaug
suprainfecia bacterian, procesul are tendina s se extind peripancreatic n
lungul spaiului retroperitoneal, putnd ajunge n mediastin sau scrot.
n Romnia au publicat studii privind pancreatita acut i complicaiile ei
septice: Juvara, Burlui, Turai.
Juvara n 1957, n Chirurgia pancreasului precizeaz indicaiile
interveniei chirurgicale n pancreatita acut, asta c prima dintre acestea este
situaia n care apar semne ce traduc complicarea sindromului acut cu necroz
sau supuraie pancreatic.Cercetrile lui Burlui i colaboratorii si, s-au
concretizat n imaginea metodei perfuzrii cu Novocaina a rdcinii mezenterului
pentru tratamentul pancreatitei acute.

CAPITOLUL I

1. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A

PANCREASULUI
1.1.

NOIUNI DE ANATOMIE

Pancreasul este o gland cu dubl secreie - extern i intern anexat

duodenului.
Prin structura i aspectul exterior prezint asemnri cu glandele salivare,
motiv pentru care a mai fost numit i glanda salivar abdominal.
Forma neregulat, asemntoare unui ciocan.
Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapt mai
voluminoas, iar poriunea stng mai subiat, ascuit. Este turtit anterioposterior
i este aplicat pe peretele posterior al abdomeniului.
Direcia transversal uor ascendent de la dreapta spre stnga. De asemenea
prezint o curbur cu concavitatea posterioar, determinat de coloana vertebral.
Culoarea roz-cenuie devine roie n timpul activitii.
Suprafaa are un aspect lobulat.
Consistena - relativ ferma, dar elastic ceea ce face ca organele din
vecintate s-i lase amprenta pe pancreas.
3

Este friabil, se rupe uor. n seciune are aspect crnos.

Dimensiuni:
lungimea: 15 - 20 cm
nlimea: 4 -5 cm (la nivelul capului)
grosime: 2 cm
Pancreasul este ceva mai voluminos la brbat dect la femeie. Ajunge la
dimensiunile maxime pn la 40 ani, pentru ca dup 50 ani s drescreasc treptat.
Greutatea este n medie de 80 grame.
Mijloace de fixare - Pancreasul este unul dintre organele cele mai bine
fixate ale cavitii abdominale. El este meninut n poziia sa prin: conexiunile cu
duodenul n care i se deschid canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de
coalescena retroduodeno-pancreatica Treitz prin vase i nervi. Acestora li se
adaug presa abdominal.
Raporturile pancreasului
Raporturile pancreasului, n special cele ale capului, se aseamn, n bun
parte, cu raporturile duodenului, fapt care a determinat denumirea de simbioza
duodeno-pancreatic.
Capul pancreasului este cuprins n concavitatea duodenului, de care ader
prin tracturi conjunctive solide.
Faa anterioar a capului pancreasului este acoperit de peritoneu.
Corpul pancreasului stabilete urmtoarele raporturi:
faa anterioar vine n raport cu faa posterioar a stomacului (impresiunea
gastrica) i este acoperit de peritoneul perietal al bursei;
faa posterioar, neacoperit de peritoneu, este n raport cu fascia retroduodenopancreatica Treitz;
faa inferioar este acoperit de peritoneu i prezint trei impresiuni lsate de
organe: flexura duodeno-jejunala, ansele jejunale i colonul transvers;
4

marginea superioara vine in raport cu plexul celiac (care se prelungeste si pe fata

posterioara);
marginea anterioara raspunde insertiei mezocolonului transvers.
marginea inferioara este aplicata pe peretele abdominal posterior.
Coada pancreasului se indreapta spre splina.
Uneori cele doua organe vin in contact, alteori raman indepartate, ele sunt
legate prin ligamentul frenico-lineal.
Structura
Pancresul este o glanda amficrina (mixta) cu secretie exocrina si endocrina.
La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care
continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab
dezvoltate, care separa incomplet lobii si lobulii. In structura glandei pancreatice se
disting doua parti componente: masa principala (cu functie exocrina) si o parte mai
mica (cu functie endocrina, formata din insulite de celule dispersate in tesutul
exocrin - insulele Langerhans).
Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din
acini de forma sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.
Vascularizatie si inervatie
Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din
arterele hapatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ale
arterei splenice).
Venele se formeaza in retele parelele cu arterele avand in general aceeasi
dispozitie. Sangele de la pancreas se varsa in vana porta.
.

1.2.

NOTIUNI DE FIZIOLOGIE

Pancreasul exocrin - sucul pancreatic

Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin.
Este un lichid limbede, uneori cu continut de mucus care se adauga in
canalele excretoare cu un ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml.
Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii
confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai important
fiind enzimele).
Pancreasul endocrin - insulina, glucagonul, STS si PP
Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza in
special metabolismul glucidic, dar si cel lipdic si protidic.
Insulina, principalul hormon glicoreglator, este sintetizata sub forma unui
polipeptid, care se elimina din celule prin exocitoza (cu interventia ionilor de
calciu) in capilarele pancreasului.
Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta.
Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe
receptori. Tesutul nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu au
receptori pentru insulina si nici nu o utilizeaza.
Hipoglicemia rezulatata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea
functiilor nervoase vitale.

CAPITOLUL II
1. PANCREATITA ACUTA
1.1. DEFINITIE
Pancreatita acuta este o boala acuta, locala si generala, determinata de
procesul patologic de autodigestie, prin activarea in glanda a fermentilor
pancreatici, normal inactivi la acest nivel.
Pancreatita este constituita de un lant de fenomene patologice de intensitate,
gravitate si durata variabila.
O parte din acestea sunt rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei
prin fermentii trpsina si lipaza, insa fenomenele grave ale bolii sunt urmarea
actiunii toxice a fermentilor si a altor produsi toxici la distanta, pe toate
parenchimele si tesuturile ce asigura functiile vitale ale organismului: creier,
plamani, vase sangvine, cord, etc.
1.2.

ETIOLOGIE

Factori favorizanti:
obezi, mari mancatori si consumatori de alcool;
teren vascular aterosclerotic;
purtatori de afectiuni biliare (in special litiaza).
Boala apare des dupa o masa deosebit de copioasa, bogata in grasimi si
alcool.
Poate aparea si in urma unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o
categorie aparte fiind pancreatitele postoperatorii, care apar mai frecvent in urma
interventiilor in regiune (ulcer duodenal, colecistectomii, splenectomii), insa poate
aparea si dupa orice tip de operatii.
1.3SIMPTOMATOLOGIE
Debut in general dupa o masa copioasa.
Cel mai important simptom este durerea.
7

Foarte violenta, intereseaza jumatatea superioara a abdomenului cu iradieri

diverse, spre umarul stang, spre gat, spre hipocondrul drept, spre spate, spre
abdomenul inferior.
In general se descrie durerea in bara (rezistenta la calmantele uzuale)
simuland ulcerul.
Greturi si varsaturi frecvente. Varsaturile sunt, la inceput, alimentare, apoi
bilioase sau hemoragice. Intoleranta alimentara poate fi totala, chiar si pentru
lichide.
Tranzitul intestinal este incetinit, rar exista diaree.
Meteorism abdominal.
Stare generala - uneori grava de la inceput, anxietate, transpiratii reci,
dispneee, piele marmorata, alteori este initial si mult timp conservata.
Tensiunea arteriala - initial este crescuta, facies vultos, rosu. Puls
normal sau tahicardic.
Ulterior tensiunea arteriala poate scadea, instalandu-se socul.
Febra in general sub 38 grade Celsius.
Tulburari psihice frecvente, sub forma de agitatie, incoerenta verbala, delir.
Traduc atingerea SNC si sunt un semn de gravitate.
Examenul obiectiv.
Subicter sau icter in cca 20% din cazuri.
Abdomen normal sau meteorizat, cu sonoritate normala, fara contractura
generalizata, dar dureros la presiune. Este un contrst intre intensitatea fenomenelor
subiective si saracia formelor obiective abdominale, tabloul clinic local fiind
necaracteristic pentru ocluzie sau peritonita.
Poate exista: durere la presiunea ungiului costovertebral stang, tumefactie
palpabila transversala, supraombilicala alungita fuziforma, foarte sensibila, semne
de pleurezie mai des stanga (apoximativ 1/5 din cazuri)
8

Predominenta unora dintre simptomele si semnele clinice a permis

descrierea unor forme clinice cu aspect particular:
a) forma pseudocolecistica, asemanatoare cu o colicistita acuta: dureri
epigastrice si in hipocondrul drept, varsaturi, febra. O vezicula biliara destinsa si
imflamata coexista deseori cu pancreatita acuta.
b) forma pseudoocluziva sugerand o ocluzie pe intestinul subtire, predomina
metorismul, varsaturile, oprirea tranzitului pentru fecale si gaze.
c) forma pseudoperforativa, in care exista aparare musculara si chiar
contractura generalizata, se poate pune problema unei perforatii ulceroase sau
apendiculare.
d) forme fruste, foarte numeroase de-abia schitate sau in care lipsesc
majoritatea simptomelor.
1.4. DIAGNOSTICUL PARACLINIC
Este foarte important avand in vedere polimorfismul clinic al pancreatitei
acute.
Examene de laborator
a) Sange
Amilazemia prezinta adesea valori crescute. Incepe la 2-12 ore dupa
primele simptome, dureaza 3-4 zile, dar, nu e constanta si nici patagnomonica
pentru pancreatita acuta;
Hipocalcemia are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat
mai prost cu cat este mai scazuta;
Hiperglicemia moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina
si glucagon;
VSH-ul crescut;
Afectarea hepatica este evidentiata prin modificarea testelor de citoliza si a
celor de colestoza;
9

 Leucocitopza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparuta la

bolnavii operati este un semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general
prabusirea mecanismelor de aparare a organismelor);
Poate sa apara anemia;
Scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului
proteic;
Hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale.
b) Urina
reducerea diurezei, oligoanurie, semn de IRA secundara socului si toxemiei
enzimatic;
modificarea sedimetrului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilor granulosi
(semne de iritare renale);
hiperamilazurie de peste 256-512-1000U.
Explorari imagistice
a) Examenul radiologic
radiografia abdominala pe col poate evidentia bule de gaz extraluminal,
deplasarea, pungii cu aer a stomacului, ascentionarea emidiafragmelor, pleurezie
pulmonara la baze.
tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea
anterioara a stomacului pe radiografia de profil.
irigigrafia
fistulografia se face la bolnavii operati cu drenajabdominal prelungit si
semne clinice de abces cu substante de contrast iodate
colongio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidentierea
sistemului canalar pancreatic)
b) Ecografia - poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica
sau marirea de volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater.
10

c) Alte examene imagistice

tomografia
scintigrafia
EKG
Indispensabila.
hipocalcemie,

prin

Poate
semne

arata
de

trasee

infarct

normale-trasee
miocardic

care

modificate
poate

fi

prin
cauza

simptomatologiei (semnne false de pancreatita acuta) sau asociat unei pancreatite

acute.
Punctia abdominala
Indicata cand se depisteaza lichid ascitic la examenul clinic. Poate sa apara
lichi clar sau hemoragic, amicrobian cu continut mare in amilaze
1.5DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poate
pune in discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale.
Afectiuni medicale indigestia simpla sau o gastrita acuta, ulcer gastric sau
duodenalin puseu dureros, infarct miocardic
Afectiuni chirurgicale apendicita acuta cu sediu anormal, ulcer gastricsau
duodenal perforat, infarctul intestinal, torsiuni viscerale diverse, colica biliara,
colescitita acuta, peritonita biliara, colica renoureterala, ocluzie intestinala
Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdominale acute
chirurgicale care reprezinta - spre deosebire de pancreatita acuta urgenta
chirurgicala.
1.6.

EVOLUTIE

Este variabila si numai partial previzibila.

Formele grave supraacute evoleaza mortal in 1-3 zile, cauza mortii fiind:
insuficienta cardiocirculatorie acuta, intoxicatia globala cu leziuni grave
parenchimatoase in: rinichi oligurie, IRA, plaman - plamani de soc, pneumopatii
11

acute, insuficienta hepatica, leziuni cerebrale

Formele subacute evolueaza:spre atenuare dupa 7-10 zile cu vindecare sau
cu recidiva precoce care poate fi mortal, spre complicatii precoce, in primele 2-5
zile:, ocluzie intestinala inalta - dilatatie acuta gastric, perforatie de stomac,
duoden, colon - peritonita acuta, eroziune vasculara - hemoragie digestiva sau
peritoneala, tromboza portala - insuficienta hepatica acuta,spre complicatii tardive
(la 1-2 luni sau ani de la pancreatita acuta), pseudichist,pancreatita cronica - prin
scleroza glandulara postinflamatorie care sufoca acinii bazeaza calea excretiei
hipoinsulinism - prin distrugerea tesutului insular se instaleaza diabetul
postnecrotic, recidiva pancreatitei acute - pancreatita acuta recidivanta.
1.7 TRATAMENT
Medical
Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele obiective
si metode de realizare:
a) reducerea secretiei pancreatitice prin post absolut, nutritie parenterala
totala si aspiratie nazogastrica prelunmgita (considerata ca metoda de prevenire a
abceselor pancreatice)
b) substitutia volemica masiva poate determina imbunatatirea perfuziei
capilare si, ca urmare, diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea
extensiei necrozei pancreatice. Se face intravenos in functie de starea generala,
bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei si a PVC.
Pentru combaterea socului se folosesc: solutii cristaloide: NaCl, K (functie
de diureza), Ca (la nevoie), solutii coloide, solutii glucozate c) medicatie sedative
contraindicatie absuluta pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca
spasm Oddian determinand agravarea bolii,perfuzie venoasa cu Procaina
(Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii retroperitoneale d) medicatie
antienzimatica,Trasylol, EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant
12

atisoc decat antienzimatic

d) antibioterapie - pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se
recomanda antibioterapia cu spectru lung si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai
recomanda

antibiotice

cu

actiune

asupra

florei

intestinale

(Neomicina,

Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce perturbari ale florei, care
devine nociva)
e) corticoizii - in doze mari 3-4 g la 24 ore administrati parenteral intr-o
priza probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice f) radioterapie
locala - 100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie.
Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile
evoluand spre atenuarea simptomatologiei, in special in formele fara necroza
intinsa.
Dupa 4-5 zile se poate relua alimentatia lichida, apoi cea solida, progresiv.
Bolnavul trebuie urmarit in spital cel putin 3 saptamani, pentru a constata
eventuala aparitie a unor complicatii.
Chirurgical
a) Indicatii, contraindicatii
Se recomanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea
biologica a bolnavului in vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice.
Se practica laparotomie exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica,
in prezenta suspiciunii de abdomen acut (urgenta chirurgicala).
Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter sau
antecedente biliare confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si
agraveaza

evolutia

pancreatitei

(colecistectomie,

coledococolitotomie,

colecistostoma).
Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor complicatiei,
precoce sau tardiva:
13

 hemorargie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza

drenajul)
perforatia discerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal)
abces retroperitoneal (semnalat de aparitia frebei, hiperleucocitoza,
reagravarea starii generale, se intervine pentru plasarea unui drenaj)
Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate.
1.8MASURI PROFILACTICE
Tinand cont de importanta deosebita a depistarii precoce a pancreatitei acute,
grupele de risc (obezi, alcolici, cei cu afectiuni biliare) trebuie educate si
suparevegheate in legatura cu factori favorizanti ai bolii.
Trebuie evitat abuzul de alcool si alimente, afectiunile biliare trebuie tratate
(in mod special litiaza), precum si cele de origine vasculara.
Pancreatita acuta poate sa apara si ca urmare a unor traumatisme
pancreatice, dintre acestea o categorie speciala fiind pancreatitele postoperatorii
care apar frecvent in urma unor interventii in sfera Mompetent, dar, cu o
suparaveghere postoperatorie Mompetent, se poate preintampina aparitia
pancreatitei acute.

14

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR
CU PANCREATITA ACUTA
Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si
mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin
indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea
sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-si
recastige independenta cat mai repede posibil.
Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului
bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de importanta.
Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor
fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura),
ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientului,
investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul
prescris de medic. Acest plan de ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire
zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului.
De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de
terapie intensiva, fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic
este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta alimentara,
varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul
explicandu-I necesitatea supravegherii permanente, importanta acesteia pentru
evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.

15

Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii

diagnosticului, explorari care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea
sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare. Asistenta medicala
trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge teama, explicandu-i
utilitatea si importanta analizelor. Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie
nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaus tubul digestiv, pentru limitarea secretiei
enzimelor pancreatice.
Sa ajuti bolnavul sa respire- Respiratia bolnavului este afectata de sonda de
aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi trebuie alesa astfel incat sa
permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze orice
modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.
Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze- In tratamentul pancreatitei acute
unul din principiile de baza este punerea in repaus total a tubului digestiv
(urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin
instalarea sondei de aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face
parenteral prin perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc
in functie de nevoi, eliminari, varsta, greutate, etc.Datorita faptului ca perfuziile
sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general jugulara) deci apare
necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea
cateterului.
Sa ajuti bolnavul sa elimine- La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie
urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de dren ce se instaleaza intraoperator,
notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate (seros,
hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul (cheaguri,
sechestre). La indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din
16

plaga pentru culturi sau controlul amializelor. Aceste recoltari se fac in conditii de
asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.Se uramaresc
eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare. O mare importanta
o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va incuraja
bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala.
Capatul patului se poate ridica in timpul folosiri bazinetului, iar picioarele pot fi
sprijinite in pozitie flectata.
Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta- Trebuie asezat
in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere
corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta
trebuie sa ajute pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi. Prevenirea
escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la
doua ore).
Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma- Repaosul si somnul depind
partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca: zgomote, mirosuri
si lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba
un somn reparator. Muzica, lectura, contactul cu o alta persoana pot induce
somnul. Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate
contribui mult la diminuarea tensiunii nervoase a pacientului.
Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se dezbrace
Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru
se intampla daca poarta ceea ce nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca
interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un semn favorabil.

17

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale- Temperatura

corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si
prin portul imbracamintii adecvate.Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea
unei

temperaturi

normale

in

camera

bolnavului,

unei

atmosfere

confortabile.Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de

influenta pe care o are asupra temperaturii corpului.
Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente curateFiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de
ajutorul necesar pentu ingrijirea corpului sau. Frecventa toaletei generale este
stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel incat pacientul sa aiba
o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice forma de
iritare a pielii.Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii
curate prin controlarea periodica a pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in
conditii de asepsie pentru a evita suprainfectarea.
Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele- Boala il priveaza, partial, pe pacient de
capacitatea de a evita pericolele. Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie
supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina suicidul, automutilarea sau
lezarea celor din jur.

Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si

preintampinarea suprainfectiilor.
Sa ajuti bolnavul sa comunice- Separarea de familie, scoaterea din mediul de
viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de teama. Acestea se adauga la
nelinistea produsa de boala. Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si
exprime nevoile, nelinistile, sa-si exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu
poate actiona conform dorintelor sale ( ale pacientului) decat daca le cunoaste.

18

Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si rauTrebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau
zile in care este interzisa munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii,
cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de religii si rase.
Sa ajuti bolnavul in munca sau ocupatii productive- Foarte importanta este
reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru trebuie
avut in vedere inca de la internarea in spital urmarind ca pacientul sa-si pastreze
sau recastige independenta tuturor functiilor sale corporale.
Sa ajuti bolnavul in activitatile recreative-Selectionarea activitatilor recreative se
face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta, experienta si gusturi, de conditiile
si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul participa la modul de
recreere sugerat.
Sa ajuti bolnavul sa invete-Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu
boala si regimul de viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a
preintampina remisiunile sau complicatiile tardive.
Pregatirea preoperatorie si postoperatorie
Pregatirea preoperatorie- Se face pentru asigurarea conditiilor necesare prevenirii
accidentelor care pot surveni in cursul interventiei chirurgicale sau in perioada
postoperatorie.
Pregatirea generala preoperatorie implica mai multe etape:- examen clinic;
- pregatirea psihica;- ingrijiri igienice;- regimul dietetic preoperator.

19

Examenul clinic este efectuat de medic si ajutat de asistenta. El urmareste

stabilirea starii fiziologice a bolnavului, depistandu-se unele deficiente ale
organismului. Examenul clinic este insotit de examenul paraclinic.
Pregatirea psihica : bolnavul va fi informat despre riscuri si I se va cere
consimtamantul, lui sau familiei. Bolnavul va fi inconjurat de atentie, va fi
incurajat.
Ingrijirile igienice :- bolnavului i se va face baie, apoi igiena cavitatii bucale,
ingrijirea parului, taierea unghiilor. Se masoara si se noteaza in foaia de
observatie : puls, T.A., respiratie, temperature, diureza, scaun. Se observa aparitia
unor infectii O.R.L. si pulmonare, a febrei, infectii ale pielii.
Regimul dietetic este adecvat diagnosticului si deficientelor bolnavului.
Ingrijirile postoperatorii- Se fac pentru restabilirea functiei organismului,
asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor.

Ingrijirea

postoperatorie incepe imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la

vindecarea completa a bolii. De la sala de operatie, bolnavul este transportat cu
targa,este asezat in pat in decubit dorsal cu capul rotit lateral.

20

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI CLINICE
CAZUL I

Nume : T
Prenume : A
Domiciliul: urban
Varsta: 49 ani
Motivele internarii: durere abdiminala cu localizare in etajul superior, greata,
varsaturi, meteorism abdominal, anxietate dispnee, HTA, febra=37,8 0C,
constipatie, tahicardie
Diagnostic la internare: Pancreatita acuta
Antecedente heredo- colaterale: fara importanta
Antecedente personale: Ulcer duodenal
Conditii de viata si munca: locuieste singura
Comportament fata de mediu:
Alcool frecvent
Tutun 1 pachet/zi
Cafea 3-4 /zi
Istoricul bolii: pacienta este adusa de urgenta pentru fenomenele
psihopatologice de la motivele internarii. Este cunoscuta cu antecedente de ulcer
duodenal. Se interneaza in spital pt tratament de specialitate si supraveghere.
Nevoi
Diagnostic
de Obiective
Interventii proprii
Interventii del
nesatisfacute
nursing
1. Nevoia de a se Alterarea
Ameliorarea
-asigura microclimate adecvat La
ind
misca si a avea mobilitatii
din durerii
-creeaza un confort fizic si medicului asi
o buna postura
cauza
bolii Pacienta sa se psihic
pregateste
manifestata prin poata mobilize -asigura pozitia antalgica
administreaza
durere abdominal cu un minim de -pregateste psihic pacienta, in tratamentu
de
intensitate dificultate
vederea efectuarii oricarei medicamentos
mare
Sa fie
tehnici de ingrijire
antialgice
echilibrata fizic -Suplineste
pacienta
in algocalmin
si psihic
satisfacerea nevoilor sale, o mialgin, papave
serveste la pat cu cele
necesare
21

-reda increderea pacientei ca

imobilitatea sa este o stare
trecatoare si ca isi va putea
relua activitatea
-Aplica punga cu gheata pe
abdomen
pt
reducerea
procesului inflamator si al
durerii
2. Nevoia de a bea Alimentatie
Pacienta sa
-asigura microclimate adecvat
si a manca
inadecvata prin aiba o
- nu se administreaza in prima
deficit manifestat alimentative
faza nimic peroral,
prin
durere adecvata din
-aseaza pacienta cu capul intrabdominal,
punct de vedere o parte
greata, varsaturi
calitativ si
-protejeaza
lenjeria
cu
cantitativ, fara musama si aleza in functie de
greata si
pozitia pacientei
varsaturi
-ajuta pacienta in timpul
Sa fie
varsaturilor
echilibrata
-incurajeaza pacienta
hidroelectroliti -alimenteaza
pacienta
c si nutritional parenteral
Sa fie
-exploreaza
gusturile
si
echilibrata
obiceiurile alimentare ale
psihic
pacientei
-constientizeaza
pacienta
asupra importantei regimului
alimentar
in
mentinerea
sanatatii
-exploreaza
preferintele
pacientei asupra alimentelor
premise si interzise
-serveste pacienta cu alimente
la o temperature moderata, la
ore regulate si prezentate
atragator

La
ind
medicului preg
si
adminis
tratamentul
medicamentos:
antiemetice,
vitamine,
minerale

22

3. Nevoia de Eliminare
a elimina
inadecvata
manifestata
varsaturi

4. Nevoia de a
mentine
temperature
corpului in
limite normale

Pacienta sa nu
mai prezinte
prin varsaturi
Sa fie
echilibrata
hidroelectroliti
c
Sa fie
echilibrata
psihic

Hipertermie
Pacienta sa
manifestata prin prezinte
febra 37,90 C
temperature
corpului in
limite normale
Sa aiba o stare
de bine fizic si
psihic

-asigura microclimate adecvat

-aseaza pacienta cu capul intro parte cat mai aproape de
marginea patului
-o linisteste din punct de
vedere psihic
-o ajuta in timpul varsaturii si
pastreaza produsul eliminate
- ii ofera un pahar de apa sa-si
clateasca gura
-suprima alimentatia peroral si
alimenteaza
pacienta
parenteral
-face
bilantul
lichidelor
ingerate si eliminate
-rehidratarea orala se va
incepe incet cu cantitati mici
de lichide reci oferite cu
lingurita
-monitorizeaza functiile vitale
-asigurarea unui microclimat
adecvat
-aeriseste incaperea
-asigura imbracaminte lejera
-aplica comprese reci
-incalzeste pacienta in caz de
frisoane
-calculeaza bilantul hidric/ 24
ore
-serveste pacienta cu cantitati
mari de lichide
-schimba lenjeria de corp si de
pat ori de cate ori este nevoie
-mentine igiena tegumentelor
-pregateste psihic pacienta in

La
ind
medicului preg
si
adminis
tratamentul
hidratare
parenterala :pe
cu
gl
hipertona, vita
electroliti

La
ind
medicului preg
si
adminis
tratamentul
medicamentos:
antitermice,
antibiotice

23

5. Nevoia de a
respire si a avea
o
buna
circulatie

Circulatie
si
respiratie
inadecvata
manifestata prin:
dispnee,
tahicardie, HTA

Pacienta
prezinte
circulatia
respiratia
adecvata

vederea tehnicilor de recoltare

si examinare
sa -asigurarea unui microclimate
adecvat
pt
favorizarea
si respiratiei
-invata pacienta sa faca
exercitii
de
gimnastica
respiratorie
-asigura pacientei pozitia care
sa-I favorizeze respiratia:
sezanda sau semisezanda
-invata pacienta sa intrerupa
consumul de tutun, sa aiba o
alimentatie bogata in fructe si
zarzavaturi,
sa
reduca
grasimile si clorura de sodium
din alimentatie
-pregateste fizic si psihic
pacienta in vederea oricarei
tehnici de ingrijire
-observa, masoara si noteaza
TA in FT, si informeaza
medicul asupra
oricarei modificari
-urmareste
efectul
medicamentelor si informeaza
medicul

-la
ind
medicului preg
si
adminis
tratamentul
medicamentos:
,hipotensoare

24

CAZUL II
Nume : R
Prenume : I
Domiciliul: rural
Varsta: 62
Motivele internarii: durere abdiminala cu localizare in etajul superior, greata,
varsaturi, meteorism abdominal, anxietate dispnee, diaree
Diagnostic la internare: Pancreatita acuta, Intoxicatie cu ciuperci
Antecedente heredo- colaterale: fara importanta
Antecedente personale: Intoxicatie cu ciuperci
Conditii de viata si munca: lociueste singura
Comportament fata de mediu:
Alcool- ocazional
Cafea 1/zi
Tutun neaga
Istoricul bolii: pacienta este internata de urgent pt fenomenele
psihopatologice de la motivele internarii. Boala a debutat in urma unei intoxicatii
cu ciuperci. Se retine pt tratament de specialitate si supraveghere.
Nevoi
Diagnostic de Obiective
Interventii proprii
nesatisfacute
nursing
1.. Nevoia de Eliminare
Pacienta sa nu -asigura microclimate adecvat
a elimina
inadecvata
mai
prezinte -aseaza pacienta cu capul intr-o
manifestata
varsaturi
parte cat mai aproape de marginea
prin varsaturi
Sa
fie patului
echilibrata
-o linisteste din punct de vedere
hidroelectroliti psihic
c
-o ajuta in timpul varsaturii si
Sa
fie pastreaza produsul eliminate
echilibrata
- ii ofera un pahar de apa sa-si
psihic
clateasca gura
-suprima alimentatia peroral si
alimenteaza pacienta parenteral
-face bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
-rehidratarea orala se va incepe incet
cu cantitati mici de lichide reci
25

Intervent
delegate
La
in
mediculu
pregateste
administr
tratament
hidratare
parentera
:perfuzii
glucoza
hipertona
vitamine,
electroliti

2. Nevoia de a
se misca si a
avea o buna
postura

Alterarea
mobilitatii din
cauza
bolii
manifestata
prin
durere
abdominal de
intensitate
mare

Ameliorarea
durerii
Pacienta sa se
poata mobilize
cu un minim de
dificultate
Sa
fie
echilibrata fizic
si psihic

3. Nevoia de a bea Alimentatie

si a manca
inadecvata prin
deficit
manifestat prin
durere
abdominal,
greata,
varsaturi

Pacienta
sa
aiba
o
alimentative
adecvata
din
punct de vedere
calitativ
si
cantitativ, fara
greata
si
varsaturi
Sa
fie
echilibrata
hidroelectroliti
c si nutritional
Sa
fie
echilibrata
psihic

oferite cu lingurita
-monitorizeaza functiile vitale
-asigura microclimate adecvat
-creeaza un confort fizic si psihic
-asigura pozitia antalgica
-pregateste psihic pacienta, in
vederea efectuarii oricarei tehnici de
ingrijire
-Suplineste pacienta in satisfacerea
nevoilor sale, o serveste la pat cu
cele necesare
-reda increderea pacientei ca
imobilitatea sa este o stare
trecatoare si ca isi va putea relua
activitatea
-Aplica punga cu gheata pe
abdomen pt reducerea procesului
inflamator si al durerii
-asigura microclimate adecvat
- nu se administreaza in prima faza
nimic peroral,
-aseaza pacienta cu capul intr-o
parte
-protejeaza lenjeria cu musama si
aleza in functie de pozitia pacientei
-ajuta pacienta in timpul varsaturilor
-incurajeaza pacienta
-alimenteaza pacienta parenteral
-exploreaza gusturile si obiceiurile
alimentare ale pacientei
-constientizeaza pacienta asupra
importantei regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
-exploreaza preferintele pacientei
asupra alimentelor premise si
26

La
in
mediculu
asistenta
pregateste
administr
tratament
medicame
antialgice
algocalmi
mialgin,
papaverin

La
in
mediculu
pregateste
administr
tratament
medicame
antiemeti
vitamine,
minerale

interzise
-serveste pacienta cu alimente la o
temperature moderata, la ore
regulate si prezentate atragator
4. Nevoia de a evita Vulnerabilitate Pacienta sa nu -asigura microclimate adecvat
pericolele
fata de pericole prezinte
-amplaseaza pacienta in salon in
manifestata
complicatii
functie de starea , afectiunea si
prin anxietate
Sa
fie receptivitatea sa
echilibrata
-informeaza si stabileste cu pacienta
psihic
planul de recuperare al starii de
sanatate
-favorizeaza adaptarea persoanei la
noul mediu
-ajuta paciena sa-si recunoasca
anxietatea
-furnizeaza explicatii clare si
deschise
asupra
ingrijirilor
programate

27

CAZUL III
Nume : V
Prenume : F
Domiciliul: rural
Varsta: 55 ani
Motivele internarii: durere abdiminala cu localizare in etajul superior, greata,
varsaturi, meteorism abdominal, anxietate dispnee, HTA, febra=39,60C, diaree,
tahicardie
Diagnostic la internare: Pancreatita acuta
Antecedente heredo- colaterale:fara importanta
Antecedente personale: Enterocolita acuta
Conditii de viata si munca: locuieste singura
Comportament fata de mediu:
Alcool ocazional
Tutun- 1 pachet/zi
Cafea 2-3/zi
Istoricul bolii: pacienta este internata de urgent pt fenomenele
psihopatologice de la motivele internarii. Boala a debutat in urma unei enterocolite
acute. Se retine pt tratament de specialitate si supraveghere
Nevoi
Diagnostic de Obiective
Interventii proprii
Interventii de
nesatisfacute
nursing
1. Nevoia de a se Alterarea
Ameliorarea
-asigura
microclimate La
in
misca si a avea o mobilitatii din durerii
adecvat
medicului as
buna postura
cauza
bolii Pacienta sa se -creeaza un confort fizic si pregateste
manifestata prin poata mobilize psihic
administreaza
durere
cu un minim de -asigura pozitia antalgica
tratamentu
abdominal
de dificultate
-pregateste psihic pacienta, medicamentos
intensitate mare Sa
fie in
vederea
efectuarii antialgice
echilibrata fizic oricarei tehnici de ingrijire
algocalmin
si psihic
-Suplineste pacienta in mialgin, papav
satisfacerea nevoilor sale, o
serveste la pat cu cele
necesare
-reda increderea pacientei
ca imobilitatea sa este o
stare trecatoare si ca isi va
putea relua activitatea
28

2. Nevoia de a bea si Alimentatie

a manca
inadecvata prin
deficit
manifestat prin
durere
abdominal,
greata, varsaturi

Pacienta sa aiba
o alimentative
adecvata
din
punct de vedere
calitativ
si
cantitativ, fara
greata
si
varsaturi
Sa
fie
echilibrata
hidroelectrolitic
si nutritional
Sa
fie
echilibrata
psihic

3.Nevoia de a Hipertermie
Pacienta
sa
mentine
manifestata prin prezinte
temperatura
febra 39,80 C
temperature

-Aplica punga cu gheata pe

abdomen
pt
reducerea
procesului inflamator si al
durerii
-asigura
microclimate
adecvat
- nu se administreaza in
prima faza nimic peroral,
-aseaza pacienta cu capul
intr-o parte
-protejeaza
lenjeria
cu
musama si aleza in functie
de pozitia pacientei
-ajuta pacienta in timpul
varsaturilor
-incurajeaza pacienta
-alimenteaza
pacienta
parenteral
-exploreaza gusturile si
obiceiurile alimentare ale
pacientei
-constientizeaza
pacienta
asupra
importantei
regimului alimentar in
mentinerea sanatatii
-exploreaza
preferintele
pacientei asupra alimentelor
premise si interzise
-serveste
pacienta
cu
alimente la o temperature
moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
-asigurarea
unui
microclimat adecvat
-aeriseste incaperea

La
in
medicului pre
si
admini
tratamentul
medicamentos
antiemetice,
vitamine,
minerale

La
in
medicului pre
si
admini
29

corpului
in
limite normale

corpului
in
limite normale
Sa aiba o stare
de bine fizic si
psihic

4. Nevoia de a Eliminare
Pacienta sa nu
elimina
inadecvata
mai
prezinte
manifestata prin varsaturi
varsaturi
Sa
fie
echilibrata
hidroelectrolitic
Sa
fie
echilibrata
psihic

-asigura
imbracaminte
lejera
-aplica comprese reci
-incalzeste pacienta in caz
de frisoane
-calculeaza bilantul hidric/
24 ore
-serveste
pacienta
cu
cantitati mari de lichide
-schimba lenjeria de corp si
de pat ori de cate ori este
nevoie
-mentine
igiena
tegumentelor
-pregateste psihic pacienta
in vederea tehnicilor de
recoltare si examinare
-asigura
microclimate
adecvat
-aseaza pacienta cu capul
intr-o parte cat mai aproape
de marginea patului
-o linisteste din punct de
vedere psihic
-o ajuta in timpul varsaturii
si
pastreaza
produsul
eliminate
- ii ofera un pahar de apa sasi clateasca gura
-suprima alimentatia peroral
si alimenteaza pacienta
parenteral
-face bilantul lichidelor
ingerate si eliminate
-rehidratarea orala se va

tratamentul
medicamentos
antitermice,
antibiotice

La
in
medicului pre
si
admini
tratamentul
hidratare
parenterala :p
cu
g
hipertona, vit
electroliti

30

incepe incet cu cantitati

mici de lichide reci oferite
cu lingurita
-monitorizeaza
functiile
vitale

31

CONCLUZII

Pancreatita acuta este o boala grava. Gravitatea depinde de teren, fiind mai
mare la varstnici si la cei cu organism tarat, dar in special de forma anatomopatologica a bolii (mortalitatea este de cca. 50% in pancreatita acuta necroticahemoragica), iar complicatiile sunt numeroase si grave.
Bolnavii ingrijiti de mine, au acceptat operarea si au inteles necesitatea
actiunilor

desfasurate:

investigatii

de

laborator,

examene

imunogastro,

administrarea de medicamente prescrise de medic. Am conceput 3 planuri de

ingrijiri ,individualizate si adaptate momentului bolii. Nu am neglijat actiunile ce
se refera la educatia pentru sanatate: dieta, activitate, odihna.

32

BIBLIOGRAFIE

Al. Priscu - Curs de chirurgie - IMF Bucuresti

CISON, Bucuresti, 2001
Editura medicala, Bucuresti, 1991
Editura stiintifica si enciclopedia, Bucuresti, 1988
Il Chim si colaboratori - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav - Editura
M. Ifrim, G. Niculescu - Compediu de anatomie
M. Mihailescu - Chirurgia pentru cadre medii
L. Morariu si colaboratori - Bazele tenetice si prostive ale ingrijirii omului sanatos
si bolnav - nursing - Editura universal, Bucuresti
P. P. Groza - Fiziologie
V. Papilian - Anatomia omului
(vol. 2- Splanhologia )

33