Constantin Noica

JURNAL FILOSOFIC

Noi nu avem un termen romanesc pentru devenire. Avem cteva pentru

fiina, dar nu avem pentru devenire. Am fi putut avea termenul de petrecere
(se petrece ceva, care e mai mult dect se ntmpl, are loc: are desfurare).
Dar l-au expropriat cheflii. Singura noastr devenire este n chef, n distracie
n nstrinare.
Visez o coal n care sa nu se predea, la drept vorbind, nimic. Sa trieti
linitit i cuviincios, ntr-o margine de cetate, iar oamenii tineri, civa oameni
tineri ai lumii, sa vina acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Caci
totul i toi le dau lecii. Totul trebuie nvat din afara i pe dinafara, iar
singurul lucru care le e ngduit din cnd n cnd e sa puna ntrebri.
Gndul Scolii, al celei unde sa nu se predea nimic, ma obsedeaz. Stri
de spirit, asta trebuie dat altora; nu coninuturi, nu sfaturi, nu nvturi.
Ce are de dat un spirit feminin? O singura fericire, un singur extaZ. i
toat tehnica feminitii e de a pulveriza acea fericire n nenumrate fericiri,
ntr-o succesiune i devenire de fericiri minore. Caci ea pleac de la fiin
(Simmel!) i atunci caut devenirea i diversul; n timp ce brbatul pleac de la
devenire i e nsetat de fiin, de unitate.
Setea Unului de a se pierde i setea Multiplului de a se readuna.
Daca iubii muzica pierderile, curgerile, creterile; daca va plac
geometria i rigoarea, fara sa vi se mpietreasc inima i mintea; daca avei un
dram de nebunie i un munte de msur vei ntlni cndva, filosofia.
Sa fii singur, ca un copil printre oamenii mari (Rilke) dumnezeu face
lumina i apoi vede ca e buna. Face uscatul i apele i apoi vede ca sunt bune.
(Numai la om nu vede asta. Sa fi fost de la sine neles?) In orice caz, nti
creeaz i pe urma sta sa judece Numai noi, oamenii Cerem ca programul
sa precead fapta. Fiine ntoarse de la viaa, fiine teoretice i absurde ce
suntem!

Neagoe Basarab: Cel ce n-are ndrjire, acela vede pe dumnezeu ma

gndescla El Greco, pe care prietenul sau il gsea cu perdelele trase, n plina
zi, i care explica: vreau sa vad mai bine culorile mele.
Sfinii aceia curioi, cat se poate de expresivi, aezai totui att de sus
pe coloanele catedralelor, nct nimeni nu le mai vede expresia. Iar ntr-o zi
coloana cade, i atunci vezi ca i ei erau gndii. Ce generozitate comanda
sacrificiul artistului, de a crea fara sa arate? Ce credin?
Ceea ce e absurd la cei care cer simpla libertate pentru buna dezvoltare a
omului e ca i nchipuie a ti ce este omul
De unde ideea ca filosofia te nva adevrul? Te nva sa gndeti nu
adevrul. i da direcia adevrului.
De altfel, definiia adevrului adaequatio rei et intellectus e din Evul
Mediu, de la un anumit Isaac, de unde o ia i o ncetenete Toma din Aquino.
Antichitatea nu s-a prpdit cu firea dup adevr. Idealul era pe atunci
contemplaia, nelepciunea, sau alteori (Aristotel) regsirea fiinei.
Dar adevrul necunoscut i cu majuscula e o nscocire moderna.
Firete ca exista un adevr exactitate, dar de el se mpiedic ntr-o zi
Maiorescu al nostru, citnd versul acesta popular: Aterne-te drumului ca i
iarba campului la suflarea vntului
Caci, spunea el, versul i da cu adevrat emoia unei legnri n infinit,
dar conine o eroare de rima.
Ca i cum rima ar servi la altceva dect s-i dea asemenea legnri n
infinit! Iar daca rima nu e exacta i totui legnare n infinit este, iat
exactitatea, iat adevrul dat de ruine.
(Dar sa ndjduim ca nu ne aud profesorii.)
Boissier arata ca filosofia a guvernat odat lumea: sunt cei cinci ani de
prim-ministeriat ai lui Seneca, sub Nero. Tot mai vrei filosofi?
De ce e de neconceput un Narcis feminin? Femeia se privete totui
nespus de mult n oglinda. Dar probabil pentru a vedea acolo pe un altul care
o privete.
Rolul cel mai frumos pe care-l poi juca n viaa anumitor oameni este de
a desfiina pe un altul care a jucat un rol. Nu exiti, firete; eti uitat. Dar
trti n cderea ta pe un altul.
E ceva deprimant n verbul grec agapao, a iubi. El nseamn nu numai
a iubi, dar i a se mulumi cu, a se resemna. De la fericirea dragostei treci
insensibil la tristeea resemnrii (poate pentru ca grecii vedeau totul n limite, i
chiar i a iubi nu era, pentru ei, o pierdere)
Si mi-e ciuda ca filologii se bucura. Ce-i intereseaz pe ei altceva dect
prefacerea nelesurilor? Sunt liberi. Dar cndva vor plati pentru asta.

Cnd vorbesc de viaa instinctuala, femeile se gndesc la un singur

instinct. Ele nu pot vedea mai mult. N-au voie. Ele nu triesc viaa: o
perpetueaz numai.
De cnd s-au nscut neamurile? De la Turnul lui Babel. Domnul a zis:
iat ca ei sunt un singur popor i toi au aceeai limba. Acum nimic nu i-ar
mpiedica sa fac tot ce i-au pus n gnd. Haidem sa ne pogoram i sa le
ncurcm acolo limba.
Se teme cumva Dumnezeu de unitatea lumii?
coala e buna, spunea Nae Ionescu, cu condiia sa n-o iei n serios.
Trebuie sa ntorci lucrurilor spatele, sa pleci, s-i prseti prietenele una cate
una, de teama sa nu te biruiasc fericirea. Romanii, spunea Montesquieu, se
temeau mai mult de repaus dect de inamic.
(Heidegger) gndea, nu stiu cum, n spirala descendenta. Nu numai linear
i progresiv se gndete valabil. Poate niciodat linear, ci n spirala, n burghiu,
ca ntr-un act de sondaj. tii de la nceput un lucru, i-l spui de mai multe ori,
il spui nencetat sub alta forma pana se spune singur.
Filosofia ca donjuanism. Pe lng ea, oamenii de specialitate fac simple
casnicii burgheze. Esenialul e sa cucereti. Nu sa accepi. Nu sa tii.
Actul de cunoatere nu e reducere la cunoscut, act de asimilare: a manca
aa cum vor filosofii grai, n frunte cu tomitii i prietenul meu V. E act de
nstrinare, de pierdere, ca i actul dragostei. E risc. Nu e a simil are, ci e
alter are. Te devitalizezi dnd viaa.
Dar nu poate oricine procrea.
Viaa e dozaj. Eti din cnd n cnd inteligent, sau eti mai inteligent azi
dect ieri; iar o femeie frumoasa pe care ntlnirea cu cineva nu o face i mai
frumoasa, e una din cele mai triste reuite ale biologiei.
Nu s-a gndit nimeni sa deschid un institut de nfrumuseare prin cele
sufleteti. Fiindc dinuntru n afara vine frumuseea. Gndii-v cat de urate
sunt adesea femeile, crispate cum stau sub nevoia de a fi frumoase. Dar dai-le
senintatea i stpnirea i vedei cum li se destind fetele, cum elimina toxinele
i cum recuceresc frumuseea, singura frumusee care le e data: de oameni vii.
Dup o jumtate de ora de convorbire, orice femeie din societate scoate
din geanta pudriera ca sa se refac. Recunosc esena feminitii ntr-un gest ca
acesta. Dar i tot ce e absurd n esena feminitii. Caci femeia nelege sa se
refac aa cum a fost. Ea nu-i da seama ca a trecut un anumit timp, n care sa ntmplat ceva; ca a intrat i ea ntr-un proces de devenire; ca pe fata ei
trebuie sa se citeasc urmele acestei deveniri. Ea nu admite sa treac peste
chipul ei umbra unei idei care se va fi rostit, sau sa se nscrie undeva cuta unui
adevr. Nu, ea vrea sa revin la chipul din fata oglinzii, la masca adoptata o

data pentru totdeauna. Ce-i pasa ca falsifica astfel o ntrega devenire? Ea vrea
sa rmn aceeai.
ntr-o lume n care totul devine, ea crede ca poate ramane aceeai.
Un tnr cruia nu-i poi trece nici o incertitudine i este o nfrngere.
Daca exista o medicina a sufletelor, sensul ei e rsturnat fata de medicina
obinuit: e de a mbolnvi.
Oamenii acetia de pe la noi sunt nelepi n materie de gndire unde
trebuie ceva sminteala i sunt smintii n viaa (acolo unde trebuie ceva
nelepciune SG)
Ce stupid: stai n cancelarie zece minute, i compui o masca, intri n sala
de curs, tii prelegerea i te ntorcI. Aa se prpdesc adevrurile: cnd nu se
mai rostesc la ntmplare.
neleg concret ceea ce nu e evident pentru psihologi i filosofi ca
gndirea precede cuvntul. Copilul de un an vede un domn i zice tata. Noi,
oamenii mari, il corectam: nu e tata. Dar el nici nu vroia sa spun ca e tata;
ci ca este ca tata: domn sau nalt sau cu ochelarI. i ne ntoarce spatele, pentru
ca suntem oameni neserioi, care au descoperit cuvntul ca sa nu se mai
neleag intre ei.
Prietenul meu se supr ca nu discut ceea ce numete el logic. Dar nu
discut ca sa dovedesc, ci pentru ca, eventual, sa descopr ceva. Oamenii
acetia, iari, vor raiune exact acolo unde nu trebuie. (In schimb SG) Viaa
ei i-o triesc la ntmplare: sunt robii prieteniilor de ocazie, ai profesiunii
dictate de alii, ai vremurilor i ntmplrilor. Vorba lui Socrate: Stiu cate oi
au, dar nu stiu exact care le sunt prietenii. In ntregul ei, viaa lor n-are nici o
desfurare raional i nu nseamn nici o mplinire. Dar cnd fac o excursie
sau joaca la ruleta, cata raiune nu pun n joc! In tot ce e mica aventura a
vieii, ei strica miracolul i surpriza prin calcul. Cnd discuta i ce frumos
lucru e discuia, daca eti viu, daca nu spui ce ai gndit acas, ci te lai dus de
ispitele momentului, daca riti ei sunt logici. Sunt perfect logici ntr-o
discuie cu mine i cu d-ta, dar n dialogul cu Sensurile i Viaa n-au nici
mcar replica.
Cred ca mi-am gsit o ncadrare n societate: sa fiu incomod. Nu e uor,
stiu bine. Trebuie sa sfreti prin a fi cineva, pentru ca sa se mpiedice lumea
de tine. Dar cnd reueti, ce plcut este.
Sa nu lai lumea n pace. Prin simplul fapt ca eti ceva, ca tii ceva, ca
poi ceva, sa incomodezi i sa obligi.
mi plac curbele cailor ferate. Sunt ndeajuns de plecate pentru ca un
tren n viteza sa nu cada n afara, dar i ndeajuns de putin plecate pentru ca
un tren fara viteza sa nu cada nuntru. Coexistenta contrariilor.
Stiu i inginerii ceva. Dar tot mai mult tie viaa.

Urmresc cu interes, cnd se opresc doua trenuri n statie, cu ce

aviditate se uita oamenii unii la alii. E prea putin sa spui ca vor sa ntlneasc
o cunotin. Nu, e un sentiment metafizic: vor sa vad pe celalalt. Fiecare se
vede pe sine n celalalT. i rade.
Numr ceasurile bune dup numrul despririlor posibile.
De altfel e i cea mai frumoasa declaraie de dragoste: Simt ca te pot
prsi. Te iubesc att de mult, nct s-a mplinit ceva n mine i acum te pot
prsi
E inutil sa ntorci capul. S-ar putea sa vezi nedumerire. Cnd pleci, e
bine sa crezi ca ai socotelile ncheiate.
Ce nu stiu pedagogii i tie bunul simt romanesc: Nu da povata celui ce
nu i-o cere, caci nu te asculta
nseteaz-l tu nti. Pune-l n situaia de a i-o cerE. i pe urma spune-i
daca ai de spus ceva.
Ce nseamn: pur? A toate cuprinztor. Absolut pur ar fi, daca vrei,
cuprinztor al tuturor impuritilor. Sporind numrul lor, ele se virtualizeaz
pur i simplu.
Ce nu nelege omul moral e ca morala lui e o cale. Daca a nceput sa fie
bun, trebuie sa fie mai bun. Iar cretinismul sfrete prin a fi o persecuie
tocmai a celor buni.
mi place un proverb istroromn: Banii fac mulumire, mulumirea face
bucurie, bucuria aduce srcie i srcia face minte. Toate sunt n toate.
In inima smeritului sade dracul grecete. Fratele cunoate proverbul
acesta?
Ma gndesc la A. V. De ce are ecouri de mediocritate uneori? Poate
pentru ca a comunicat prea mult cu oamenii mediocri. I s-au pus ntrebri
mediocre i a trebuit sa le rspund. Calitatea se pstreaz numai prin
ntrebri de calitate, sau mcar de sinceritate. Ceea ce macin spiritul sunt
ntrebri grosolane. Nimeni nu rezista: cade n profesorat.
Mergeam pe bulevardul Cotroceni, iar zidul nesfrit, ca de fabrica, din
stnga, i casele moderne din dreapta mi apreau sub luna ca fiind de
oriunde. Ma puteam afla la Berlin, la Moscova sau la Cape TowN. i m-a
cuprins deodata spaima ca nu sunt nicieri.
Cnd ma lauda cineva, ma cuprinde panica: daca ar afla tot ce nu stiu,
tot ce nu sunt? Cnd ma condamna, ma simt linitit: sunt totui mai bun dect
att.
Nu citi ce nu-i place. Filosofia e libera de obligaii. Frumuseea ei e ca se
poate ncepe de oriunde () Ea se poate nva de oriunde, caci n-are calea
regala a raiunii, ci cile netiute ale inimii. De aceea nu veni aci fara dragoste.
Cartea nu e un pensum, iar fara dragoste nu face nimeni cultura i n orice caz

filosofie () Nu citi pe Kant. Stiu totui ca pana la urma trebuie citit KanT. i
chiar ca trebuie citit de mai multe ori. Dar astzi nu-l citi. Fa ce-i place. Iar
dac-i place filosofia, vei gsi cndva pe Kant. Nu-l vei gsi? Nu i-a plcut
filosofia.
Le coeur a es raisons que la raison ne connait pas.
E simplu: Nu citi pe Kant, dar iubete filosofia. Iar daca iubeti filosofia,
vei citi pe Kant.
N-am putut citi niciodat, pana la capt, Divina Comedie. E o att de
monstruoasa ordine, acolo.
Ma sperie o vorba din Luca: Vai de voi, crturari i farisei farnici.
Pentru ca voi suntei ca mormintele, care nu se vad i peste care oamenii
umbla fara sa tie
Esenialul e sa prelungeti tinereea, cu orice mijloace, deci chiar prin
timiditate. Caci toate animalele superioare au o tineree lunga (Asta o stiu
sigur din biologie)
Cata tristee trebuie sa fie n inima celor care, ncepnd sa scrie o carte,
stiu tot ce vor spune acolo! Un om care nu nva nimic fptuind e un surd
punnd ntrebri al cror rspuns il tie; e un turist modern plecnd sa vad
peisajele cu aceiai ochi cu care le vzuse acas fotografiile.
Ci filosofi fara demonul filosofiei. Ii recunoti dup ceva precis:
filozofeaz pentru alii, nu pentru ei. Scriu ca sa predea, nu ca sa se
lmureasc (Printele celor fara demon: Aristotel)
E impresionant sa vezi ca unii pot procrea fara dragoste, n timp ce o
carte buna nu se poate scrie fara dragoste, fara convieuirea cu eroii, cu
materialul sau cu gndurile tale. La prima vedere e de necrezut ca se pot nate
oameni reuii prin simpla biologie. De ce deosebirea aceasta? Poate pentru ca
un om nou e un al treilea; pe cnd cartea e, de fapt, al doilea. Nu e rod, ci
obiectul dragostei nsui. E Galatee.
Ce frumoasa vorba are romanul: Banul te neodihneste.
Am vzut ceva neateptat: un om milos care mulumea ceretorului
pentru c-i primise dania. In fond, avea dreptate s-o fac. Fiindc binefctorul
exista prin cel care primete. Cat de recunosctor trebuie sa fie medicul
bolnavului pe care l-a vindecat!
Nu se tie cine da i cine primete.
Sa fii, daca poi, nu cel care ncearc sa mai culeag ceva; ci ploaia,
ploaia aceea de toamna, care nu tie nimic despre culesuri
Scoal. coala asta. Nu stiu daca am s-o fac vreodat. Dar mi-ar plcea
ca la sfritul vieii sa pot spune: nici nu am fcut altceva.
JURNAL DE IDEI.

Autoritate (augeo) are cel care te sporete, te adeverete, ca mama pe

copil, profesorul pe elev, sufletul corpul.
nelepciunea nu e ceva care se nva; e ceva care se trezete. De aceea o
coal de nelepciune e posibila.
De la un moment dat orice contact zgrie () Sufletele nu mai sunt
elastice i fiecare ntlnire i las urma ca o hysteresis n ele.
n ce consta, pana la urma, fericirea? Nicidecum n a beneficia din plin de
ce este (bani, valori, cultura) ci n a face posibil ce nu este, ce nu e inca. Pana i
biologic e asa: copilul. Dar spiritual este numai asa: scrii pentru cititorul care
nu s-a nscut inca, te cultivi spre a obine alt neles i un gnd nou, trieti
sub fascinaia lui ceea ce sta sa vina.
Oamenii sunt cei care vor sa te ureasc, sau urenia e n tine i ii iei
pe ei ca pretext?
Daca n-ai avut tria singurtii, trebuie s-o ai pe cea a nsingurrii,
mcar.
Se poate comanda trupului (sa adoarm, sa se trezeasc la o anumit
ora, s-i localizeze durerea, sa trezeasc specia n el), dar nu i sufletului,
inimii. Nu-i poi spune: daruie-te aici, nu-i poi spune: nu te drui. E ceva
obiectiv, de dincolo de noi, mai adnc dect legile speciei; i de aceea, poate, s-a
spus ca e ceva divin. Iar cnd te sporete, cnd te face sa spui altceva n
monotonia vieii proprii, este un stpn binecuvntat n robia cruia fiina ta se
simte n srbtoare.
Oamenii ncep sa fie interesani cnd au caracter de reprezentanta. Ce e
dincolo de ei te atrage, nu ce sunt ei. O idee n slujba creia sunt, nu una care-i
slujete, care-i ngraa pe ei.
De aceea au fost i sunt att de putini oameni interesani aci, n
Romania. Ii vezi sclipitori, de-o inteligenta cuceritoare, gata sa fac saltul cel
mare. Dar nu-l fac. Ceva ii retine. Oamenii acetia, de la care ateptai orice, bat
din aripi i nu pot sa zboare.
Iar ntr-o zi nelegi: nu sunt dect individualiti adic nfundturi.
Ce stupida e tnguiala oamenilor ca nu exista constituii bune. Cu un
material att de nereuit ca acesta uman, cum sa faci comuniti sau o
comunitate ideala?
Experiente de viaa:
Cnd ai prea multe lucruri de fcut, ia asupr-i inca o sarcina i i
reuete i restul.
Averea e buna pentru cei din jurul tau
Qui n'a pas vecu apres la Revolution, n'a pas connu la douceur de
vivre.

i e duman cine te fixeaz ntr-o singura ntruchipare; fie ca o face din

ura sau din dragoste.
A face n numele altora lucruri nengduite, nseamn a-i obliga.
(Povestea estorului din Panciatantra, ce se ndrgostete de fata regelui, i
pune aripi, i apare ca (cu nfiarea lui-SG) Indra pe balconul ei. Regele afla,
estorul (speriat SG) ii cere lui Indra sprijinul i n clipa dezastrului Indra
decide ca trebuie sa i-l dea pentru propriul sau prestigiu)
E destul s-i pui o problema, n unele cazuri. E destul sa invoci un zeu,
pentru ca zeul sa te asiste, pana la urma.
Sensul vieii este s-i pui problema sensului vieii. Orice rspuns risca
sa fie o ngustime, o recunosc. Dar a raspunde ca viaa n-are nici un sens e cea
mai mare ngustime.
Problema grea n viaa este sa nfruni raul i sa ocoleti binele.
E suficient un surs al Vieii ca totul sa capete sens.
E suficienta o ntlnire cu imposibilul tau ca sa reintri n nfrngerea ta.
Ceea ce e frumos n mbtrnire e ca nu mai poi spera, atepta, amna.
Este singura vrsta n care nu trieti n suspensie.
Mirarea anilor trzii este ca au n ei problemele anilor timpurii.
Oamenii triesc cum se ntmpl () Te uii la ei cum ateapt sa se
ntmple ceva. Ce? Ateptai mai departe. Fie-v zeii buni i lase-v venic acolo
unde suntei, caci mai departe tot nu vei ajunge (Ca Tythonos, care ceruse
nemurirea, dar uitase a cere i tinereea)
Era din spea oamenilor acelora care confunda adevrul cu exactitatea.
Mulumete i zilei care nu i-a dat nimic.
FRAGMENTE DE SISTEM. MIRRI. OBSESII.
Dumnezeu nu poate face un bolovan pe care sa nu fie n stare a-l ridica,
dar oamenii pun pe lume lucruri mai puternice dect ei
Ornitologul vede psri, chimistul procese, istoricul epoci i destine. Ce
vede filosoful? Vede suflri, dihanii.
Daca as fi ntrebat care e cel mai nefilozofic lucru pe lume, as spune
cuitul. (.) Separaia e dezastrul n filosofie: subiect-obiect, suflet-corp, acidincolo, coruptibil-incoruptibil, constiinta-existenta, eu-lume.
Se poate tia o paine, nu se poate tia un cntec, un adevr, o iubire.
Iubirea sufletului pentru trup. A eului pentru lume. A Ideii pentru real.
Dar a venit Aristotel, fiul de medic
Toi oamenii au gnduri. Cnd un gnd se ntoarce asupra gndului
devine idee.
Multi oameni au idei. Cnd un om are o idee unica, devine filosof.
Individuum est ineffabile? Dar e locul de ncruciare al Dihaniilor!

tiina vrea sa aib cat mai puine idei i cat mai multe cunotine. Ma
tem ca filosofia vrea pe dos.
Nu rasul, sursul. In fata morii nu poi rade. Dar poi surde.
Rasul fixeaz i nu nelepete. E despre alii, e social doar. Isus n-a
ras. Dar va fi surs.
Tot ce e cunoatere. Este intre da i nu trebuie o logica n care
contradicia nu desfiineaz, asta-i tot.
Ca i n fizica, problema n cultura nu e viteza (inerie) ci acceleraia, pe
care o aduc cugetele deosebite
Scriitor e cel care nu-i gsete cuvintele
n fond, Aristotel povestete ce se spune. Ce a auzit n agora, ce s-a catagorisit nici mcar necesitate n-are istoria Toi contemporanii tim ca al
doilea rzboi a inut de arbitrariul unui schizofrenic.
Se poate face pipi pe ea.
Istoria spiritului european ar putea fi cea a polaritilor succesive:
Parmenide Heraclit; Platon Aristotel; Augustin Toma; Descartes Pascal;
Kant Hegel.
A-i aminti de lucruri pe care nu le-ai tiut niciodat.
De ce nu poate fi repudiata filosofia? Pentru ca singura pstreaz aceasta
ans, de a spune ce nu se tie inca.
De a spune ceva cnd nu mai este nimic de spus
Cum am privit Timpul ()? (.) Ca o solicitare permanenta i ca o smerita
invitaie: Fa ceva cu mine ca sa scapi de mine! Iubete ceva, zidete ceva:
accelereaz-m! Eu sunt Monotonia i Plictisul, m-am saturat din primul ceas
de mine ()
Sa nu vrei nimic: reducia fenomenologica a voinei. Nu vrei nimic
deosebit din ce este al lumii i n refuzul acesta metodic (.
SG) creator de gol, apare ceva: voin proprie.
Dubito ergo cogito devine acum nihil volo, ergo volens sum.
Vreau sa nu vreau nimic de-al lumii, deci mi vreau vrerea proprie.
Balaceasca-se n mlatina vieii, cine nu vrea sa fie om!
Toat lumea se strduie sa aib un bun context (bani, casa, aezare n
societate). Dar care le e textul?
Trim ntr-o lume a contextului fara text. (Chiar medicina: corpul e
contextul) In fiecare om o lume-i face ncercarea cultura ca detectare a
maladiilor realului de orice fel, fara nici o tentativa de nsntoire a lui. Pui
doar n lumina precaritile realului i le dai nume.
Maladiile fiinei, a cror terapeutica la om este simpla lor identificare
Pentru dialectica mea, micarea undelor superficiale (a valurilor!) e
semnificativa: nu e sinusoidala, vile fiind mai largi dect crestele: iar n vai

micarea se face n sens negator (ca i de la tema spre antitema), pe cnd pe

creste micarea e directa (o tema intra n orizontul altei teme). Lumea
nainteaz regresnd sau mai degrab dup cercuri ce se rostogolesc ndrt
i cnd se ncheie se rostogolesc nainte (Vezi Goethe: Mergem i ne ntoarcem,
dar pe ansamblu naintam SG)
Un atom se ncarc pozitiv daca pierde electroni: trebuie sa pierzi
ceva, ca sa fii n pozitivul tau.
Secolul acesta fara de importanta Nu lasa monumente arhitectonice i
nu lasa idei mari.
De aceea i face atta scandal, pana la isteria catastrofei finale. Ca
oamenii fara importanta.
Cultura e prea mult a anahoreilor, nfrnilor, modetilor, complexailor,
ne-trebnicilor. E prea mult o revan.
Chiar Platon nemplinit politic.
Aristotel respins de la Academie
Dar cioburi de cer mai sunt printre noi i cu ele ne gndim uneori ca am
putea da cate un rspuns lumii.
MRTURISIRI.
Oamenii te iart daca faci crime. Dar nu te iart daca eti fericit.
Am simit limpede asta, n ceasul renvierii mele.
Filosofia n-are percepia viitorului. Nu merita sa reii din ea dect pe cei
patru mari, Platon, Aristotel, Kant, Hegel. Restul n care ma simt cuprins!
Sunt milioanele de spermatozoizi care n-au procreat, dar au btut
ctva vreme i ei la poarta prin care nu le era dat sa intre.
Nimeni nu e n ordine. Ma uit la toi n jurul meu i vad ca pierd i
ordinea n care au fosT. i totui: fiecare poarta asupra sa ordinea lumii; daca
tu faci ce trebuie, pui n ordine i restul.
Inca un tnr care are reuita asigurata fiindc are inuta i expresie.
Dar problema e cum s-i descumpneti.
Medicina spiritului e de a mbolnvi, o simt din nou
mi amintesc ca i-am spus lui Cioran, pe care l-am urmrit cu freasca
ngrijorare toat viaa: Faptul ca nu i-ai pus capt zilelor, dup ce timp de
patruzeci de ani te-ai tnguit pentru nefericirea de a tefi nscut, ma asigura ca
viaa e totui buna.
El m-a tras deoparte i mi-a rspuns: Ma, sa n-o spui nimnui, dar mi
place viaa!
Generaia mea iese din viaa activa i eu n-am intrat inca
Sunt n ceasul fericit cnd pot sa lucrez fara a mai fi silit sa muncesc.
Ma zbat sa intru n pasivitate. Ce efort i trebuie ca sa treci de la
activitate la pasivitate!

Numai singurtatea i reda demnitatea de om.

Cealalt demnitate, sociala, e impura; e simulata sau de mprumut.
Traducerile. Pentru proza tiinific, critica i proza sunt suficiente.
Pentru poezie i filosofie, nu.
Incultura pe care au adus-o la noi traducerile, scutind de limbi i de
investigaia altor culturi
Teama de castrare m-a nsoit toat viaa. O riscam cu istoria filosofiei,
cu strintatea prelungita i creaie n limba strin, cu o masterizzia de care
de altfel nu eram capabil: erudiie nsuirea unei limbi , cu profesoratul (ba
chiar cu discipolatul). Le-am ocolit pe toate cu ce rezultat?
Cele cinci fugi ale unei viei, sub iluzia creativitii.
mi dau seama acum, n toat simplitatea, ca Andrei Pleu a avut noroc
ntlnindu-m. Nu sunt dect un ntrzietor, un ins care face pe ceilali sa
ntrzie lng.
Peste o suta de ani nici eu nu voi mai fi cunoscut, nici Liiceanu. Dar
raportul dintre noi va fi cunoscut
A face cultura e a sta ntr-un picior. In fotografie, i eu sunt ntr-un picior
i el. Dar eu sunt pe piciorul drept, pe cnd el e pe cel stng. Acesta e raportul.
Nu-mi place nebunia nebunului i sunt prea multi nebuni n cultura
mi place nebunia sntosului.
Daca as ti cu-adevrat ca exista milioane de romani care ar fi gata sa
vad (ca sovieticii) easta lui Eminescu, dar nu exista cteva mii care sa vad ce
era n easta lui Eminescu, atunci duc-se de-a berbeleacul neamul acesta n
neantul istoriei
Coninutul (vieii) apare n puritatea sa abia atunci cnd ai ieit de sub
tutela speciei, a societii i a nzuinelor sau ambiiilor proprii.
Nu pot sa descriu Paradisul culturii; doar accesul la el.
Toat viaa am ateptat sa coboare peste mine harul, s-mi vina acea idee
care sa dea sens ndrtniciei mele intru gndire.
Am trecut de mult de 60 de ani i ideea n-a mai venit, dup cate vad.
Dar mi spun, cu extraordinara vorba a lui Creanga: Se vede totui c-a
venit, de vreme ce n-a mai venit.
Mi se pare ca n limba ta s-a spus: cine n-are ndrjire, acela vede pe
Dumnezeu.
Ai avut ndrjire dragul meu. Acum du-te la culcare.
n fiecare lucru (om) este un prizonier, spunea Rilke.
Oamenii tineri vin la noi ca s-i ajutam sa elibereze prizonierul. Dar ce
grele lucruri ne cer

Ma ntreb din cnd n cnd: Dar dumneata nu mergi pe la biserica?.

De ctva vreme nu ma mai ntreab. Cred ca s-a convins () ca am un fel de
ordine interioara, un Dumnezeu, pe cel al filosofiei.
tii de ce e dezordine n lume? Pentru ca nu e ordine n dumneata.
Primul lucru de predicat: dispreul pentru oamenii politici, aceti valei ai
istoriei comune.
(.) Ii vad triti: E vreme urata afara; totul e urat, spun ei, fara sa tie ca
vreme urata e n ei nii. (.)
ncerc a fi un sprgtor de intenii. Sa nu vrei nimic; sa fii buni, curai
la inima i sa va tvlii n pajitile culturii.

SFRIT