0.

Vorbirea este o activitate universal care se realizeaz prin

indivizi particulari ca membri ai unei comuniti istorice. De aceea,
vorbirea poate fi considerat n plan universal, individual i istoric.
Vorbirea n plan istoric reprezint limba, tiina de a vorbi potrivit
tradiiei unei comuniti. Facultatea universal a limbajului, proprie
oamenilor, nu se realizeaz n mod uniform, ci n forme istorice extrem de
numeroase care se numesc limbi (v. Coeriu, Introducere, accepiuni ale
termenului limb, cap. Limba).