Bucovina in WWI

TEODOR BLAN
BUCOVINA
IN. RAZBOIUL MONDIAL
Extras din "Codrul Cosminului" VI 1929, Buletinul Institutului de

lstorie i Limb dela Universitatea din Cernui
CERNUI 1929
"
1 STlTUTUL DE ARTE GRAFICE I EDITUR "GLAUL BUCOVINEI

12629
CERNUTI, STRADA 1
CU FLONDOR
www.dacoromanica.ro
33
orom
TABLA DE MATERII.
pag.
Idei generale
Ideia romneasel in Bucovina, atitudinea oportunist dup 1848, caracterul

iredent al nouii misdri rominesti, chestiunea tricolorului, curentul
ucrainean, ingratitudinea Ucrainienilor fata" de Romni, curentul na
tionalist inaugurat de c1-1 Nicolae Iorga.
in preajma rzboiului mondial
10-
Rivalita file politice, asasinatul dela Seraievo, Austria caufa vinovati, propa
ganda patriotia in 8ucovina, atitudinea partidelor politice din

Bucovina.
Prima invazie ruseasca

Armata russ i disciplina austriac, planul de rizboiu
16,
al
Austriei, Rusia
atac Gahtia orientalS, trupele austriace in Bucovina, jandarmii miiitarizati, ocuparea orasului Cerrfauti, guvernorul Evreinov, Alexei
Gerovski.
A doua invazie ruseasc.

Rusii ocup tufa Bucovina, legionarii romni
nilor romni dela Suceava.
23-
i ucrainieni, Adunarea lra-
Ocupatia austriaca 1915.-1916
30
Maiorul Daniil Pop, capitanul Vcctor Rusu.
A treia invazie ruseasc 1916.-1917
33
Armata rus atad la Nistru, profesorul Vitec, administratia ruseasc.
35
Revolutia ruseasc
Desorganizarea armatei rusesti, jurSmntul soldatilor rusi, ziva de 1 Mai 1917,
ziarele rusesti din Cerrfauti, manifestele rusesti, pregalirea ofensivei
rusesti.
Ocupatia austriac din anii 1917 si 1918
42
Rusii se retrag in debandad, Deutsches Karpathenkorp, Tratativele de pace

la front, la Brest-Litovsc.
Lucrtorii civili i corvezile

Populatia civil din Bucovina angajat la munc5 militar, echipa Hadfy,
corvezile, rechizitionarea cailor si a tfasurilor.
www.dacoromanica.ro
45
II
Pag.
50
Rechizitii de tot felul

Chetele, imprumutul de razboiu, rechizitia lanii, a pielii, a lucrurilor de metal,
rechizitia clopotelor dela biserici, rechizitia recoltei, surogatele, Kriegs,
getreideverkehrsanstalt, biroul alimentar din Dorna. Biroul comercial
dela Ilcani al gener. Fischer, Berthold Storfer. Bursa dela Burdujeni
si Vatra Dornei, ce
oficiala.
cat sa exportaf din Romania, contrabanda
Pagubele pricinuite de soldatii rot

Barbarismele comise de Rusi. satul Boian, devastari, orasul Cernauti,
63
incendieri.
Pagubele pricinuite de soldatii germani
69
Pretinsii liberatori, furturi, rechizitii, acte de brutalitate.
Pagubele pricinuite de armata austro.ungar
72
Confiscarca de alimente, evacuarea vitelor 1916, plngeri.
Soarta I3ucovinei
Pretentiile Rusiei, Romania reclama Bucovina, Austria gata s incheie pace
191T, insistentele ei la guvernul german, actiunea lui Wilson, actiunea
parlamentarilor ucrainieni, pretentiile lor asupra Bucovinei, Czernin
cedeaza Ucrainienilor Bucovina, cabinetul Hussarek, punctul de yedere al parlamentarilor romani, actiunea separata a lui Aurel Onciul,
solutia austro-romana, crezul nouii generatii romanesti,
75
Unirea
Actiunea imparatului Carol pentru federalizarea Austriei, insuficienta mani.
festului imperial, consiliut national roman din Viena, memorabila
sedinta a parlamentului austriac din 22 Octomvrie 1918, discursurile
deput. Isopescul-Grecu si Gheorghe Grigorovici, actiunea d-lui Iuliu
Maniu, senatul central al ofiterilor i soldatilor romani, Jimpul nou"
ziarul acestui senat, regimentul romnesc din Viena, actiunea Ucrai.
nienilor din Cernauti, ziva. de 6 Noemvrie 1918, actiunea lui Aurel
Onciul, actiunea refugiatilor bucovineni, rolul hotarator al thlui Sextil
Puscarui, Glasul Bucovinei, hotararile dela 27 Octomvrie 1918, Mi.
tudinea guvernorului Etzdorf, Iancu Flondor roaga pe regele Ferdinand
8T
sa trimita armata romana, Divizia a VIII-a, gener. Iacob Zadic,

hotararile congresului din 28 Noemvrie 1918.
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
Razboiul mondial a lasat urme nesterse in Bucovina. Pe lnga
desfasurarea actiunilor militare, se afirma aici si actiunea de extermi=
nare a curenielor nationale, pornita de Austria. Asa dara, dela

Inceput s'a impus scindarea materialului isioric. In cariea noastra
Suprimarea miscarilor nationale din Bucovina pe timpul razboiului
mondial" am descris felul cum Austria a inadusii cureniele natio,
nale. In lucrarea de fala se irateaza partea militara cu consecintele
ei economice si polifice.
Materialul isioric penfru aceasta lucrare s'a scos din arhive,
scrieri si ziare. Nu s'a putui studia arhiva de razboiu din Viena,

maferialul referitor la rzboiul mondial nefiind Inca accesibil ca.,
cetatorilor.
12629
www.dacoromanica.ro
LITERATURA
Arhive.
ARHIVA. orasului Cern At* 1914-1918 (citat Arh. Cern.).
ARHIVELE Statului din Bucovina 1914-1918 (Arh. Buc.).
ARHIVA curtilor martiale din Viena.
ARHIVA corpului de jandarmi din Bucovina (Landesgendarmerie=
Kommando No. 13) (L. G=end...K.do).
Manuscrise.
.
FISCHER EDUARD : Festschrift des Landesgendarmerie.Kommandos
No. 13 Res. 223 din 191r.
FISCHER EDUARD : Cererea pentru acordarea ordinului Maria Theresia.

IASKIENVICZ IACOB : Camel cu note zilnice i o colectie de ordine
militare 1914 1915.

Carnet cu note zilnice 1914.
0 colectie de ordine zilnice ale brigazii Papp.
WEISSELBERGER SAW :
Calf.
BOCA ADRIAN : Ru$ii in muntii romneVi ai Bucovinei.
BUCOVINA, in cinstea osta0or Diviziei VIII=a, 1918, 11 Noemvrie.
CZERNIN OrroxAR : Im Weltkriege, 1919, Verlegt bei Ullstein eP Co.,
Berlin u. Wien.
DELADORNA ROMULUS (Max Wassermann) : Bucovina in 1914 1915,
Suceava, Tip. Societ. Scoala romng" 1915.

iiber die von der k. k. Regierung aus Anlali des
Krieges getroffenen Makahmen. III. Teil 1916, Wien, aus der
k. k. Hof= und Staatsdruckerei.
DENKSCHRIFT
GFMUSEANBAU, vermehrter, in der Kriegszeit, foaie volania.

LAMMASCH HEINRICH : Woodrow Wilsons Friedensplan, 1919, Leipzig,
E. P. Tal dr Co. Verlag, Wien.

MENCZEL PHILIPP : Als Geisel nach Sibirien verschleppt, Berlin 1919,
Verlag Ullstein.
MONITORUL BUCOVINEI 1918 1919.
MomusIERuNesdnstruktionen fiir die Gemeinden, Wien 1903.

NISTOR ION I. : Unirea Bucovinei, studiu fi documente, Cartea roo
mneasa Bucuresti 1928, Asez'am. Ion I. C. BrAtianu.

Der Sturz der Millelmchte, Mnchen
1921, Georg D. W. Callwey.
NOWAK KARL FRIEDRICH :
PROTOKOLLE STENOGRAPHISCHE des Hauses der Abgeordneten, Wien
1917-1918, mit Beilagen und Anhang.

www.dacoromanica.ro
TEODOR BALAN
REICHSGESETZBLATT 1915 (R. G. Bl.).
SAMMLUNG von Nachweisen fiir die Verletzungen des Vlkerrechtes

durch die mit Osterreich=Ungarn kriegfiihrenden Staaten I. u. II.
Nachtrag, Wien, Aus der k. k. Hof.= und Siaatsdruckerei 1915
und 1916, Band 1-3.

VOLKSERNAHRUNG in Kriegszeiten, Merkblatt, herausgegeben vom k. 1<.
Ministerium des Innern, Sinner 1915.

WEISUNGEN fr die Gemeinden iiber die Kriegsleistung Wien, Aus
der k. k. Hof.= und Staatsdruckerei 1896.
WEISUNGEN iiber die Durchfiihrung der Versorgung der Bevlkerung
mit Getreide und Mahlprodukten. Aus der k. k. Hof.. und Staats=
druckerei in Wien.
Ziare.
BuKowyNA, ziar ucrainean, Cernauti 1918.
FOAIA ORDINACIUNILOR, Cernauti 1914.
FOAIA POPORULUI, Cernauti 1914 1918.
GLASUL BucovINEI, Cernauti 1918.

cernovitcago garnizonnago soveata voennih deputatov,
1917, Cernauti (ruseste).
IZVEASTIEA armeiscago comiteta VIII=i armii 1917 (ruseste).
JOURNAL, NEUES WIENER, Wien 1915.
IZVEASTIEA,
MORGENBLATT, CZERNOWITZER 1918.
NACHRICHTEN, BUKOVINER, Czernowitz 1914.
NACHRICHTEN, UKRAINISCHE, III. Jahrgang 1916. Wien, Druck Swo=
boda & Comp.

PRESSE, NEUE FriE, Wien 1914, 1915, 1918.
PRIvnoRn, anul I. Viena 1902--(prop. Aurel Onciul).
TAGBLATT, CZERNOWITZER 1914
1916.
TAGBLATT, NEUES WIENER, 1915.
TIMPUL NOU, foaia soldatilor romani, organ al senatutui central al ofiterio

lor i soldatilor romani in Viena 1918-1919, imprimeria statului.
VIATA NOUA, Suceava 1914, tip. Scoala romana.
VOLKSZEITUNG DEUTSCHE, Czernowitz 1918.
VEASTNIC RUSSKII, Cernauti 1917 (ruseste), Soc. tip. bucov.

ZEITUNG, CZERNOWITZER ALLGEMEINE 1914 1918.
Articole.
FISCHER EDUARD :
Warum Tausende sierben mussten, in Wiener
Sonn.= und Montags=Zeitung 1928, No. 15-26.

PuscAou SEXTIL : Acum zece ani in Bucovina, in Societatea de
maine", anul V 1928. No. 22-24, pag. 396-399.
RODA RODA : Die Heldeniaten der Kolonne RuB, in Neue Freie

Presse" Wien, 11. April 1915.
TANIAC FILIMON : Amintiri de acum 10 ani, in ziarul Dreptatea",
Bucuresti 1928. No. 315, 317, 323.
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL

Idei generale
Austria colonizand Bucovina cu elemente straine a fcut din
aceasta provincie un mozaic international, o babilonie poliglotA. Fie=
care fractiune etnic5, aezat pe p5mntul m'anos al Bucovinei, i=a
pa'zit cu sfintenie interesele ei economice i nationale. Una a crezut
chiar c5 poate s0i creeze un ideal politic, reclamnd Bucovina pen=
tru ea. Lipovenii i. Skuii din Bucovina, putin numeroi, cum nu
aveau intelectuali, nu s'au ridicat deasupra vietii rustice. Ei nici n'au

formula! vreodat dorinte politice. Germanii, intelectualli i tranii im=
portati in decursul stpanirii austriace din provinciile germane i aus=
triace, lsau in grija statului ocrotirea intereselor lor nationale i, in=
tr'un grad oarecare, i politice.
Alt atitudine a avut elementul malorus zis i ucrainean. Ocro=
titi peste mAsufa de statul austriac care avea lips de ei in viitorul
conflict cu Rusia, Ucrainienii ii creiara un ideal politic, dorind a des=
lipi de Rusia regiunile situate intre Nistru i Don i a institui aici sta=
tul ucrainean. Din acest stat urma s5 faca pahe Galitia oriental i
Bucovina.
Deci pe teritoriul mic al Bucovinei se manifestar cu timpul
dou curente politice, cel oficial austriac care se sprijinea in aparatul

politienesc i administrativ, i cel ucrainean, care reclama Bucovina pen=
tru viitorul stat ucrainean, care deocamdat nu era dect o plsmuire

a diplomatiei austriace, creat pentru a neliniti colosul rus.
Fat de aceste curente politice strine, din care unul sfapanea,
iar altul doria s stpneasc in viitor, RomAnii din Bucovina repre=
zintau, in fond, fraditia istoricg a Bucovinei. Ei n'au prsit niciodat
ideia de stpnire romneasca a Bucovinei, al cgrei caracter a fgmas
tot timpul nealterat i nealterabil. Cci prima i singura st5panire trai=
nic in Bucovina a fost cea romSneasc i fimp de aproape jumAtate
de mileniu p5mntul acestei provincii fusese destelenit de brate ro=
mSneti, apArat de sabia romneasea. i guvernat de agerimea roma':
neasc. In ciuda vitregiei timpului, Rominii din Bucovina au fost tot
timpul sustintorii ideii de stat romAneti, continuatorii traditiei de st=
www.dacoromanica.ro
TEODOR BALAN
panire politica romaneasca si propvaduitorii tenaci ai .adevarului is=

toric, ca. Bucovina, in urma trecutului ei politic, va trebui sa imparts
soarta celorlalte provincii romanesti.
Dar ideia de stat romana nu a putut fi sustinuta cu aceeas lark

In tot timpul stapanirii austriace. Se observ oscilatii, alteratii. Se fa=
ceau concesii curentelor politice dominante, din cari unele pareau a fi
avantajoase pentru Romani ; alt data era necesar sa se bat in re=
tragere in fata felului brutal cum se imprima de autoritati ideia de
stat austriad. Deci dupa interese si dup posibilitatile politice, ideia
de stat romneasc se manifesta in atitudinea eroica sau oportunista
a sustinStorilor ei.
Austria, scurf timp dupa cucerirea Bucovinei, alipi Galitiei
aceast nouS achizitie teritoriala a ei. Boerimea roman, pe atunci
singurul factor politic in Bucovina, dorind sa=si mentina privilegiile
,economice, s'a grabil s obtina titlurile de nobleta pe cari le conferia
Austria, dar a refuzat s faca parte din boerimea polon si s trimit
reprezentanti la dieta din Lemberg. Deci, in prima jumatate a seco=
lului al XIXAea, Romanii din Bucovina respinsera noua ideie de stat.
Fiind Inca vii legaturile din trecut cu Moldova, ei reprezentau ideia
de stat romaneasca si respingeau cea austriad prezintata lor in haina
Galitiana 1
Dupa anul 1848 boerimea roman din Bucovina abandona ati=

fudinea recalcitranta avuta pia atunci. Nu se mai continua cu pasi=
vilatea politica. Prea mare era friCa de valul democrat, care ameninta
sa inghit boerimea. La 1848 taranimea excluse pe boieri dela afa=
cerile politice si populase parlamentul vienez cu costume natio=
nale. Impmantenirea taranilor si emanciparea politica a acestora, pa=
reau ca vor rpune pentru totdeauna boierimea. Apoi la insistentele
boierimei romane, al carei clasic reprezentant a fost pe atunci Eu=
doxiu Hurmuzachi, Bucovina a fost constituila in provincie auto=
noma. De acuma nu trebuia s se impart puterea cu nimeni. Inau=
gurarea unei vieti poliiice pur bucovinene era in interesul boierimii
romnesti. Deci boerimea bucovineana cauta scut la slat in contra
masselor populare si tot ea nutrea sentimente de gratitudine fata de
stat pentru eliberarea de imbratisarea asfixianta a Galitiei. Statul aus=
triac, inaugurand la 1861 noul sat curs politic moderat, avea intre
sustinatorii &Ai si pe boerii romani din Bucovina.
Epoca de austrofilism in Bucovina tinu pana la ultimul deceniu
www.dacoromanica.ro
al secolului al XIXolea. In tot timpul boerii conduceau destinele Bu=

i tiau sosi asigure cu sprijinul statului un numar insemnat
de privilegii economice i politice.
Dar intre timp se ridia pe langa boeri un al doilea strat soo
cial : intelectualii. Numarul kr crescuse mult dela anul 1875 incoace.
In acest an se iinaugurase Universitatea din Cernauti, care, fara sa
vrea, a furnisat Bucovinei o pleiada de intelectuali romani. Acestia,
fiind burgheji si nu boeri, deci neavand a pazi privilegii economice,
covinei
cultiva ideia nationala. Se reia firul intrerupt la anul 1848. Se cere

accentuarea puternica a ideii nationale pe plaiurile Bucovinei. S'au
incercat sa se pun5 in drepturile ei limba .romaneasc5, care fusese
inlocuita in scoli i oficii prin limba germana. Romanii. din Bucovina
incep sa se simta mai mult Romani decal cetateni austriaci. Natioo

nalitatea prima. Dar sentimentele cer o exteriorizare coraspunzatoare.
Aveai lips5 sA demonstrezi lumii ceeace esti si s porfi un semn
distinct care sa le deosebeasca de ceilalti cetateni cari, s'au nu urm5=
resc nici un ideal, sau unul de alta categorie. S'a ales tricolorul pen=
fru a demonstra nationalitatea romaneasca. Incepe astfel epizodul trio
colorului. Fiecare Roman din Bucovina tinea sa poarte tricolorul. Ino
telectualii la butoniera, fetele de tarani panglici tricolore impletite in
par i feciorii dela tali brae tricolore. Demonstratia cu tricolorul ino
seamna desteptarea la viata nationala a populatiei romanesti din Buo
covina. Dup5 o plutire indglungata in apele austriace, neamul romao
nesc din aceast provincie, indemnat de intelectualii sal, tine sa aco
centueze puternic sentimentul national si sa demonstreze astfel izola=
rea sa de ceilalti cetateni.
Dar atitudinea nationalA intransigentA care se manifesta in deo
monstratia cu flamura tricolora, nu se impaca cu ideia de stat aus=
triaca. Ea insemna idee de stat romaneasca i contrasta cu interesele
politice ale Austriei. Autoritatile austriace patrunsera repede caracterul
iredent al nouii miscari romanesti : Aceasta nu este dragostea adeo
varata" raspunse la 18 August 1899 guvernorul Bucovinei Bourgoo

uignon unei deputatii de preoti romani. Cu aceasta fraza semnifica=
tiv5 pazitorul intereselor habsburgice in Bucovina se stradui sa indice
c5 a patruns tainele noului sport national" si ca in viitor nu va mai
admite ca el sa continue.
Crunt a fost felul cum statul austriac a paralizat acest curent
romanesc iredent. S'au pus in miscare organele politienesti, cari areso
www.dacoromanica.ro
TEODOR BALAN
tars pe Romanii pe cari ii g5seau impodobiti cu cocarde tricolore.

Dar arestand, autoratile fkeau martini nationali. Scopul se ajungea
numai in parte. Mai bine era s se creeze aka' miscare national5. Romanii,
angajand lupta cu noul curent, vor uita de tricolor si de iredent5.
S'a creiat curentul politic ucrainean. ElenTintul malorus a fost
prezintat ca popor, deosebit de cel rus . El avea misiunea sa' desli=

peasc5 intr'un viitor apropiat, teritoriul Ucrainei de restul Rusiei.
Sprijinit5 de statul austriac, miscarea ucrainean5 lu5 repede un avant
puternic. Ea servi diplomatiei austriace la combaterea propagandei
rusofile. Iat5 ce spune un politician german : Pentru ca pericolul
rusesc s5 poata fi desfiintat, va trebui ca Rusia sA fie deprtat5 nu
numai dela Marea Baltic5, ci si dela Marea Neagr5. . . . acest scop
m5ret nu poate fi ajuns deck atunci and Ucraina va fi despartit
de imperiul moscovit 1)" In Bucovina, miscarea ucrainean5 a servit
ca arm5 impotriva curentului romanesc iredent, adic5 pentru slbirea
elementului romanesc. In conducerea treburior politice din Bucovina,
partidul ucrainean nou creiat a cerut intaiu paritatea, iar mai tarziu
chiar exclusiva conducere.
De aici incolo a urmat o incerare desperat5 intre Romani si
Ucrainieni pe terenul scolar, bisericesc si politic. In aceast lupt5 in=
egal5, Ucrainienii, sprijiniti de statul austriac, aveau de castigat totul,
intru cat ei pan5 atunci nu valoraser nemic. Dar Romanii isi aprau
preponderanta politica' avut 1)&15 atunci,. si caracterul romanesc al
Bucovinei. Ei se strkluiau s5 salveze nealterate patrimoniile nationale
ca biserica si scoala. Statul austriac ins5 si=a ajuns scopul. Romanii
incetar atacurile, intrand in defensiv5.
Dar haosul politic care s'a produs, nu era de natur5 s multu=
measc5 autorit5tile politice dela centru. Guvernorul Bourgouignpn, au=
torul conflictului ivit, a fost silit s5 fac5 loc altui om, printului Conrad
Hohenlohe, care a sosit pentru a impca pe adversari.
Odat5 cu sosirea noului guvernor, se crei in Bucovina o nou
situatie politics. Ambele tabere politice adversare slbiser5 si dutar5
prilej
de impkare. Iar printul Hohenlohe isi ddea de seama ca
nu va putea guverna continund cu invfajbirea. Deaceea doria imp5=

carea combatantilor. Ea se putea face dad se alcaluia un program
politic de caracter economic cu excluderea chestiunii nationale.
1) GEssArret. : Die Bedeutung der Ukraine far Deuischlands Zukunfi" in
Ukrainische Nachrichten III. Jahrgang 1916, No, 83-84.
www.dacoromanica.ro
Aurel Onciul, Roman din Bucovina, director de banc5 in Mogravia, care se intoarse in Bucovina odat5 cu noul guvernor, se angaj5
s5 elaboreze un nou program politic, si s5 castige pentru el si pe regprezentanfii ucrainieni. S'a stabilit paritatea politic5, exceptandusse bigserica, unde Romanii nu putur5 fi castigafi pentru a face concesii.
Reformele economice lansate de Aurel Onciul aveau de scop s

instreasc5 Wanimea si s pregateasc5 emanciparea ei politica'.
In fata acestui program politic care puse realismul in locul mg.
mantismului politic de pana atunci, vechii lupt5tori nationalisti capitulara
pe rand. Ei fOcura kc noului reformator politic al Bucovinei, lui Aurel
Onciul, care in locul politicei sentimentale, cu finte foarte indep5rtate
de pan5 atunci, inaugur noul curent politic de imediate realiz5ri
practice.
Dar TJcrainienii n'au fost multumitori Romanilor pentru mana

prieteneasc5 pe care acestia legau fost intinsgo. Paritatea politics nu
insemna pentru ei deaf o etap5, o implinire parfial a revendithilor

kr nafionale si politice. Ei se straduiau sa cucereasc5 si comunek
romanesti, cari nu intelegeau s5 capituleze in fata pretenfiilor exagerate
ale kr ; ei faceau atacuri desperate impotriva caracterului romanesc al
bisericii ortodoxe. Peste tot, ei doriau suprematia politica in Bucovina.
Aceast provincie, pe vremuri o parte a Moldovei romnesti, avea s
ajung5 in sfera de influent5 ucrainean5, s5 fie inglobat in viitoarea
provincie ucrainean5, pe care parlamentarii ucraineni doriau s'o int&
meieze. Dorim" zise la 20 Iunie 1907 reprezentantul Ucrainienilor
din Bucovina unirea fostultii regal rutean al Haliciului si al Vladig
mirului cu Bucovina invecinat5 si constituirea acestui teritoriu intr'o
provincie ruteanA deosebit cu dieta ei provincial" 1).
Fraza aceasta a fost limpede si a nelinistit mult pe Romanii din
Bucovina.
Era evident si firesc c5 in fata intenfiei Ucrainienilor exprimatO
in mod atat de scurt si totusi atat de brutal, Romanil s'au convins

de lipsa de loialitate a colaboratorilor kr de pan5 acuma. Ei furs
silifi s5gsi revizuiasc5 programul si sSgsi schimbe atitudinea. Nu se
mai putea colabora cu un element care urm5ria in tainA exclusivitatea
politic. Simtul de legalitate al Romanilor a fost jignit profund. Treo
buia susfinut din nou caracterul romanesc al Bucovinei, al acelei pro:
1) Slenogr. Prolokolle 1907, Wien, vol. I, p. 15.
www.dacoromanica.ro
10
10
TEODOR BALAN
vincii in care Ucrainienii numai in urma sucursului cameraderesc al

Romanilor ajunsera s aiba paritatea in unele ramuri ale vietii publice.
Noile idei politice sosir de peste frontiera, din regatul Romaniei.
Aici scoala nationalista puse stapanire pe suflete. Acest nou curent
cerea, in ultima solutie, stapanire romaneasca in toate regiunile locuite
de Romani. Provinciile rapite trebuiau retrocedate i vechile hotare
restabilite. Deci intemeierea noului stat roman unitar pe teritoriul vast
al fostei Dacii. Scoala nationalist, in frunte cu genialul ei propagao
tor Nicolae Iorga, incepu sa faca educatie intelectualilor romani de
pretutindene, pregatind generatia Unirii.
Scoala nationalista
era pe cale sa
invinga in Bucovina. 0
serie de tineri profesori si absolventi ai universittilor adera la ea,

si cerea reintoarcerea la exclusivismul national, propovkluit in trecut.
Ei reclamau Bucovina integrala pentru Romani. Cum in acest limp
Bucovina, in intregimea ei, a fost solicitata si de IJcrainieni, se putea
prevedea giganticul conflict care era sa isbucneasca pentru soarta
acestei provincii.
In acest timp critic isbucni razboiul mondial. Astfel se ocoli

conflictul. Dar el apku sub alte forme, si ceru jertfe omenesti ne=
asamanat mai mari, decal atunci cand .el s'ar fi petrecut numai in
hotarele inguste ale micii Bucovine.
In preajma rAzboiului mondial
Anul 1914 trecuse aproape de jumatate. In Europa si in cele=

lalte continente stapanea 1initea. Nemic nu prevestea deslantuirea in
acest an al celui mai mare mkel pe care loa indurat vre odata omeo
nimea.
Dar totusi linistea era numai aparent. Ea ascundea multe riva=

liffi si mari nemultumiri. Rusia, aliat cu Franta, nu=si mai stapanea
nemultumirea impotriva Austriei care parte stapanea popoare slave,
parte tinea in dependenta economica popoarele slave din Bal.'
cani. Teritoriile austriace locuite de Slavi urmau sa fie incorporate
Rusiei, iar statele din Balcani eliberate de tirania economica exerci=
tata de monarhia austro=ungara. Austria se afla in mare incurcatura.
Ea ii pregatea pe de=o parte armata pentru a preveni atacul Rusiei,
pe de aka parte suprima pe cat putea curentele nationale ale nationa=
litatilor sale, curente mai mull sau mai putin subversive si iredente.
In anul 1908 pericolul rusesc se arata in toala maretia i grozavia sa.
www.dacoromanica.ro
11
11
Conflictul a fost inSbusit atunci numai gratie atitudinii rugStoare i con=

ciliante a impgratului austriac ; neintelegerile rmase.
$i Francejii erau impacienti. Ei doriau s5 incorporeze statului kr
provinciile Alsacia i Lorena pierdute la 1871. Ideia de revan st=

pSnea Franta republicans si nu era s'a disparS decal in ziva retroce=
d5rii teritoriilor pierdute. Germania observa o atitudine recalcitrant,
bazSndu=se pe aparatul ei militar adus la perfectie. Diplomatia ei,
tiindu=se ocrotit de o puternid armat, neglija intelegerile pacifice
si evita netezirea pe cale amical a controverselor ivite. Germania
.mica sabia, zSngnia din arme, ori de cafe ori era pe cale s tran=
seze o neintelegere intre state. Cu atitudinea martialS in care se corn=
plcea, ea reui s pue la respect pe multi adversari, dar a i fcut
ca acetia sa. nutreasc a. fat de ea sentimente de nestpanit ufa. Cre=
Sndu:i o mare flotS comercial i alta de rzboiu, ea neliniti pe
Englejii, cari dela un limp incoace se simtir jenati in suprematia kr
maritiml
Deci anul 1914 motenise multe rivalithfi, i multe confide po=
tolite si nepotolite i astfel linitea ce se observa nu era decal apa=
rent. Inteun moment valurile din adncime sparser suprafata lucie
si se agitarS, inghitind vasele plutitoare i inundAnd uscatul.
In ziva de 28 Iunie 1914 arhiducele Francisc Ferdinand, mo=
tenitorul tronului austriac, impreunS cu sotia -sa Sofia, fu ucis la
Seraievo de tankul sSrb Ciavrilo Princip..
$tirea mortii acestui principe sosi in Bucovina in aceea zi i
produse o profund consternare. Toti, fr deosebire, infierau aten=
tatul i compStimeau pe copiii famai fr pgrinti. Din kale pArtile,
fie dela autoritti, fie dela corporatiuni fur trimise telegrame de con=
doleante la CernAuti la adresa guvernorului, sau la Viena la adresa
autorittilor centrale sau a familiei indurerate. AutoritStile constituite
tinur edinte de doliu. Salo Weisselberger, primarul Cernutilor,
convod pe membrii consiliului comunal si le aduse la cunostint
trista tire. Tot astfel fcur i primarii celorlalte orase din Bucovina.
,$i prefectii judetelor trimiser telegrame de condoleante contelui Meran,
guvernorul Bucovinei, i el Habsburg. In numele Orli Bucovina tri=

mise la Viena o depes rnaresalul Alexandru Hurmuzachi. $i con=
zistoriul ortodox din CernSuti se alStur acestei actiuni. El tinu, la
30 Iunie 1914, o sedintS de doliu i hofari ca in ziva inmorrnntgrii
lui Francisc Ferdinand comoara de sperante a popoarelor credin=

www.dacoromanica.ro
12
TEODOR BALAN
12
cioase de sub sceptrul habsburgic .. . s5 se trag5 in trei randuri toate

clopotele, iar5 in proxima duminea s se fac5 la sf. liturghie rug5=
minte si panichida pentru fericitul repaos al adormitului". Tot acest
conzistoriu a trimis cabinetului personal al imp5ratului o a tot supus
condole*" 1).
Si partidele politice participar5 la aceast5 actiune, publicand in
ziarele lor articole comemorative. In ziarul Germanilor Bukowiner
Nachrichten" ap5ru in num5rul de 1 Iulie 1914 un articol duios.
Ziarul Viata Nou5", organul partidului national roman, isi exprim5
la 30 Iunie comp5timirea, amintind a r5p5osatul avusese intentia s
trarisforme Austria intr'un stat federativ, unind pe Romanii din Aus=
Ilia intr'o singur provincie. El murind, a disp5rut si ideia. Iar par=
tidul tafanesc prin organul sat Foaia poporului" (5 Iulie 1914)
publica un articol intitulat Austria in doliu" adresand imp5ratului
Francisc Iosif cuvinte incurajatoare.
Dar diplomatia austriac nu se opri la faptul crimei. Ea auta
vinovati, instigatori. Pentru ea atentatul de Seraievo nu era fapta
izolat5 a unui tank, ci rezultatul unei intense propagande iredente
pornite dela Belgrad. Aici se preparaser5 tinerii, aici se pregatiser5
armele cu care in urm se faptui crima. La Viena se preg5ti ulti=

matul care fu predat S5rbiei in ziva de 23 Iulie 1914. In aceast
adres5 se sustinu ca atentatul fusese pregatit la Belgrad, si c5 ofi=
cialitatea sarb5 a acordat atentatorului tot sprijinul. I se ceru Sarbiei
sa r5spunda in decurs de 48 61-.-e c ea condamn propaganda ire=
dent5, c.i promite s'o suprime si c5 in colaborare cu functionarii
austriaci va lua thate m5surile pentru prinderea si condamnarea vi=
novatilor. Deci Sarbia a fost somata' s declare ca" e vinovata de
atentat si sa admit5 ca pe teritoriul ei s5 functioneze supusi stralni.
Raspunsul S5rbiei a fost demn. Se vor face investigatii si vinovatii,
dad vor fi prinsi, vor fi dati in judecat5. Cercefrile se vor face de
organele politienesti din Sarbia faria colaborarea pe teritoriul sarbesc
a functionarilor austriaci. Raspunsul find nesatisf5c5tor, ambasadorul
austriac prsi Belgradul, iar la 28 Iulie 1914 Austria declar5 rz=
boiu Sarbiei. In ultima zi a lunei Iulie in Austria se decret mobili=
zarea generala, chemandu=se sub arme thate rezervele si toti militienii.
Cu ziva de 6 August 1914 Austria se afla in stare de fazboiu si

cu Rusia, care veni in ajutorul S5rbiei.
1) Foaia ordinaciunilor No. 5, 1914, circulariul No. 32.
www.dacoromanica.ro
13
13
Starea de rSzboiu cu Rusia frezi in Bucovina entuziasmul de=

mentelor oficiale. Se astepta ca armata austriaca sa" intre adSnc in
leritoriul Rusiei. Oficialitatea nu se gindia decal la victorie si comu=
nica acest gaud si populatiei. La 28 Iu lie 1914 un numr mai mare

de cetteni aranj o demonstratie patrioticS in fata palatului guverno=
rului dela Cernguti. Acesta apSru pe balcon si multumi pentru ma=
nifestatie. 0 zi mai trziu primarul Cerautilor aranj aka' demon=

stratie in sfil mai mare. La ora T seara s'au adunat la primrie tot
membrii consiliului comunal. Primarul deschise sedinta zicand CA un
vifor trece prin tot Cernautul" din momentul cand s'a Mt starea de
rzboiu cu SArbia. Depe balconul prim5riei un membru al coniiliu=
lui comunal adres5 populatiei adunate in piatS cateva cuvinte patrio=
lice. In urm se forms cortegiul, in frunte cu primarul si membrii
consiliului comunal. LuarS parte si veteranii si pompierii. 0 muzicS
cnta marsuri si antece patriotice. Cortegiul se opri in fata palatului
guvernorului, unde primarul Cernutilor rosti o cuvantare. A urmat
rspunsul guvernorului. La monumentul Austriei" rostirS cuvnfari
reprezentantii populatiei, ft* accentuSnd importanta socotelii cu
Rusia 1)
Aceste demonstratii patriotice erau explicabile, si kite() privint

necesare. Ele treziau interesul populatiei pentru fazboiu si m5riau en=
luzia smut .
Dup actiunea oficial care se manifesta in demonstratii zgo=

motoase, urmarS declaratiile diferitelor partide. Germanii comunicarS
punctul lor de vedere prin brganul lor Bukowiner Nachrichten" 2).

El susfinufa a fanfarele care chiam la fazboiu, sun! pentru popu=
latia germans muzica inviortoare". SS rsune" cerur ei, vechile
noastre melodii rSzboinice si & vesteascS tuturor dusmanilor nostri c
pe cmpiile vaste ale Austriei nu domneste frica si lipsa de curaj, ci

convingere in succes". In manifestul partidului evreesc se
vorbi de despotismul 'anis!, de moscovitismul plin de ur, de teroris=
mul asiatic, de cnutS si nagaicS, de pogromuri si in sfarsit de fas=
plata care trebuie s urmeze pentru astfel de fr de legi. Evreii
austriaci promit sS se ducS la raboiu voiosi si s'a contribuie a fapune
farismul care este identic cu intunerecul asiatic 3). Partidul ucrainean
firma
1) Czernow. Tagblait 3017 1914.

2) Din 28 i 29 Iulie 1914.
8) Czernowitzer Allgemeine Zeining 20/8 1914.
www.dacoromanica.ro
14
TEODOR BALAN
14
aminti in manitestul sau ca Austria are misiuea sa,si ocroteasca pa=

poarele. Natiunea ucraineana doreste sa fie ocrotita, fiindca a stiut
sa reziste propagandei rusofile. Aceasta prinse ins5 radkini in Sarbia.
Atentatul dela Seraievo este efectul propagandei rusofile subversive.
Poporul ucrainean tine la Austria, flind ca a &it aici conditiuni
politice prielnice. Unitatea slava nu poate fi invocata, caci poporul
ucrainean a primit cele mai amare lovituri tocmai dela popoarele
slave 1).
Romnii isi exprimara adesiunea in cele doua cotidiane ale

lor : Foaia poporului si Viata noua. In prima Aurel Onciul, seful
partidului taranesc, un convins austrofil, publica un articol parafra,
zand deviza austriaca : A. E. I. 0. U., adeca Austria erit in orbe
ultima. Pentru el interesele poporului roman erau identice cu cele
ale imparatiei habsburgice. Viata Nou", organul partidului national,
scrise cam la fel accentu5nd ca soarta Romanilor se identifica cu
cea a Austriei, dar isi exprim dorinta ca Austria sa acorde Roe

manilor dupa razboi noi libertati. Romanii nu doresc decat sa fie
alaturea cu celelalte popoare 2)
Si presa internationala din Cernauti tinu de datoria ei 55 inz
tensifice entuziasmul pentru razboiu. Ziarul cernautean Tagblatt" in
articolul sau Marsul milioanelor" 2) se grabi sa sustina ca Austria
hulit, declarnd razboiu, a rostit o vorba care a facut sa inghete
sangele" in vinele dusmanilor. Ar-mata austriaca va repezi pumnul si

va sparge in atome" oasele dusmanilor.
In urma tuturora veni biserica si imprastie blagoslovenie. Ea
porunci preotilor s rosteasca rugaciuni pentru prea bunul si prea
luminatul nostru imparat" si indemna pe cei ramasi acasa s aiba
rabdare si sa se sprijineasca reciproc 4)
Din declaratiile patriotice facute, unele erau sincere, altele in
schimb lipsite de sinceritate, acte de oportunism. Declaratiile asigura=
toare are oficialitatii erau fireste sincere. Tot astfel a fost si declaratia
bisericei pentru care statul inseamna sprijinul cel mai puternic. Ger=
manii rasfirati in Bucovina sustineau Austria, caci toate interesele lor
1) Czernowdzer Tagblafi 2/8 1914.
2)
Viala Nou" din 2/8 i 9/8 1914 i Czernowilzer Tagblaft" 16/8 1914;
Manifest der bukowiner Rumnen.
3) Czern. Tagblaft din 5 8 1914.
4) Foala ordinaciunilor No. 10 din 1914 circulara No. 44.
www.dacoromanica.ro
15
15
nationale i politice erau legate de acest stat. Ei au fost doar color
nizati pe vremuri pentru a susfine ideia de stat austriad. Dar oricSt

de valoroase erau declaratiile patriotice ale Germanilor, din causa nur
m5rului redus al lor, ele nu contau mult. Pentru a exercita puterea

In Bucovina, statul austriac s'a mai servit si de Evrei. Acestia, insur
sindursi limba i cultura german5, devenir5 cu timpul propagandisti ai
ideii de stat austriace. Intre ei i statul austriac a existat o intelegere
tacit. Statul le permitea supremafia economid cu toate consecinfele
ei binef5c5toare i dezastruoase, iar Evreii propagau in schimb in so,
cietate si in presa limba i cultura german5 si in legtur5 cu dc
ideia de stat austriad.
Rutenii sau Ucrainienii, cum doresc s5 fie numiti, se aflau intr'o
situatie de asa fel, incSt erau silifi s5 mearg5 mn in mSn5 cu Auso
tria. Cu cat studiem mai mult situatia lor, cu atasta ne convingem mai
mull c5 Ucrainienii nu skit decal un produs politic austriac. Un stat
zis Ucraina" n'a existat nici odat. Populatia malorus5 fusese ortor
dox5 si din sil5 trecuse in parte la biserica grecorcatolid. Austria a
intensificat deosebirea intre Malorusi si Velicorusi, sprijinind pe cei
dintSi sarsi insuseasd scrierea fonetid. In urm5 aceeas Austrie lansa
ideia statului ucrainean
i incerd s5 fad din Galifia oriental5 si Bur
covina doug citadele de unde s porneasd propaganda ucrainean5.

Fiind produs politic austriac, Ucrainienii se alipir5 de Austria. Numai
o Austrie inving5toare era in stare s5 le dea cadou Ucraina ruseasd.
C5dea Austria, disparea i ideia ucrainean5.
Situatia Romanilor era alta. In subconstientul lor, RomSnii din
Bucovina au fost totdeauna susfinAtorii ideii de stat romnesti. Ei
propagau cu graiu viu ceea ce indicau nenum5ratele urme moarte,
intepenite in ziduri de man5stiri sau fixate in slove de aur. Existenta
Romanilor din Bucovina insemna perpetuarea tradifiei de st5panire
romSneasc5.
La Romnii din Bucovina ideia austrofira n'a putut prinde r5r

dcini. Ei erau cu iota nationalisti i iredenti. Numai un singur polir
tician roman din Bucovina adera la ideia austrofil5. A fost Aurel
Onciul. Crescut in Theresianum din Viena, el avuse aici destul prilej
grsi insusiasd ideia de stat austriad i s'o profeseze in tot timput
activitalii sale pofitice. In studiul su Condifiunile existentei Roma=
Mlor1)" el sustinu CS in valea Dun5rii locuesc mai multe popoare
Privitorul I No. 1-5 i Problema austriaca; tot acolo No. 6-11.
www.dacoromanica.ro
16
TEODOR SALAN
16
cari toate sunt prea mari spre a se stinge, prea mici ins ca sa" se
poatS afirma singure fats de marile popoare ce le incunjur5". Austria
lesa unit apSranduole de Turci. Asfazi in locul Turcilor au aprut
Rush. Astfel existenta unei Austrii puternice, atiate prin mijlocul
provinciilor germane cu marele imperiu german, rival al Rusiei, este
cea mai esential conditiune pentru existenta nationals a Romnilor".
Unirea tuturor Romanilor poate fi ajuns pe douS cii. Se pot uni
provinciile romSnesti cu statul roman. In acest caz Austria va trebui
s disparS, un lucru care nu poate fi in folosul RomSnilor. Sau re.=
gele RomSniei facnd un mic sacrificiu de mndrie national" se va
multumi cu o situatie asemanStoare celei a regelui Bavariei, i va re,
cunoaste suveran pe impSratul austriac.
Ideia austrofil propagatS de Aurel Onciul era diametral opusa
ideii nationaliste la care aderau intelectualii romni din Bucovina.
Acestia lansau ideia stSpanirii romSnesti in teritoriile ocupate de Ro=
mani.
Asa dara declaratiile politice fcute la 1914 de sefii partidelor

politice romnesti nu concordau cu siluatia real. Ele erau simple aft=
math rostite in fata oficia1itfii. Poporul credea i dorea altfel.
PregStirea sufleteaseS i materialS pentru rzboiu tinu prima
parte a lunei lui August 1914. De aici incolo incepu rSzboiul, lupta
gigantica pentru distrugerea Austriei.
Prima-invazie ruseasc5 1)
Rusia a intrat in razboiul mondial dispunnd de o armata nu=
meroasS. Milioane de soldati au fost massati la frontul de Vest al Ru,
siei in contra Germaniei i Austriei. Cu tot materialul de oameni
imens, de care dispunea, armata rus suferia de mai multe neajunsuri.
Ea nu era inzestrat in deajuns cu material tehnic. Uneltele tehnice
1) Pentru primele dou'a invazii rusesti in Bucovina s'au utilizat urmtoarele
izvoare : 1. FISCHER EDUARD : Festschrift des Landesgendarmerie,Kommandos No. 13.
Res. 223 din 1917, manuscris. Cererea pentru acordarea ordinulur Maria There,
sia", manuscris. Warum Tausende sterben mussten" in Wiener Sonn. und Montagso
Zeitung 1928 No, 15-26. 2. IASKIEWICZ .: Carnet cu note zilnice, manuscris. Colec,
iie de ordine militare. 3. WEISSELBERGER SALO : Memoriu asupra evenimentelor pe.
trecute in Bucovina in luna lui Septemvrie 1914, manuscris. 4. WEBER JULIUS : Die
Russentage in Czernowitz in Neues Wiener Tagblatt 15 Febr. 1915 No. 46. 5.
Articole informative aprute in 1914 si 1915 in ziarele 'Czernowitzer Allgemeine

Zeilung" i Czernowitzer Tagblatt".
www.dacoromanica.ro
17
.deveniser o necesitate, fAr5 ele victoria era problematic5. Armata

rusa nu dispunea de artilerie suficient5, asemenea insuficient a fost
numarul mitralierelor, al camioanelor i al aeroplanelor. S'a cons=
-fatal lot mai mull faptul c5 soldatul, intr'un rzboiu de unelle lehnice,
nu este decal servitorul masinei. Omul va ocupa leritoriile pe care

masina le va fi cucerit. Comandamentul rusesc nu p5trunsese destul
.de bine situatia. El credea c poate invinge cu ajutorul soldatului.
Dup prerea lor, invingAtor va famnea statul care va sti s arunce
in luptd un num5r mai mare de soldati. Principalul era numrul di=
viziilor si nu materialul fehnic.
In Austria se constatar5 alte neajunsuri. Dela 1866 ea nu pur=
lase r5zboiu si in consecint5 comandamentul milifar ausfriac nu avuse
ocazie s5 culeag5 experiente. Generalii austriaci au fost crescuti in
.cancelarie si au fcut mai mult administratie decal strategie. Ei in=
sistau asupra disciplinei. Principalul era ca armata s fie bine disci=
lAinat5. Instructia se fAcea cu fiecare soldat in parte. Se f5cu inv5t=
mnt individual pentru a frezi in soldat curajul, spiritul de initiativ
dorul de a actiona singur. R5zboiul era s devin5 un lant nesfirsit
die actiuni individuale. De altfel s'a neglijat, ca i la Rusi, inzestrarea
.armatei cu material tehnic.
In rAzboiul mondial imensele armate rusesti s'au lova de disci=
plina austriac5.
Austria, dorind s porneasc5 ofensiva contra Rusilor, i con=
.centr trei armate in sectorul situat' intre Cracovia si Lemberg. Din

Vest spre Est erau pregtite armatele : Dankl, Auffenberg i armata
a III=a comandat5 de generalul Brudermann, care avea s apere
orasul Lemberg. In Galitia de Est, care a fost neglijata in vederea
.ofensivei dela Nord, se afla mica armat5 a generalului Kvesz. Orasul
Zalesciki, la granita Bucovinei, a fost ap5rat de divizia 43, care se
recruta din Bucovina. Bucovina a fost neglijata complet. Afar5 de o
brigad5 care avea menirea s5 apere hotarul ei, nu se gsia aici nici
armat5.
Planul Rusilor a fost altul. Ei infentionau s5 dea lovitura in

Calitia de Est, ridicnd in dreptul acestei provincii dou armate :
armata generalului Russki avea s opereze la Lemberg, iar in restul
tGalitiei de Est armata gen. Ivanov. Pentru Bucovina nu se proiect
o armat special5. Aici era s trimit unitti militare de acoperire
12629
www.dacoromanica.ro
18
TEODOR BALAN'
fEi
gentralul Brusilov, a c5rui armat5 se afla in preg5tire in Basarabia..

Pentru tot cazul Bucovina era s5 joace un rol secundar.
Se stie ce a urmat. Ofensiva austriac5, care a repurtat unele
succese initiale, fu oprit5, i armatele austriace se retraser5 in Galitia
de Vest, fiindea armata lui Ivanov reusi s5 ocupe Galitia orienta1 5
pan5 la Carpati i s ajung5 astfel in spatele armatei austriace. Rusii
in marsul lor impetuos ocupar5 pe rand orasele Lemberg, Halici si
asediar5 cetatea Przernysl. Trupele austriace s'au retras parte in spre
Carpati unde se preg5tir5 pentru campania de iarn5, parte in sec,
torul Cracoviei unde formar pentru Rusi o barier de nep5truns.
Din Bucovina se recrutau in limp de pace tinerii pentru celedou5 regimente bucovinene ; No. 22 si 41. In August 1914 aceste
dou regimente au fost trimise in Galitia oriental5 pentru a fi incor,
porate diviziei 43.
In Bucovina nu r5mase in acest limp decal
brigada No. 35, alcatuit mai mult din militieni. Comandantul ei a

fost generalul Miinzel. In privinta strategic acest general avea co,
manda asupra corpului de jandarmi din Bucovina de sub conducerea
maiorului Eduard Fischer,
In August 1914 generalul Miinzel Ii repartiz5 trupele astfel

Dealungul hotarului Basarabiei intre Prut i Nistru paza granitei azu
in seama jandarmilor. In acest sector maiorul Fischer stranse in seara
zilei de 5 August 1914 un num5r de aproape 50 jandarmi, 600 de
militieni pedestri i vre=o 80 de c5lareti. Un numr asemenea de
mare a format rezerva, la o depiitare de 10-20 km. in urma fron,
tului. Brigada lui Miinzel ramase in CernAuti pentru a1 apra in
caz de nevoie.
In ziva de 6 August 1914 primele patrule austriace frecur5

hotarul Rusiei in Basarabia strduindu-se s ocupe locurile strategice
situate dealungul frontierei. S'au angajat cu acest prilej mici confide
cu armata rus la Balamutca, Calincauti i Rchitna. In NouaoSulita.
patrulele austriace intimpinarl o rezistent5 mai mare reusind dup .
mari sfort5ri s5 ocupe aceast5 localitate.
Dar patrulele austriace nu rmaser5 mult timp in localitalile

basarabene, pe care le cuceriser5 mai mult prin surprindere. La loca,
halite Larga i Ocnita, in Basarabia, Rusii concentrar la repezeala
multe trupe. S'au strans aici mult infanterie, apoi mai multe divizii
de Cazaci.
Cele dintai unit5ti militare rusesti se puser5 in miscare in ziva
www.dacoromanica.ro
19
19
de 20 August 1914, alungand cu usurinta patrulele austriace aflate

pe teritoriul basarabean i angajand in ziva de 23 August prima
lupta lang satul bucovinean Rarance. De aici incolo urmar cinci
zile de liniste. La 29 August Rusii atacar din nou, pornind de
astdat din Basarabia in Bucovina in sectorul intre Prut i Nistru
in patru coloane paralele. Jandarmii ca i militienii austriaci, neputand
rezista, s'au retras parte in muntii Galitiei, parte in Sudul Bucovinei.
Generalul Miinzel cu brigada sa, find chemat in Galitia, distruse
podurile peste Prut din fata CernAutilor si se retrase in directia

Colomeii.
De aici incolo comanda militara suprem asupra trupelor, ce

operau in Bucovina, trecu in seama maiorului, mai tarziu, colonelului
- Fischer, seful corpului de jandarmi din Bucovina. Acesta, vazandu.se
singur, se hofari intaiu s5 fin malul drept al Prutului, pentru a in,

lesni astfel infiintarea de noi formatiuni militare in restul Bucovinei.
El instala un depozit de arme la Gurahumorului i un spital militar

la Campulung. Pentru cazul ca situatia la Prut va deveni imposibil
se va ceda Rusilor i portiunea situat intre Prut i Sirete.
Imre limp guvernorul Bucovinei, patrunzand situatia critica, se
retrase cu aparatul su administrativ la Vatra Dornei. Odat cu func,
se mull in Sudul Bucovinei, intr'o invAlmasal ce nu se

poate descrie, mult populatie civil. 0 park. a acestei populatii a
tionarii
luat drumul Vienei, marind acolo zi cu zi, marele numOr de refugiati.
Dup fuga guvernorului la Vatra Dornei, in Cern Outi nu fa,

mase din autoritti decal primarul Weisselberger. Comanda trupelor
austriace se afla la Sirete. Cernutii puteau s fie ocupati in voie
de Rusi, de unatile armatei Brusilov.
In ziva de 2 Septemvrie armata rusA se afla concentrat in
fata orasului Cernuti, pe malul slang al Prutului. $tabul rusesc ii
avea sediul in fabrica de zahar dela Jucica. Pentru a se intelege

asupra felului predarii orasului, locotenentul rus Pigarevschi trimise
primarului de Cernuti o scrisoare, scris intr'o limbA germari orig
bil, rugandu,1 s vina la fabrica de zahar din Jucica 1).
In urma acestei invitri primarul Cernutilor Weisselberger,
acompaniat de mai multe notabilitti ale orasului intre can i secre,
tarul consulatului roman Gheorghe Galin, plea spre fabrica de zahar
dela Jucica. Pigarevschi, stand de vorba cu primarul, a comunicat
1)
Vezi anexa I.
www.dacoromanica.ro
20
TEODOR BALAN
20
c5 ocuparea Cern5utilor este iminent5, 0 comanda armatei ruseti

cere ca ferestrele 0 balcoanele caselor ce dau in strad5 s nu fie
ocupate de public in timpul intr5rii in ora a trupelor rusesti. Adele
de brutalitate din partea populatiei civile se vor pedepsi cu asprime.
In ziva de 2 Septemvrie 1914 la ora 6 seara armata rus5
ocupat orasul Cern5uti. Au intrat intr'un cortegiu lung mai multe

regimente de Cazaci. In fruntea lor se afla generalul Pavlov 0 colo,
nelul Ariutinov. In fata Prim5riei aceti doi ofiteri rusi au fost intim,
pinati de notabilitStile oraului, intre ele mitropolitul Repta si primarul
Weisselberger. Generalul Pavlov r5spunse primarului 6 oraul Cer.

n5uti s'a unit cu Rusia prin faptul sosirii armatei ruseti i c5 imo
pune oraului o contributie de 600.000 ruble, care trebui plan' in
decurs de 24 ore. Dar a doua zi acela general sosi la prim5rie pen.
tru a comunica c5 renunt5 la contributie. Intentia lui a fost s5 de.
monstreze impotriva contributiei impuse de Austriaci oraului Cameneto
Podolsc. V5 inapoiez banii" zise colonelul Ariutinov in manifestul
su i anume fall chiar s5.4 fi luat in primire, de oarece nu con=

vine sufletului poporului rus a supra i pedepsi o populatie pacinic5".
Gestul acesta s'a facut pentru a arka cat de dureros i nedrept a

fost din partea Austriacilor a pune populatiei pacinice din Camend
o cerere neateptat5 i aproape nemaiauzit".
Dup ocuparea orasului soldatii rui au fost incartiruiti in Ca=
zarmi, iar generalul Pavlov se instala in cel mai de seam5 otel. Co=
mandant militar al oraului a fost numit c5pitanul Kirienko. La 8
Septemvrie 1914 gen. Pavlov p5r5si oraul Cernguti i fu inlocuit

cu gener. Navrocki, care find Polon adres conationalilor si din
Bucovina un cald apel. Kirienko a fost inlocuit cu jovialul Lopatin.
Administratia militar5 tinu in Cernuti timp de o sapt5mang.
La 15 Septemvrie s'a inaugurat administratia civila. In fruntea ei fu
pus cameriunkerul Simeon Evreinov. Adiutantul. si informatorul s5u
a fost Alexei Gerowski, cunoscutul avocat rusofil originar din Buco=
vina. ln fruntea Prim5riei de Cern5uti ajunse avocatul roman Temio
stocle Bocance, un intim al lui Gerowski. Garda civic5, infiintat de
autoritatile austriace, a fost desfiintat5.
Evreinov n'avea resentimente fat5 de nimeni. El, desigur, era

animat de sentimentele cele mai nobile. In alt5 situatie se afla aju=
torul sau Gerowski. Autorilatile austriace il urmarisera pe vremuri
0fli intentaser5 proces, invinuindu#1 de inalta trdare. Sofia sa 0 co,
www.dacoromanica.ro
21
21
pilasul sAu se aflau in captivitate austriac5. Asa dar Gerowski era

stSpnit de ur ; el doria s se rgsbune. El indemn5 pe seful su s
procedeze cu asprime.
A.
Locotenentul rus Pigarevschi
In noaptea de 15 Septemvrie 1914 au fost arestate cinci persoane

mai marcante din Cern Sufi. Intre ele se afla si primarul Weisselberger.
Arestatii au fost transportati intiu la Noua Su lit, iar de aid la
Vinita. Dup5 dou luni de petrecere in aceast statiune ei au fost

dusi, in vagoane plumbuite, la Kiev, iar de aici far intrerupere la
www.dacoromanica.ro
22
TEODOR BALAN
22
KurskTula Samara Celiabinsc 0115 la Tomsc. In Tomsc prizo,

nierii nostri au fost desprtiti. Unii au ajuns In satul Colpasevo, la o
depktare de 300 km de Tomsc, in Narimski Krai. Mai farziu el furS
schimbati i trimii in patrie 1).
In fimp ce Evreinov stOpnea in CernAuti, trupa lui Fischer se

afla pe malul drept al Siretelui apkOndugl. Orasul Sirete a fost ocupat
de maiorul Iaskiewicz care asemenea fkea parte din trupa 1u Fischer.
Eotarul intre arnndouN armatele combatante mergea dealungul Six
retului, pin la obksia lui, iar de aici tot cu creasta Carpafilor OTIS'
la frontiera Galitiei. Regiunea dintre Prut i Sirete era MO foarte
slab ocupat de Rusi. Aid se luarS la intrecere patrulele din amno
doti prtile. S'au dat mid lupte la satele Tereblecea, Opriseni, TAM,
seni i Bklinte. Pela mijlocul lui Oetomvrie;1914 Fibatalionul maio.
rului Iaskiewicz dela Sirete, afland cA Rusil au retras trupe din Bu.covina, trecu Siretele i dupA uncle lupte reusite ocupA orasul Cer.
nAuti in ziva de 21 Octomvrie.
AceastA ofensivA In .stil mic reusi deosebit de bine. Vinovati de
reusitA erau i Rusii cari aveau o conceptie originals despre importanta
feritoriilor ocupate. A evacua un teritoriu ca acela situat 1ntre Prut
i Sirete nu Insemna pentru ei cleat o rectiticare de frontierg lipsitA
de importang. Din nou Prutul despArt{ pe anandol adversaril. Austriacii
dispuneau atund de cinci batalioane si 6 lunuri, primele tunuri pe
frontul bucovinean. In urmA mai -sosid trei batalloane cu patru tu=
nuri, comandate cu colonelul ungur Sarkany. In CernAuti Austriacii
instiluira un Consiliu comunal provizor cu Pfl comisar In frunte. Ga.
vernorul Bucovinei care asemenea apAru In CernAuti se grAbi sA tan.
seze apelul pentru primul Imprumut de rAzboiu.
Dar Rusii, oricAt de indolenti ar fi fost, n'au putut uita pierderea
craului CernAuti. Ei se pregAtia pentru aol recuceri. Inainte de ofen..
sivA generalul rus Ariutinov tint' de datoria sa s5.1 provoace pe mas
iorul austriac Iaskiewicz sa. predea de bunAvoie orasul CernAuti. Vezi
bine, propunerea a fost respina Rusii rAspunserA fAcnd cateva ins
cercAri slabe in sectorul CernAutilor, incercAri cari bate au fost res..
pinse. In urma Rusii schimbarA planul, StrOnserA trupe la orasul
galitian Sniatin. La 24 Noemvrie 1914 Rusii IncepurA ofensiva la
Sniatin, bombardand intSiu cu granate transeele austriace. Acelaq lucru
MENCZEL PH. : Als Geisel nach "Sibirien verschleppt i Aus schwerer
Leidenszeir In Neue Freie Prose 12, 13 ga 24/XI 1914.
www.dacoromanica.ro
23
BUCOVINA IN IZAZBOIUL MONDIAL
23
se intamplA si la Hlinita, unde Rusii trimiteau granate din atul See

penic. In aceeas zi la prnz Rusii trecurA Ceremusul in dreptul sae
comandatA de generalul
tului Banila. Divizia austriaca No. 54
Lilienhof si de seful statului sau major, maiorul Daniil Papp, Romanul
Daniil Pop
chematA in graba in ajutor nu mai fu in stare &A
opreasca pe Rusi. Acesfia au cuprins pe rand localitatile Vascauti,
Ca rapciu, Voloca i Hlinita. A doua zi ei se aflau aproape de Cere
nAuti. Trupele austriace se retraserA pe rand panA in Carpati. Pe
muntele Mestecanis langa Iacobeni ei oprira pe Rusi. Acestia inaine
Iar ocupand pe rand orasele Suceava i Campulung.
A doua invazie ruseasat

Autoritatile austriace au pAr5sit orasul Cernauti in ziva de 26
Noemvrie 1914. DupA plecarea lor un numar rnic de cetteni iii
frunte cu avocalul roman Constantin Hostiuc s'a constituit In consiliu
comunal. A doua zi a sosit armata rusk comandat de colonehtl Sechin.
Acesta institui comandant al orasului Cern Sufi pe cApitanul Astahov.
Pe Sechin lea inlocuit mai tarziu generalul Laurentiev. Dar rtici
acesta nu rAmase mult timp in Cern At*, caci zorea SA plea la Came
pulung, uncle II astepta regimentul sAu. In urmA, in aua de 1 Dee
cemvrie 1914, sosi Simion Evreinov, pentru a lua din nou condue
cerea civilA asupra Bucovinei ocupate, In antUrajul sAu se aflau, ca
si la invazia intaia, awe* Alexei Gerowski i Tetnisiocle Bocancea.
Un oarecare domn Crijanovschi fu numit prefect de politic.
Fiind lips de alimente i articole industriale, guvernorul Evrtinov
ordon s se confiste marfa comerciantilor refugiati. S'au inffintat forgo
vlii in care s'au desfacui aceste mrfuri. Aceasta ideie salutara fu
urmatA de o executie pe cat se poate de defectuoasa. Agentii cone

fiscatori ridicau in cele mai multe cazuri marfa fArA a incheia pro
cese verbale, iar multe sume incasate nu ajungeau la destinatie 1).
Suceava, fosta capitala a Moldova, a fost ocupatA la sfarsitul
tii Decemvrie 1914. Trupele rusesti se optisera intaiu in fata Sucevil,
In satul Scheia. Colonelul rus Bacunin primi aici deputatia Sucevenilor
condus de profesorul roman Eusebie Popovici. Iritrand tn oras, true
pele rusesti fur intimpinate de tin granicer austriac care descarca
asupra lor cateva glom* de pusck Un Cazac cAzu. Ca pedeaps

,
1) ARIL Bvc. Dos. presidia] 9479/D 1915 0 .Die Russenwitischaft In Czer.

nowitz" in Neue Freie Presse din 26/1 1915.
www.dacoromanica.ro
24
24
TEODOR BALAN
Ruii intentionau sa incendieze un numar de case. Dar, in cele din

urrn5, primarul oraului Epaminonda Voronca reui s=i
abata" dela
aceasta intentie 1). Dup Bacunin, care dupa putin limp plea la
Mestecni, sosi in fruntea treburilor din Suceaya maiorul Alexei
Zadorin. *eful biroului de informatie rus a fost ofiterul roman basa,
rabean Magi. Acesta grijea de exploratia militarI pe toata valea
Moldovei.
In Cmpulungul moldovenesc, o veche Aezare romaneascg,

Ruii aprura in primele zile ale lunii Ianuarie 1915. Colonelut
Sechin i generalul Laurenfiev conduser pe rand destinele acestui
.
ora 2).
In limp ce Ruii, la prima invazie ruseasca, invadar partea de

Nord a Bucovinei, in restul Bucovinei, autoritatile austriace se str.i=
duir s inflinteze cafe un corp de voluntari romani i ruteni. Austria
peste tot propaga ideia infiintrii de corpuri de voluntari pentru a de=
monstra aliatilor i adversarilor ei c razboiul ce loa inceput a fosf
dorit de popoarele sale. Adec Austria ii aparg popoarele de invazia
elementelor audatoare civilizafiei i culturii. In acest scop era necesar
s'a se intemeieze astfel de formatiuni i in Bucovina. Indemnul veni
dela centru. Doi depulati din Bucovina s'au angajat s initieze for,
marea acestor corpuri de legionari : pentru Romani Aurel Onciul,
pentru Ruteni Nicolai Vasilco. Acesta din urma, in luna lui Noem,
vrie 1914, a reuit s indemne pe,finerii hutani din regiunea Vijnitei
a se inroleze voluntari, pentru a apara tara de Rui, dumani ai

Hutanilor. Din listele celor recrutati, care ne=au mai ramas, se poate
constata in pane numrul acestor legionari. Din satul Marenita au
venit 50, din satul Moldova 45, din Sipote 54, Putila 90, Plosca 73,
Rostoki 100, Serghieni 82, Lapuna 48, Dichtenit 100. Deci iota
642 voluntari. Vezi bine, lista nu este completa. Totalul voluntarilor ru
teni a fost de 1351. Voluntarii acetia au fost luati in seama de jan=

darmi. Acestia au primit ordinul s recruteze in fiecare comuna cel
putin 50 oameni. Au fost luati tinerii i barbatii cAsaloriti in varsti
dela 24-42 ani. In 20 Noemyrie ei au fost strani cu totii in satul
Seletin. Aici ii s'au impartit arme, de fiecare o puc5 veche marca
Werndl, incolo ei au rmas in hainele lor taraneti, purtand la bratul
9 ,,Die 12u.seniage in Suczawa" in Neues Wiener Tagblart 15/2 1915.
2) Die Pliinderungen der Russen in Kimpolung" in Neue. Freie Presse

17/2 1915.
www.dacoromanica.ro
25
25
stang o panglica neagra.galben. Li s'a luat juramantul i dup ur

exercitiu militar de 10 zile au fost trimisi la front.
Mai dramatice au fost scenele petrecute cu recrutarea voluntarilor
romani, sau cum se zicea pe atunci, a legionarilor romani. Deputatul
Aurel Onciul care s'a obligat fata de autoritatile austriace s indru.meze infiintarea corpului de legionari romani in Bucovina, a sosit la Su.ceava in Noemvrie 1914, luand contact cu taranii romani din valea Suce.-
vii, a Siretului si a Moldovei. In urma a alcatuit un apel adresanduA

Taranilor romni" in care sustinu din nou ca soarta Romanilor este
legat de existenta Austriei, iar cazand Austria, cade cu ea intregur
neam romanesc". Taranii romani din Bucovina pururea credinciosi
imparatiei habsburgice", iau la cunostinta cu intristare ea la Bucu.resti o sama de oameni asmut din rasputeri impotriva Austriei"._
Fara de aceasta incercare de sinucidere", taranii romani din Buco.vina se *ror aduna Duminica' in 22 Noemvrie 1914 la Suceava pen:tru ca s ne ridicarn glasul i s le spunem rastit domnilor dela
Bucuresti ca noi nu ne clinfim in credinta noastra pentru imparatie,.
c ne impotrivim oricarui amestec in treburile noastre si ca dorim dim
suflet ca oastea romaneasca s lupte alature de feciorii nostri din_
oastea imparateasca".
Tn ziva' de 22 Noemvrie 1914 trei trenuri .separate, pornind din
Vatra Dornei, Straja i Cernuti, au adus gratuit pe taranii romani

la Suceava. In curtea bisericii sf. Gheorghe, fosta mitropolie de Su.ceava, s'au strans in acea zi la vre.o 2000 tarani. Adunarea a fosideschisa i prezidata' de Pranul Gheorghe Hutu, primarul or4u1ui
Campulting. El a zis ca s'au strans din munti si din campii, atatea
mu
i mii" pentru a spune cu glas tare ca s se auda Oa din-
colo", deca in regatul Romaniei, ca taranii romni din Bucovina

sunt multumiti Cu stapanirea austriaca i ea in timpurile grele prim
care trece imparatia, ei s'au adunat pentru a reinoi juramantul de

credinta, pe care inainte cu 140 ani stramosii bor 1.au depus Aus,
triei. Alt gran s'a iicupat de atitudinea statului roman in care niste
rublari", adeca oarheni politici romani cumparati de Rusia, propaga ideia
colaborarii cu Rusia.. La propunerea acestui taran s'a trimis regelui
Ferdinand o telegrama in care acesta e rugat sa nu trimita oastea ro-
mana impotriva Austriei. Nu vrsa sange romanesc", se zice in

aceasta telegrama, si drept aceea nu infra in impafatie, ci mai vartos.
porunceste ostirior M.sTale s lupte alaturea de ostirile impartesti"
www.dacoromanica.ro
26
TEODOR BALAN
26
Alt laran a f5cut propunerea s se infiinteze un -corp de voluntari ro=

rnani. Necesitatea acestui corp el o document5 astfel ... Satele si ora:
sele au rmas aproape f5r5 brate. Dac ar veni dusmanul, atunci
n'are cine s dea o impusc5turA si s5 ne apere. De accea fac propunerea s5 form5m un batalion de legionari romni, cari sa fac5 ceva
.exercitii cu armele si in caz de nevoie sa ne apere vetrele, femeile,
inamele si copiii nostri. Dragii mei, legionarii au si all foks. Ei nu

Jmerg afar5 din satul kr, prin urmare nici la nizboiu, and s'ar mai
face asentare (recrutare), ci in cazul cel mai ru au s5 pizeasc5 la
marginea salului" 1)
Cu infiintarea acestui corp de legionari romni s'a urmrit un

scop indoit : SA se demonstreze" lumii c5 Austria st5pneste popoare
inultumite, si s indemne Romnia sa intre in razboiu alAturi de
Austria.
Si cu privire la recrutarea legionarilor romni s'au lansal or:
,cline sa se ridice cafe 50 oameni de fiecare comunii. Tranii romani
siu s'au anuntat de bun5 voie, ci au fost alesi si recrutati de On:
-clarrni. S'au strans astfel de prin satele romnesti la vre-o 1500 de
farani, linen si csatoriti. Din listele care s'au pastrat se poate cons
stata numrul si numele acestor legionari. Din Berchisesti si Corlata
au fost adusi 50 de legionari, intre ei Ambrosie Lucaci, Leon Bars
govan si Ion a Vasile Morosan. Din Valeasac5 si CapusCSmpului
au Lost ridicati 100 de voluntari.5, Amintim intre ei pe Timu Filip,
Plaiu Gavril, Codreanu Irimie, Floritean Iftemi 1 altii. Satul Solca
-a furnisat 50 legionari. Din Cacica au venit 20, din Dragoesti si

niznesti 50, din Qurasflumorului 44, din Islanstirea=flumorului
56, din Ilisesti 50. Satul Capu=Codrului a dat 103 legionari, iar
Vatra Dornei 8.
Legionarii romani au fost adW la Campulung. Aid fiecare din
ci a primit cite o pusc5 sistemul vechi Werndl", pusca care fusese
scoasA din uzul armatei austriace fiind invechit, si o esarp5 neagr50
galben5 la bratul stng. Astfel soldatul a fost format. In ziva de 2
Decernvrie 1914 ei au fost strnsi cu tofu in piata orasului, s'a tinut un
serviciu divin solemn, li s'a luat juramantul, iar colonelul Eduard
Fischer, comandantul lor, le=a tinut o cuvantare patriotica in limba
romn.
1) Foaia poporului No. 38 din 1914, si Reichsheue Kundgebung der fn.
Aninischen Bauernschaft der Bukowina" in Neue Freie Presse 1914 din 241XL
www.dacoromanica.ro
ti
:.
,
4 101
4;
Ni VNIA0011S3
;VI
11%.1
www.dacoromanica.ro
Traneu cu kgionari romni.
28
28
TEODOR BALAN
De aici incolo legionarii romani au fkut parte din armata aus,

triad care opera in Bucovina.
Legionarii romani, find soldati improvizafi, nu puteau fi la in51.timea chem5rii. Lipsa unei instructii militare serioase i insuficienta
hainei 0 a armei au fkut din ei soldati de calitate inferioar5. Dar la

multi din ei nici conditiile corporale nu erau suficiente i ii fkeau
improprii pentru serviciul militar. 9 Sapt5man dup5 recrutare nu.mrul de infirmi a fost foarte mare. S'a concediat o parte din eit
defectele lor corporale fiind atat de mari incat nu puteau s fae ser.vicii militare. Unul din ei a lost gsit complet surd, 0 multi din ei
erau tubercu1o0 sau infectati de alte boli cari solicitau un tratament
medical special indelungat4).
Cat de slab a fost preg5tirea lor militar5 se poate dernonstra

cu urrnatorul caz : Fratii Ilarion, Ilie i Teodor Vod5, originari din
satul Baiae0i, au fost inaintati curtii martiale fiindc au p5r5sit postul
de straj5. Interogati, ei a dat urmtorul rspuns : In ziva de 9 Ia.nuarie 1915 Ii s'a dat ordin sa" fie de straj in Valea Colbului, pe
povarniul de Sud al muntelui Rar5u. Au fost somati s5 nu fac

sgomot, & nu fumeze i in urm5
s priveasc5. Dar nu nesau
spus s nu ne micAm din loc". Fiindu=le frig, toti trei frati s'au dus
pan5 la un pod din apropiere, unde au aprins un foc pentru a se

incAlzi. Nefiind gsiti la post au fost arestati i inaintati curtii mar.tiale. Aceasta nu isa condamnat,ei isa achitat, deoarece s'a dovedit
ea au fkut serviciu permanent prin decurs de 24 ore. Cand au fost

g5siti la miezul noptii inealzindu.se la foc, erau rupti de oboseal i
uzi 1)&15 la piele 2)
Legionarii romani i ruteni au fost intrebuintati la front prima

data in Noemvrie 1914, cand armata austriad se retrgea in muntii
Carpati dinaintea trupelor ruse0i. Atunci legionarii ruteni actionau
pe la Vijnita, Berhomet, Mihova i Bkila moldoveneasel
Legionarii romani au fost intrebuintati atunci cand trupele ru
se0i, ocupand orawl Sucevii, urmau s5 intre in Valea Moldovei.
Primul lor comandant a fost locotenentul Thieberger. In urma ordi
nului maiorului Iaskiewicz, dat in Campulung in ziva de 1 Ianuarie
1915, o companie de legionari romani impreun5 cu un pluton de jano
darmi avea sa ocupe locahitfile Gurahumorului, Capucodrului
2) Landesgendarmerie.Kdo No.-13 E No. 237 res din 10 12-1914.
`1) Feldgericht Papp K 82/1915.
www.dacoromanica.ro
Ili=
29
29
sesti. Alt companie de legionari primi ordinul s inchicl drumul spre

Frasin, Frumosu i Argel. Dad vor fi atacati de forte dusmane Sw
perioare, se vor retrage pe poteci la Fundul.Moldovei i Tojorata.
Asa darA ei formau ariergarda armatei austriace care btea in retra.
gere spre Iacobeni i Vatra Dornei.
Nu trecu mull timp i legionarii romini intrar in contact cu
trupele rusesfi ce inaintau spre Mestedni. Neavnd instructie suf..
cientg, legionarii nostri se retraser in debandad spre Campulung.
Multi din ei au fost prinsi i executati de Rusi, find socotiti francti.
Toni. Un grup din ei s'a oprit, sau mai bine zis, a fost oprit in fata
Cmpulungului la Podul Budtarului". Neputnd rezista s'au retras
de aici, parte in spre Pojorta, parte au luat drumul Rarului. Unii
din ei au plecat de aici la Dorna, iar altii au trecut hotarul romnesc,
refugiindu.se in primiloarea Romnie.
In acest limp situatia militar pe frontul galitian era urmaloare.
Dup infrangerea sufern la Lemberg in Septemvrie 1914, armata

austriad s'a retras parte spre Carpati, parte spre Cracovia.
profitnd de victorie, au trecut Carpatii pela Ffasinet, Viscov i Ujoc,
intrnd in Maramures. Dupg un limp de reculegere Austriacii spriji.
niti de unele unitti militare germane, au reusit s.i scoat pe Rusi
din Maramure i s mute linia de front in spre Est, elibernd ce.
fatea Przemysl. Aripa dreapla a armatei austriace era format din
armata generalului Pflanzer.Ballin. Acesta avea in subordine legiunea
polon (gener. Durski) i Divizia 56 (gener. Attems). La hotarul Bu.
covinei se aflau contingentele de militieni ale generalului Schuller si
Divizia de infanterie 54 comandat de generalul Lilienhof. Seful s'au
de stat major a fost maiorul Daniil Papp (Pop). Grupul lui Fischer
opera deocamdat independent. Concomitent cu ofensiva austriac, in.
ceput cu ajutorul Germanilor in sectorul Cracoviei, Pflanzer.Baltin
inaint putin pela mijlocul lui Octomvrie 1914, ocupnd pasurile
Carpatilor. In acest limp grupul lui Fischer ocup orasul Cernuti.
Rush rgspunser cu o nou ofensiv pela sfrsitul lui Octomvrie
1914. Ei au recucerit koala Galitia 'Ana la Carpati si Cracovia. Si.
mulnd un atac asupra cetatii Cracovia, trupele rusesfi, in Mina, se
pregAtiau s forteze Carpafii. In atacul lor ei cuprinserg toat Buco.
vina pn la muntele Mestednis. Dori* lor a fost s rsbat in
sectorul DuklaKrsmez. Luptele tinura toat iarna 1914.
www.dacoromanica.ro
30
TEODOR BALAN
30
Ocupalia austriac 1915--1916
La Mestednis un limp a fog liniste. Dar Rusii aducand trupe,

incepur s forteze pozitiile intrite ale Austriacilor, Atacul kr frontal
n'a reusit. Atunci au incercat s inconjure acest munte fortificat, MA,
ruind s ktre in Valea Bistritei aurii pela pasul Lucinei. Cateva unifati
militare rusesti, trecand pasul Lucinei, au ocupat localitatea Chirlibaba
trimitnd patrule panA la satul Ciocnesti. Au fost ins isgonite si
silite & se retrag. Grele au fost luptele pe muntii Fluturica i Ta,
tarca 1).
Intre limp, generalul Pflanzer.Baltin, un talent organizator de fortg,
ska reorganizat armata. A umplut golurile de oameni ivile sksi in,

zestr5 armata cu aparatul alimentar necesar. Din armata aceasta fkea
parte cunoscuta divizie No. 54, al arei comandant era generalul Lk
lienhof, i ef de stat major Romanul Daniil Pop. Acestei divizii a
lost repartizat i maiorul Victor Rusu. Omul acesta a fost fiu de
functionar roman din Ngs'aud si a imbralisat, cand a fosf mare, cariera
de ofiter activ in armata austriac5. A ajuns cu fimpul pan5 la rangul
de apifan, cand din motive, putin cunoscute, a fost silif s prseasca
serviciul i s plece in America. DupA un limp el s'a intors, petre,
cand in Romania, avand ocupatie diferifa. Cand a isbucnit rzboiul.
mondial Victor Rusu s'a intors la regimentul sgu din Ardeal, unde
primi rangul de subofiter. Fire de inilitar si de franctiror, Rusu a cerut
dreptul s stranga un grup de oameni pe cad soi preggfeasa pentru
actiuni de recunoastere. I s'a permis. Primind permisul cerut, stranse
in jurul s5u vre=o 200 farani, toti originari din regiunile NgsAudului.
Faptele s'avarsite de Rusu i oamenii sgi au rgmas de pomin in
Bucovina. Atacuri neprev5zute, incercuiri subite i improvizatii de
tot felul fkeau parte din sistemul lui Rusu 1). La diviza lui Lilienhof,
denumit mai farziu grupul Papp", au fog repartizati i legionarii ro,
mani i ruteni. Din ei s'au format dou batalioane. Cel rutean trecu
sub comanda cgpitanului Iosif Weickert, cel romanesc primi de co,
mandant pe cgpitanul Roman. Cel din urma comandant al legionarilor
romani a fost Capitanul Cernautean. Jandarmii din Bucovina au fost
desprtiti de armata operativ5. Ei nu se mai intrebuinteaz5 decal pentru
asigurarea linitei i pentru paza frontierei.
1) Die Ereignisse in der Bukowina" in Neue Freie Presse T. Feber 1915.
2) RODA RODA : Die Heldentaien der Kolonne Russ.
www.dacoromanica.ro
31
31
Armata austriaci adunat in secturul VatrasDornei incepu ooknsiva in Februarie 1915. Cum Rusii dau opus rezistent5 serioasg,.
s'au ocupaf pe rand toate orasele din Bucovina. In putin timp fru.pele austriace au aiuns pinS la frontiera Basarabiei unde se fbca
-
Maiorul Daniil Pop
-pentru mai bine de un an linia despgrtitoare intre amndou armatele,

dusmane. Se refku podul peste Prut, distrus in August 1914, iar
in Sudul Bucovinei incepurg s functioneze birourile administrative si
scolile de toate gradele.
www.dacoromanica.ro
.32
TEODOR BALAN
32
Dupg un timp de linite, trupele ruseti se strkluir s reocupe

leritoriile pierdute. In cea dintai serie de atacuri, executate cu mult
infanterie, ele n'au fost norocoase. Pe la mijlocul lui Mai 1915 armata
Victor Rusu
rusk' porni din nou la ofensiv. Ea reui s tread Nistrul i s moo

-cupe Nordul Bucovinei situat intre Prut i Nistru. Ajuni la Prut,
Ruii se strduir s'a tread acest rau pentru a pune mna pe Cero
riuti. Luptele s'au dat in fata Cern lulilor timp de aproape dou
www.dacoromanica.ro
33
33
BUCOVINA IN I2AZBOIUL MONDIAL
s5pfamani. In Iunie 1915 armata lui Daniil Pop reui s5 reocupe

Nordul Bucovinei stabilind frontul la hotarele Basarabiei. De acuma
frontul famase neschimbat timp de un an. In Iunie 1916 Ruii ata=
tail din nou cu mari forte. Autorit5fde austriace prsir5 in grab5 oraul
Cern 5uti i. populatiei civile i s'a interzis & lumineze ferestrele i s5
umble pe strzi. Cotidianele ii sistar5 aparitia. La 18 Iunie 1916
Ruii invadar5 a treia oar Bucovina.
A ireia invazie ruseasc, 1916.-191T

Armata rus5 s'a preg5tit mai mull limp pentru ofensiva ce in..
tentiona s'o facA pe frontul Bucovinei i al Galitiei orientale. Atacurile
la localitatea Ocna la Nistru au inceput in primele zile ale lunii Iunie
1916. Nou5 ore in ir Ruii au bombardat pozitiile Austriacilor.
Trecand la atac, au spart frontul i au intrat in Bucovina. Un ase=
menea atac se execut5 i la satul Dobron5uti, cu acela succes ca
i la Ocna.'Armata austriac5 a cedat i a evacuat pe rand toed' Bu,
covina. Si de data aceasta muntele Mesteani era s despart5 pe
dumani. Guvernorul Bucovinei se retrase la Vatra Dornei. Ins5 cele
mai multe oficii se refugiar5 pan5 la Praga. Prefectul de Suceava a
trecut cu grabs frontiera romaneasc5 la Burdujeni stabilindu=se la Cluj.
In primele zile ale invaziei, in Cern5uti st5panea generalul rus
Lecitchi. Mai tarziu el a pAr5sit oraul i s'a instalat un domn Lighin
in calitate de guvernor general al Bucovinei". Ajutorul s5u a fost

contele Lambsdorf Galagan. Amandoi au fost supui guvernorului
general al teritoriilor austriace ocupate" cu numele de Trepov. F5r5
privire la aceti functionari, celatenii din Cern'auti au ales un consiliu
comunal provizor in frunte cu notarul Miculi. Acesta a fost inlocuit
cu functionarul roman Nicanor Macovei. Un membru marcant al

acestui consiliu a fost preotul roman Gheorghe Sandru. Dar Ruii
doriau s5 aiba primar pe un om al lor. L=au g5sit in persoana fos%
tului profesor Robert Vitec, un om infect. Pentru a satisface nevoile
populatiei guvernorul rus a permis prim5riei din Cern5uti s5 confite
mrfurile comerciantilor refugiati i s le vand5 populatiei. M5rfurile
urmau & fie ridicate, consemnate i repartizate de organele prim5riei
asupra localurilor de vanzare, zise pe rusete Lavca". Pentru Vitec
aceast m5sur salutar5 insemna rost de afaceri. El s'a pus in afar
de lege. Karfurile confiscate de el, nu se consemnau i se vindeau

3
12629
www.dacoromanica.ro
34
TEODOR BALAN
34
in mod clandestin la speculanti. Numai cantitaTi neinsemnate au fost

reparlizate si vandute publicului.
Procedeele lui Vitec indignara populatia si in deosebi pe mem:
brii consiliului comunal. Acestia impreuna cu cativa cetateni mai de
Seam ai orasului tinura sfat in ziva de 26 Aprilie 191T in indperile
casel nationale romanesti si aleser5 alt primar in persoana preotului
Gheorghe Sandru, si un alt consiliu comunal. Dupa adunare cei as
lesi s'au dus la Vitec si isau adus la cunostinta hotaririle luate. Vitec
raspunse evasiv zicand ca. nu poate parasi postul sau fara incuviins
tarea guvernorului Lighin. Acesta se arata NT:RIR consternat de toate
cele ce i s'au relatat despre Vitec, la avizul generalului Brusilov isi
destitui pe Vitec.
In judetele Bucovinei au fost instituiti pe rand prefecti rusi. In
judetul Sucevei a functionat un limp in calitate de diregator districs
tului" un domn Blagonravov. Un limp a administrat judetele Raclauti,
Sirete, Suceava si GurasHumorului un domn $ablin, caressi zicea :
guvernor.
De data aceasta Rusii dadeau multi atentie administratiei civile.

Ei zoriau cu deschiderea scolilor, primare i. secundare. Indemnul lsa
clat prof. univ. Bagri, in calitate de agent cultural al armatei rusesti.
Limba de instructie era sa fie ; cea romana, rus si eventual cea pos.
lona. Pentru alimentarea populatiei nevoiase grijia un domn Grigos
renco, reprezentantul ministerului de agricultur pe langa stabul ars
matei rusesti. Pentru acest scop s'a infiintat in Cernauti un ispols

nitelni comitet", condus de avocatul rus Dr. Gherman. Acest comitet
lucra impreun cu comitetele .de binefacere : Zemski soiuz si Soiuz
gorodov. Copiii sarmani si orfani au fost ingrijiti in azilul de copii
infiintat de Comitetul Marei principese Tatiana Nicolaievna". Fondul
religionar a fost administrat de un domn Naumov 1).
Rusii, stand mutt limp in Bucovina, au infiintat o sumedenie
de birouri, militare si civile. Cancelaria guvernorului rus se chema :
cantelariea cernovetcago gubernatora, iar guvernorul : cernovetchi gus
bernator. Inspectorul sanifar, un domn Dr. Gapanov, isi zicea : sas
nitarnii inspector cernovetcoi gubernii". Viceguvernorul purta urmas
lorul Iglu : pomocinic cernovetcago gubernatora". Aceasta situatie au
avutso pe rand : contele Lambsdorf (Ialagan, Simeon Evreinov si in
2) Vezi despre administratia fondului religionar in acel timp raportul preotului
Dimitrie Carbune. Se AS ARH. Buc. No. 586/Pars. din 191T.
www.dacoromanica.ro
35
35
urm un domn Pioter Petrovici Dozimirov. Prefectului de politic i se

zicea : politimeister". Subordonatii lui au fost pristavii". $eful coo
menduirii pietii CernAuti a fost intaiu col. Carpov, iar mai trziu in
primAvara anului 191? generalul Pismenski. De scoli grijia inspectorul
scolar Iancovschi,
-
Traneu pe muntele Brnariil 191T (Dorna)
Revolutia ruseasc
Rana' in luna lui Martie 191? aparatul militar rusesc din Buo
covina rAmAsese neschimbat. Asemenea functiona si administratia
civilA instituit de Rusi.
Dar ziarele rusesti aduser stirea evenimentelor politice petrecute
in Petersburg. Repede a ptruns intre soldatii rusi vestea destituirii

-tarului si a inscaunkii lui Kerenski. Pretutindeni soldatii rusi se buo
curar de schimbarea intamplatA, crezand cA ea va aduce sfirsitul
rzboiului, care prea mull ii tinuse tintuiti in transee sioi supusese la
nevoi. Spiritul revolutionar se manifest intSiu intr'o atitudine mai lio
berA a soldatilor...Acestia pArAseau in masse cAzArmile, formau grupe
www.dacoromanica.ro
36
TEODOR BALAN
36
pe strzile orasului Cernuti i discutau, in liniste sau in mod aprins;
evenimentele petrecute in patde. Ofiterilor li se spunea tavar4" sau

li se refuza salutul.
Pe la sfarsitul lui Aprilie 1917 guvernul Kerenski, primind d&
finitiv puterea, lud soldatilor jurmntul pentru repub1ic5. In Cern 5uti
ayu loc cu acest prilej o mare festivitate in ziva de 23 Aprilie 1917.
Soldatii armatei VIII. fur5 adusi in piata Grigori Ghica i dup5 capteva cuvantai Ii s'a luat jur5mntul. Acestia jurar cu o vadit5 bu .
curie si un nest5panit entuziasm. Guvernorul Lighin, supunandu.se,
din cernovetki gubernator" a devenit predseadatel sovieta", iar gee

neralul Pismenski, comandantul orasului Cern 54, fu destituit, fiindc5
a omis s arboreze la Primgrie steagul rosu.
Cu deosebit fast s'a serbat in Cern 5uti ziva de 1 Mai 1917.
Cu cateva zile inainte se ridicaser tribune pe pietele publice. Iar la
1 Mai se tinur5 aici concomitent mai multe adun5ri zgomotoase, la
cad oratorii recrutati din subofiteri i soldati negradati glorificau in
cuvinte inf15c5rate revolutia 5i rodul ei : republica. Dup5 adunare se
f5cur5 demonstratii pe strad5. Grupurile de soldati mergeau pe jos

sau plecau cu camioane, purtand table cu inscriptii incendiare, flutu .
rand steagul rosu i Cantand cantece nationale sau revolutionare. Solr
datii ucrainieni au demonstrat deosebit, glorificand intemeierea statului
ucrainean.
De aici incolo adunrile.--politice se tinur5 lant. S'au rechizitionat
pentru acest scop mai multe s5li.

Noii functionari instituiti de regimul revolutionar se chemau
peste tot comisari". In locul guvernorului Lighin, fu numit un domn
D. Dorosenco. Acesta adres5 in Mai 1917 populatiei din Bucovina
un inimos apel. Regimul tarist este desfiintat, i noul guvern reply,
blican va aduce 5i in Bucovina o schimbare in spre bine c5ci marea
revolutie russ, care a adus libertatea tuturor popoarelor imperiului ru,
sesc, nu poate rasa neschimbate i raporturile oficiilor rusesti cu po.pulatia civil a teritoriilor ocupate cu arma din imperiul austro.ungar".
Se va restabili autonomia comunal5, se va incuraja initiativa particu,
lar5 si se va acorda mult5 atentie actiunii caritative a statului. In
urm se vor deschide coIile. Astfel noul regim republican reprob5
chiar i gandul la orice feliu de ap5sare sau neindrepfatire a vre unei
natii din pea".
In locul prefectului de politie tarist se institui altul revolutionar.
www.dacoromanica.ro
37
37
Acesta ii zicea : Comisar vremennago pravitelstvi cernovetcoi go .
1 Maiu 191T in Cern Suli
rodscoi voennoi militii".
144,
In urm5 s'au infiintat comitetele revolutionare. In Cernauti au

functional in acelas limp trei comitete militare revolutionare : cel al
armatei VIII., cel al diviziei zis divizionni comiter si altul al gar,
www.dacoromanica.ro
38
TEODOR BALAN
38
nizoanei de Cernautl zis cernovschi garnizonni soveafi. In acela

fimp s'au afirmat in Bucovina sucursalele partidulul sociaklemocrat pi
ale partidului social=revolutionar.
Ideile revolutionare se faspandiau eel mal bine cu ajutorul gar

zetelor rusesti revolutionare. Amintim intre ele : Posleadniia Izvestiea",
Veastpic armii", Izveastiea armeiscago comiteta Ioei armii",Uolos

voina", dar mai cu seamg Izvestiea armeiskago comiteta VJIllsi
armii", care era mai rgspanditg. Garnizoana din Cernguti publica

ziarul Izveastiea cernovitcago garnizonnago soveata voennih deputaa.
toy". Acest ziar incepu sg aparg in Mai 1917. Ultimul numr (No.
60) apgru in ziva de 15 Iulie 1917.
Toate aceste ziare propagau ideea revolutionarg i se strduiau
s intgreasca situatia tavargului" Kerenski.
Dar propaganda revolutionarg nu era pe placul intelectualilor
rui rgrnai fideli tarismului. Seful lor era cunoscutul rusofil Alexei
Gerowski. Acesta tinu sg editeze in Cernguti un ziar rus, cu ten,
dinte tariste. Ziarul sal s'a chemat : Russkii Viestnik". In primul
numgr care ap5ru in Cernguti in ziva de 19 Martie 1917, se zice
ca scopul ziarului este a satisface interesele culturale ale ofiterilor,
soldatilor i functionarilor rui aflatori in mijlocul unei populatii vrk
mae. Pentru ai implini misiunea impus5 siei de bung voie, redactia
firm sg dea chiar in numgrul intaiu al ziarului un rezumat al istoriei
Bucovinei. Ideile exprimate snt semnificative, pentrucg ele reoglindesc
pkerile Ruilor asupra trecutului nostru, pared ce stau in contrast cu
rezultatele la care au ajuns istoricii romani. Bucovina Meuse parte in
secolul al XIIL=lea din statul Halici care se intinsese atunci pang la
Dunke i la Marea Neagrg. In urmg statul Halici este cuprins de
Poloni, iar partea lui sudic5 se constitue, la 1342, in statul moldoo
venesc. Statul polon, institutie de caracter catolic, ingdui afirmarea
ideii pravoslavnice, in schimb credinta pravoslavnicg i nationalitatea
rus5 &kg adapost sigur i plcut in Moldova. Dei avea majoritatea

romaneascg, Moldova cultiva limba rus5 i ideia de stat rusg. Astfel
Moldova limp indelungat a fost o mare stauropighie ruseascg. Mitro=
politul bosoftei, de origine rusg, este la fel autor roman i rus.
Dar Gerowski, nefiind pe placul revolutionarilor, in cele din
urmg, fu arestat i deportat In interiorul Rusiei,
Tadgrul regim republican din Rusia nu s'a multumit sg pun5
stgpanire pe sufletele soldatilor rui, ci s'a straduit sg revolutioneze pi.
www.dacoromanica.ro
39
39
populatia statelor cu care se afla in razboiu. Chiar dela inceput s'a

pornit o puternica propaganda dincolo de hotarele Rusiei.
Manifestul comitetului lucratorilor i soldatilor din Petrograd"
lansat la 27' Martie 1917 si adresat popoarelor din lumea intreaga"
contine idei marxiste. Lucratorii capitalei Rusiei trimit camerazilor kr
din restul lumii un arzator salut" comuniandu,le ca democratia ins'
tot
Serbarea de 1 Mai 1917 in Cernaili
tregii lumi a repurtat o mare victorie invingSnd despotismul tarist. Se

vorbeste de unitatea proletariatului" mondial. A sosit timpul s filo
cepem lupta decisiva impotriva tendintelor anexioniste ale regimului
tuturor trilor". Popoarele vor hotri pacea ce se va incheia. Rusia
democratizata nu mai este un pericol si o amenintare. Va somam :
aruncati jugul despotismului vostru politic ... refuzati sa fiti arma anes
xiunii si a tiraniei in m'inile regilor, marilor proprietari si bancheri.
Va intindem mna frateasca peste munti de lesuri fraterne, peste rani
de singe nevinovat si de lacrimi, peste ruini de orase si sate fume%
Onde, peste patrimonii culturale distruse".
Alt manifest al acestui comitet din Petrograd datat din 15 Mai
www.dacoromanica.ro
40
TEODOR BALAN
40
1917 are accente si mai puternice. R5zboiul mondial este crima co.
mis5 de cercurile .imperialiste. El e de natur5 s5 produc5 victoria ca..
pitalismului si sa zdrobeasca individul. Revolutia rus5 este revolta
celor nedrept5titi, a lucrtorilor si a soldatilor". Ea se indreapt5 contra
tarismului si a razboiului. Democratia rus dokeste incheierea pacii
generale, far anexiuni teritoriale i f5r5 contributii, pe baza dreptului
de autodeterminare a popoarelor.
In alta foaie volant5, scris5 de soldatii armatei rusesti revolu=
tionare" se zice c dorinta exprimat5 de Austriaci de a incheia pace
nji poate fi socotit sincer5, cat limp in Ora lor vor stpani
De aceea soldatii rusi indeamna pe camerazii kr austriaci s5 se re=
volte i sa treaca puterea la popor. Str5dui1iN5" spun ei, cu loath'
puterea, cu toat5 energia i cu toat5 vointa sa ajungeti la regimul po=

litic dela noi. Str5duitiN5 i treceti puterea la popor, destituiti pe
cal5ii vostri, pe impratii agrarieni si pe fabricaritii iubitori de r5z=
boaie. Cugetati cat e de usor a face lucrul acesta, 'usor, fiinda cu
totii sunieti inarmati i nici odata nu yeti avea o astfel de ocazie atat
de prielnic5 . . . sa faceti sa falfaie stindarul rosu al revolutiei peste
necjita voastra Ora'.
Dar entusiasmul starnit in primele zile de revolutie s'a potolit,

cum firesc era s se intample. Ratiunea care a pus capal bucuriei a
facut s5 se inteleaga c5 Rusia se afl in plin rzboiu i c5 nu este
lertat a trai inteo nesfarsit serie de meetinguri i festivitti. La front
pandia dusmanul, mai bine organizat si mai puternic ca Rusia. Era
vorba : ce se face cu r5zboiul ; se continua sau se incheie pace. Gm=
vernul Kerenski impreunk cu ofiterii rusi se hotrir s continue raz=
boiul in chiar interesul Rusiei. Caci era evident c5 defectiunea Rusiei
va insemna abandonarea ei de ail aliati. Toate jertfele aduse de

Rusia in decurs de trei ani urmau s fie z5darnice, odat ce armata
rus, dand ascultare elementelor extremiste, va inceta s mai lupte.
A suporta rzboiul pana la sfarsit era o chestiune de viat5 pentru
Rusia.
Conducatorii rusi indemnati de propagandistii franceji, hotarira
s5 inceap5 ofensiva cat limp dainuia entuziasmul starnit de revolutie.
Ordinele care s'au lansat in vederea pregatirii ofensivei rusesti din
vara anului 1917 si cuvantarile care s'au tinut cu acest prilej soldao
tilor caracterizeaza foarte bine situatia subreda in care se afla armata
rusk S'a ingradit pe cat s'a putut cercul de influent al comitetelor
www.dacoromanica.ro
41
BUCOVINA IN PAZBOIUL MONDIAL
41
militare, s'a reinfiinfat pedeapsa de moarte la front, s'a dus o campao

nie contra defaitistilor si a pacifistilor. In sfarsit, s'au adresat soldao
tilor rusi apeluri desperate si s'au finut cuvantari inflcarate. Toate
mijloacele de propaganda s'au pus in joc pentru a menfine disciplina
si a asigura reusita ofensivei proiectate, proba de vitalitate a regimului
republican din Rusia.
Pentru a pregali spiritele soldafilor rusi s'au aranjat congrese mio
litare la toate sediile comandelor armatelor. Armata VIIIoa care se
afla in Bucovina sioa finut congresul in Moghilev in ziva de 16 Mai
1917. Aici generalul Alexeiev a finut o cuvntare punand in joc tot
felul de mijloace de propaganda, ca fraze, gesturi si lacrimi, pentru a
indemna pe soldafi la ofensiva. Dusmanul a transportat in spre frontul
de Vest tot materialul tehnic si cea mai mare parte a contingentului
sail de soldafi. E momentul potrivit pentru o lovitura. Nici odata",
zicea el, imprejurarile n'au fost atat de prielnice ca acuma. Nici
odata dusmanii nostri n'au fost mai slabiti, mai istovili ca in moo
mentul de fate. Rusia deocamdata nu vine in ajutor aliafilor sai

fiindca e
bolnava. Armata rusa nu este dee& un detasament de
paza". Ea pazeste pe dusman, dar nuol ataca si nuol nimiceste. Aro
mata, vezi bine, e obosita, dar si dusmanul e obosit. Ma adresez
vou, fiindca suntefi oameni pricepatori, mai selecti. Si acuma . . .
ruga mea . . . plansul meu .. . ordinul meu : E posibil ca un comano
dant s planga pentru a indemna poporul saosi fad datoria . . . Spuo
nefi tovarasilor vostri ca razboiul ne cere jertfe multe si grele . . . E
necesar s culcam la pamant pe dusman". Alexeiev saruta pe un
orator care in numele armatei promite ea' aceasta isi va face datoria 1).
Dupa congres Kornilow, comandantul armatei rusesti a VIIIoa,
a lansat ordinele necesare pentru a restabili disciplina zdruncinat.

Dar toate sforfarile sale au fost zadarnice. Propaganda elementelor
extremiste punea tot mai mult stapanire pe sufletele soldafilor rusi,
obosifi de razboiu si dornici de pace. Toate mijloacele de influenfare
pacifica au esuat, simful de datorie a disparut" 2). Soldatii rusi Olio
sesc frontul fail ca s fie silifi de dusman, comit acte de brutalitate,
ei sunt niste trdatori si nemernici 2).
1) livestiea armeiscago comileta VIII-i Armii No. 26 din 21/5 1917.
2) Izvesfiea cernovelcago No, 59 din 14/7 1917.
3) Ibidem.
www.dacoromanica.ro
42
TEODOR BALAN
42
Era cert, armata rusa nu mai exista. Nu se mai putea opera

i
revolutionara a desorganizatoo, a
cu ea. Propaganda pacifica

desfiintako.
Ocupatia austriacA din anii 1917' si 1918

In urma propagandei pentru continuarea razboiului fcuta de
Kerenski i propagandistii franceji, armata rus a fost induplecat sa.
mai incerce o ofensiva. Armata lui Cornilov incepu ofensiva cu un
elan relativ ridicat, dar fu silit. s se opreasca in campiile Galitiei

dupa neinsemnatele succese initiale ce le=a repurtat. Austriacii, desi
foarte slabiti, au pornit la ofensiv in dreptul orasului Tarnopol si au
reusit, in August 1917, s reocupe toata Galitia oriental i juma,
tatea de Vest a Bucovinei.

In primele zile ale lunii August 1917 situatia militar din Buo
covina era urmatoare : Intre Prut i Nistru, dealungul hotarului Basa=
rabiei, se afla armata austriaca comandata de generalul Kritek. In Sud
de Prut pana la hotarul Romaniei statea armata lui Kvesz, i avea
in fata armata ruseasca IX. Linia frontului mergea intr'o linie dreapta
prin mijlocul Bucovinei dela Brosteni pe Bistrita pana la Mamornita
in Est de Cernauti.
Dup ultimul esec suferit in Galitia si Bucovina, soldatii rusi,
pierzand interesul pentru razboiu, au parasit frontul plecand acas.
Astfel a fost periclitaf aripa Aireapta a armatei romanesti. Aceasta a
fost silita sa opreasca ofensiva inceputa la Marasti i s trimita sok
dati in Bucovina.
Odata cu armata austriaca a intrat in Bucovina, in August 1917,
i un grup de soldati germani, zis Karpathenkorp". Comandantul
lui a fost generalul Conta.
Data fiind situatia precara in care se afla armata rusa, pe frontul
din Bucovina nu mai putea fi vorba de lupte. Soldatii arnanduror
taberelor au inceput s fraternizeze. A urmat intaiu un schimb de
vorbe, si in urma un viu schimb de produse.
In Noemvrie 1917 Bolsevicii au ajuns la putere in Rusia, in
urma propagandei pacifice pe care au facutoo si a promisiunii ca,
ajunsi la guvern, vor da Rusiei linistea mult dorit, incheind pace cu.
Puterile centrale. Ei s'au i tinut de cuvant. Generalisimul rus Krk
lenko a adresat beligerantilor un manifest, invitanduoi sa incheie pace.
Acestui manifest urmara invitari directe. Contele Czernin, Ministrul
www.dacoromanica.ro
43
43
de Externe austriac, bucuros de dernersurile pe care le fac Rusii, ae

raspuns ca. Austria e gata sa incheie imediat armistitiu si 85 inceapii
discutiile
pentru incheierea *B. Iar ministrul0 presedinte austriac
Seidler se grahi s comunice la 30 Noemvrie 1917 parlamentarilor
Irnparatul Carol de vor135 cu gen. Eduard Fischer

Cernuti, August 191T.
austriaci noua situatie politica creiata, adaogand fraza : Dorim o pace

care sa fie compatibila cu simtul de onoare al fiecarui beligerant, si
care sa aiba la baza principiul: fra contributii teritoriale si economice"').
In urma apelului lansat de Krilenko, soldatii rusi se grabir s

incheie armistitiu pe sectoare de front. Astfel pe tot frontul rusesc se
incheiara asemenea armistitii cu toate diviziile rusesti.
1) STENOGR. PROT. 1917, p. 2395.
www.dacoromanica.ro
44
TEODOR BALAN
44
Tratativele de pace intre Austria si Rusia au inceput in ziva

de 5 Decembrie 191T. S'a incheiat intaiu un armistitiu de 10 zile.
La 10 Decemvrie s'a incheiat armistitiul si pe frontul romanesc.
In Cernauti primii soli ai pkii si.au fkut aparitia in ziva de
27 Noemvrie 191T. Au sosil cinci soldati rusi condusi de doi sub.
.ofiteri. Generalul german Litzmann a primit foarte afabil pe acesti
1,oaspeti mult doriti" si le.a dat o gustare. Cu acest prilej subofiterul
ills Pocosales a rostit un discurs, asigurand ca Rusii doresc sincer
sa incheie pace.
Dar la Brest:Lilovsc tratativele cu Rusii n'au decurs atat de
usor, dupa cum o doriau Puterile centrale. S'au ivit mai multe piedici
de natura politica si teritorial care au fkut ca discutiile sa se opreasca
in loc. Cea mai de seama piedeca pentru incheierea imediata a pacii
.a fost prezenta delegatiei ucrainiene, trimisa de Rada" din Kiev.
Rusii nu voiau sa recunoasca guvernul ucrainean instituit la Kiev si
ziceau ca trimisii acestuia sunt delegati Fara tare cafi nu poseda deck
camerele ce le detin la ()ten.

Tratativele dela Brest.Litovsc s'au terminat fara rezultat, cki
Rusia pu voia s consimta la desmembrarea ei. Trotchi sustinea unix
tatea teritoriala a Rusiei si cerea retrocedarea provinciilor ocupate.
Pentru a desfiinta opozitia Rusiei, ministrul austriac Czernin incheie
pace separata cu Ucraina, asigurandu.si cu aceasta manopera mari
avantaje materiale.
In cele din urma armata austriaca ocupa Basarabia de Nord si

cea mai mare parte a Ucrainei.
Romania, incercuit, fu sag sa incheie pace, evacuand teri.
toriul Bucovinei. In locul armatei romane sosir in Bucovina regi.mentele austriace No. 29, 33 si 101 2).
In urma 06 cu Romania, Bucovina era sa fie marita cu ju.

4011 Hotinului, o parte a judetulul Dorohoi si cu triunghiul din Sudul
Dornei pana la Bicaz.
In luna lui Octomvrie 1918 in Bucovina se aflau urmatoarele
trupe austriace : In partea de Sud era regimentul No. 203, iar dela
Sirete pana la hotarul Galitiei se aflau legionarii ucrainieni, comandati
Shir2, p. 31.
2) Telegrama dela 34. I. T. Div. No. 803 din 7/3 1918 si Land.,Gendarm..
Kdo No. 13 res 168 din 1918 adi. : Grenzsicherung durch die Landesgendarmerie.
1) NOWAK :
www.dacoromanica.ro
45
45
de arhiducele Wilhelm de Habsburg. In Cern 5uti mai erau cadrele

celor dou regimente bucovinene : 22 i 41.
Lucrforii civili i corvezile
In stransA 1egAtur5 cu r5zboiul se afla recrutrile. Austria a
chemat la arme contingentele din activitate i rezervele. As emenea au
fost chem.* i militienii, la inceput pan5 la varsta de 42 ani, mai
tarziu pada' la cea de 50 ani.

Cum in urm5 se dovedi c5 rzboiul o s aib5 durat5 1ung5,
autorit5tile austriace au supus unui trial multiplu, din ce in ce mai
sever, pe b5rbatii r5mai la vatr5. Atat de des au fost chemati brbatii
la recrutare, incat la urm5 n'au mai farnas acasa decal infirmii. Din
multimea celor respini se poate constata de ce calitate erau oamenii
cari ram5seser5 acas5. In Decemvrie 1914 s'au facut noile recrut5ri
cu contingentele anilor 1878-1890 i 1892, 1893-1895. In comu=
nele Sucevita, Straja, Sipotele, Voivodeasa, Vicovele, Voitinel i
Vo1ov5t rezultatul recrut5rii a fost urm5torul : retinuti 3453, respini
3213. Tot din aceste comune s'au recrutat in Martie 1915 bkbatii
n5scuti in anii 1873.1877, 1891, 1895-1896. Au fost retinuti 789
si respini 1672. Recrularile din aceste sate asupra anilor 1865-72,
1897 f5cute in Mai 1915 au dat ca rezultat : retinuti 3567, respin
2650. In Martie 1915 s'au aranjat concomitent recrut5rile in satele
Costia, Margine, Frffluti, Putna, R5d5uti, Satul Mare i Seletin.
Au fost retinuti 376 i respini 799 1). Cam astfel a fost situatia in
toat5 Bucovina. Num5rul celor nepotriviti era la inceput egal de mare
cu cel al celor potriviti ; cu cat Lizboiul inainta, sadea numrul celor
resph*.
Deci acasA n'au famas decal femeile cu copiii i lArbatii slabi
sau bolnavi. Era firesc, ca cei r5mai acas5 s5. fie 15sati in pace,
pentru a putea griji de avutul lor i in parte, daa vor putea, s fac
i munca celor absenti. Dar aceasta nu s'a intamplat. Populatia civil
era socotit5 un element, de care autorit5tile civile i militare se puteau.
servi pentru scopurile lor oricand i in mice ma'sur5. In instructiile
austriace publicate in timp de pace scrie despre angajamentul militar
la care poate fi supus5 populatia civi15 : Lucr5tori sunt acele per=
soane a c5ror putere de munca sau aptitudine intru s5varirea de

servicii militare in scop de rhboiu poate fi reclamat de autorit5tile
9 ARH. Buc. No. 34829/I din 1915.
www.dacoromanica.ro
416
TEODOR BALAN
46
snilitare sau civile" ( 19). In articolele explicative (No. 20 si 23) se

zice cg se pot angaja la muncg lb serviciul armatei si militienii res.
pinsi dela recrutare. In caz de mobilizare primarii cornunelor vor avea
-obligatia sg facg listele acestor oameni si sg le predea autorilgtilor 1).
La nevoie autoriatile militare se adresau celor civile, in Bucovina
4guvernului din Cernauti sau prefectilor, cari grijeau de aducerea lucrg.
torilor. Deci s'a ordonat ca primarii sau jandarmii sg rechizitioneze

1ucrgtorii din initiativg proprie sau la ordin sosit dela prefecfi sau
suvernor.
De acest drept autorilgtile civile si militare din Bucovina au
fkut uz in mgsurg foarte larg. Fie a trebuiau curgtite drumurile,

Teparate podurile sad ridicate transeele, la aceasf mina a fost Su.'
pusg populatia civilg, frg deosebire de vgrstg si de sex. Cine fugea,
.era explorat" si readus cu forta" 2). Dar adesea s'a intamplat cg
autoritgtile militare, ocolind cele civile, au ridicat populatia civilg din
-sate obliggndu.o la muncg in serviciul armatei.
Pentru a ilustra cele sustinute mai sus, se vor induce unele

cazuri caracteristice. La 19 Martie 1915 serviciul tehnic sanitar din
Vijnita a cerut un numgr de 1500 lucrgtori civili. S'au rechizitionat
.oamenii din judetele Suceava si Rgdguti si s'au trimis la Vijnita. In
Aprilie 1916 comenduirea din Vatra Dornei a cerut 30 lucrgtori,
-voind a clgdi bgrki pentru soldati. I s'au trimis acesti oameni, adu.
-andu.se din judetele Cmpulung, Gura.Humorului si Rk 1'54,
Grupuri de lucrtorl mai mari s'au cerut de trupele de geniu.
_La Horodenca in Galitia, aproape de hotarul Bucovinei, s'a- aflat
iarna 1915/1916 o trupg de geniu zis echipa Hadfy". La 6 Noem.
vrie 1915 comandantul acestei unit:Ali militare a solicitat guvernului
Bucovinei un numgr de 400 luagtori civili. I s'au trimis numai 335
lucrgtori, fiindcg restul nu poate fi rechizitionat". Dupg doug sgptg.
mgni s'a mai cerut un numr de 400-500 lucrgtori. Ca sg poatg

-satisface noua cerere, guvernorul Bucovinei se adresg prefectilor ju,
letelor din Valea Prutului, a Siretului si Sucevii, adauggnd cg in

1) Mobilisierungs.Insirukiion fiir die Gemeinden.
2) ARH. Buc. 19350/I D din 28 Septemvre 1915 : Arbeiterrequisitionen, ARH.
Buc. 30772/D din 8 Octomvrie 1915 i Bez.-Gendarm.-Kdo. Storojinetz E No. 41

1.6 din 11 Martie 1915 ; Die Posten haben daher die Bewohner ohne Unterschied
4:les Geschlechtes im \Vega der Gemeinden zu den ntigen StraBenarbeiten hem=uziehen".
www.dacoromanica.ro
4T
4T
vederea scopului eminent patriotic raspunsurile negative nu se vor

lua la cunotinta". Ei bine, s'a facut ce s'a facut i Hadfy a primit
lucratorii ceruti. La r Ianuarie 1916 acela Hadfy ceru din nou un
numar de 250 lucrtori, zicand ca are lipsa de ei, pe lnga cei 940
lucratori pe cad ii are. I s'au trimis. De aici incolo Hadfy, luna de
Taranii rornini transports alimente in trameu (Giumarau 1916).
luna, mai ceru pe rand un numar de 1310 lucratori civili. I s'a trimis
i acest numar, dar guvernorul Bucovinei nelinitit de repetatele cereri
.ale lui Hadfy, se planse comandei armatei VII, cerand sa inceteze
reclamatiile lui Hadfy, de oarece Bucovina e aproape supta in ing
iregime" 1).
Si alte unitti militare au cerut lucrtori civili. Dar cererile lor

n'au putut fi inregistrate aici, de oarece lipsesc dosarele respective.
Pentru tot cazul, de au devenit atat de numeroase incat guvernorul
Bucovinei a fost silit s se planga Ministerului de ,razboiu. Ca s'a
.aiba un substract de date statistice, el a trimis in anchet in 1915 pe
1) ARH. Buc. 23233/V D. 1916.
www.dacoromanica.ro
48
TEODOR BALAN
48-
un functionar ordonandu.i s insernne situatia din fiecare judet. Ra

portul inaintat de acest functionar desvalue o situatie trista de tot. Se
constata Ca au fost luati din sate pentru a presta munca la armata

barbati, femei, fete ba chiar i copii. N'au ramas .acasa decal mosnegii,
ologii
femeile cu copii la piept". S'au ridicat Oa in Iunie 1915
un numar de 14.000 lucrMori civili intre ei femei, copii sub varsta

de 1T ani i barbati trecuti de 50 ani". In satul romnesc Bair*
n'au ramas acasa decal 14 barbati, in Fratauti 73 tineri si 62 batrani.
Ministerul de rhboiu, lund cunostint de acest raport cu date sta,
tistice atat de elocvente, se grbi s intrebe cine a rechizitionat".
S'a raspuns Ca rechizitille de lucratori s'au efectuit de armata, adesea
pe strada". Numai la o freime a cazurilor a fost solicitat sprijinul
autoritatilor civile, in celelalte cazuri populatia a fost ridicata direct de
armata. S'a ordonat ca toti barbatii improprii pentru munca, apoi fe
meile i fetele s5 fie trimisi acas51).
De aici incolo soarta populatiei civile din Bucovina s'a mai
usurat putin. Dar ordinele ce s'au lansat n'au desfiintat sistemul, ci
numai 1=au indulcit. De fapt neomenoasele rechizitii de oameni nu au
incetat deaf primavara 1918, cnd dupa pacea dela Brest.Litovsc
5i Bucuresti frontul bucovinean a fost desfiintat.
Dar pelnga munca cu bratele, populatia civila a Bucovinei a

fost supusa si la corvezi. Aded ea a fost finula sa pun la dispozitia
armatei caii
trasurile. Dupa dispozifii1e legii austriace toti civilii
masculini in etate recrutabila pan la varsta de 50 ani erau obligati

la corvada. Obligatia putea sa fie pe scurf limp sau pe tot timpul
campaniei. Scutiti de ea erau preotii, functionarii, primarii i barbatii
slabi sau bolnavi 2). Si la corvezi era necesara interventia autoritatilor
civile. Dar numai inteo parte mica a cazurilor a fost solicitat sprijinul
lor. Se rechizitiona direct. Corvada era mai greu de suportat ca munca,
pentru c' aici se rechizitiona pe langa om i animalul de munc. De
ea s'a facut uz in Bucovina, intr'o msurd mai mare de cum era

de dorit.
Iat cazurile. In Noemvrie 1914 armata austriaa s'a retras in

grab la Vatra Dornei, lund cu ea din diferite sate romanesti multe
trAsuri impreunA cu proprietarii lor. La 27 Februarie 1915, deci dupa
trei luni, au ap5rut in fata guvernorului Bucovinei in Vatra Dornei
1) ARH. Buc. 38484/D. din 8 Malik 1916.
2)
Weisungen fiir die Gemeinden aber die Kriegsleisiung.
www.dacoromanica.ro
49
49
mai multi trani din satul Pr Ithiti delang Suceava, intre ei Nicolai
Bocancea, Ifie Pentelescu, Gavril Ignatescu si au rugat in numele

lor si al colegilor lor, de toti 10 la numr, s fie scutiti de corvada
pe care o fac din ziva de 6 Decemvrie 1914 1). Tot in acel timp s'au
prezentat la acelas guvernor mai multi farani din satul Bosancea (Nix
colai al lui Todor Mitrofan, Gheorghe al lui Ion Ieremie si altii) si
au zis a de trei luni fac corvad5 si nu mai pot munci, fiind slbiti
ei si animalele lor 2) Corpul de geniu al armatei austriace VII a cerut
in Aprilie 1915 primarului Cerna'utilor s5=i pun5 la dispozitie 25 c5=
rute cu cai pentru un limp de 2-3 s5pt5mani. Primarul a r5spuns

c cu loat bun vointa nu este in stare s puna la dispozitie Ira=
suri cat de putin potrivite, fiindca locuitorii orasului dela isbucnirea
fazboiului incoace au fost angajati incontinuu la corvezi in m5sura
.cea mai mare". Tot atunci s'au plans primarului mai multi locuitori
ai Cern5utilor zicand ca soldatii austriaci i=au oprit in drum, le=au
aruncat in drum sarcina ce o aveau in trAsur sit i=au luat la cor=
vada 3). Un proprietar din satul Cinau, judetul Cern5uti, avnd a
transporta gram la Cern5uti, rugA & i se dea caii primariei Cerdauti,
deoarece in Cinc5u carele si caii sunt rechizitionati pentru scopuri
militare" 4). Asemenea nu se puteau c5ra lemne la Cern5uti, fiindc5
la dus sau la intors carele erau oprite de soldati si rechizitionate pentru
armata. Plangerea comunei Cernauti adresat5 comandei armatei aus=
triace nu avu mult efect. Aceasta dispuse ca oameniii comunei Cer=
nauti s" ailp carnete ca s fie scutiti de corvadd 6). In vara anului
1916 femeia Maria Paladi din Hula veche, judetul IZ5d5uti, s'a plans
guvernorului Bucovinei c5 de trei luni caii ei se afl undeva" la
armat5 ; ea a rugat s5 i se restituie caii sau & primeasc5 o dreapt
despagubire 6).
Interesant este cazul cu rechizitia carului ce apartinea tranului

Alecu Burl din Budenit, judetul Storojinet. In Decembrie 1917 un
locotenent austriac a cerut jandarmului din loc patru care. Cum intre
limp se lansasera cateva ordine severe cu privire la rechizitii de acest
fel, i se rspunse Ca poate primi ceea ce doreste, insA numai cu in=
ARH. Buc. 165/ID. 1915.
2) ARH. Buc. 483/ID. 1915.
1)
8) ARH. CERN. 42T/K. din 1915.

4) ARH. CERN. 1T8/K. 1915.
6) Am CERN. 334/K. din 1915.

6) ARH. Buc. 1930T/D. din 10 Mai 1916.
12629
www.dacoromanica.ro
50
TEODOR BALAN
50
voirea primarului. Locotenentul, auzind raspuptsul, se infurAe i trimise
doi soldati la Pranul Aleu BOA' ca s
rechizitioneze un car. In
i, rechizitiona uni car si
doi, caL. Bung nu si.a mi vAzut Mei carul, nici caii, de oareee loeor
tenentul, fiind mutat cu unitatea sa in alt parte, a hiat cp, sing anio
urrp sosi la Bu.r1
i lqcotenentul nostru,
lucrurile rechizitionate 1).

Rpchizilionndu.se oamenii i animalele s'a periclitat recolta. Fiind
rzboiul mondial si fazboip economic, autoritAtile austriace se strduiau
malgle
s inderrine oamenii 14 munca agricola pentru a asigura recolta, Dar

din toate partile propagandistii oficiali prime4u acelas rspuns ; Mt.'s
oameni, nu,s anirnale de mund. Astfel recoltele din an in an au
f94 mai slabe, Rechizitiile de oameni i animale au contribuit in mare
msurA sa discrediteze ideia de stat austriac, deoarece lipsa de hran
si prepotenta soldatilor np se puteau suferi mph timp.
Rechizitii de tot felul

Rechizitiile de luceatori civili si de animale de muna erau su
portate, fireste, cu mare greu. Ele erau simtite, cu drept cuvnt, ca
vexatiuni, eaci ele s'au operat intr'un timp and bratele de muncA
lipseau dela vatfa, iar animalele i acaretele agricole ajunser s fie
de mare important.i i valoare,
Dar autorittile civile si militare nu s'au oprit la aceste douN

rechizitii. Mai urmeaza altele, seria lor fiind foarte mare,
Rechizitiile care urmeaza au fost fcute in dou forme. In forma
blanda de colecte, si. alta mai dur de rechizitie oficia1L S'au colectat
lucruri necesare soldatilor la front si s'au rechizitional recoltele celor
patru ani 1914-1918 i materialul de tot felul necesar conducerii
armatei.
In toate statele belige.rante s'au aranjat colecte pentru soldati,
usurndu.se astfel obligafiile statului fag de armata combatana. Ele

trebuie adnnise, intrucast la colecte,, la chef e publice, nu exista mo=
mentul silei, cj prin cereri orale rostite inteo forma' delic44 se cere obolul
pentru scopurile statului i. ale armatei sale., Ofrandele, date in natur
sau in bani, dac sunt cinstit utilizate, se revars ca o binefacere

asupra acelora pentru cari au fost menite. Dar in fond,, ele sunt idens
tice cu rechizitiile, mai cu seam atunci and din cauza srkiei geo
nerale i cel mai mic lucru este scump, i cea mai neinsemnat suma
'1
Gendarmerie-Posten Budenita E No, 20 din 4 Ianuarie 1918i.
www.dacoromanica.ro
51
BUCOVINA IN PAZAOTUL MONDIAL
51
de bani necesarg. Chetele publice s'air aranjat cu ajutorut orgauelor

administrative ca prefect-if l primarii ai cu corabdarea tineretului scolar,
masculin i feminin. In toamna anului,1915 s'a aranjaf o chela publicg
pentru a inzestra artnaf dera front cu cgm5si, cibrapi si' alfe lucruri
de acest fer. Sa facut apel mai mult l partea fernining. In sccilile
de fete s'au' rezervat ore pentru impletirea ciordpilor 1). Tof afuncl
s'au deans cadouri de tot- felul pentru soldafi. S'au aduriaf zaharicale,
bonboant, figarete i alte lueniri. La ineeputul anuli& 1916 s'a aranjat
alt5 chetg penfru alinarea soartei soldafilot cgzuft ir prinsoare ruseasa
In Martie 1918 s'a aranjat alt chefa pentrit- a strange lingerie care
urma sg se impgrfast5 soldafitor reihtorsi din prinsoare. Chefa neasfa
neav5nd nici un rezultat
era al pafrulea an de rihoiu guvertiul
a ordonat sistarea chetelor din cauza sgraciel populafie.
In timpul chetelor s'a fkut o propaganda intensg pentru impruk
mutul de rgzboiu. Austria a fost silifg sg se imprumute la populafie
pentru aksi procura mijloacele bgnesti necesare finanfgrii raihoiukfi.
Cam tot dupg jumalate de an s'a lansat un apel pentru un noft imd
prumut de rzboiu. Au fost utilizafi ca propagandisti pe Bugg orgak
nele administrative preolii i inv5f5torii dela sate. Oamenii au fosf
invitafi sg semneze liStele de subscripfie. MuW, foarte mulfi ini ati
r5mas cu chitanfele, care pang in ziva de asfgzi incg n!ati fost achilafe.
Dac5 Ong .acutria n'a lost vorba dee& de chete, la care se

colabora mai mulf sau mai pufin de bung voie, de aici inainte se vot
insira rechizifiile de materiale. Nevoile tot mai marl ale armatei si ale
stalului au fkut s se treac5 dela 'obiceiur cumprgrii libere la sis .
temul rechizifiongrii forfate. In Austria, si la fel in Bucovina, s'au
rechizifionat pe rind fel de fel de materiale. Lang, aramg, piele, aur,
argint, antirtion, plumb, in sfgrsif s'ati rechizifionat toate matetiile care
pufeau fi utilizate pentrU neVoile armatei. Penfru sttingerea trfaferiilor
rechizifionate s'au angajat primarii i jandarmil2).
In toamna anal?" 1915 s'a ineepuf In Butolritia cu rechiiifiow
narea lnii. Fireste, a era vorba a se collude mai mulf pier castcle
fgrilnesfi, uncle se- pufea ggsi ceva 9. Dar apelut lansat atunci n'a fost
utmat i statul a chemal in ajutor jandarmii. Acestia au' lost aviiati
s facg liste cu numele proprietsrilo i numgrul oilor i ali1e cu nuk
')
ARH. Buc. 291591D. 19'15.
2) ARu. Buc. 468/XIIr din 1918.

3) ARR. Bbc. 33800 dirt 3txr 1915.
www.dacoromanica.ro
52
TEODOR BALAN
52
mele taranilor cari poseda stocuri de lana de provenienta mai veche.

Lana provenita din anii trecuti a fost rechizitionata in intregime, iar
pentru anul curent 1916 s'a dispus sa se dea statului cafe doua kgr.
de lna de fiecare cap de oaie, sau sa se opreasca de fiecare gospo=
dark un stoc de 30 kgr. de Ma ; restul a fost rechizitionat. Dar un
ordin ministerial secret a desfiintat minimul de lna ce trebuia lasat
cultivatorului i jandarmii, in consecinta, au rechizitionat toed' lana
provenit din recolta anului curent. S'a exercitat un control sever.
Lana s'a strns in luna lui Mai 1916. Ea a fost adusa de jandarmi
la gara din Cernauti i Cmpulung i. pe urma transportata la Viena,
la Centrala lanii" 1) Nu se tie 615 lana s'a strans in Bucovina,
caci nu posedam toate listele. Avem numai lista din satul Cacica,
judetul Campulung, unde jandarmul Eugenie Panzar a grijit de stran=
gerea lanii. Aici s'a strans de pe la tarani cantitatea de 875 kg. de

lana. Daca nu calculam de sat mai mull de 200 kg., atunci din cele
300 comune ale Bucovinei, se va
fi
strans frumoasa cantitate de
60.000 kg. de Ma
La fel s'a procedat i cu rechizitionarea pielii. In urma unui
ordin al comandei supreme a fost declarat rechizitionat tot stocul de
piele aflator pe teritoriul austriac 2). S'au alcatuit listele proprietarilor
de piele. S'au supus unei cercetari minutioase dubalariile i comer=
ciantii de piei. S'au stabilit amende pecuniare pentru declaratii false,
i premii pentru denuntatori. Acetia urmau sa primeasca 5Io din
valoarea pielii gasite. Nu posedam nici o lista de acest fel, astfel nu
suntem in stare s constatam ce cantitate de piele s'a exportat cu
acest prilej din Bucovina.
In urma s'au rechizitionat i lucrurile de metal. In August 1914
comanda militara din Lemberg a ordonat jandarmilor din Bucovina
s raporteze in decurs de patru zile ce cantitati de cupru, tinc, an0
timon i plumb se gasesc in Bucovina, ele urmand a
fi confiscate
pentru scopuri militare 2). Rapoartele jandarmilor nu s'au pastrat. Dar

chiar daca le=am avea, ele nu ne=ar putea servi la nimic, de oarece
atunci rechizitia metalelor amintite mai sus nu s'a putut efectui in Bucoo
vina din cauza sifuatiei milifare precare. Cand in luna lui Martie 1915
armata austriaca a revenit in Bucovina, s'a ordonat rechizitionarea
1) LandesoGendarm..Kdo No. 13 I. N. 600/5 din anul 1916.
2) E. 0. K. Op No. 11338T/I din 8/12 1915.

8) R. G. Bl. 1914 No. 236 i Militrolcdo Lemberg 16/8 1914 No. 7410.
www.dacoromanica.ro
53
BUCOVINA IN RIZBOIUL MONDIAL
53
caldarilor de cupru. Ele urmau sa fie stranse si trimise la Sighetul

Marmatiei. In urma acestui ordin nu s'au rechizitionat numai dia.=
rile, ci si tigaile, lingurile si alte lucruri din casa care erau de cupru.
Prizonierilor rusi li s'au luat talgerele de cupru si li s'au dat altele
de tinichea. Mai tarziu s'au strans de prin case si alte lucruri de
cupru ca lampi, sfesnice, tavale si peceti de prin birouri 1). S'au luat
masuri pentru a strange uneltele de metal de prin manastiri si bio
serici 2). S'au si fabricat piulite de fier pentru a le da in locul celor
de cupru. Functionarii la orase, apoi preotii si invattorii de pe la
sate au fost tinuti sa exercite o puternica presiune asupra populatiei
fiindca exista multe persoane care, stranse cu usa, vor prefera sa
dea gratuit lucrurile din case 3).
Dad rechizitiile de pana acuma n'au produs decal pagube mao
teriale, cea a clopotelor din biserici si manastiri era de natura s'a."
jigneasca sentimentul moral si religios al populatiei. Ea a fost ordoo
nata in Noemvrie 1915 4). In urma acestui ordin au fost scutite de
rechizitie numai clopotele de importanta istorica. Mitropolia din Cero
nauti si toate bisericile si manastirile din Bucovina au fost avizate s
inainteze listele cu clopotele ce poseda. Se vor indica clopotele d.e
importanta istorica. Felul lapidar cum au fost alcatuite raspunsurile,
dovedeste durerea si indignarea preotflor. Din partea - Mitropoliei din
Cernauti s'a raspuns ea in edificiul Mitropoliei se afla patru, iar la
biserica catedralei 5 clopote. Nu s'a dat nici un comentar. Preotul
Ioan Bejan a comunicat ca la biserica sf. Nicolai din Cernauti se
afla trei clopote 5). Dar cu toata atitudinea rezervata a preotilor, do=
potele n'au fost scutite de rechizitie. Aproape in toate satele s'au re=
chizitionat clopotele. Ele au fost demontate in decursul anului 1916.
In Bucovina satele care au seapat cu clopotele nerechizitionate, dato=
resc aceasta invaziei rusesti din luna lui Iunie 1916.
In Mai 191T s'a ordonat in toat Austria a doua rechizitie de

clopote. De data aceasta putine clopote au limas la locul lor. Cele mai
multe au fost ridicate si. transportate pentru a fi prefkute in tunuri.
1) Etapp..Kdo No. 8 E. No. 7832 res. din 713 1915 i ARH. Buc. 6TZTI/D.
1915.
2) ARH. Buc. 8438/D. din 19/5 1915.

3) Minis!. de Interne No. 63409 din 25/XI 1915.
4) VII A. E. Kdo Int. No. 22111 din 10/XI 1915.

5) ARH. CERN. 1612/K. din 23/XI 1915.
www.dacoromanica.ro
54
TEODOR EALAN
54
In Austria, pe timpul rdzboiului mondial flu au lost rechizitio=

nate numai lucrurile trebuitoare armatei, ci s'a rechizitionat en bloc si
tub' recolta anilor 1915-1918.

In urma blocadei exercitat asupra Puterilor centrale, in Austria
s'a sirptit lipsa de alimente incepand cu anul 1915. Cauza a fost
absenta importului de alimente i lipsa bratelor de muncd. Lanuri ii
fregi au rdmas nes5m5nate, fiindcd propriefarii fuseserd recruiati.
Pentru a spori productia agricola si a face ca ea s5 nu fie mai

pre jos de cea din anii normali, autorittile austriace s'au gandit pe
rand la mai multe expediente.
Inli s'a ordonat formarea de comisiuni agricole pe comune. In
seama acestora a cdzuf obligatia s5 supraveghieze ca tot pitnntul ao
rabil din comund sd fie cultivat i s ia masuri coercifive impotriva
propLietarilor recalcitranti1). Ordinul acesta Fas5 deschisd o cbestiune.
Ce era sd se intample cu pdm'antul, al cdrui stpan lipseste ? Deci
a fost neeesar sd se Janseze noi ordine care sd fie mai largi si mai
precise. In Martie 1915 s'a poruncit ca tot p4mantp1 arabil sd fie
cultivat. Unde proprietarul lipseste, cornisia agricola comunald sau, in
lipsa acesteia, primarul va angaja un cultivator. Acesta va ridica Al

roadele pdmantplui fr5 a plti arend5. Unde brafele de muncd lip:
sesc, acolo prefectii vor irnp5rti pdmanturile necultivate la oamenii
4ip ahe comune. Drepturile cultivatorului se sting odatd cu stransul
recoltei 2).
Dar, lipsind irnportul, era de prevkut ea' lipsa e alimente .se

va ivi, dacd consumul intern va rdmanea acelas ca in timp de pace.
Ace*ta trebuia diminuat, pentru a asigura alimentarea populatiei pe tot
timpul rzboiului. Pentru ca popplatia sd pdtrundd sitilatia economicd
schimbat i sd inteleagd rnsurile de restrictie a consumului intern
care se aflau in pregAtire, Ministerul de Interne austriac a publicat in
Ianuarie 1915 o brosurd intifulatd : Alimentarea in timp de rkboiu" 3).
S'a amintit cd oferta alimentelor a sckut i deci, in consecinfa, cone
sumul trebuie diminuat. Populatia va trebui s5 fie crut5toare cu cone
sumul de carne, de unturd si de pane alba. In schimb ea se va
oa
bisnui cu consumul altor alimente, cu surogatele. Ea a fost indemnatd

1) R. G. Bl. No. 38 din 1915.
2) R. G. Bl. No. 55 clin 1915
i browra : Vennehrter Gennixanbau in

der Kriegszeit.
3) Volksernahrung in Kriegszeilen, Merkblaft.
www.dacoromanica.ro
55
55
sd=si pregateascd pr5jiturile din find de orz, ova's, linfe sau gris care
se potrivesc penfru mulfe pralituri". Zah5rul poate fi inlocuit Cu fruc,
fele. Spirtuoasele nu sunt necesare, cdci apa este cel Mai bun mill&
contra setei. In acela tiny s'a lansat o ordonant5 ministerial5, in care
s'au fixaf urmatoarele norme cu privire la consumul f5inei de grail).
Franzelele se suprim5, iar cozonacii cu 'TWA MIA de grail se vor
putea pregati numai de dna ori pe s5ptam'ana. La prepararea pasnii

nu Se va mai intrebuinta faina de lux, iar faina de gr5u si shard
numai p5n5 la 50P/o a greutdtii totale a panii. Restul se va constitui
din fdina de orz, p5pusoi, ov5s, orez si cartofi. Se va ad5oga zah5r
Rand la 5Vo. Guvernele prOvinciilor vor stabili preturile si vor exer,
cita controlul consumului.
Ordonahfa era bun5 si era rezultatul calcultati asupra resurselor
de alitnente, de care dispunea Austria. Dara totu$1 ea suferea de un

hike cusur. In Austria exista provincii agricole active si altele pasive.
Adeed centrele industriale erau avizate la importill de alimente. Deci
pel5ng5 un sdrplus de alimente inteo parte, exista lips5 ih altd parte.
Ordonanta hu e potrivea, dac5 iritAiu nu se rijea de distribtilrea
dreapla a alimentelor in mod egal asiipra infregului stat. aim co=
mertul liber era aproape desfiintat, iar mijloacele de tranaport rechi,
zitiohate de slat, nu ekisfa alt mijloc pentru distribtiirea dreapt5 a
produselor agricole deaf contingenfarea recoltei. Adec5 Statul a fost
silit sa rechizitioneze toat5 reeolta, dec1ar5ndu=o avere ptAblic. Pro=
ductia r5mAnea in -seama proprietarului sau a cultivatorului, dr roa,
dele, Odata deslipife de p5mint, roadele muncii lor, aparfineau sta=
tului, care le reparfiza dup5 buna chibzuinra a sa aSupra pbOulatiei.
Rechizifia recoltei s'a oranduit In Februdrie i thai precis in
Tunic 1915 2). Tn Viena s'a infiinfat o institufie central, in Seama c5=
reia cadea sarcina captdrii, ingrijirii si a repartizdrii produselor agricole.
Aceast5 institufie primi dentunirea : Kriegsgetreideverkehrsanstalt. Tot
aparaful administrativ i polifienesc al statului i=a stat la diSpozifie.
Guvernele provineiale, prefecfii, pritnarli i jandarrnii frebuiau s con=
fribuie la bumil mers al acestei insfitufii. in afar de organele oficiale

ale stafului, institufia poseda organe comerciale proprii zise comisio=
nari". Acestia aveau s exploreze stocurile de produse agricole, sd
1) R. G. P>1. No. 24 din 30/1 1915.
2) Kais. Verordnung 21/2 1915 R. G. Bl. No. 41 si K. V. din 21/6 1915
R. G. Bl. No. 161.
www.dacoromanica.ro
56
TEODOR BALAN
56
le cumpere, s le ad5posteascA si la aviz dela centru s5 le transporte.

Vezi bine, c dansii erau scutiti de serviciul militar 1). Existau trei
feluri de comisionari : comisionari generali, subcomisionari si cump5=
ratori. La rechizitionarea recoltei se va proceda astfel : Se va Visa
producentului o cantitate de produse agricole, calculanduose de fiecare
persoanA pe zi cantitatea de 400 grame grane sau 320 grame fAin5.
La inceputul anului 1916 cota alimentarA zilnic5 a fost redus5 la 300
grame grane de una persoan52). Restul se va rechizitiona, danduose
producentului o despAgubire, se va macina si se va depune in de:.
pozit, de unde se va transporta dupA indicatiile centrului. La fiecare
guvern provincial exista o sucursala a biroului de alimentare din Viena.
Dar atat la centru cat si in provincie domnea o mare lipsA de
specialisti, de agricultori si comercianti agricoli de profesie. Scutirea
de serviciul militar a fcut s5 se oploseasc5 prin aceste birouri fel
de fel de oameni nepotriviti : copii de bani gata, flinte cu protectie
la centru, simulanti si invalizi improvizati. Fiecare din ei descope=
rise in el vocatie agricolA si talent comercial. Pe de alt5 parte, noua
intreprindere a fost pus5 dela inceput pe baze birocratice. S'au instalat
birouri in camere luminoase care la randul lor au fost garnisite cu
mobil5 elegantA. Personalul si sefii se fotografiau des si impodobeau
paretii cu tablourile lor. In acest limp comisionarii insultau populatia
rural5, fAceau dese perchezitii la domiciliu si in multe cazuri ocoleau
autorit5tile comunale. Produsele rechizitionate se conservau adesea
foarte prost, iar transportul lor se Ikea la limp nepotrivit. S'au in=
tamplat de mai multe ori cA cartofii au fost transportati pc limp de
ger. Id colo intarziau transporturile, nemultumind astfel populatia ne.
voias5. Peste tot, era mare nemultumire in urma acestei alimentAri
diplomatice" 5).
N'a lipsit critica sA descopere si sA infiereze aceste scAderi.

S'a reprosat cA birourile alimentare posed5 caracter confesional 4). Ba
chiar s'a sustinut odatA precis c5 sunt societAti de asigurare evreesti" 5).
TotodatA s'au propus unele schimbAri pentru a inlAtura asperitAtile.
S'a cerut ridicarea cotei zilnice pentru producAtor la 500 gr. grane 6).
1) Minis!. des Innem 4/9 1915 D. 18920.
2) Weisungen, Denkschrift III Teil p. 49.
5) STENOCIR. PROT. 26 6 191? p. 440.
4) Ibidem p. 781.
5) Ibidem 42? si 793.
6) Ibidem Beilage 493.
www.dacoromanica.ro
5T
5T
Alfa data' s'a crezut ca e mai bine sa se rezerve producatorului agricol

o anumita cantitate de grane, de care va dispune dupa bunul sau plac 1)..
Si in Bucovina au fost rechizitionate produsele agricole. La gu,
vernul din Bucovina, cu sediul provizoriu la Vatra Dornei, s'a infiintat
in vara anului 1915 o sucursala a centralei vieneze, zisa Birou ali.

mentar" (Ernahrungsamt). Aici au fost numiti intre altii urmatorii
functionari : Emanuel Bardach, Wilhem Ippen, Siegfried Goldschlager,
Hermann Griinseit i Isac Krner. In seama prefectilor a limas an,

gajarea comisionarilor. Intre acetia amintim : in Vijnita Iacob Schieber,.
in GurarHumorului Isac Aron Sonntag, in Banila ruseasca Bronistav

Lucasievici i in Cacica Markus Heller. Tot in Gurahumorului ac,
tionau Salomon Berid unul din cei mai iscusiti cumpartori" i lf .
ranul din Dragoieti Samuil Nitan 2).
Aceti comisionari au procedat la fel ca i in cetelalte provincii
cu prisos de produse agricole. Au rechizitionat produsele, le=au de,
pozitat i, la avizul centralei din Dorna, le=au transportat.
Lipsa de alimente accentuandu=se tot mai mult, guvernut Bu,
covinei ca i eful corpului de jandarmi din Bucovina, colonelul
Eduard Fischer, s'au straduit s importe din Romania, pe cale
dreapta sau in mod clandestin, vile i produse agricole. In acest scop
s'a infiintat in primavara anului 1915 in Itcani un birou comercial
zis Fischers Einkaufskornmission Itzkany", adeca Biroul de cum,
parare Fischer". El a fost condus de colonelul Fischer in colaborare
cu jandarmii i o serie de comercianti abili, devotati lui.
Istoricut acestui birou este urmatorul. In Ianuarie 1915 Minis,
trul de Interne austriac Heinold se adres colonelului Eduard Fischer
din Bucovina rugandu=l sa indice numele unei persoane potrivile
care sa cumpere papuoi de provenienta romaneasca pentru oraul
Viena. Fischer numi pe Simon Fliegler, un vechiu confindent al

sau. In Mai 1915 acela Fischer fu rugat de inspectorut general
al jandarmeriei s faca thate demersurile pentru a importa din Ro,
mania tot felul de produse agricole i industriale, indeosebi vite 1
grail. Tot astfel a solicitat alimente i comanda armatei VII care opera
in Bucovina. Ea singura avea lipsa pe tuna de 3.750 tone
faina,,
1.050 tone pastaioase i 15.000 capete de vile).

1) STENOGR. PROT.
BeiIage 34T .
2) ARH. Buc. 188I/D. din 30/3 1915 i 100/I din 1917.

8) VII A. E. Kdo Int. No. 11.490 din 8/8 1915 : Bedarf an Brotgetreide.
www.dacoromanica.ro
58
TEODOR BALAN
58
Col. Fischer primi mandatul i infiinta, la fron(iera Romniei,

la Itcani, biroul sau comercial. Biroul s'a alcatuit din Fischer ea sef,
din locot. Salomon Lenobel ca director disponent si de Leo Skutta

ca intendent 1). Intreprinderea se finanta direct de Ministerul de razboiu
avea asa dna caracter oficial. Biroul era alcatuit din doua sectii.
Sectia comercia15, in frunte cu cei doi ofiteri amintiti mai sus, avea
sa cumpere marfa, iar sectia de transport a iva in primire, a invagona
o transporta la Vatra Dornei. Aici exista un birou de re-ceptionare
a marfii zis Naturalien, und Schlachttiersammelstelle". Acesta sorta
marfa, trimitind o pane la depozitul alimentar al armatei (Fassungso
magazin), restul se tinea la dispozitia Ministerului de razboiu 2).
Biroul comercial din Itcani se servia de unii agenti comerciali

alesi pe spranceana, cari aveau s opereze in Romania. ,Cel mai de
seamd din ei era Simon Fliegler, o veche cunostinta a colonelului
Fischer. El fusese intaiu zaraf in Cernauti, apoi areridas de moSie ai
in urma confidentul lui Fischer. Afacerea flind mare, Fliegler se asocie
cu Nachmann Krafft, asemenea om de afaceri din Cernauti, care dupa
parerea lui Fischer era un comerciant foarte cinstit i culant". Krafft
lucre la rindul sau impreuna zu fratii si Marcu 4 Jacob. Firma

Fliegler & Krafft primea ca remiza 10 bani de kg de marfa.
Afacerea a dat rezultate neateptate. La Itcani, in scurf limp, s'a
format o adevarata bursa". Fel de fel de -oatheni -s'au grans aid
perttru a face afaceri si a trage fo1:5S din bagatia romAneasca si saracia
austriaca. Fischer a fost asaltat de tin rittnar mart de oameni, cari

toti doriau sa primeasca un angajament. Fiecare a vrut ,sa se imboo
gateasca peste noapte", -2ice col. Fischer intr'un Lipari, An fost la
mine conti, mari proprietani, doctori in jurisprudenta, medici, filosofi,
avocati, comercianti, meseriasi, in sfArsit fel de fel (de oameni posibili
si imposibili". Dar .contractul a fast incheiat mimai cu firma Fliegler
& Krafft", care astfel dobAndi monopolul de livrare. Dintre oamerili
de cari se servia aceasta firma cunoastem pe tirmatorii i Teleky, Dr.
Blatt, Dan, Drukmann, Gelner, Hellmann, Rahrlich, Stamler, Zentner
si multi altii.
0 piedica pentru buna functionare a intreprinderii a fast la

1) VII A. EACdo No. 241 res din 19/5 1915.
2) VII A. Etap...K.do Ini. No. 11.886/1 din 22/8 1915 : Einkaufsollber=
nahinskornmission, Organisiernng ; i Land.-ieend:=Iido No. 682 res -din 28/10 1916 :
Fischers Berichi iiber die EinkNufe in Itzkariy.
www.dacoromanica.ro
59
59
inceput birocratismul austriac. Cererile pentru sume de bani luau calca

ierarbica
astfel intarzia resolvirea
tor. Col. Fischer se planse de
mai mulie .ori zicand ca flu poate functiona, daca nu vor fi inlaturate
birourile intermediare infre el i Ministerul de Finante. Functionarul
dela Itcani telegrafiaza", zice el, eu telegrafiez, ce fobs, Ministerul
Toale se pot face, daca n'ar fi birocratismul
de Finaute irn raspunde
si fiscalismul. Garaniez pentru 1.000 vagoane de papusoi, calitate
prima, daa mi se da mana Jiber, va ofer 5.000 boi,
porci, apoi
benzin i petroleu, in sfarsit tot ce trebuie, claca mi se trimite incoace

un funcfionar inzestrat Cu plein pouvoir i eu L flU flu silit a tot
Exista numai un singur remediu in Austria : sa alungam
lelegrafia
, Civilii sunt obisnuiti sa scrie mult
pe civili si sa militarizam totul.
sa construeasca dosare. . Rasa au nimicit munti de hartie, pacat
ca nu au distrus penitele i cerneala".
Fischer primi functionarul cerut si inconvenientul a fest inlaturat.
Fire*, ca alimentele ca i vitele au fost cumparate mai cu

seama in Moldova de Nord. Intaiu au fast golite satele moldovenesti
dela fronfiera Bucovinei. Dar atrasi de dorul de castig, multi oameni
din Romania au oferit col. Fischer serviciile lor ; intre ei au fest prefecti,
ofiteri, mari proprietari, deputati, fosti ministri si institute de credit. In
jurul prefectului de Botosani s'au str;ins mai multi oameni bogati si

influenti si au infiiritat un sindicat de export. Ei s'au Oferit sa exporteze
in Lunde August si Septemvrie 1915 200-300 vagoane de grau,
calitate prima, si tot aceasta cantilate de orz. Singur prefectul _cle Bo=
losani a oferit in Mai 1915 zece' vagoane de orz cu pret ridicat.

, Totusi vom sfa de vorba" zice Simon Fliegler infr'un raport al sau
fiindca este vorba de prefectul ile Botosani". Era vorba ca granele
sa fie incarcate la Burdujeni. Dar", zice seful garii Itcani acest
lucru trebuie facut in taina, fiindca Romanii vor sista exportul, cidata
ce vor afla ca marfa este menita pentru armata noastra".
In aceste transporturi a fast amestecat i atasatul militar austriac
dela Bucuresti. Adeca el veghea asupra br si se stracluia sa exopereze
permisele de export. El adesea se interesa si de soarta diferitelor va.-=
goane incarcate cu grane pornite dela Bucuresti la Itcani. La 26 Julie
1915 Ministerul dela Viena aviza telegrafic pe Fischer ca fostul

va trimite la
nu stim de eine e vorba
ministru roman B.
Itcani pe rand un numar de 160 porci. La avizul telegrafic al
atasatului militar austriac dela Bucuresti, aceste transporturi se vor lua
www.dacoromanica.ro
60
TEODOR BALAN
60
in seam5 si se vor expedia in interiorul monarhiei. De fapt, dup5 putin

limp mentionatul atasat se interesa de soarta primului vagon din seria
celor ce erau s soseasc5. I s'a raspuns c5 a sosit cu bine la Itcani

si ca continutul mull dorit a fost luat in seama. Alla data un ofiter
roman a oferit loco Burdujeni 30 vagoane grau, 7 vagoane orz i 5
vagoane maz5re. Alt of:ter a oferit 10 vagoane orz, care s'au i cump5rat.
Exportul care se practica la Burdujeni a nelinistit guvernul ro=

man. Acesta a aflat tarziu de operatiile companiei Fischer si ca prima
masura a interzis exportul. Nu se mai eliberau decal permise de ex=
port individuale. In legatura cu prohibitia exportului Ministerul roman
a intarit paza frontierei. Pichetele de graniceri romani au fost intarite
si inmultite.
Dar aceste masuri n'au fost suficiente. Guvernul roman a ordonat
sa se faca cadastru pe vite si sa se aplice o amenda de 300 Lei

de fiecare cap de vita disparut. S'au luat totodat masuri contra
contrabandistilor. Ei urmau sa fie arestati, iar marfa i sumele de bani
gasite asupra lor confiscate.
Deci din partea Romaniei s'a facut 1otul, ce s'a putut face, pentru
a opri exportul la Burdujeni si a desfiinta bursa lui Fischer din Itcani.
Totusi contrabandistii au reusit sa treaca peste frontiera in Austria
un mare numar de vite i o mare cantitate de grane. Pentru a nu

neliniti pe functionarii dela vama romana, transporturile din Itcani nu
se faceau decal noaptea. Ziva domnea 1inite. Ori de cafe ori pornea
un transport ziva, vamesii romani exclamau cu durere Mancarea
noastra".
Contrabanda se efectua cu mari jertfe materiale. Simon Fliegler,
un membru al fl rmei de export privilegiate, zice inteun raport al sail :
Exportul fainii de grau, al boilor i porcilor din Romania este oprit,
dar daca totusi reusim sa imporfarn cantitati, atunci aceasta se face
cu mari dificu1t5ti 1 i cu mari jenfe materiale". El mai sustine ca a
mituit comune intregi. Insusi Fischer declara odata ca a mituit pe
multi oameni direct si indirect". Peste tot, Fischer, vazand ce lipsa
de alimente domneste in Austria, a dispus sa se importe produsele

din Romania cu toate mijloacele posibile" rj
Cu boate mijloacele" inseamna contrabanda protectionafa si
exercitata de stat. In privinta aceasta s'au i lansal ordinele explica=
five, care dovedesc in ce fel s'a procedat. In Aprilie 1916 comanda
1)
ARH. Buc. 824 34 D. din 1916.
www.dacoromanica.ro
61
61
armatei VII, care opera in Bucovina a ordonat ca in Sud de raul Si:

pate organele militare i civile s pue la cale contrabanda din Ro=
mania. Se vor intrebuinta pentru acest scop femeile, fetele i flcaii
sub varsta de 18 ani sau barbatii peste 50 ani. Contrabandistii vor
primi pasapoarte, care la parasirea Bucovinei se vor preda autorita=
tilor, iar la reintoarcere se vor restilui. Contrabanda se va face pe Calle
indicate de autoritafi i noaptea, nu ziva, pentru a nu trezi vigilenta
autoritatilor romanesti. Marfurile aduse se vor lua in seama 1).
Ordinul acesta s'a adus de jandarmi la cunostinfa populafiei si
aceasta a fost somata sa se anunfe pentru actiunea de contrabanda.
In Dorna Candreni se trecea pela Valea Pintei" si in aura Negrii

la locul zis Moroseni". Vile le au fost manate noaptea peste frontiera,
fra sgomot, iar sacii de faina se duceau in spate. Pentru fiecare sac
trecut, contrabandistii cereau suma de 30 lei. Nu,i mirare" zice
Fischer inteun raport, caci la fiecare trecere de frontiera contraban=
distil Ii risca viata" 2).
Canfilatea exacta a alimentelor i vitelor exportate din Romania
de compania Fischer nu se va sfi nici odata, fiincica dosarele acestui
birou au fast nimicite in Noemvrie 1918. Dar din insemnarile frag=
mentare care au ramas, se poate constata c s'au exporfat mad can=
fifati de alimente i un mare numar de vile. Din o lista pastrata se
poate constata ca pada in 31 Mai 1915 s'au expoitat din Romania

prin punctul Ifcani : 134 vagoane papusoi, 52 vag. faina de grau, 1
vag. faina de sacar, 31/2 vag. faina de orz, 1 vag. fasole, 5 vag.
,ovas i doua vagoane de orz ; din vile s'au importat in Bucovina
973 vile cornute si 672 porci. In prima jumatate a lunei Iunie 1915
s'au importat : 6 vag. faina de grail, 1/2 vag. faina de orz, 6 vag.
de orz, 13 vag. ovas, 72 vag. papusoi, apoi 1546 vite cornute si
470 porci. Importul in prima jumatate a lunei Iulie 1915 arala urma.
toarele cifre : 6 vag. faina de grau, 2 vag. faina de papusoi, 8 vag.
orz, 14 vag. fasole, 22 vag. sacara, 142 vag. papusoi, apoi 2982
vile cornute si 722 porci. Pana in 15 August 1915 s'au adus din
Romania 26 vagoane de lana.
Biroul lui Fischer din Ifcani a functionat din Martie 1915 pada
Grenzabschnitiskommando No. U. ad. E. No. 281 res. Suczawa, am 8/4
'1916 : Kleinschmuggel freigegeben.
2) ARH. Bye. 11340/E Vaira Dornei 29/3 1916, si K. K. defensive K. Stelle

HornuMuncze E. No. 9 res din 30/4 1916 : Grenzschmuggel aus Rumnien.
www.dacoromanica.ro
62
TEODOR BALAN
62
in Iunie 1916, cand a treia invazie ruseasca a fkut cap& acestei

nerusinate intreprinderi. In rastimpul de 14 luni s'au importat in Brio
covina 50.000 capete de vita i s'a cheltuit in total suma de 31
rnilioane cor. austriace.
Para lel cu actiunea colonelului Fischer, a functional.' in Vatra
Dornei biroul alimentar al guvernului. Aici s'a infiintat o sectie co:
mercial5 care grijea de importul de vite si alimente din Romania, in

afara de sectorul Itcanilor. Directorul acestei sectii a fost un oarecare
Berthold Storfer, Evreu originar din Bucovina si directorul unei b5nci
din Budapesta ce purta denumirea de: Realitaten: und Verkehrsaktien:
gesellschaft". Nu se stie cine 1:a adus in Bucovina. Dar in toamna
anului 1914 el reusi sa se insinue
la guvernorul
tarii si primi cu
timpul monopolul importului de vite si alimente din Romania pentru

biroul alimentar al guvernului. Cu Fischer s'a fkut urm5toarea int&
legere. In seama lui a Minas sectorul Itcanilor, pe cand pe restul
frontierei romanesti urma s actioneze Storfer. Acesta lucra cu oa:
menu i cu banii sal. Fischer ii zice : Talent organizator, om rar, om
de sentimente nobile. In Vatra:Dornei s'a infiintat un birou nou, zis
Viehverkehrsstelle" care lua in seama vitele furnizate de Storfer.
Nu stim cafe vite si alimente a importat Storfer din Romania.
Dar considerand lungimea frontului rezervat, intreprinderea lui era
mai mare decat cea a lui Fischer. Dup5 un raport sumar al lui Fi:
scher, Storfer a importat in Bucovina, in afara de alimente i ram5:
tori, un num5r de 60.000 capete de vita. Din vitele trecute peste
frontiera Storfer era obligat s5 furnizeze 2/3 guvernului l3ucovinei pe
un pret fix, iar restul de 1/3 r5minea rezervat lui.
Prin exportul fault din Romania, Fischer si Storfer au fkut

Austriei un mare serviciu. Ei au alimentat pe deantregul armata a
yri,a prin decurs de 14 luni. In consecinta, au lovit puternic in
interesele Romaniei. S'au exportat alimente tocmai din regiunea care
mai tarziu era s5 alimenteze prin decurs de doi ani toata armata ro:
mana. Un jandarm austriac a colindat in 1915 din ordirr regiunile
din Nordul Moldovei si a g5sit ca gospocrariile au pierdut total sto:
cul lor de vite cornute". Tot acesta spune c5 granicerii romani adesea
nu primesc carne, lipsind total vitele. Durra calculele lui Fischer,
Romania a pierdut atunci in urma exportului 21/2 /o din stocul sau
de vite.
www.dacoromanica.ro
63
BUCOVINA IN RAZBOILIL MONDIAL
63
Pagubek pricinuite de soldatii ru0.

Nu sustinem c5 intr'un rAsboiu, de m5rimea celui mondial, poo
pulatia civil s5 n'aibA a suferi nemic. CAnd mari armate se lupt5 pe
teren, involuntar se comit stric5ciuni. Se sparg podurile, se stricA
drumurile, se distrug casele de focul de artilerie, i, inteo m5surA
oarecare, sufere i populatia civila pierzAnd averi materiale sau find
supus5 la acte de brutalitate. Intelegem aceste lucruri, desi nu le ado
mitem si nu le ierfam. Dar nu vorbirn de aceste inconveniente care
se int3mplA atunci and se pun in miscare armate mari, ci de devaso
farile sistematice, de adele de brutalitate inutile comise fat5 de
populatia civi15. Armatele se distrug reciproc cu mijloacele destructive
pe care le posed5._ Dar nu putem admite ca armata, revArsanduose
asupta unui feritoriu, s5 incendieze hambarele, gospod5riile tArAnesti
si boieresti, s goleascA prAvAliile, s5 arunce in drum marfa, s5 intre
in case, s5 bat5 cu nagaica i sA ucid5 cu baioneta. Ei bine, Rusii
au fAcut toate lucrurile acestea si au comis astfel fapte de o nemai
pomenit brutalitate.
Decum au invadat Bucovina, Rusii au ocupat intSiu edificiile

publice. Aici au fost distruse i incendiate mobilele, arhivele prefeco
turilor si ale judecAtoriilor, au fost distruse si hartiile, iar documente de
mare valoare, aruncate pe jos, sau in drum. PrAv5lii1e aflate inchise
au fost spade, golite, continutul lor a fost parte furat, vfindut, exportat
sau aruncat in stradA. Adesea casele au fost int3iu golite i pe urmA
incendiate. Peste tot ruine de case, de fabrici, o populatie civil5 sio

luitA si torturat insemnau drumul pe care loau luat Rusii ; i cu acest
procedeu, putin europenesc, acesti fii ai Siberiei au inteles s5 imprime
in provinciile ocupate de ei, ideia de stat ruseasc5.
In Bucovina populatia civil5 din toate judetele a suferit la fel.
Dar judetele din nordul Bucovinei, fiind mai expuse, au avut tristul
prilej de a primi intdiu pe reprezentantii mesianismului rusesc.
In satul Boian Rusii au intrat in ziva de 23 August 1914.
imediat s'au impr5stiat asupra centrului, au spart prAvAliile si au furat
m5rfurile ; ce n'au putut duce cu ei au aruncat in strad5. Pe urmA
au dat foc caselor. Casa national5 romaneascA, ridicat5 din cotizatiile
i murd5rit5.
i tAranilor romAni, a fost infaiu stricaf
Mobila romaneascA a fost distrus i ars, i sala cea mare cu pAretii
impodobiti cu scene din istoria Rominilor pref5cut in grajd pentru
cai. Pe urrn5 s'a luat acoperisul, s'au scos ferestrele 5i ce a fArnas n'a
intelectualilor
www.dacoromanica.ro
64
TEODOR BALAN
64
fost decat o ruina. Arhiva bancii romanesti a fost complect distrusa.

Casa parohiala unde slasluia preotul roman George Volcinschi, astazi
egumenul manastirii Putna, a fost ocupata de Cazaci. I s'a rezervat
numai o singura camera, restul a fost ocupat de soldafi. Acestia au
luat tot inventarul casei. Cand n'au ramas decat parefii, soldafii au
dat jos icoanele i le=au distrus cu cismele. Scoala romaneasca a fost
-devastata si murclarita. In Februarie 1915, cand au fost siliti sa se
retraga, soldafii au rechizitionat dela farani vite, cai, &gni si tot felul
de alimente 1). Preotul Ioan Julinschi din Cincau a scapat de moarte
ca prin minune. Casa lui a fost distrusa, lucrurile din casa scoase
.afar, deportate i, care nu erau fransportabile, au fost distruse si in=
cendiate 2). In Toporaufi, fosta mosie a domnului moldovean Miron
Barnovschi, preotul Dionis Mitrofanovici a patit=o si mai rau. Cazacii
au intrat in casa si au luat din ea toate lucrurile de pref. In urma

. au cerut ghenghi" adeca bani. Neprimind, 1=au aruncat la parnant
i 1=au maltratat cu nagaica si cu picioarele, rupandu=i hainele de pe
trup. Atunci i=am blastamat pe acesti liberatori" zice preotul acesta,
si blestemul rneu se indeplineste 3)". In Sadagora au fost incendiate
casele din centru, cu primaria i cazarma de cavalerie. Castelul boe=
resc, zidit pe vremuri de Macedoromanul Teodor Musteata a fost
. avariat, biblioteca in parte distrusa, iar alimentele aflate in depozit in=
cendiate 4). In satele Rarancea i Rohozna au fost incendiate mai
multe hambare, asemenea au fost distruse de foc 35 case faranesti
din Toporufi. In Cofmani prefectura, primaria, posta i liceul au fost
devastate intr'un mod barbar. Fabrica de zahar din Lujeni a fost in=
cendiata 5). In orasul Vascaufi pe Ceremus, care pe atunci era sediul
unei prefecturi, edificiile prefecturii si ale judecatoriei au fost ocupate
de soldafii rusi. N'a ramas in urma lor nici o singura mobila nede=
teriorat. Totul a fost distrus i incendiat. La posta s'au demontat
aparatele telefonice. Au fost rechizifionate mai multe sute de vite, de
1) Vezi procesul verbal alcatuit cu preotul George Volcinschi in Sammlung
von Nachweisen II. Nachtrag p. 125 128.
2) Sammlung von Nachweisen II. Nachtrag p. 104-105.
3) Ibidem p. 129 130.

4) Ibidem p. T1 T2 si LandesGend.oKdo No. 13 E. No. 964 din 24 Sept.
1915 : Bericht des Postens zu Sadagora i Arhiva Cernauti 114/K. din 1915.
5) Bezirkshauptmannschaft Kotzman : Brande und Zerstorungen in den von
-Russen besetzt gewesenen Orten. Se afl in ARH. Buc. 644/Prs. din 191T..
www.dacoromanica.ro
65
65
cai, care i cam 70 vagoane de grane 1). Boierul din Jadova, Dimi=
trie Goian, un om de 85 de ani, a fost ridicat noaptea din pat, trans=
portat in gra'dina i batut crunt. Intre limp, casa i=a fost golita de lu=
cruri i distrusa 2). In Carapciu pe Ceremus Ruii au rechizitionat,
la 12 Octomvrie 1914, dela boierul Radu Origorcea caii de rasa, ce=i
avea, i i=au golit castelul. Personalul lui Grigorcea a avut de cone
semnat pierderea de orare, de bani i lingerie. Boierul Iano din
Panca a pierdut castelul i stocul de alimente. Ele au fost prefacute
in cenua. Soldatii rui s'au purtat cu acest prilej ca nite hofi i
vandali". In Ropcea, la boierul Alexandru Hurmuzachi, o patrula de
Cazaci a incendiat la 20 Septemvrie 1914 castelul i depozitul de gra=
ne 3). In plasa Seletinului Ruii au scos uile i ferestrele din edifi=
ciile publice i casele particulare in care au fost incarfiruifi. Casa
preotului roman din satul Moldova a fost distrusa complet 4). In satul
Dihteniti soldafii rui au incendiat in Decemvrie 1914 un numar de
42 case, intre ele prim'aria i 5coala primara 5). Castelul lui George
Vasilco din Berhomete pe Ceremu a fost devastat. S'au deportat
din el biblioteca, tablourile, diversele servicii, colecfia de arme i mo=
nete. Asemenea au fost luafi tofi caii, toate trasurile si vacile de rasa
Simental 6). Din prefectura de Vijnita s'au deportat toate mobilele i
s'au aruncat pe podele documentele din arhiva. Crtile registraturii au
fost aruncate in drum. Biblioteca liceului a fost distrusa 7). Acela
lucru s'a infamplat si in RAcfaufi. In Sirete soldatii rui au spart uile
pravaliilor i ale caselor ramase fara stapan si au furat din ele tot ce
era de pref. Ce nu s'a putut transfoorta, a fost distrus. La pota s'au

demontat aparatele, iar din liceu s'a furat for ce era mai de pret in
muzee i biblioteci 8). In Gurahurnorului a fost devastata in Ianuarie
1915 pravalia romaneasca, i distrusa arhiva judecatoriei i a prefec=
turii. Aparatele aflate la pota i la gara au fost demontate sau sfa=
ramate. In liceu s'a distrus inventarul i s'au deportat obiectele mai de
pret din muzee. La judecatorie n'a Camas intreaga nici o masa, peste
1)
Sammlung II. Nachtrag p. 52-53.
2) Sammlung p. 143.
41 Ibidem p. 141.
4) Ibidem II. Nachfrag. p. 50-52.

5) Sammlung 161.
6) Ibidem I. Nachfrag p. Tr
19.
7) Ibidem p. 69 TO.
8) Ibidem p. 63-65.
12629
www.dacoromanica.ro
66
TEODOR BALAN
66
tot nici o mobilA 1). In Campulung s'a procedal la fel cu inventarul

prefecturii si al judecAtoriei. In plus, au fost distruse mobilele liceului
si ale scolii de lemn5rit si au fost sfArAmate r5zboaiele scolii de fesul,
susfinut5 de societatea Doamnelor Rom Ane din loc 2).
Stiri precise exists despre felul cum soldafii rusi s'au purtat in
orasul Cern Sufi. Pe lAng5 actele de jaf si de distrugere, Rusii Ii in=
susiau aid multe obiecte prefioase sub formA de rechizifie oficialS.
S'au rechizifionat aici mArfurile aflate in dugheni, obiectele g5site in
edificiile publice, dar i foarte multe lucruri din case particulare. La
31 Ianuarie 1917 au apArut doi Rusi, probabil ofiferi, in locuinfa
unui medic dentist. Prim5ria Cern Sufi, afland despre aceasta, a trimis
in grab5 doi funcfionari, cafi 1=au gSsit pe Rusi in plin5 activitate. Ei
nu s'au putut legitima, dar au zis c rechizifioneazA mobilele pentru
un spital". In urma intervenfiei primAriei mobilele au fost restituite 3).
Tot atunci un ofifer rus a ordonat sA se ia dinteo casS tablouri, per=
dele si mobile 4). Intr'o zi din luna lui Februarie 1917 au ap5rut
cAfiva ofiferi rusi in banca ceheascA (Ustredni banka) si au cerut mo=
bile pentru birourile societAfii filantropice Zemski soiuz". Ei au
rechizifionat tot ce le=a venit la mAnA, s'au suit pe scaune si mese,
in sfirsit s'au purtat intr'un mod incalificabill. Alfi doi ofiferi rusi
au intrat in locuinfa unui medic, in trei Martie 1917, si au luat"
covoare, lingerie, diverse servicii i alte lucruri folositoare si prefioase 6).
Secfia automobilisticA a armatei -rusesti No. VIII a cerut si a primit

urmAtoarele mobile : un dulap, 3 paturi, 5 scaune i o masa'. La 25
Aprilie 1917 guvernorul rus contele Lambsdorf a cerut
primAriei
Cern5ufi sA rechizifioneze pentru funcfionarii rusi o cantitate de 40.000

metri de stofA 7).
Locuinta directorului de band Paskis a fost complet devastat.

S'au furat tablourile, s'au deportat mobilele .si s'au taiat pArefii de
piele ai cArfilor 6). Locuitorii din mahalaua CernSufului, zis5 Horecea, au
apArut in Martie 1917 la prim5rie si au implorat ajutor, sdpare,

it Sammlung p. 61-62.
2) Ibidern p. 72.
1106 din 1911.
4) Ibidem 1192/1911.
5) Ibidem 2402 1911.
6) Ibidem 2368/1911.
7) Ibidem 4440/1911.
2) Ibidern 1155 1911.
8) ARH. CERN.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
68
TEODOR BALAN
68.
scut si protectie", contra soldatilor rusi cari le=au ocupat locuintele si

grajdurile, le rup acuma gardurile i pomisorii din gradina 1)
Oda la cu svoboda" purtarea soldatilor rusi a devenit i rnai
rea. Ei distrugeau din placere. In scoala din Rosa, o suburbie din
Cern 5uti, soldatii rusi, in decurs de 24 ore, au spari usile luturor cla=
selor i muzeelor, au rupi i au ars cuierele din prete si in urmA au
rnurd5ri1 p5refii. 0 parte din ei a intrat in pod si in beciu i a
furat tot ce era de pre12). La spifalul epidemic s'a f5cut anchet5 in
Julie 1917. S'au g5sit stricate 19 usi si 14 ferestre. Un pArefe era

complet distrus i tiMcheaua de pe acoperis indepArtat5. Pe podele
a fost o murd5rie nemaipomenit53).
In armata rusa consumul alcoolului era oprit. Autoritatile ru=
sesti vor fi stiind, de ce au lansat acest ordin. In anii 1914 si 1915
cantitAtile de alcool i b5uturi alcoolice au fost adesea golite in strad5.
Arare ori se rechizifiona ate ceva pentru ofiferii rusi. La invazia a

treia, and disciplina slbise, Rusii erau cu mult rnai sirefi. Nu mai
goliau alcoolul, ci4 rechizitionau. Generalul rus Tolmacef a devenit
celebru in privinfa aceasta. Intr'un bill din Cernufi el a rechizifionat
37 Fazi de ate 60 slide de yin, marca Riesling si Leanca 4). In alt
birt el a luat 18 butoaie, confinand peste 5000 litri de yin 5). Tot
Tolmacef a rechizifionat dintr'un birt 120 slide de yin, marca Trley
Vslau i Goldeck 6).
Dar cele mai mari devastri, Rusii le=au comis atunci, and in
August 1917 au fost silifi s prAseasc Bucovina. Pare a stiau c
nu o vor mai vedea. Atunci n'au crutat nemic i pe nimeni. Au
luat vile, cai, acarete, au btut si au ucis oameni, si in urmA au in=
cendiat casele, 15sAnd ca focul sa mistue ce mana omeneasa nu putea
distruge. In 2 August 1917 un grup de soldati rusi au intrat in pr5=
v51ia comuna1 5 din Rosa, o suburbie a orasului CernAuti, au distrus
mobilele si au aruncat in strad5 marfa 7). In noaptea de 2-3 August
un soldat rus a
Rusii se retfageau atunci in debandad5
1917
spart geamurile unei farmacii, luAnd tot ce credea c e de pref, In
1) ARH. CERN. 8512/1917.
2) Ibidem 7668/1917.
3) Ibidem 7632/1917.
4.) Ibidem 56/1916,
Ibidem 55/1916.
9 Ibidem 54/1916.
7) Ibidem 8657/1917.
www.dacoromanica.ro
69
69
urma a dat foc localului. Fiind adapostite in farmacie i materii infla0

mabile, focul a ars mai mulfe zile si a fost skins dupA intrarea in oras
a armatei austriace. Alfi doi Rusi au facut tot atunci o vizit inopor=
tuna' uzinei electrice din Cern AO. Unul din ei a has un glonte dc
pusea in rezervoriul de petroleu i 1,a aprins. Incendiul acesta n'a
putut fi potolit. Din uzin5 n'au r5mas decat zidurile. S'a mai dat foc
atunci edificiului administrafiei financiare i) si unei fabrici de bere 2).
Gara din Ceratifi a fost devastat5.

Pagubele pricinuite de Rusi in Bucovina au fost imense.
In cele mai multe cazuri n'au fost necesitali militare, cari s5 fi cerut
devasfarile i distrugerile. Asemenea Rusii nu transportau in patric
obiectele rechizifionate. La ei jaful a fost caracteristic. Ei nu rechizi,
fionau ca s5 aib5 folos, ci aprindeau casele i aruncau in stradA marfa.
A j5fui de dragul jafului a fost obiceiul Rusilor. In urma lor n'au
r5mas decat ruini de case si averi sf5r5mate.
Pagubele pricinuife de soldafii germani

Dureros pentru populafia Bucovinei a fost felul cum s'au purtat in
anii 1917 si 1918 trupele germane. Ele credeau probabil c5 se afla

in far dusman5, sau erau de pArere c inteo farA, cuceritA cu con,
cursul lor, au libertatea de a face orice. Caracteristic5 a fost brutalita=
tea lor exerchat de colectivitate, adic5 brutalitatea oficia15, protejala
de stat. Peste tot se aplica codul militar prusian. Reclamafiile nu au

fost considerate.
Mafi au fost pagubele materiale pe care le,au pricinuit trupele

germane. S'a rechizifionat tot ce s'a intalnit in cale. Te plangeai, aveai
de a face cu comanda german5 care ii ocrotia soldafii. Principiul era
forfa. Se rechizifiona fiindc5 armata germans, dui:4 p5rerea coman=
danturii germane, avea dreptul s5 se serveasa de averile materiale ale
provinciei in care se gAsia. Invazia germans a fost tot atal de nepl,
cuf5 ca i cea ruseascA. Se stia c liberatorul cu Pickelhaube (coif)
vine si ia totul" 3).
Toate judefele din Bucovina, afarA de cel din Campulung, au
suferit in urma prezerhei armatei germane. In judeful Cofmani, Ger,.
manii au rechizifionat vitele i granele far5 s5 elibereze dovezi. Vitele
1) ARH. CERN. 33/Pras. 1917.
2) Ibidem 30/Prs. 1911 : Verzeichnis der durch Brand beschdigten Objekte.
3) STENOGR. PROT. 17/X 1911 p. 1577.
www.dacoromanica.ro
TO
TEODOR BALAN
TO
au fost prinse pe cand se aflau la pasune, iar acaretele agricole au

fost scoase din case si rechizitionate I). Cartofii i papusoiul erau fu,
rati depe camp, iar granele se luau si din moara 2). In satul Samusin,.
Omani Cernauti, capitanul Zimmermann dela XI. ostpreussisches
Dragonerregiment Eskadron III" a lansat un ordin in August 1917,

cerand sa se stranga toatc vitele satului la sediul comandei. S'a lasat
cate un cap de vita' de fiecare gospod'ilrie, iar restul a fost rechizi=
tionat. S'au platit preturi ridicole 3).
In Octomvrie 1917 postul de jandarmi din Dornesti a fost silit

sa reclame sprijinul autorittilor sale contra soldatilor germani din II.
Bataillon Grenadierregiment F. 5. Acesti soldati au demontat casele,

au furat granele depe camp hranind caii cu dc 4). Alt jandarm a
raportat ca trupele germane din satul sau cosesc granele verzi, sparg
usile surilor i iau gran netreierat in mari cantitati asternandu=1 sub
cai". Raportul san continc urmatorul pasaj caracteristic : Se gospo,
dareste in asa fel, incat in putin timp va fi nimicita toata recolta, care
din capul locului nu este prea bogata. Esti desarmat in fata acestui
procedeu, fiindca ofiterii il admit si toate plangerile si reclamatiile rar
man neresolvite. Orice contingentare 'a recoltei este de prisos. Popu,
atia este pauperizata. Dovezi de rechizitiile efectuite nu se elibereaza. Cu
un cuvant, se fura si se prada" 5). In satul Lujeni langa Cernauti, sol=

datii germani au intrat in casele oamenilor, au rechizitionat toate ali=
mentele ce le,au gasit, au spart surile luand din ele granele netreierate,
si in urma au furat roadele de pe camp. Unii din ei au scotocit
zi
prin gente. Cine cuteza sa se opuna era amenintat ca i se va in=
cendia casa 6). Soldatii germani cari au facut aceste lucruri au apartinut
lui II. schweres baierisches Reiterregiment Prinz Adalbert". Preotul

ortodox din Cotmani, cu numele Gheorghi Tautul, a fost silit sA
admit s i se ia mari cantitati de grane decatra oldafii regimentului
de husari Zieten No. 3. Dar preotul Tautul n'a fost singurul om in
Cotmani care a suferit. Acest regiment a ramas de pornina in Cotmani.
1)
STENOGR. PROT., Anhang 1035/191T.
2) Ibidem, Anhang 1340/1917.

3) Ibidem 26/9 1917 p. 1222.
4) ARR. Buc. 346T/Prs. 191T.
5) Bezirks=aendarm.oPosten Kotzrnan E. No. T res. din IT 8 191T : Requi=
sitionen durch Militr.
6) Gend..Posten Luzan E. No. 2, 15/8 191T : Drangsalierung der Bevl=
kerung seitens der deutschen Truppen.
www.dacoromanica.ro
7I
TI
Cat de mare a fost prepotenta soldatilor germani, se poate vedea
din urmatorul fapt. Jandarmul Roman Candrea, Roman din Dorna

Candrenilor, stationat in satul Climauti, avand a pleca in concediu,
si=a cumparat diverse alimente pentru a le transporta acasa. Cand
voia s plece cu trsura, a fost citat la locot. Schneider dela Deutsche
Minenwerferkompagnie No. 1" care i=a declarat cs=i rechizitioneaza
alimentele. Candrea nevoind sa cedeze a fost amenintat cu revolverul
i silit sa predea lucrurile. Suntern desarmati" zice jandarmul in ra=
portul sau in fata acestui procedeu al ofiterilor germani, nu ne mai

putem face serviciul" 1).
Indeosebi de bine suntem informati asupra intamplarilor din ju=
detul Storojinet, gratie materialului documentar pastrat de jandarmul

Luca Balan. In satul Cires trei soldati germani; a caror identitate a fost
stabilita, apartinand secliei de telefon (Fernsprecherabteilung No. 625)
an spart Lisa casei tarancei Domnica lui Ion Ursulean si au furat
bani, lucruri i gobal 2) In Noemvrie 1917 au fost incartiruili in salul
Patrauti de sus soldalii germani dela Trainkolonne des kais. deut. F.
A. Regiment No. 16". Comandantul s'a chemat Freise. Subofiterul
Frenzel cu 17 cai a fost repartizat la taranca Raveca Ghitul, o fe=

meie bolnava cu un copil mic. Brbatul era dus la razboiu. Caii au
lost hraniti tot timpul cu ovas netreierat, furat dela aceasta taran ea
Plangandu=se de istrava ce se face cu avutul ei, ea 'a fost imbrancita
si alungata in casa. I s'a interzis s paraseasca locuinta 3). Din castelul
Doamnei Eugenia Abrahamovici din Cires soldalii germani incartiruiti
la ea au distrus aproape tot inventarul. Au fost sparte usile, feiestrele,
oglinzile, acaretele de gospodarie, ieslele din grajd, cu un cuvant nimic n'a
r5mas intreg. A fost un exemplu de furl organizat, protectionat de slat.

Procedeurile Germanilor n'au lasat amintire placuta in Bucovina,
ca si peste tot in provinciile romancsti. Prezenta lor a fost asemenea
unei invazii, care a fost cu Mat mai dureroasa, cu cat devasfarile au
fost efectuite de un pretins aliat, menit sa te ajute i sa=li aline du=
rerile.
1) Landes.Gend.--Kdo 13, E. No. 53 din 21/9 1917 : Candrea Roman, Vize=

wachtmeister, Beschwerde gegen deutsche Offiziere.
2) Gendarm43osten Budenitz Sp. F. No. 1 din 10/9 1917.
3) Idem, E. No. 202 din 5/12
1917 :
ehitul Raveca aus OberoPetroutz
Fruchtschaden.
www.dacoromanica.ro
72
72
TEODOR BALAN
Pagubele pricinuite de armata austro.ungar5

DupS curn am vSzut, armata russ si cea german5 au $icanat in
tot felul populatia civil5 din Bucovina. Soldatii au confiscat avutul, loau
rechizitionat, lsau distrus $i 1=au incendiat. Dar aici avem de a face cu
procedeul
fire$te ilegal
nepermis
al
unor armate &mane
sau cel putin straine. Armata austriad ins5 prea c5 nu e strin5 si

se astepta ea nu va avea loc nici un fel de $ican5 de categoria celor
constatate mai sus. Dar p5rerea aceasta s'a dovedit gresit5. SOldatii
armatei austriace s'au purtat in asa fel, incAt se poate vorbi si de o
invazie austriad. S'a devastaf i s'a rechizitionat la fel.
Armata austro.ungar5 a tinut ocupat5 Bucovina in toamna anului
1914, in timpul din Februarie 1915 pan5 in Iunie 1916, apoi dela
August 1917 pSn5 in Noemvrie 1918. PSn5 in anul 1916 armata
austrosungafa a fost suficient aprovizionat5 cu alimente. Alta a fost
situatia in anul 1917, and ea a revenit in Bucovina pentru a treia oars.
Ducea lips5 de multe. Soldafii austriaci, ocupind Bucovina in August
1917, eratt de prere CS intr5 intr'o provincie binecuvntat5 cu tot felul
de alimente i bunStSti. In sfSr$it se vor s5tura i vor uita de toate
nevoile ce le=au indurat pAna atunci.
Dar Bucovina nu mai era raiul a$teptat, ci era o provincie cu o
populatie istovitS. A inceput, in consecint5, o serie de confiscari de

alimente si brutalitSti comise de soldati. Pe tot pasul populatia a fost
despoiat5 de averea ce mai r5m5sese nedistrus de Rusi. Cncl se
confiscau alimentele nu se obisnuia s5 se elibereze dovezi, iar dac5
se intSmpla s5 se fad, atunci adeseori dovada continea cuvinte de
batjocur5 la adresa proprietarului. Unui Oran i s'a confiscat vaca, iar
soldatul ungur a scris in dovada e1iberat5, c Pranul va avea drept
la 25 palme 1). Soldatii austro=ungari s'au purtat in asa fel, incSt s'a
putuf spune cu drept cuvant c5 armata proprie s'a purtat mai rSu
ca dusmanul" $i c5 in evul mediu cavalerii briganzi i 'Mani nu
s'au pnrtat mai r5u" ca soldatii unguri, cari au distrus $i furat totul
Ca s5 dovedim c aceste aprecieri nu sunt exagerate, vom tita
cSteva fapte. In 6 August 1917 un subofiter austriac a rechizitionat
intr'o pr5v5lie din CernSuti o cantitate de 800 kg. faing de grau, fr
s5 elibereze o dovadS de rechizitia f5cut5 8). Alti soldati au cosit p5=
1) STENOOR. Pro:aim. 6/7 1917 p. 740.
9) STENOOR. PROT. edinta din 17/X 1917 p. 1577 i 23/X 1917 p. 1709.
9) ARH. CERN. 8556/1917'.
www.dacoromanica.ro
73
73
pusoiul si au scos din pmant cartofli verzi 1). In satul Budenit, ju,
detul Storojinet, au fost dislocate in Ianuarie 1918 dou5 regimente
unguresti : cel de honvezi No. 6 i cel de ulani No. 6. Cei dintai
au rechizitionat dela tarani un numar mai mare de vite, iar soldatii
regimentului de ulani au comis mai multe furturi de alimente din cas5
Thalerhof, Stiria, lagrul de internare pentru populatia bucovineami.
si de frucfe din camp. T5ranului Nichifor Alexandriuc
s'au furaf
un car de fan si 200 kg. de cartofi 2). Peste tot in acest sat au fosf
p5gubiti 125 proprietari trani, suferind o pagub5 de 131.736 coroane
austriace 8).
In anul 1917 un grup de soldati austriaci au rechizitionat din

ordin mobile din Vatra Dornei pentru o cas5 de tolerant ce urma
s5 se infiinteze in Dorna Candreni 4).
Mari pagube s'au pricinuif populatiei civile in urma felului, cum
s'au evacuaf in Iunie 1916 vitele din Bucovina. Invazia ruseasc5
ARH. CERN. 8533/1917.
2) Gendarmerieposten Budenitz, E. No. 40 si E. No. 196 din 1918.

3) Gendarmerieposten Budenitz, E. No. 248 din 25/3 1918 : Verzeichnis fiber
die durch Milifirpersonen der kg1. ungar. Truppen im Rayone des obigen Postens ver,
ursachten Schaden.
4) STENOOR. PROT.
2/X
191T p. 13T0.
www.dacoromanica.ro
74
TEODOR BALAN
74-
fiind iminent5, comanda armatei austriace VII a ordonat evacuarea
vitelor. S'au evacuat cu acest prilej cam la vreoo 30.000 capete de

vita, care au fost manate intaiu la Iacobeni, iar de aici pe la pasurile
Bargau, Rotunda si Prislop in Ardeal. Din raportul intendentului
Friedrich Lipovski reproducem urmatoarea parte caracteristica : Pe o
intindere de 20 km. spre Rodna deoalungul drumului zaceau gramada
vitele bolnave, obosite si in parte pe cale de a pieri". Din aceste vite
cam 10.000 capete a luat administratia militar ungureasc5, 4000 a
luat Storfer, iar restul a pierit sau s'a pierdut prin. paduri 1). Proprieo
tarii n'au fost despgubiti. Aceast chestiune, in fond scandaloasa, a
format substratul mai multor interpelri in parlamentul vienez ale de=
putatilor romani. Dar ce folos, vitele erau definitiv pierdute 2).
Situatia materiala a populatiei din Bucovina a devenit foarte
rea in urma deselor confisc5ri, rechizitiuni, furturi i devastari, practio
cafe in masura mare de autoritatile civile si de soldptii diferitelor aro
mate. Nu exista sat in Bucovina, in care s nu fi fost case stricate
sau distruse, i nu era gospodarie care s5 nu fi suferit pagube mate,
riale, mai mari sau mai mici. Pe deasupra padurile erau devastate in
parte, podurile sparte i oselele au devenit impracticabile. De fapt,
mare a fost viforul care s'a abatut peste aceast5 mica provincie roo
maneasc5, care pe vremuri, daca credem poetilor, fusese o vesel
grdina.
Era firesc ca, in fata acesteLsituatii, oficialitatea sa se gandeasc5

la refacerea materials a provinciei. Deputatii bucovineni din parlao
mentul vienez au staruit in dese randuri sa se infiinteze un oficiu de
refacere 2). Sesizat de aceste interpelatii, guvernul vienez a inceput sO
se intereseze de interesele Bucovinei, secatuite i uitate. S'au constatat
intaiu pe cale oficia1 5 pagubele pricinuite. In rapoartele prefectilor se
vorbeste de o totala decade* a agriculturii, a culturii vitelor si de

disparitia industriei. In baza acestor rapoarte s'a tinut in Mai 1918 o
anchet oficiala in Cernauti. Dar incercarile acestea, ludabile in fond,
n'au trecut de stadiul colectionarii materialului informativ. Refacerea
Land.-Ciend..Kdo No. 13 E. No. 556 res. A. din 5/8 1916 : Vieheva,
kuierung aus der Bukowina.
2) STENOGR. PROT.
6 3 1918 P. 3516, apoi Anhang 95/I p. 434 si Anhang
1407 I si 2687.
8) STENOGR. PROT.
23 XI 1917 p. 2266-7, apoi Beilage 465/1917, 750 1917
si 1030 1917.
www.dacoromanica.ro
75
TS
Bucovinei a rmas in seama autorittilor romanesti, care prin decurs

de mai multi ani au avansat sume de bani, se intelege, in cadrul po=
sibilitAtilor bugetare ale statului roman.
Soarta Bucovinei
Se stie, c intentia Puterilor Ententei a fost s desmembreze
Austria. Germania, ca stat national, urma s5 fie slbit, sa fie trans=
format5 intr'un stat democrat, din stat militar ce era. Dar Austria era
menit5 sA dispar de pe harta politic5 a Europei. In acest caz, Rusia
revendica peniru ea cele trei degete", adec5 : Galitia, Bucovina si
Carpato=Rus. Rusia biruitoare ar fi anexat Bucovina si ar fi trans=
format aceast provincie, cu un trecut romanesc atat de mandru,.
inteo gubernie ruseasc5.
Dar Rusia pare s5=si fi revizuit planurile cu privire la Buco=
vina. V5zand a nu poate birui Austria, pe ascuns a tratat cu ea,

dand de cunoscut c5 doreste s se inteleag5 in privinta viitorului Ro=
mniei. Dac5 e adev5rat c5 Rusia a incheiat, in anul 1916, o conventie
secret cu Austria pentru impArtirea Romaniei, atunci Nordul Buco=
vinei pan5 la Sirete umra s5 treac5 la Rusia, iar Sudul la Austria,.
sau, ce era mai probabil, la Ungaria. Deci primul stat care a reclamatBucovina a fost Rusia, care odat a cerut=o intreagA, alta" data era
gala
dac5 e sa credem
stirilor inoficiale care circul
sa se
multumeasc5 cu o parte a ei.

In August 1916, Romania a intrat in rzboiu si una din reven=
dicarile ei teritoriale a fost tara BucOvinei. Ea o cerea toata, dar curn
si Rusia formulase pretentii asupra ei, s'a convenit in urma ca, in
caz de victorie, Bucovina pang la Prut sa treaca la Romania, iar
Nordul Bucovinei situat intre Prut i Nistru, fosta Ora a Sepeni=
cului, s ramana a Rusiei.
Romania i Rusia aveau caste dou5 programe cu privire la Bu=
covina, unul maxim, altul minim. In cel dintaiu se reclama toat5
Bucovina, in al doilea numai o parte a ei.
Intelegerea intre Romania i Rusia s'a facut, vezi bine, fAr par=
ticiparea Austriei. Pana in anu11917, aceasta n'a crezut ca este ne=
cesar sa angajeze discutii asupra incheierii pacii si s fixeze, ce
anume teritorii austriace vor trebui cedate pentru a impaca pe adver=
sari. Dar situatia economic insuportabila din anul 1917 a silitoo s
se apropie de acest gand. Lipseau materiile prime pentru industrie,.
www.dacoromanica.ro
76
TEODOR BALAN
76
"in deosebi industria metalurgid, i lipsea hrana pentru soldati i pos

pulatia civi15. Diverse le
nirneni.
surogate alimentare nu mai satisfkeau pe
In consecinfa, Austria, in anul 1917, a inceput s sondeze tes

renul pentru a cunoaste cari sunt conditiunile de pace ale fiedrui
grup de state, sau a fiec5rui stat in parte. Aflnd c Franta nu este

dispusa s5 inceap5 tratative de pace fr asigurarea anticipat a res
trocedarii Alsaciei i Lorenei, guvernul austriac era de prere d
se va putea discuta cu Franta in parte, dad Germania va declara

c5 cedeaz5 aceste dou5 provincii. Czernin, Ministrul de Externe aus
striac, cunoscand mentalitatea prusian5, stia c5 nu va putea propune
guvernului german un asemenea lucru f5r5 s5 indice recompensele
teritoriale. De aceea el propuse imp5ratu1ui austriac Carol s prezinte
Germaniei ca recompens5 Galitia. Aceast provincie, mult mai mare
ca AlsaciasLorena, se va impreuna cu statul polon, iar acesta se va
altura de Germania. Austria sisa exprimat astfel desinteresul la chess
tiunea polon5, care toat5 rAmnea in seama Germaniei. Pentru piers
derea suferit5, Austria se va recompensa in alt parte va anexa
Lovcenul dela Montenegrini, va ocupa Srbia sub forma unei uniuni
-vamale si in urm5 Ii va insusi Romnia obiectul de miliarde".

Romnia" zice Czernin in expozeul s5u din vara anului 1917, fres
bue s'o avem ; noi trebue s primim Muntenia si toat5 Moldova
pria la Sirete ; parka moldoven.easc5 situat5 la Est de Sirete o vom
prezinta Rusiei" 1). Imp5ratu1 Carol s'a invoit cu planul lui Czernin
i lsa trimis pe acesta sA trateze cu guvernul german. Acesta n'a
Aspuns imediat, ci a solicitat intiu parerea tuturor factorilor sal pos
litici, indeosebi cea a generalului Ludendorff, care, stiut era, ca repres
zinf armata. In urma s'a dat raspunsul. Cancelarul german Michaelis
a aratat Infiu, d situatia economica a tarilor centrale nu este atat de
rea, cum crede Czernin, si Germania nu poate sa cedeze nici un

teritoriu, fie el proprietatea statului, sau vremelnic ocupat de armata
germana. Chestiunea Romniei nefiind acuta, discutiile, privind acest
stat, vor urma la alt termen, dnd a intelege, c5 Germania nu se va
putea impka cu stapSnirea exclusiva a Austriei asupra Romniei 2).
Deci Germania a refuzat categoric s discute teza austriad.
Totusi impratul Carol nu s'a dat biruit. El era convins c5 Germania
') Memoriul lui Otokar Czemin se afl in NOWAK, Sturz p, 420-428.
2) Scrisoarea lui Michaelis este publicat in CZERNIN, Wellkrieg p. 214-218.
www.dacoromanica.ro
Tr
zr
nu are informatii suficiente despre situatia economicS a Austriei. De

altfel cum s'ar putea explica atitudinea recalcitranti a guvernului ger,
man. Catastrofa economicS si politica' se astepta in Austria din zi in zi.
Catastrofei ioar fi urmat defecfiunea. Resumnd toate aceste perspec,
five, Carol se hotSri sa' fac un nou demers, de data aceasta direct
Un grup de interndti In Thalerhof, Stiria.
la mostenitorul tronului german. El acceniuS in scrisoarea sa ea si#
tuatia economics a Austriei este de asa fel, incal incheierea 06 se

impune. Franta poate fi cstigai pentru ideia pad, daca' i se vor
retroceda provinciile pierdute la anul 18TI. Carol asteapt interventia
principelui la impAratul Wilhelm pentru ajungerea unui acord cu
Franta 1).
Interventia lui Carol n'a put roadele asteptate. Ba mai mult,,

ideile sale pacifice nici nu au lost discutate.
Dar chiar, dac propunerea lui Carol ar fi lost considerat, ea
ar 6 Lost tardiv, cad marele faboiu, care s'a deslantuit asupra Eu,
ropei, a zdruncinat bazele diplomatiei de cabinet. Ea 'Area ca dispare
1) Este publicat in NOWAK, Sturz
p. 429-430.
www.dacoromanica.ro
78
TEODOR BALAN
T8
in fata dreptului de a tral al popoarelor. Propagatorii vechiului sistem,

-cari nu cuno0eau deaf state, glsuiau in pustiu. In locul statelor au
ap5rut natiunile i astfel orice aranjament politic, fcut la uile inchise,
prea s nu poat fi executat. Cum pang acurn forta primase, de
acum inainte va domina principiul drepfatii, al dreptului public.
Dreptul public ca principiul fundamental de acuma inainte va trebui
s5 primeze inaintea tuturor intereselor speciale ale diferitelor popoare
i popoarele lumii vor fi silite s
colaboreze intr'o forma oarecare,
pentru a pzi ca dreptul s devinA zgaz contra atacurilor izolate de
tot felul ; in viitor nu va mai fi o intrecere, coalitie contra coalitiei,
Entente contra Entente, ci va trebui s existe o intelegere unanim5
asupra unei tinte comune i rostul acestei tinte Ii vor constitui drepo
iurile inviolabile ale popoarelor i ale umanitAtii", zise Woodrow
Wilson, preedintele Statelor unite, in cuvntarea sa tinut5 la 26
Mai 1916.
Cu acest prilej s'au exprimat dou5 idei. IntSiu se pun natiunile
in locul statelor. Statele autocrate reprezint5 trecutul. Ele nu garanteaz5
fericirea cefatenilor bor. In locul lor vor aprea statele nationale. De
aceea Wilson nu s'a adresat statelor ci popoarelor, fie ele libere sau
subjugate. Pe fiecare in parte Wilson dorete sol vad, bucuranduose
de cel mai scump patrimoniu politic, de independenta politic. A
doua ideie a fost deocamdat5 numai schitat5 : este confederatia natiuo
nilor independente, o uniune Impotriva conflictelor armate, pornite
numai din dorinta de a cuceri. Nime, orical de tare ar fi sau s'ar
crede c5 este, nu va mai putea deslntui un rAzboi de cucerire, cSci
el se va isbi de rezistenta organizat5 a natiunilor care in anumite cao
-zuri vor fi in stare soi aplice o pedeaps5 identicA cu desfiintarea
Liga Natiunilor" va lua m5suri preventive contra fasboiului.
Ea se va infiinta pentru a curma epoca rzboaielor i a inaugura

epoca pacii, sustinut5 de natiunile independente, fericite.
Salutand emanciparea politica' a poporului rus, Wilson emite
principiul c nici o schimbare teritorial5 sau politica' nu se va mai
putea face f5rS colaborarea i consimfamntul popoarelor interesate la
ea. Fiecare popor va primi dreptul s5 a1eag5 forma de stat simo

paha sau necesar lui. Autodeterminarea popoarelor se va aplica
popoarelor ajunse sub st5prtiri strine, dar i acelora care, dei
poseand stat national, gem sub tirania guvernelor autocrate. Deci
poporul polon ca
natiunile, care constitue monarhia austroouno
www.dacoromanica.ro
79
BUCOVINA IN RAZBOILIL MONDI U.
T9
gara, vor primi dreptul de a adopta forma de stat, ce le va parea

acceptabil.
Noile principii politice emise de Wilson au avut repercusiuni

asupra guvernelor statelor beligerante si asupra atitudinii popoarelor
stapanite de de. Guvernul german, ce.i drept, n'a fost perturbat in

calculatiile sale de natura politica si economica de principiile vilsoniene.
In schimb, cel austriac a cedat partial, declarand Ca e gala s incheie
pace fara contributii si compenzatii. Dar in acelas timp, imparatul
austriac dorea & se inteleaga cu colegul sau dela Berlin, negociind
cu provincii si cu popoare, cum s'ar negocia cu o marfa ce e de

vanzare.
Dar oricat de mari ar fi fost concesiile admise de guverne, de

nu intereseaza, flindca repetatele apeluri ale lui Wilson nu erau adreg
-sate lor, ci popoarelor. Dela de se astepta rspunsul si nu dela gug
vernele autocrate care deslantuisera razboiul.
Popoarele, cari constituiau statul austrogungar, n'au intarziat sa
dea raspunsul. Ele pe rand au adoptat ideile lui Wilson. La deschig
clerea parlamentului austriac, la 30 Mai 1917, reprezentantii popog
xului ceh au declarat ca forma dualista a statului austrogungar a creat
popoare dominante si dominate. Cehii cer transformarea AustrogUng
gariei inteo confederatie de popoare libere si dominante. Ace las lucru
au cerut Iugoslavii. Ei doriau s aiba statul lor national, care s cug
prinda pe toti Slovenii, Croatii si Sarbii din monarhie 1). Dar dup
putin timp, Cebu, siguri de biruinta principiilor vilsoniene, au declarat
ca nu pot saruta mana, care tine biciul" si a ei sunt siguri,
cagsi
vor ajunge tinta si fara colaborarea guvernului austriac 2).
Nici Polonii nu s'au lsat mai pe jos. Ei asemenea doriau ing

dependenta politica pentru Polonia lor, de altfel recunoscuta de cei
doi imparati ai Puterilor centrale. Dar din aceasta Polonie era sa

faca parte si Galitia. Polonii vor parasi Austria si vor intemeia
statul lor.
Dar asupra Galitiei aveau pretentii si Ucrainienii. Ei reclamau

pentru ei partea orientala a acestei provincii, find locuita in mare
parte de conationalii lor. Ei au construit si drepturi istorice asupra
acestui teritoriu, zicnd ca Galitia de Est facuse parte pe vremuri
din statul ucrainean de Halici. Aceasta Galitie orientala Ucrainienii
1) STENOGR. PROT. 30 5 191T p. 34.
9) Ibidem 21X 1917 p. 1349.
www.dacoromanica.ro
80
TEODOR BALAN
80
doriau s'o transforme intr'o provincie austriad cu dominatie ucrai=

neanA. In declaratia kr din anul 1907 ei au cerut constituirea Galitiei
orientale si a Bucovinei intr'o provincie autonomA austriaca1). Aceasta
declaratie ei au repetat=o in anul 1911 cu ocazia .deschiderii noii se=
siuni parlamentare 2). In anul 1917 ei au fkut o declaratie similark

ceva mai amplA, cernd reintemeierea statului Halici cu Podlahia,
Volinia si Cholm. De data aceasta nu este vorba de Bucovina8). A
fost o simpl5 omitere, cki in sedinta din 12 Iunie 1917 deputatul
ucrainean Romanczuk ceru constituirea provinciei ucrainiene compus
din Galitia orientalg, Bucovina septemtrional5 si eventual pArtile un=
gurene locuite de Malorusi 4). S'a cerut numai o parte a Bucovinei.
S'ar prea ca Ucrainienii si=au revizuit programul politic dirninundu=1.
Dar aceasta era numai in aparent, cAci deputatii ucrainieni totdeauna
s'au gat-Ida la confiscarea Bucovinei integrale. Dovada se poate da.
Cateva zile in urma declaratiei fkute de Romanczuk, deputatul ucrai=
nean Nicolai Vasilco a cerut constituirea provinciei austriace ucrai=
niene din kate regiunile ucrainiene ale monarhiei austriace. E evi=
dent, ca e vorba de toata Bucovina, si nu de o parte a ei6). Tot

astfel a vorbit si Ucraineanul Cost. Levitchi care a reclamat autono=
mia nationalA pentru toti Ucrainienii din Austria 6).
Dac reusiau Polonii, Bucovina pierdea leggtura cu Viena si avea
numai douA posibilitAti : Budapesta sau Bucuresti, deci unirea cu Uri=
garia sau cu RomAnia. Dad Uerainienii rAmineau biruitori, soarta

Bucovinei era pecetluit : ea urma s fie guvernatA de Lemberg sau,
in cazul extrem, de Kiev.
In timp ce discutiile asupra soartei Austriei si implicite si a
Bucovinei erau in curs, guvernul rus invit Puterile centrale sa in=
cheie pace. Austria a fost foarte voioasa de propunerea Rusilor si
a trimis la Brest=Litovsc, unde erau s5 urmeze discutiile, pe Ministrul
su de Externe, contele Otocar Czernin. Din partea guvernului german
sosi Ministrul Kiihlmann. Rusii fkAnd dificultati, cei doi reprezen=
tanti ai Puterilor centrale incepur discutiile cu reprezentantii Ucrainei,
pe cari Rada" ucrainean din Kiev ii trimisese. Czernin dorea sa

1)
STENOGR. PROT. 20/6 1907
2) Ibidem 19/7 1911 p. 15.

3) Ibidem 3015 1917 p. 36.
4) Ibidem 12/6 1917 p. 152.
3) Ibidem 16/6 1917 p. 397
9 Ibidem 26/6 1917 p. 423.
Bd I
p. 15.
8.
www.dacoromanica.ro
81
81
fixeze dela inceput principiul : integritatea teritoriului Puterilor centrale

Dar contrar dorintei Austriei, delegatii ucrainieni au cerut intaiu ino
corporarea Galitiei orientale la LTcraina. Fireste c acela drum era
s urmeze si Bucovina. Czernin respinse aceast5 cerere, sustinand c
nu va trata decal atunci, and nu va fi vorba de ced5ri de teritorii.

In urma sugestiei lui Czernin, delegatii ucrainieni ii restranser pro=
gramul, cerand numai, in concordant5 cu parlamentarii ucrainieni din
Austria, constituirea in provincie autonorri ucraineana a Galitiei orieno
tale si a Bucovinei. Ca recompensa, Ucrainienii vor incepe imediat
cu exportul de cereale.
Czernin a g5sit acceptabila. propunerea delegatiei ucrainiene.
Austria nu pierde nici o provincie si, in schimb, primeste alimentele,
de care atunci avea lips5 atat de mare.
Pentru a incheia definitiv conventia cu Ucraina, Czernin soli=
cit prerea si aprobarea guvernului si a impratului sa.u. La 22 Ia=
nuarie 1918 s'a tinut la Viena un consiliu de ministri prezidat de
de insusi imp5ratul Carol. S'a discutat conventia cu Ucraina. Czernin
referind in aceast chestiune a sprijinit pretentiile Ucrainienilor. Cano
celarul Seidler se asocie acestei propuneri, and expresie sperantei
sale a va reusi s5 aib5 majoritatea in parlament pentru crearca noii
provincii ucrainiene. Cancelarul maghiar Weckerle, care era de fat5,
sioa exprimat bucuria a nu se cer teritorii maghiare pentru noua
provincie ce urma s se creeze. Pentru rest se desintereseaz5. Aceasta
atitudine au avutoo de altfel toti oamenii de slat ai Ungariei in decursul
rzboiului mondial. Funcfionarul ministerial Gratz ciedea ea' e necesar
s aminteasc5, ca odat cu desmembrarea Galitiei si formarea proving
ciei ucrainiene se abandoneazA problema austroopolonA. Pierzand Po=
Ionia, Austria va fi sin* s5 se gandeasc5 la recompense teritoriale.
Romania ar fi recompensa potrivit. S'a horarit in urrn infiintarea
unei provincii ucrainiene din Bucovina si Galitia orienta1 5 si acor=
darea delegatiei lui Czernin, de a trata pe aceast5 baza cu delegatii

..
Ucrainei 1).
Deci soarta Bucovinei a fost hotrit5. In schimbul cerealelor ce

erau sa soseasc5 din Ucraina, ea a fost cedat5 Ucrainienilor. In pacea
secret5 incheiat la BrestoLitovsc cu Ucraina, Austria s'a obligat sa
treac prin parlament 1)&15 in 15 lulie 1918 proiectul de lege privitor
1)
CZERNIN, 0. C. p. 327-330,
12629
www.dacoromanica.ro
82
TEODOR BALAN
82
la crearea provinciei ucrainiene 1) Cu tot caracterul intim al acestei

conventii, parlamentarii ucrainieni din Austria, foarte interesati in aceast5
chestiune, aflar5 de ea. Deputatul ucrainean Cost. Levitchi, ridicand
putin cortina depe scena diplomatic5, a rostit in Julie 1918 urmaloarea

fraz5 : S'au creat posibilitti i Ucrainienilor din Austria ca s5 poata
ajunge la plenitudinea drepturilor lor prin desmembrarea Galitiei .
pe cale de unire a Galitiei orientale cu Bucovina si crearea unei noi
individualit5ti teritoriale in cadrul Austriei" 2).
Dar bucuria Ucrainienilor din Austria n'a tinut mult. Prin des=
membrarea Galitiei interesele Polonilor au fost atinse i sentimentul
lor national profund jignit. Ei au hofarit sabotarea cabinetului Seidler.
Conflictul n'a finut decal cateva s5ptAmani i cabinetul Seidler a fost
doborit. Cu el a dzut i Ministrul Czernin. A fost chemat la putere

cabinetul Hussarek, cabinet moderat
i, intru catva, polonofil. Proiectul
de lege cu privire la desmembrarea Galitiei nu s'a prezentat parla=

mentului. Hussarek, peste tot, nu se gandia s5 fad concesii Ucrai=
nienilor. Armata austriad intre timp intrase adanc in Ucraina i re=
chizitiona singurA cerealele de care Austria avea lips5. Polonii, incus
rajati de succesul repurtat, reclamar5 din nou toat Galitia pentru
viitorul stat polon 8).
Ce atitudine au avut in acest limp de important5 istorid cei

cinci parlamentari romni din Bucovina ? Stiau dansii de targul ce s'a
fcut cu provincia pe care o reprezentau, si dad stiau, In ce fel au

reactionat ?
Clubul roman" al parlamentarilor romani se constituia din d.

Constantin Isopescul:Grecul ca presedinte si din cei patru membri :
Gheorghe Srbu, Alexandru Hurmuzachi, Teofil Simionovici i Aurel
Onciul. Deputatul Gheorghe Grigorovici, desi Roman, fkea parte
din partidul social#democrat. In numele clubului roman vorbea de
obiceiu presedintele.
Cei cinci deputati romani fkeau parte din dou organizatii pos
litive. Constantin Isopescul:Grecul i Gheorghe S5rbu erau membrii
partidului national. Aurel Onciul era seful partidului democrat din
Bucovina. D. Simionovici fkea parte din partidul lui Onciul. Hur=

muzachi nu era inregimentat in nici un partid politic.
1) NISTOR
Unirea Bucovinei, p. 76 77.
2) STENOGR. PROT. 26/T 1918 p. 4254

3) Ibidcm 2/X 1918 p. 4312.
5.
www.dacoromanica.ro
83
83
Parlamentarii romini aveau dou programe politice ; unul care

cuprindea maximul dorintelor lor. Ca si la anul 1849, ei cereau crearea
in cadrul Austriei a unei provincii romnesti, din care s fac5 parte

foatA Bucovina. Noi Romnii", dec1ar5 odata presedintele Isopescuo
Grecul, stm pe punctul de vedere al Bucovinei nedesmembrate"1).
li*sue2,4247/?. li
(f
444A
Ac,41,4,A0.,..,wrAtA 04
vt.ofilA.- laAx AZ /t41 44414-e)
41 4 itA,V11 I %Ult. Mk"' CWA-
ii4 44")
--
I) 471-nkt. a ArAdA44:A2A).
ft121
ce*21AA
----:7
41; "
Vr44/U441,4 OtatZt
I% AgIAAil
"14i
4414v,
Scrisoarea unui jandarm din Bucovina adresata unui preot roman.
Tot acesta zise la 4 Octomvrie 1918 in parlamentul vienez : $i noi

cei patru milioane de Romni din monarhia austro=ungara cerem au,
fonomia noastr5 in cadrul Austriei" 2). Si deputatul Srbu se exprim
1) STENOGRAPH. PROT. 22/7 1918 p. 41TO.
9) Ibidem 4/X 1918 p. 4441.
www.dacoromanica.ro
84
TEODOR BALAN
84
la fel : ;Toti Romanii monarhiei ausfro=ungare cer s fie uniti intr'o

provincie nationala autonoma" 1).
In programul minim deputatii romani se multumeau i. cu mai
putin. Ei erau gata sa cedeze Ucrainienilor partea nordica a Buco.vinei pana la Prut, fosta WS a Sepenicului, cereau ins sa se rezerve
Romanilor restul Bucovinei, ca provincie romaneasca autonoma 2). Ei
protestau energic contra unirii BuCovinei cu Galitia orientalS 3).
Dintre parlamentarii romni numai Aurel Onciul tinea s batS
di separate. El era austriac convins i doria, ba chiar staruia, ca s

se dea chestiunii romaneti o solutie austrofila. Ffind inteligent i otn
cu temperament politic, Aurel Onciul ii propaga ideile oricand i
oriunde, in parlamentul austriac, in pres i in memorii adresate gu,
vernelor austriace sau persoanelor influente din Austria. Decum a
.intrat in viata politica a Bucovinei. in anul 1902, Nita la sfaritul ca..
rierei sale politice in anul 1918, dansul sustinea ideile sale cu o con=
secuenta adesea brutalS. El nu ezita & dovedeasca dreptatea tezei
sale i prin insuccesele noastre nationale.
Prima serie de articole privind chestia romaneasd, Aurel Onciul
a publicatoo sub titlul Conditiunile existentei Romanilor" 4). In valea
Dunarii, zice el, traesc astazi mai multe popoare care toate sunt prea
mart spre a se stinge, prea mici ins a. t a s se poata afirma singure

fata de marile popoare ce le inconjoara". Federalizarea lor se impune.
In fata pericolului turcesc ele s'att- unit in Marea Austrie. Astazi in
locul Turciei a venit Rusia. Pentru Romani singura salvare este Austria.
Astfel existenta unei Austrii puternice, aliate prin mijlocul provin.ciilor ei germane cu marele imperiu german, rival al Rusiei, este cea
mai esentiala conditiune pentru existenta nationala a Romanilor". So=
lutia cea mai potrivit ar fi unirea Romaniei cu Austria. Regele Carol
va intra in acelea relatii cu Austria ca i regele Bavariei cu statul
german. In acest caz Romania va 'Trill* la independenta politics,
fScand astfel un mic sacrificiu de mandrie national" necesar pentru
salvarea intereselor intregii Romanimi. Cu un cuvant, politica Romaniei
trebue sa fie austriaca pentru a fi national.

In studiul intitulat Problema austriaca" 5) Aurel Onciul meth.=
1) STENOOR. PROT. 2,1X
1917 p. 1372.
2) Ibidem 21 2 1918 p. 3243-5 0 22 T 1918 p. 4170,

3) Ibidem 22 T 1918 p. 4171 0 26 T 1918 p. 4255-6.
4) Privilorul I. Viena 1902 No. 1-5.
5) Ibidem No. 6-11.
www.dacoromanica.ro
85
85
teaz5 idea necesil5tii federalizkii popoarelor din bazinul Dunrii. Dar

fall de ideia aceasta popoarele interesate, nesocotind interesele lor, au
p5c5tuit adesea. IJngurii, in frecuf, au instituit principiul fortei, unind
cu sabia popoarele din valea Dun5rii. Lupta dela Mohaci (1526), ne=
fast pentru Ungaria, a demonstrat insuficienta principiului impreunkii
sae. Austria si=a inteles mai bine rolul. Ea a incheiat tratate cu di=
feritele state nationale, unindu=le intr'un stat puternic. La baza statului
austriac se afl5 principiul invoelii, al bunei intelegeri, nu cel al cuceririi.
Astfel s'a intemeiat Federatiunea liber5 a unor state nationale coorg
donate spre asigurarea mutual a existentei lor". Dar dup5 disparitia
pericolului turcesc, Austria insusindugsi ideia imperial5, a neglijat rolul
ei de stat ocrotitor al micilor natiuni. Dela 1866 incoace, sc5pnd de
Germania, Austria putea s5=si reia rolul. Dar a comis marea gresal5,
intemeind dualismul austro=ungar. Acesta trebue desfiintat, iar in locul
lui inflintate provinciile nationale unite in statul austriac.
Aceste idei Aurel Onciul le profesa si in parlamentul austriac,
in ciuda colegilor sai romni, cari parte nu erau de prerea lui, parte
doriau sA observe o atitudine mai rezervat5. Isopescu=Grecul nu ad=
mitea afirmatii politice izolate, iar Alexandru Hurmuzachi indemna la
prudent5. Dar Aurel Onciul nu suferea c5tuse. El tinea s5=si manig
festeze ideile, indiferent dac5 ele concordau sau nu cu cele ale cole=
gilor sai romni.
.
In sedinta din 12 Iunie 19171) Aurel Onciul reedit ideile
sale, adugnd c5 Austria nu posed5 decal frinturi de popoare. S'a

ivit astfel conflictul intre coeziunea national5 si adeziunea politica.
Adec popoarele cer unirea nationalg. Aceasta se poate efectui prin
unirea cu Austria sau prin deslipire de ea. Romanii i SArbii au ales
solutia a doua, atacSnd monarhia habsburgic5. Dar oricum vom privi
problema, in Sud=Estul Europei nu va domni pacea decal atunci, and
statul austriac se va completa cu teritoriile nationale limitrofe si se va
transforma astfel intr'o confederatie de teritorii nationale autonome.
Romnii vor face bine s5 proclame domn pe impAratul Austriei i

astfel se va implini visul lor : Unirea tuturor Romani lor.
So lutia austro=polon5 este o gresal5. Austria n'are de implinit
nici o misiune in Pri le baltice. Aceste tan se afl in sfera de influent
a Germaniei. Austria are interes la S=Estul Europei, la Pomnia,
i)
STENOGR. PROT.
12/6 1917, p. 152-15T.
www.dacoromanica.ro
86
TEODOR BALAN
86
pe care imp5ratul austriac o poate avea ori and". In acest caz,

Bucovina se va uni cu Romania, care la randul ei, va deveni o pro.vincie austriac5 1).
Vorbind de tratativele, cari erau in curs la Brest,Litovsc, Aurel.

Onciul ii exprimg prerea c5 r5zboiul mondial nu* va aduce saturatia
national5, ci principiul federalist va iei. biruitor. Romania va putea fi
catigat5 uor pentru unirea cu Austria, pentruca poporul dorete sS
scape de oligarhia celor 1000 familii boereti i dinastia e compromis.
Deci, crezand in mesianismul politic al casei de Habsburg, Aurel
Onciul propune urmtoarele solutii : pentru Poloni cea borusovolon5,
pentru Ucrainieni cea galitiano%ucrainean5, iar pentru Romani cea
austro.=roman 2).
Dar Aurel Onciul nu s'a mrginit numai la discursurile aca=

demice tinute in parlamentul vienez, ci s'a stfaduit s5 propage ideile
sale Mire Romani, intelectuali i prani. El le=a lansat prin organul
s5u cern5utean Foaia poporului". Vorbind publicului, adec5 maselor
t5r5neti, el ira colorat stilul. L=a fkut mai plastic, mai brutal. Lra
presrat cu adiective din vocabularul rustic i 1=a impodobit Wand in

ajutor scene din viata agricol5. In articolul Sus s avem inimele" 3).
Aurel Onciul face bilantul fazboiului romanesc. In Romania cio,
coimea buiac5, ingra'sat5 cu sudoare t5r5neasc5 . . . cumpArat5 cu bani
engleze0i" a declarat Austriei rzbisiu. Armata roman5, trimis in r5z=
boiu de boierinaii palavragii" a fost zdrobit5. Aproape intreg teriforiul
Romaniei este ocupat de armatele Puterilor centrale. Aa dar5 acuma
t5fanimea din Romania are putinta de a frange de odat5 prin o sinralegand de voie pe
gur fapt5 brbteasc5 jugul ciocoilor fanarioti
imp5ratul austriac rege al Romanier. Pentru acest scop ei vor alege

delegati pe judge, ii vor trimite la Bucureti, iar aici vor alege o
deputatie care va prezenfa imp5ratului austriac coroana Romaniei.
Acuma este dricul" scrie A. Onciul nu se cere decal o fapt5 bro
b5teasc5 i fiecare Roman este dator s ajute la ea, propov5cluind
evanghelia unirii Romaniei cu impgralia Austriei. Doar5 va da D=zeu
s5 se implineasc5 acest vis de aur". Independenta Romaniei trebue

desflintala, flindc5 ea, adec5 Romania, seam5n5 cu o barac5 de scan,
91XI 191? p. 1901-1902.
Ibidem 19/12 191T p. 27'20 3.
8) Foaia poporului 6/1 1918 No. 1.
1) STENOOR. PROT.
2)
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA LNI RAZBOIUL MONDIAL
8T
duri putrede cu fasada monumental de stuc minciunos, zidita pe un

teren de nisip" 1).
E atat de clar si atat de dureros, ceea ce a scris si a propoz

vaduit Aurel Onciul pe timpul razboiului mondial. Din vastitatea cunosz
tintelor sale juridice si istorice, pe care nu le putem nega, el a inteles
un singur lucru : ca poporul roman este prea mic pentru azsi putea
mentine independenta politica. Casa de Habsburg are misiunea de
azl ocroti. Salvarea neamului romanesc vine dela Viena. Indepenz
denta Romaniei este fatala pentru Romani. Ea trebuie desfiintata
pentru a salva neamul romanesc.
Cat de mult difera ideile, profesate de A. Onciul, de crezul poz
litic al noii generatii romanesti nationaliste. Aceasta se uita la Buz
curesti si vedea in mentinerea si largirea independentei romanesti salvz
gardarea intereselor romanesti, culturale si politice. Gruparea pro .
vinciilor romanesti in jurul regatului roman si contopirea politica
cu acesta, iata ideia fundamentala, de care era stapanita tanara
generatie de intelectuali romani. Dar presedintele Wilson I Nu precoz
niza dansul existenta statelor nationale, creiarea de teritorii nationale
independente in locul monarhiilor poliglote sau autocrate existente I
Cum, cand in Europa toate popoarele, fie ele cat de mici, cer indez
pendenta politica, numai noi Romanii sa renuntam la- ea 1 Dar oare
nu exista state ca Belgia, Olanda sau Svitera care posecla un numar
de locuitori foarte mic ? Ei bine, Wilson, la o departare de mii de

km. a putut patrunde situatia, iar un Aurel Onciul, care era atat de
aproape de realitate, nu a stiut s se debaraseze de ideile austriace
cu care fusese alimentat in finer* in Theresianum dela Viena.
Aurel Onciul a fost un intarziat, care actiona dupa recete poz
litice invechite. Nu lza urmat nimeni, si pentru un politician nu este
pedeapsa mai mare ca izolarea.
In urma multelor reclamatii, care se excludeau una pe alta, chestia
Bucovinei a Camas neresolvita. Ea a fost transata in Noemvrie 1918
cu ocazia desmembrarii Austriei.
Unirea
Situatia politica interna a Austriei a devenit imposibila in toamna
anului 1918. Tensiunea intre stat si popoarele guvernate era atat de
mare, Inc& nu mai suferea o potentare. In Octomvrie 1918 curentele
1) Foaia poporului din TIT 1918 No. 25.
www.dacoromanica.ro
88
TEODOR BALAN
destructive i ajunser5 apogeul ; ele erau tot atSt de puternice ca
88
fortele statului.
In acel moment critic imp5ratul Carol, temandu=si situatia, a

luat initiativa transform5rii Austriei intr'un stat federativ, o transfor= .
mare care prin mai multe decenii fusese cerut5 de popoarele austriace.
El se g5ndia la creiarea urmtoarelor teritorii nationale : german, ceh,
sudslav i ucrainean. Polonii nu mai contau. Ei erau socotiti f5c5nd
parte din statul polon 1). Carol invi1 5 la Baden, uncle se afla, pe de=
putatii, sefi de partide, intentionnd s culeagA sugestii pentru proiectata
reform5. Au ap5rut 29 deputati, apartinand diferitelor partide. Carol
le expuse planul. Deputatii au r5spuns. Nici unul n'a sustinut Austria
in forma sa dualist5. Indeosebi de clarji au fost Cehii cari au declarat
c5 nu mai pot fl impkati cu vorbe ; ei cer fapte. Nu s'a luat nici o

hot5r5re comun5, cki fiecare deputat a formulat alte dorinti, in con=
formitate cu interesele politice ale "neamului sal. In schimb, toti doriau
s5 transforme Austria : unii s'o accepte in noua ei forms federalist,
altii s'o distrug5 complet 2). AvAnd un substrat de idel, imp. Carol
convoc5 pentru ziva de 15 Octomvrie 1918 ora 10 dim. un consiliu

de coroan la Burgul din Viena. Cancelarul ungur Weckerle n'a fost
invitat. Carol ceru ministrilor s fac5 propuneri concrete referitoare la
transformarea Austriei, nu si a Ungariei, inteun stat federativ. DupA
discursul lui Carol au urmat cAteva clipe de adanc5 tkere. Minitrii
prezenti au palruns importanta mementului, prin care le=a fost dat s5
treac5. In urm5 mimstrul de finante Spitzmiiller 1u5 cuvantul i zise
c5 admite in principiu lansarea unui manifest, dar acesta trebue sA
fie preiatit bine si stilizat precis si s5 cuprind
i LIngaria. Pentru
tot cazul va fi necesar s se asigure in prealabil adeziunea diferitelor
partide polifice. A r5mas s'a se lanseze manifestul proiectat de imprat.
Cancelarul ungur Weckerle, auzind de hofarArile acestui consiliu de
coroan5, a comunicat c5 desp5rteste Ungaria de Austria si c va porni
actiunea pentru mentinerea integratii teritoriale a LTngariei 3).
Manifestul imperial a fost lansat in ziva de 17. Octomvrie 1918.
El anunta transformarea Austriei intr'o confederatie de state nationale
autonome. Polonii se dimit, urmind a se uni cu statul polon. Orasul

Triesta, fiind necesar tuturora, va primi o constitutie specia15.. Parla=
Neue Freie Presse 17/X 1918 p. 1-2.
Sturz, p. 287-8.
8),NOWAK,
3) NOWAK, O. C. p. 296.
www.dacoromanica.ro
89
BUCOVINA IN RAZBO:UL MONDIAL
89
mentarii austriaci se vor intruni de indat5 in consilii nationale i, luSnd

1iot5rSri, le vor prezenta imp5ratu1ui.
Manifestul imperial avea multe cusururi. Nu se vorbeste in
el, de drepturile istorice ale diferitelor popoare, ci de constituirea
teritoriilor nationale. Or, in trecut s'au colonizat cu elemente str5inc
teritoriile nationale, care astfel pe alocuri au devenit poliglote, din na=

tionale ce fusese. Ar fi insemnat s5 se desmembreze toate provinciile
istorice. Bohemia ar fi trebuit s5 se desmembreze in dou provincii,
una ceh5, alta german5. Dar Cehii nu au fost dispusi s5 renunte

la drepturile lor asupra Bohemiei integrale, consfintite de veacuri. Apoi,
ce se va intimpla cu enclavele nitionale ? Ce se face cu un ora
german situat in mijlocul poporului ceh ? Manifestul nu (15 nici un
r5spuns. Al doilea cusur a fost felul inegal, cum au fost tratate dife=
ritele popoare austriace. Polonii au primit dreptul s se uneasc cu
statul polon. In acela timp se ceru, ca celelalte natiuni. s farnn5
la Austria. Situatia exceptional5 ce urma s se pregaleasc orasului
Triesta a nemulfumit pe Croafi, cari nu permiteau exempfiuni politice
pe teriforiul lor. Despre Bosnia si Herfegovina, provincii comune
Austriei si Ungariei, nu se zice nimic in manifest. Dar cel mai mare
inconvenient a fost faptul, c s'a exclus dela transformare Ungaria.
Pe cine ar fi putut mulfumi aceast5 stare de lucruri I
Manifestul impArAtesc a fost incomplet.
RAspunsul popoarelor austriace a sosit : toate au refuzat mani=
festul. Totusi cancelarul liussarek .a mai incercat s trateze. Cehii
n'au sosit, dar au comunicat guvernului austriac in manifestul lor ca
pentru poporul ceh nu mai exists tratative cu Vienan. Iugoslavii au

sosit, dar au protestat contra faptului, c s'a incercat rezolvirea pro=
blemei austriace, fr5 a o aplica i Ungariei. Din acelea motive l=au
respins i Romnii 2).
E evident, c Austria a incetat sA existe dup5 r5spunsurile date

de reprezentantii popoarelor din Austria.
Cei cinci deputati romani s'au constituit in consiliul national
roman" in frunte cu deputatul Const. Isopescu=Grecul. Acest con=
siliu a declarat insuficient manifestul imprAtesc i a comunicat c5 se
pregatete sa Lea toate demersurile, pentru a uni intr'un singur teri=
1) NOWAK, S/urz, p. 414-415.
2) Neue Freie Presse, 18 X 1918, p. 3.
www.dacoromanica.ro
90
TEODOR BALAN
90'
toriu national romanesc toate provinciile romanesti din Austria si din

Ungaria.
Acest consiliu national roman a fost, un limp, singura autori#

tate romaneasca pe teritoriul monarhiei austroxungare prabusite. Avand
aceasta grea raspundere, consiliul national roman s'a straduil sa faca

fata noilor imprejurari. La staruinta presedintelui IsopescurGrecul, s'a
rezervat parlamentarilor romani, deveniti acuma membrii consiliului
national romanesc,
ziva de 22 Octomvrie 1918 ca & precizeze
in parlamentul austriac, in fata guvernului austriac si a lumii in=

tregi, punctul de vedere romnesc. Se stia, ca in sedinta fixata de#
putatii romani vor sarsi ia limas bun dela Austria, care atat de mult
a stapnit si atat de crunt ioa nedreptatit pe Romani. Membrii color
niei romane din Viena au ocupat din vreme locurile rezervate pentru
privitori. S'au vazut intre ei, dame si domni, civili si militari.
Drl Iso'pescu#Grecul a inaugural seria discursurilor. El a zis, ca
repetatele apeluri ale lui Wilson au contribuit sa accelereze prabusirea
Austriei. Din cauza stilizarii nebuloase", manifestul imparatesc n'a
satisfkut nici un popor din Austria. Romanii, indeosebi, au motiv
sa fie nemultumiti, fiindca Ungaria a fost exceptata. Si tocmai aceasta
Ungarie, unde de secole stapanesc contii si aristocratii truf4i", ar
trebui sa fie cuprinsa de marele incendiu. Ea nu trebuie si nu va

scapa de pedeapsa prin faMul subitei izolari in care se complace.
Zidul, cu care s'a inconjurat, va fi spart si razele adevarului si ale
dreptatii vor lumina intunerecul unguresc. Noi suntem cinstiti si inr
sist5rn asupra dreptului nostru firesc si indescriptibil, asupra dreptului
nostru de autodeterminare si independenta. Sunt sigur ea vom ajunge
la aceste drepturi. Dad nu, atunci nu este dreptate pe aceast lume" 1).
Romanii doresc unirea intr'un stat a tuturor provinciilor romanesti din
Austria i Ungaria. IsopescurGrecul sira terminal discursul, intonand
prima strofa din cntecul Desteaptarte Romane". Lrau cantat, stand
in picioare, imEreuna cu el toti deputatii romani si toed' asistenta ro,
maneasca. Parlamentarii straini, patrunsi fiind de sfintenia momenr
tului, au ascultat in tkere, inmarmuriti, acest cantec care insemna
redesteptarea la viata politica independenta a unui neam oprimat si
nedreptalit de veacuri.
A doua cuvantare a tinufro deputatul Gheorghe Grigorovici,
care in acele momente solemne uitase principiile socialiste. Unirea
1) STENOGR. PROT. 22/X 1918 p. 4641-4647'.
www.dacoromanica.ro
91
BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAI
Romanilor" l) zise el, este un ideal si o tinta pe care o vor urmari
Romanii totdeauna si in veci, in tot momentul si in toate impreju .

raffle, indiferent de constelatia politica momentana sau de felul cum
se va croi soarta lor". Daca Romanii, adeca i cei din regatul liber,
se vor uni cu Austria democrata i federalizat, atunci statul roman va
gravita spre Adria, iar daca provinciile romanesti din Austro.Ungaria
se vor grupa in jurul regatului Romaniei, statul roman se va indrepta
spre Marea Neagra. Amandoua solutiile sunt bune i acceptabile.,
Pentru tot cazul, Romanii vor sti sa actioneze repede, fara consi,
derare i fr scrupule". Bucovina trebuie restituit patriei, de care a
fost deslipita acum 140 de ani intr'un fel absolut condamnabil din
punct de vedere al dreptului gintilor". Ea fusese cumparata" de
Austria, aceasta &and in locul banilor
sase armasari. Din tara
romaneasca ce a fost, Bucovina pe cale artificiala a devenit far
poliglota" 2).
In numele Nemtilor din Bucovina a vorbit deputatul Keschmann
care a declarat, ea Nemtii din Bucovina doresc s imparta soarta

Romanilor. Din partea Ucrainienilor a tinut un discurs Nicolai Vasilco,
cerand plebiscit 8).
La consiliul national roman din Viena s'a inflintat o sectie mi.

Mara. A creiat=o Iuliu Maniu. Pentru ziva de 30 Octomvrie 1918
ora 8 seara, d4 Iuliu Maniu a convocat in restauranful Dreher Park",
situat langa Schnbrunn, o adunare a ofiterilor romani aflatori atunci
la Viena. S'au adunat in grabs aproape 40 ofiteri romani, apartinand
diferitelor unitati militare austriace. Iuliu Maniu,Initiatorul acestei adu .
nari, a explicat celor sositi, ca Austria nu mai exist i ca e datoria
fiecarui Roman sa salveze elementul romanesc rasfirat asupra regi .
mentelor austriace cari luptaser pe frontul de Vest. La indemnul

&sale s'a constituit Senatul central al ofiterilor i soldatilor romani",
in fruntea caruia s'a aflat la inceput capitanul Traian Popa, iar mai
tarziu generalul Boeriu 4). La inceput, membrii bucovineni ai acestui
senat au fost : Alvirescu Gaya Reus Eugen, Taniac Filimon i Mun.
lean Epifan. S'au primit camere in Ministerul de razboiu. Pentru act .
postirea soldatilor romani s'a rezervat cazarma Franz Ferdinand" din
1) Adeca a Juturor Romnilor".
STENOGR. PROT. 22/X 1918, p. 464T-4653.
3) Ibidem, p. 46547,64.
4) TANIAC FILIMON : Aminfiri de acum zece ani".
www.dacoromanica.ro
92
TEODOR BALAN
92
Bezirk X, Trostgasse. Misiunea acestui senat a fost s strang5 pe

soldatii romani cari porneau spre cas, s5=i ad5posteasc5 si, in sfarsit,
s5=i informeze asupra situatiei. S'a format un cordon controlator pela
statiunile mai mari situate intre Varsovia si Laibach. In aceste statii
echipele cordonului informau si indrumau pe soldatii romni.
S'a intemeiat si un organ publicistic zis Timpul Nou" : Foaia

soldatilor romni, organ al senatului central al ofiterilor si soldatilor
romani in Viena". Redactor a fost Romanul din Bucovina, Filimon

Taniac. Primul num5r a apArut in 21 Noemvrie 1918. Camarazi",
li se spune soldatilor romni in apelul publicat, patru ani si mai bine
ati indurat cele mai nespuse chinuri si greutti ... ca pe niste oi
V'au trimis puternicii imp5r5tiei la c5s5pie, fl5manzi si degerati
. . .
prin toate Prile Europei a curs sangele vostru si toat5 lumea e plin5
de mormintele fiilor, fratilor si p5rintilor vostri ... a sosit ins5 ceasul
libertalii si pentru voi, Romani ardeleni, bucovineni si ungureni . . .
statul austro=ungar s'a prbusit si cu el toat5 puterea celor ce au
dorit s v5 porunceasd ... s5 v st5paneasc5 cu baionete si s5 v5
numere zilele prin temnite". Acest organ publicistic a aphut cu unele
intreruperi pan5 in August 1919, si a fost trimis tuturor pichetelor
de ofiteri romani r5sfirate asupra statiunilor din cordonul militar amintit
mai sus. Din ele soldatii romani, pe rand si la timp, au putut afla
hot5rarile consiliilor nationale din Alba Julia si Cern5uti.
In Praga s'a infiintat o legitne rornan5 care la 5 Noemvrie
1918 s'a afiliat senatului din Viena.
Ciratie activit5tii neobosite a acestui senat, s'a strans in Viena
un num5r mare de soldati. S'a format din ei primuL regiment roman.
Doamnele din colonia roman5 au donat acestui regiment un steag
tricolor, care a lost sfintit in ziva de 1T Noemvrie 1918 in prezenta
soldatilor romani si a unui mare public roman. Din partea consiliului
national roman a vorbit parlamentarul Teofil Simionovici.
Dar atunci, in zilele de Octomvrie si Noemvrie 1918, &care

zi insemna o situatie nou5. Consiliul national din Viena a incercat s5
ia contact cu CernAutii, unde asemenea se incepuse o actinne politica'.
Neputand p5trunde prin Galitia revolutionat5, Isopescu=Grecul intr5
in leg5tur5 pe cale telegrafid cu consiliul national dela Cernuti, si
afland de hot5ririle luate, se supuse lor cerand de urgent5 noi informatii
pentru sustinerea eficace a pretentiunilor romane. Cu aces! gest, actiunea
dela Viena s'a afiliat aceleia dela Cern5uti. Consiliul national dela
www.dacoromanica.ro
93
93
Viena s'a disolvat si membrii lui, flecare in parte, au devenit organe

reprezentative, in diferitele ramuri ale viefii publice, ale consiliului national
dela Cernaufi. Dupa unirea Bucovinei cu Romania, c1=1 Isopescul.
Grecul a devenit ambasadorul Romaniei la Viena.
In limp ce deputafii romani din Viena au susfinut interesele

Romanismului in felul amintit mai sus, in Cernaufi, unde era con=
centraia toata viafa politica a Bucovinei, i'au intamplat importante
evenimente politice. Spre deosebire de Viena, unde in Octomvrie 1918
elementele revolufionare pusese mina pe putere, situafia in Cernaufi
era mai dificila, de oarece organele guvernamentale s'au menfinut la
putere limp mai indelungat, iar actiunea Ucrainienilor a finut in loc
afirmarea Romani lor. Ucrainienii se aflau inteo situafie mai avantajoasa
dec.& Romanii, dispunnd de legionarii ucrainieni, pe cari statul austriac
din motive foarte transparente ii dislocase in Bucovina. Comandantul
acestora era arhiducele Wilhelm, pe care Austria il lansa pentru
tronul Ucrainei. Afara de aceasta, Ucrainienii puteau conta la sprijinul
elementelor din Galifia orientala, cu cari si de altfel se aflau in perfect
concordanfa. Incurajafi de promisiunile fkute lor de fostul cancelar
Seidler, parlamentarii ucrainieni din Austria s'au constituit, in ziva de
18 Octomvrie 1918, in orasul Lemberg in consihul national ucrainean
zis Ucrainsca nafionalna Rada", in frunte cu parlamentarul Petrusevici,
reclamand pentru provincia ucraineana Galifia orientala dela San,
teritoriul rutenesc din Ungaria si Bucovina pada la Sirete cu orasele
Cernauti, Strojinef si Sirete. Aceste teritorii se constituiesc astfel in
Statul ucrainean", care inai tarziu va urma saosi fixeze atitudinea

politica externa : Alipirea la statul austriac federativ sau la Ucraina 1).
In baza acestei hotariri, parlamentarii ucrainieni din Bucovina au
convocat o adunare la Cernaufi pentru ziva de Duminica, in 3 Noemvrie
1918. Aici s'a stabilit ca de teritoriul national ucrainean din Bucovina
se fin : orasul Cernaufi, judefele Zastavna, Cofmani, Vascaufi, Vijnifa,
Cernaufi, Sirete si unele comune din judefele Rada* Suceava si

Campulung. Rada" este somata s ia imediat puterea si sa pregao
teasca unirea cu Ucraina 2)J S'a cerut astfel suveranitatea ucraineana
asupra intregh Bucovine. Lire limp au sosil la Cernaufi foli dePutafii
ucrainieni originari din Bucovina. Acestia au ocupat in ziva de 6
1) Bukowyna, No. 36 din 25/X 1918.
2) Ibidem 10/XI No. 38, i Czern. Morgenblall, 4/XI 1918 No. 156.
www.dacoromanica.ro
'94
TEMOR BALAN
94
Noemvrie 1918 instituliile publice, destituind pe vechii functionari

austriaci, intre ei i pe guvernorul Bucovinei.
In dimineata zilei de 6 Noemvrie 1918 mari afie lipite pe zin
durile CernAutilor vestirS populatiei din Cernuti trecerea puterii publice
asupra delegatiei cernutene a Radei din Lemberg: Au fost ocupate :

comanda corpului de jandarmi, prefectura politiei, pota, biroul dilor
ferate, administratia financiar5 i Banca Trii Bucovina. Primria a
fost luat in seams de invSfatorul ucrainean Bezpalko. In limp ce

populatia citea aNele, o delegatie a Radei cernSulene, acompaniat de
un pluton de legionari ucrainieni, s'a dus, la orele 1180 a. m. la
guvernorul Bucovinei somanduA s5 predea puterea. Acesta ra'spunse
ca nu poate preda puterea decal unei delegatii mixte ucraino,romane.
Dar delegatia ucrainean a insistat i atunci guvernorul Bucovinei,
cedand fortei, s'a retras 1).
Dar faptul c guvernorul Bucovinei a cedat fortei nu era pe
placul Ucrainienilor cari doriau s demonstreze c trecerea puterii in
manile lor a fost efectul unei intelegeri. La congresul de pace se puteau
ridica momente vajnice contra acestui fel de acaparare a puterii publice.
Din incurcatura, in care au intrat, ia salvat un Roman : deputatul
Aurel Onciul. Ii cunoatem convingerile politice. Dar nu puteam crede
ca dansul, vazand c dinastia de Habsburg iaa terminal rolul politic,
& nu poat adopta unirea Bucovinei cu vechiul regal, propagata de
loti intelectualii romani din Bucovina. El nu trebuia sa inventeze

aceast idee, o avea de a gata.
Dar nici un fel de persuasiune nu a fost in stare s5=1 fac ai
schimba atitudinea. VSzand c intelectualii romanii nu4 urmeaz, el
-convoc5 pentru ziva de 3 Noemvrie 1918 o adunare a Romanilor,
semnand pe biletul de invitare I pe ceilalti deputati romani. Vezi bine,
fara tirea i fara incuviintarea lor. Aceast adunare constitutivr nu
avu loc, din lipsa total de participanti. Ffind respins de publicul
roman, Aurel Onciul s'a apropiat de membrii Radei ucrainiene, tratand
cu ei asupra desmembrarii Bucovinei. Ucrainienii loau tinut la inceput
in rezerv, intentionand a se servi de el numai in caz de nevoie:

Dificultatea pentru ei s'a ivit in momentul, cand guvernorul Bucovinei
a refuzat s le predea de bun voie puterea. Atunci Ucrainienii au
luat contact cu Aurel Onciul i au cazut de acord cu el asupra uro
mtoarelor lucruri : Bucovina neimpartita trece in seama Romanilor i
Czern. Morgenblatt, 7/XI 1918 No. 159.
www.dacoromanica.ro
'95
BUCOVINA IN RAZI3OIUL MONDIAL
95
Ucrainienilor. Impartirea se va face ulterior, comuna de comuna. In

comunele mixte reprezentanta comunala va hotari, carui teritoriu dorete
sa apartina. In oraul Cernauti se instituie o administratie interimara

cu membrii romni i ucrainieni. Ucrainienii prezentandu=se in dup
rnasa zilei de 6 Noemvrie 1918, guvernorul, vazand aranjamentul, le
preda de buna voie puterea.
Aranjamentul fkut de Aurel Onciul cu Ucrainienii a fost un
act de miopie poIific, sau chiar de trklare nationala. Cki Ucrainienii
au ocupat intaiu oficiile din Cernauti, punand astfel mana pe Bucovina,
iar in urma au declarat guvernorului austriac ca sunt gata sa imparta
puterea cu Romnii. Era irelevant, dad ei se prezinta cu sau far:5
Aurel Onciul. Rezultatul ramane acela : stapnirea ucraineana asupra
intregii Bucovine. A fost ruinos faptul, ea s'a gasit un Roman, care
.a dat mana de ajutor la instrainarea Bucovinei.
Pe lang adiunea politica inaugurata la Viena de deputatii ro=
mini, se mai constata activilatea rodnica a refugiatilor bucovineni.
Acetia, parasind Bucovina, au inceput in regatul roman o vie pro=
paganda publicistica pentru sustinerea drepturilor politice ale Romani lor
asupra Bucovinei. Numarul kr a fost marit cu o serie de tineri ro=

mani, ofiteri i soldati austriaci, cari cazand in prinsoarea ruseasca au
reuit sa formeze cu timpul un corp de voluntari romani, cari s'au
pus in slujba statului roman.
Refugiatii romani din Bucovina au desvoltat in statul roman o
propaganda nationala i politica foarte infensa. Ei intaiu au publicat
articole in cotidiande din Bucureti, iar in urma in Revista Buco=
vinei", intemeiata de ei in primayara anului 1916. Intaiu au cerut
intrarea in razboiu a Romaniei impotriva Puterilor centrale. Odata
realizata aceast prima dorinfa a kr, ei in urma au struit pentru
retrocedarei Bucovinei integrale, in hotarele ei istorice.
Dar, negreit, aceste doua adiuni politice, cea dela Viena i
cea din regatul roman, nu putea sa stea mult timp izolate. Ele trebuia
sa se intalneasca, pentru a se contopi in una singura. Oraul Cer=

nauti a fost menit sa fie locul de intalnire. Micarea nationala ince=
puta aid, .cle un manunchiu de intelectuali romni, a absorbit cele
.doua adiuni politice amintite mai sus.
E adevarat, Ca in Octomvrie 1918 nu se aflau in Bucovina

,decat putini intelectuali romani. A ramas nerecrutat numai un num.&
infim de Romani intelectuali i in seama acestora a cazut obligatia s
www.dacoromanica.ro
96
TEODOR BALAN
96
traduc5 in fapt, ceea ce fratii lor rsfirati pe toate fronturile i prin

multe t5ri simteau i doriau.
A fost un mare noroc pentru Romanii din Bucovina, a in zk
de de Octomvrie 1918 se afla in Cern5uti d=1 prof. univ. Sextil
Puscariu. D=lui are marele merit de a fi inaugurat in acele zile meo
morabile miscarea politics din Bucovina si a o fi indrumat pe calea
cea dreapt. Dela DAui a pornit ideia infiint5rii unui ziar roman.
Inf5ptuirea acestei idei cerea pe atunci o bun5 doz5 de entuziasm si
de curaj. In Cernuti, orasul poliglot unde se aflau mai multe natiuni,
cari se b5nuiau reciproc, actiunile politice puteau fi foarte usor con=
trolate de autoritali. i autorittile austriace erau pe atunci in plin5
activitate. Exista guvernorul Etzdorf cu pleiada sa de functionari pc),
litici i politienesti, si in urm5 generalul Eduard Fischer, seful cor,
pului de jandarmi. Inplus, se afla la Cern5uti i comanda legiunii
ucrainiene. Toate la un loc, sau chiar numai unul din aceste oficii,
erau destul de puternice pentru a putea inadusi miscarea romaneasc5
iredent5.
Dar ideia inflint5rii unui organ romanesc, data de d=1 Sextil

Puscariu, a prins r5dkini tot mai puternice si cerea sa fie infaptuita.
Astfel in ziva de 12 Octomvrie 1918, deci inainte de lansarea ma=
nifestului imperial, un numar mai mare de intelectuali romani, in
frunte cu d1 Sextil Puscariu, s'au intrunit la un sfat in locuinta me,
dicului Isidor Bodea. Aici s'a diseutat situatia politic5. Tofi erau de
p5rere, CA Austria trage de moarte i c Romanii din Bucovina tre=
buie s5 se organizeze in asa fel ca s poat5 intimpina evenimentele
peace care se intrez5reau. S'a hot5rit intemeierea unui ziar romanesc
si acestuia i s'a zis Glasul Bucovinei", adecA glasul intregii Buco=
vine, neimp5rtite
nedesmembrate.
La 17 Octomvrie 1918 fu lansat manifestul imperial. Grupnl

de intelectuali romani din jurul D.lui Sextil Puscariu au vzut in
acele momente prevederile lor infaptuite. De fapt, Austria a intrat
in agonie, Discutiile avute cu Aurel Onciul, pentru a1 convinge, ca
singura atitudine coreda este a reclama toat5 Bucovina pentru Ro
mani,
n'au dat nici un rezultat. La urmd, Onciul a fkut o cong
cesie. A promis s ia contact cu colegii sal parlamentari din Viena

s prezinte apoi dorintele lor. Dup5 plecarea lui, a aprut Glasul
Bucovinei", in ziva de 22 Octomvrie 1918. In al doilea nurnr se
fku prohodul Austriei. In acest timp a sosit dela Storojinet Iancu
www.dacoromanica.ro
9T
9T
Flondor si a luat imediat contact cu grupul intelectualilor rornani.

Iancu Flondor era o frumoasA achizitie. Era inteligent si energic, era
calif in luptele politice pe care le purtase pe vremuri, si, in urrnA, era
omul care se bucura de vaza la toti Romanii din Bucovina. El s'a

pus in slujba revendicarilor nationale si a ajuns repede in fruntea
miscArii nationale dela Cernauti.
Daca d=1 Sextil Puscariu a inaugurat actiunea romaneasca din
Octomvrie 1918 si i=a dat primele indrumari, Iancu Flondor are me=
ritul de a fi asigurat victoria.
Iancu Flondor a facut, chiar dela inceput, toate pregatirile pentru
convocarea adunarii reprezentantilor poporului roman din Bucovina,
Aceasta adunare a avut loc in ziva de 27 Octomvrie 1918. Aici s'a

hotarit unirea Bucovinei integrale cu celelalte tali romanesti intr'un
stat national independent. Adunarea s'a declarat constituantr, ale=
gand un consiliu national" de 50 membri. Presedintele consiliului

national a fost parintele Dionisie Bejan. Acest consiliu a instituit guo
vernul Bucovinei, care era alcatuit din Iancu Flondor ca sef si din
14 secretari de stat 1)
Hotaririle constituantei au fost comunicate in scris guvernorului
Etzdorf. Acesta n'a dat la inceput nici un faspuns. A asteptat s

vada, ce rezultate va da actiunea Ucrainienilor sprijinitA de Aurel
Onciul. Hotririle Ucrainenilor i s'au adus la cunostinta in seara zilei
de 3 Noemvrie 1918. In consecinta el invita la sine pentru a doua zi
pe Iancu Flondor. Dar acesta raspunse cA nu se va deplasa, pana and
nu va primi raspuns la hotAririle constituantei romanesti din 27 Oc=
tomvrie 1918. Totusi, acesti doi bArbati s'au intalnit in aceastA zi
pe feren neutral, in casa fostului maresal al Bucovinei, Alexandru
Hurmuzachi. Ciuvernorul Etzdorf a staruit pe langA Iancu Flondor sA
cada de acord cu Ucrainienii. FAcand aluzie la actiunea lui Aurel
Onciul, dansul a zis cA sub patronajul sail au avut loc tratative si
s'a convenit ca Bucovina sa fie guvernat de reprezentantii ambelor
natiuni. Romanii s stApaneasca Sudul Bucovinei pan la Sirete,
Ucrainienii Nordul tArii pan la Prut, iar regiunea intre Prut si Sirete
s fie deocamdat un condominiu. Flondor a respins propunerea si a
cerut puterea asupra intregii Bucovine.
In urm se stie, ce a urmat. Ucrainienii, la 6 Noemvrie 1913,
in
au ocupat oficiile publice din CernAuti, iar Aurel Onciul urma
1) Monilorul Bucovinei No. 1 din 14/XI 1918.
T
12629
www.dacoromanica.ro
98
TEODOR BALAN
98
s5 ia puterea asupra Sudului Bucovinei. Se p5rea un mos

ment, c5 actiunea rornneasa inaugurat5 de Sextil Pucariu i cons
dusA de Iancu Flondor va qua.
In acele momente grele Iancu Flondor s'a adresat regelui Fers
dinand, implorand intrarea armatei romane. Vasile BodnArescu a dus
negativ.
adresa la Iai i s'a intors dup5 putine zile cu rezultat
Marghiloman, ministrul prqedinte roman, nu s'a putut hotki s5 iris
mit5 armata romn5 in Bucovina. Bodnarescu a plecat a doua oars
la Iaai ; de data aceasta lsa g5sit pe generalul Coand5, ef al guvers
nului roman, care d5du rspuns afirmativ. De cum s'a faspandit vess
tea la Cern5uti, c5 armata romana e pe cale s vin in Bucovina,
teorie
membrii constituantei, ai guvernului provizor, i, peste tot, toat suflarea
romaneasa qtepta, zi de zi, cu mare ner5bdare s vad5 intrand in

orq dorobantul roman. La Casa national5" romaneasc5 mai mune
zile de a randul erau adunati intelectualii romani, domni i doamne,
acestea din urm5 cu buchete de flori in manA, apoi membrii societ5tii
corale Armonia", pentru a intimpina cu flori i cantece pe solii Ros
manici liberatoare.
Divizia VIIIsa a primit la 5 Noemvrie 1918 ordinul de a intra

in Bucovina. S'au mobilizat la repezeal soldatii regimentelor 16, 29
i 37 infanterie i regimentele de Rqiori No. 3 i 8. Generalul
Iacob Zadic i colonelul C. Rovinaru intaiu erau sa" trimit5 trupe la
Suceava, iar mai tarziu s ocupe treptat toat5 Bucovina 1).
in ziva de 8 Noemvrie 1918 Divizia VIIIsa era gata de intrare
in Bucovina. Cu acest prilej comandantul ei tinu s adreseze soldas
tilor, cari aveau misiunea s5 elibereze Bucovina, urm5toarele cuvinte
incurajatoare : Vou5 v'a p5strat soarta norocul a pqi cei dintai pc
pArnantul scump al Bucovinei. Fiti mandri, artatisv demni de incres
derea ce s'a pus in voi . Doresc spornicie pasului ce faceti i Va
zic : Cu Dszeu inainte".
Mai multe aeroplane romanqti, sburand deasupra Cernutilor,
au aruncat manifeste, vestind astfel Romanilor bucovineni desfiintarea
frontierei dela Itcani. Trecand hotarul, pus intre voi de o soart5 vis
trega acum o sut i mai bine de ani, hotar care n'a putut nici
odat s ne despart5 i inimile, trupele romane sosesc in mijlocul voss
tru, aducandusV5 dragostea i sprijinul kr pentru libertatea inf5ptuirii
1) Toate ordinele referitor la Divizia VIIIa se Osesc in Bucovina", in dn.
.slea osta$ilor Diviziei a VIII=a:
www.dacoromanica.ro
.o
IN/IUNON IflIOSIMI NI VNIA0a1 il
(len. Zadic, inconjurat de rncrubrii guvernului provizor, anuntA' luarca in st4nirc a intregii Bucovine. CerrOuti 11 Noernvrie 1918
www.dacoromanica.ro
100
TBODOR BALAN
100
dorintelor dascute din dreptul legitim al popoarelor de a dispune de

soarta lor".
Suceava fu ocupat in ziva de 8 Noernvrie, iar in Cernauti,
de unde Ucrainienii, legionarii i efli politici, se retrasefa cu cateva
zile inainte, armata roman intrg in ziva de 11 Noenavrie 1918. Ge=
neralul Jacob Zadic a fost primit in Casa nationalr romaneasca de

un imens public roman, care 1=a bineventat i 1=a acoperit cu flori.
Iancu Flondor a rostit o cuvntare induiostoare, strangand la urma"
in brate pe generalul Zadic. Un moment acesti doi bArbati stteau

imbrtisati, unul la pieptul altuia ca doi frati iubitori, cari dupA o
i dureroas despartire se intalnesc spre a nu se mai desprti
Iuiig
nici odat".
Armata romana, ocupand Bucovina, a fost pusA la dispozitia

guvernului provizor dela Cernguti. S'au i lansat manifeste, in care
populatia a fost instiintat5 de ocuparea s'avrsit i somata' & se link
steasc5. Sextil Puscariu, secretarul de stat pentru Externe, s'a str5duit
sa" intre in legAtur cu Rornanii din Basarabia i Ardeal. Unora le=a
comunicat, a in Bucovina s'a stabilit domnia romaneasc, iar pe
ceilalti ia indemnat sa nu se impace cu nici un pret cu Ungurii.
Dar prin hotkirea constituantei din 27 Octomvrie 1918 nu s'a
implinit decal o parte a programului dorit i cerut de Romani. S'a
luat in stpanire Bucovina si s'a holarit a o uni cu celelalte fari
romanesti inteun stat national independent". Formula era vag5 si
da loc la multe explicatii. Cum Austria a dispArut, holararea cons&
tuantei bucovinene insemna, ea' Bucovina se uneste cu celelalte pro=
vincii romanesti ale fostului imperiu austro=ungar. Deci se intemeiazd
un al doilea stat romanesc pe langa cel existent. In cazul acesta, Ro=
mania rmanea pe din afarI Or, lucrul acesta n'a fost intentionat,
ci se doria unirea Bucovinei cu Regatul roman. Era de preferat
unirea direct cu statul roman. Cealalt solutie a unirii cumulative cu
statul roman a provinciilor romanesti din Austro=Ungaria nu era re=
comandabil.
Doi factori au insistat ca Bucovina s'a se uneascg direct cu re=

gatul roman : Ion I. C. Bfalianu i refugiatii bucovineni. Primul,
politician cu experienra, doria s aib5 fapte implinite atunci, cand se
va prezenta h conferinta de pace. Inconjurul peste Ardeal Ii pArea

greoi i inutil. Iar refugiatii erau fideli programului lor. Ei cereau, ceea
ce ceruserA de patru ani incoace: unirea Bucovinei cu Vechiul Regat.
www.dacoromanica.ro
'<KIN N iflICCZyd
r-
VNIA0311*
. 4.
Gcn. Zadic, insofif de Iancu Flondor, comunica populatiei unirea Bucovinci cu regatul Rominiei. Cern;iuti 28/XI 1928.
www.dacoromanica.ro
102
TEODOR BALAN
102
In sedinta constituantei din 25 Noemvrie 1918 Iancu Flondor,

resumand ideile exprimate, admise c5 este necesar s5 se stabileasa
raportul politic al Bucovinei cu regatul Romaniei. In consecint s'a
hotrit, s5 se convoace pe ziva de 28 Noemvrie 1918 congresul ge=
ncral al populatiei din Bucovina.
Pentru Romani lucrurile erau limpezi. La congres ei urmau sahot5rasc5 unirea neconditionat5 a Bucovinei cu Regatul Romaniei.
In seama guvernului provizor c5dea sarcina s5 preg5teasca con=
gresul. In acest scop Iancu Flondor 1115 contact cu reprezentantii ce=
lorlalte natiuni. Evreii, invitati s adere la unirea Bucovinei cu regatul
Romaniei, au preferat s r5man in echivoc. In manifestul lor ei au
cerut recunoasterea lor ca popor, egalitatea in tratament si dreptul dc
autodeterminare, un drept pe care ei nu specifics, in ce fel ar dori sA=1
cxercite. Totodat s'a anuntat convocarea constituantei evreesti, care
va stabili raporturile cu noul stat" care va fi s sz inflinteze in Bu=

covina 1). Dar proiectata constituant5 a lor nu a avut loc niciodat5,,
iar anuntul cu fixarea raporturilor cu noua putere care se va institui.
in Bucovina insemna, c5 Evreii doresc s5 stea in neutralitate expec=
tativ5, pentru ca, la urm5, s poat merge al5turea de inving5tor. Ati=-:
tudine oportunist5, politic pasiv5 care las in seama altora s5 creeze
situatiuni politice.
Polonii au aderat dela inceput la unirea cu statul roman. Ase=

menea si Germanii. Cu reprezentantii acestora Flondor a avut o dis=
cutie in ziva de 23 Noemvrie. El le ceru faspuns pana in seara

zilei de 26 Noemvrie. Pentru a putea da raspunsul cerut, Germanii
au tinut un congres al lor in ziva de 26 Noemvrie, in care, au ho,
t5rit s5 adere la unirea Bucovinei cu regatul roman. Un reprezentant
al lor a fost ales, pentru a face aceast declaratie la congresul roman
din 28 Noemvrie.
Congresul, convocat de guvernul provizor, s'a tinut in CernAuti
in sala sinoda15, in ziva de 28 Noemvrie 1918. Dionisie Bejan, pre=
sedintele consiliului national, a deschis congresul cu o cuvntare pa,
triotick V5 salut" zise el cu inima induiosat5 pe voi, fruntasilor

neamului romanesc din Bucovina, cari ati venit cu suflet curat si cu
inima inv5p5iat5 din tus paku unghiurile farii ca & asezati cea dintai
piatr5 fundamental, pe care s5 se cl5deasca" trainic si neclintit Ro=
mania Mare".
1) Czern. Morgenblart 18 X 1918 No. 142 p, 2-3.
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA
VICNON 111101
Un serviciu divin cu participarea autoritStilor romnesti. Cernauti primvara 1919
www.dacoromanica.ro
104
104
TEODOR AALAN
Dupa Dionisie Bejan, Iancu Flondor a ocupat fotoliul preziden=

tial. Dupa rostirea salutului basarabeanului Pan Halipa i al ardelea%
nului Crian, d%1 Iancu Nistor a documentat din punet de vedere
istoric dreptatea actului de unire a Bucovinei cu regatul Romniei.'
Bucovina tot timpul fkuse parte din statul Moldovei, in cuprinsul ei

sunt urme neterse, sapate in piatra, Aoveditoare de activitatea str%
moilor notri. Seco le de,a randul tara Bucovinei a fost aparata dc
Romani. Actul dela 1/T4 a despartit frati de frati. Resumand toate
momentele d%sa propune :
Unirea neconditionat 5i pentru vecie a Bucovinei 'in vechile

hotare Ora la Ceremu, Colacin 5i Nistru cu regatul Romanier.
Propunerea a fost votata de toti mernbrii congresului. Au urmat
declaratiile de aderenta ale Polonilor i Germanilor. Reprezentantul
german ixa terminal declaratia cu urmatoarea fraza : $i astfel cu
ajutorul lui Dzzeu sa mergem drumul cel nou, pe care ni%1 indica
mersul istoriei".
Prin actul unirii Bucovinei cu regatul Romaniei s'a desfiintat

o mare nedreptate istorica. 0 provincie, bogata in monumente isto%
rice, plina de urme ale activitatii din trecut, locuita de un popor
inteligent
energic,
revenit la tara,
de care fusese deslipita
pe vremuri. Toti martirii causei nationale romaneti din Bucovina,

peste mormintele carora s'a aternut ceata uitrii, toti fiii Bueo%
vinei cari in diferitele razboaie, cele purtase Austria, au cazut, var.

sandu%i sangele pentru un ideal strain, i in urma toti soldatii
armatei romane cazuti pe campul de lupta pentru desrobirea fratilor
or, vor dormi un somn uor. Li s'a implinit dorinta, Ii s'a ims
plinit visul.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
Originalele anexelor sunt proprietatea autorului, afar de anexa
1, care apartine (Hui Salo Weisselberger, i de anexa 20, d=lui rnaior
Iacob Iaskiewicz. Amndoi domnii locuesc in Cernauti.

1.
1914 Septemvrie 2
Locotenentul rus Pigarevschi c5tr5 Salo Weisselberger, primarul

Cericautilor.
II someaa sA predea orasul Cern &di

Ich melde, dass den 20 Augusi, 2 September, haben das rus=
sische Herr Cernovice vernommen.
Von heute an ist die Stadt in unsere Hande.
Ich melde den Einwohnern, dass irn Fall, wenn ein Schoss
sich hren wird, dann wird die Stadt sofort vernichtet. Ich befehle
den Einwohnern, dass niemand bei den Fenstern und an die Balkonen
sich bewies ; dass die Fenster mussen in verlauf der Nacht hell be,
leuchtet sein ; die Hotelen mussen menschenrein und verschlossen.
Dafiir verflUchte ich mich unterhalten wollen ungefahr in der Stadt
Cernovice.
Wenn ein Wiederstand sein wird, dann werden die Leute,

welche bei uns sich finden, erschossen und die Stadt vernichtet.
Komendant der Stadt Cernovice
2.
CernSuti, 1914 Septemvrie 2
Primarul Cernufilor comunicA populatiei iminenta ocupare a ora.

sului din parka trupelor ruseti
Kundmachung
Die Landeshauptstadt Czernowitz habe ich heute nachmittags urn
halb 3 Uhr an die russischen Truppen iibergeben ; ob eine Besetzung
der Stadt stattfinden wird, wird spater noch bekannt gegeben werden.
Sollte eine solche stattfinden, wurde die Schonung des Lebens
und Eigentums der Burger unter der Bedingung garantiert, daB nicht
das Cieringste unternommen wird, wodurch russische Soldaten oder dem
russischen Militar gehriges Eigentum irgendwie Schaden leiden wiirde.
Ich habe mein Wort verpfandet, dal3 die Bevlkerung sich ruhig,
zuvorkonimend und friedlich den russischen Truppen gegeniiber ver,
www.dacoromanica.ro
106
TEODOR BALAN
106
halten wird, und gebe der bestimmten Erwartung Raum, daB mich
die Biirgerschaft nicht eines Wortbruches schuldig machen wird.
Fiir den Fall eines Einmarsches der russischen Truppen diirfen
der getroffenen Vereinbarung getnaB Balkone und Fenster nicht be=
setzt sein ; wobei ich noch besonders darauf aufmerksam mache, daB
die Stadt im Falle auch nur eines Schusses aus der Mitte der Bevl=
kerung, mit der Demolierung durch Kanonen bedroht erscheint.
Nicht leerstehende Wohnungen sind wahrend eines allfalligen
Einzuges zu beleuchtcn.
Ich appeliere nochmals an die Einsicht der Bevlkerung, sich
ruhig, besonnen, und dem Ernste der Lage entsprechend zu benehmen,
sich insbesondere jedes Zurufes zu enthalten, da die Stadt im Ge=
genfalle namenloses Ungliick gewartigt.
Fiir die Aufrechthaltung der Ruhe und Ordnung wird bis zu

cinern eventuellen Einmarsche der russischen Truppen die Bagel-,
wehr Sorge tragen, deren Anordnungen piinktlichst und unweigerlich
Folge zu leisten ist.
Der Biirgermeister : Dr. Weisselberger
3,
Cern5uti, 1914 Septemvrie 3
Primarul Cerrfaufilor comunicS populatiei 6 a fost impus5 de auto.ritallie militare rusesti cu suma de 300.000 cor. austriace
An die Bevlkerung der Stadt !
Bis heute 2 Uhr Nachmittag muss dem H. Kommandanten der
hier einmarschierten russischen Truppea gepragtes und gestanztes Gold
und Silber im Werte von 300.000 Kronen iibergeben werden.

Die zu iibergebenden Wertsachen sollen lediglich als Garantie
fiir das korrekte Verhalten der Bevlkerung den russischen Truppen
in unserer Stadt gegeniiber bilden und wurde deren Riickgabe zu.
gesichert. Fiir jeden Fall jedoch iibernimmt die Stadt die Verpflichtung,
den Wert der iibergebenen Wertgegenstande zu ersetzen.
Ich fordcre jeden einzelnen der Bewohner dieser Stadt auf,
alles, was er an Gold und Silber besitzt, unbedingt zur Verfiigung zu
stellen, denn. jeder Einzelne ware, wenn er dieser Aufforderung nicht
nachkommt, verantwortlich fiir das schreckliche Ungliick, dem die
Stadt anheimfiele.
Je zwei Delegierte mit einer von mir gefertigten Legitimation

ausgestattet, werden von Haus zu Haus gehen, iiberall die vorhandenen
Wertgegenstande in Gold und Silber gegen Hinterlassung einer Be=
statigung a bneh men.
Auch muB jeder, bei dem die Delegierten nicht vorgesprochen

haben, bis spatestens 12 mittags die in Rede stehenden Wertgegen=
stande im Magistrate I Stock, Tiir 24 abliefern.
Ich ermahne jeden Einzelnen dringend, den Delegierten willig
www.dacoromanica.ro
10T
10T
und mit tunlichster Beschleunigung gepragtes Gold und Wertsachen

zu iibergeben, damit unter keiner Bedingung die festgesetzte Frisf
versumt werde. Niemand soll Schaden leiden, aber wehe dem, der
aus welchen Griinden immer die Ausfolgung der in seinem Besitze
befindlichen Gold und Silbermiinzen, Gold und Silbergegenstande
verweigern oder den Besitz verheimlichen wiirde.
4.
Cerntiti, 1914 Septemvrie 3
Populatia orasului CernAuti este somat s predea armele
Kundmachung
betreffend die unbedingle und sofortige Ablieferung von Waffen
aller Art.
An die Bewohner der Stadt Czernowitz !
Der Herr Kommandant der einmarschierten Truppen hat unter
Androhungen mit unnachsichtlich durchzufiihrenden Bestrafungen der
Gesamtbevolkerung die Ablieferung von Waffen aller Art verlangt.
Ich fordere jeden Einzelnen auf, in seinem Besitze befindliche
Waffen, welcher Art immer, unbedingt und sofort dem Stadtmagis..
trate abzuliefern.
Eine Nichtbefolgung dieses Befehles wiirde die schrecklichsten

Folgen fiir die Besitzer der Stadt und ihrer Bevlkerung haben.
5.
Certtuti, 1914 Septemvrie 3
Populatia CernAutilor este somat sA nu se apropie de senfinelele

rusesti cari au ordin sa. facA uz de armA
Kundmachung
Das Betreten von Platzen, auf welchen russische Wachposten
aufgestellt sind, ist laut Anordnung des Stadtkommandanten strengstens
verboten.
Wer auf den ersten Aufruf der Wache nicht stehen bleibt,
wird unnachsichtlich sofort erschossen.
www.dacoromanica.ro
108
TEODOR BALAN
108
6.
CerMiuti, 1914 Septemvrie 3
Se comunic5 populatiei oraului Cernuti uneie mAsuri

po1ifiene4ti
Kundmachung
Im Auftrage des Kaiserl. russ. Militarkornmandos wird verordnet
wie folgt ;
I. Ansammlungen des Publikums, dann das Herumstehen auf

Gassen, Platzen, Trottoirs ist strengstens verboten.
II. Die Kaufmannschaft wird aufgefordert, die Verkaufslden von
7 Uhr friih bis Z Uhr Abends offen zu halten, widrigenfalls die Off=
nung mit Gewalt erzwungen werden und der Ladeninhaber Schaden
leiden wiirde.
Branntwein., u. Bierschanken sind ausnahmslos gesperrt zu
halten. Zuckerbackereien, Kaffehauser und Restaurants diirfen in der
Zeit von 6 Uhr Frith bis Z Uhr Abends offen stehen, doch ist auch
in diesen Betrieben der Verkauf oder Ausschank von Spirituosen

jeder Art strengstens verboten.
IV. Waffen und Munition ausnahmslos sowie Gegenstande,

die aus dem Besitze des russ. Militars herriihren, sind sofort im
Magistrate abzuliefern.
V. Die Haustore diirfen erst um 6 Uhr Friih geliffnet werden
und sind urn 8 Uhr abends zu schliessen. Nach 8 Uhr darf sich
Niemand auf der Gasse zeigen.
VI. Die mit Abzeichen (Armbinde) versehene Biirgerwehr ist
auch weiterhin mit der Aufrechthaltung der Ruhe und Ordnung be=
traut.
Ihre vornehnaste Aufgabe besteht in der Hintanhaltung von
Sammlungen des Publikums und Verhinderung des Stehenbleibens
von Passanten.
Sie wird, wenn ihren Weisungen nicht auger's
blicklich Folge geleistet wird, milit. Assistenz in Anspruch nehmen.
Die Folgen wird der Zuwiderhandelnde sich selbst zuzuschreiben
haben.
VII. Den Eltern wird nachdrcklichst nahegelegt, dafiir Sorge

zu tragen, da8 ihre Kinder oder Pflegebefohlenen nicht mit Kinder,
schusswaffen (Spielpistolen etc.) herumhantieren, da selbst ein Schuss
aus solchen Spielzeugen die unberechenbarsten Folgen nach sich

ziehen knnte.
Czernowitz, am 3. September 1914.

www.dacoromanica.ro
109
109
T.
Cernauti, 1914 Septemvrie 6
Se comunic5 populatiei orasului Cern Auti 6 contributia de 300.000>

cor. austr. a fost iertatA de autoritafile rusesti
Kundmachung
Uber Anordung Sr. Excellenz des Herrn Oberkommandanten
wurde die eingeforderte und Dank der Opferwilligkeit der Bevlkerung
zeitgerecht aufgebrachte Kontribution dem Stadtmagistrate zwecks
Riickstellung an die Eigentiimer wieder gegeben.
Ich danke der Biirgerschaft herzlichst tiir die so wacker be=

tatigte Opferwilligkeit und bitte sie dringend, die bisher bewiesene
ruhige und besonnene Haltung auch weiterhin zu bewahren.
Gegenw;irtig wird eifrigst an der Sichtung und Ordnung der

Gegenstande zwecks glatter Abwickelung der Riickgabe gearbeitet.
Nach Abschlus wird der Zeitpunkt und die Art, in welcher die
Riickgabe der eingelieferten Gelder und Wertsachen durchgefiihrtwerden soll, besonders bekannt gegeben werden.
.
Der Biirgermeister Dr. Weisselberger
8,
Cernauti, 1914 Septemvrie 8 (August 26).
Generalul rus Ariutinov face cunoscut cA a iertat populatiei

contributia impus
Prirnarele orasului Cernuti aduce populatiei la cunostint5 ur=
rn5toarea scrisoare a Excelentei Sale domnului general Ariutinov.
Oka' popoarele oraplui Cernuti :

Pentru a ar5ta cat de dureros si nedrept a fost din partea Au.striacilor a pune populatiei pacinice din Camenet o cerere neastep=
tat si aproape nemai auzit5, am hot5rit s las s simt5 aceasta si
locuitorii din orasul CernAuti.
Esind Austriacii din Camenet au dat banii ind5r5pt. Si eu V.

inapoiez banii si anume f5r5 chiar sasi fi luat in primire, de oarece nu
convine sufletului poporului rus a supara si pedepsi o populatie pacinick
Sunt convins de pacinicia si prevenirea amabil5 a locuitorilor
din Cern5uti fat de trupele rusesti si de aceea nu aflu de frebuint
nici o cautiune.
Intarnplandu=s ins5 s se intimpine frupele rusesti cu oarecare
neprietenie din partea locuitorilor, atunci voi sti s5 aflu mijloace deastule pentru a=mi asigura ascultarea trebuitoare.
General Ariutinov
www.dacoromanica.ro
110
110
TEODOR BALAN
Rog a binevoiti a aduce publicatiunea de mai sus, cu care

ma declar deplin inteles, la cunostinta orasului.
Orig. : rus. nemt. rom.
general Navrocki
ruten.
9.
Cernauti, 1914 Septemvrie 10
Se comunic5 populatiei orasului Cernuti unele nfasuri polifienesti
Kundmachung
Die Bevlkerung wird nochmals dringend aufgefordert, An=
sammlungen auf den Stralien und Matzen zu unterlassen und jeden
Zusammenlauf zu vermeiden, auf den Strafien nicht stehen zu bleiben,
nach 8 Uhr abends nicht mehr auszugehen, iiberhaupt alles zu ver=
meiden, was die freie Passage verhindert.
Sollte auch diese letzte Mahnung fruchtlos bleiben, warden die
Zuwiderhandelnden unnachsichtlich arretiert und strengstens bestraft
werden.
Der Biirgermeister Dr. Weisselberger
10.
Storojinet, 1914 Septemvrie 15
Cpitanul rus P. Diacicof, ocupnd orasul Strojinet,

ia masuri de sigurant
Publicatiune
Catra populatiunea orasului Storojine i imprejurime :
1. Incepand din ziva numita mai sus subsemnatul comandant
ia asupra sa loath' puterea de stapanire in teritoriul ocupat al distric=
tului Storojinet.
2. Subsemnatul deci provoaca populatiunea de toate natiunile
si confesiunile din teritoriul numit ca sa urmeze ocupatiunea civila
obicinuita, sa mita toate certele nationale
confesionale
i sa se
priveasca de aflatoare sub stpanirea imperiala rusa.

3. Pe toate edificiile publice trebue departate insigniile austriace
i inlocuite cu stcagul national imperial rus. Steagul consta din trei
colori, cari urmeaza dupa olalt de alungul in urmatoarea ordine si
anume : sus alb, mijlocul albastru si jos ros. Lungimea steagului va
fi 2 metri si ltimea fiecarei colori 30 centimetri.
.
4. Pentru cazul veunei insultari sau inlaturari fortate a stea=
gului imperial rus, primarul va fi judecat dupa dreptul de razboiu,
iara orasul va fi sfaramat.
5. Dela 7 oare seara 'Ana la 6 oare dimineata este oprit
populatiunii sa apara pe strada, fiecare contravenient va fi impuscat
(le patrule.
www.dacoromanica.ro
I II
BUCOVINA IN RAZBOILL MONDIAL
111
6. In amurgul s5rii oraul trebue luminat, iar ubicatiunile de

locuint5, a dror feresti duc spre strad5, trebue lsate fr5 perdele si
luminate toat5 noaptea. Toate deschiz5turile depe acoperise si din po=
duri trebue inchise. Dad orasul nu va fi luminat, va fi pedepsit cu
o amend de 10.000 ruble. Dac locuitorii caselor nu vor implini
poruncile de mai sus, vor fi pedepsiti cu 500 ruble sau 2 luni

inchisoare.
T. Dughienile trebue deschise la 6 oare dimineata si inchisc

la 6 oare seara. Fiecare contravenient va fi pedcpsit cu 300 ruble
.amend5 sau o lun inchisoare.
8. Tariful de victualii statorit de guvernul de 0115 acuma re=
mane in vigoare. Acei negustori cari vor trece pestle acest tarif sau
vor refuza s5 vand victualiile ce le au, sau le vor ascunde, se vor
pedepsi cu 2000 ruble amend5 sau 3 luni inchisoare.
9. Vanzarea tuturor bAuturilor alcoolice de ofice fel este strict
interzis5. Contravenientii vor fi dui inaintea tribunalului de ra'sboiu.
10. Dac5 cineva din populatiune ar slobozi o impusc5tur5 asupra
-trupelor noastre sau dad va fi insultat un ofiter, atunci f5ptuitorul

va fi impuscat imediat, iar orasul distrus cu totul.
11. Cine va insulta pe un soldat va fi dus inaintea tribunalului
-de rdsboiu.
12. Ltirea de vesti minciunoase, cafi pot
sA nelinisteasd
populatiunea sau trupele noastre, este strict oprit. Contravenientii vor
ft pedepsiti cu 3000 ruble amend5 sau 6 luni inchisoare.
13. Dad va fi prins cineva cA st5 in oarecare legAturA cu ina=
micul nostru fie gural, fie scrisual sau prin alte semne, atunci res=
pectivul va fi privit de spion si spanzurat imediat.
14. Toate armele detungtoare precum pusti, revolvere etc. sau
-arme de t5iat sau impuns precum sbii, iatagane, pumnaluri etc. in=
deosebi materii explosive, in fine munitiuni dela armele nurnite mai
sus, trebue predate paran 24 oare din momentul public5rii dispozi=

tiunilor de fat5 comandantului, la caz contrar fiecare contravenient va
fi dus inaintea tribunalului de r5sboiu.
15. Cine va ottivi nutrimente sau ap de Witt sau va distruge

-apaductul, va fi dus inaintea tribunalului de r5sboiu, iara orasul va
fi pedepsit cu 1000 ruble amend.
16. Pentru batjocurirea bisericilor crestine sau insultarea confe=
siunilor crestine se statoreste pedeapsa de moarte.
11. &ice j5fuire sau omor se pedepseste imediat. cu moartea.
18. Alte crime si delicte, cari nu sunt numite aici, se vor pe=
.depsi dupS socotinta comandantului de oras.
19. Dispozitiunile exceptionale de fat reman in vigoare pentru
intreaga durat5 a fazboiului prezent.
www.dacoromanica.ro
112
112
TEODOR BALAN
Aceast ordonant5 se pune in vigoare, se tip5rete i se aduce
la cunotinta populatiunii.
Consun5 cu originalul.
Comandantul districtului Strojinet :
C5pitan P. Diaczkow
Adiutantul comandantului ;
Sublocotenent TV. Zenowicz

Orig : rus. rorn.
11.
CernSuti, 1914 Septernvrie 16/ 3
Guvernorul Simeon Evreinov numeste primar al Cerna'utilor pe

avocatul Temistocle Bocancea
Publicare
Consiliul municipal e disolvat.
Decretez ca primar pe doctorul Temistocle Bocancea.
Dat de guvernorul oraului Cern5uti S. Evreinov
Orig : rus. rotn.
12.
Cernuti, 1914 Septernvrie 17 (4)
Guvernorul Simeon Evreinov stabileste cursul valutei austriace
Ordinatiune
Indaloresc pe toti cornerciantii, vanzatorii i toti locuitorii din
oraul Cern5uti i imprejurime, ca ei la schimbat banii austriaci in
bani ruseti, s numere valoarea unei coroane austriace cu 30 co=

peice ruseti.
Aceia cari la schimbat sau la vanzare i cumprare de, marfa

vor numAra dup5 alt curs vor fi lrai de mine la faspundere.
Guvernorul orasului Certfauti
Camer Iunker al Curtii imp5r5teti : Evreihov

Orig : rus. rorn.
13.
CernSuti, 1914 Septernvrie 18/5
Guvernorul S. Evreinov someaz5 populatia CernSutilor s5 predea

arinele
Ordinatiune
Poruncesc tuturor locuitorilor oraului Cernauti i imprejurime,
ca ei Oa in trei zile s5 anunte i s5 predeie comandantului oraului
Cerauti tot felul de arme cari lerar avea, atat arme de foc cat i
sbii. Nu e permis a tine i a purta pumnale, cutite mari i bete cu
www.dacoromanica.ro
113
113
arme ascunse. Aceia cari s'ar face vinovati de neascultare, la caz

dac5 s'ar afla la dinsii vr'o arm5 de cele numite, vor fi trasi la cea
mai shield' r5spundere.
Guvemorul orawlui Cerrfauti:
Camer Iunker al Curtii imp5r5testi : Evreinov

Orig : rusesc, romnesc.
14.
Cernuti, 1914 Septemvrie 24 (11)
Guvernorul S. Evreinov comunia populafiei c armata austriac5

este balut si c rezistenfa pasiv5 nu are rost
Apel
Provoc pe locuitorii Bucovinei de a I5sa impotrivirea in contra
armatei ruse si de a preda armele.
Armata austriac5 e btuta peste tot si nu va mai ajuta.
Introduceti=v5 la lucrul Vostru, iar st5pinirea rus5 va griji pentru
voi, dac5 yeti sluji credincios imp5ratului rus.
Dela Guvernorul din CernSuti:
Camer Iunker al Curtii Maiesfatii Sale : S. Evreinov

Orig : rus. rom.
15.
CernSuti, 1914 Septemvie 25 (12)
Guvernorul S. Evreinov comunic5 instituirea poIiiei rusesti in

orasul Cerdaufi
Ordinatiune obligatoare
Aduc la cunostinta locuitorifor orasului Cern5uti, curnca cu data
de ast5zi se introduce in tinutul orasului politia or5s5neasc i c5 din
cauza aceasta se desridic si se desfiinteaz5 toate organizatiunile re=
lative la mentinerea ordinei, care au fost pan5 acuma. Orasul se su=
pune prefectului politiei si se imparte in patru sectii.
In fruntea fiecgrei sectii va fi un impiegat al meu a politiei, atr
care se vor adresa locuitorii la caz de necesitate.
1. Locuitorii snt obligati a urma far5 sovaire porunciie autorig
fatilor militare si ale politiei mele si se admoniaz ca s5 nu se ameso
tece in actiunile lor. Locuitorii din partea lor s caute ca ordinea s5
fie mentinut5 in oras.
2. Circulatia pe strade i comertul in toate restaurantele, cofe=
tartile, cafenelele si in toate prv5liile trebuie sA inceteze la 9 ceasuri
seara. Dup5 aceast5 or5 e oprit a p5r5si casa tuturor persoanelor, afar5
de acele cari posed o adeverint5 de trecere (imblet) eliberat5 pe nu=
mele persoanei respective pentru chiar acest scop si fiecare persoan5
aflat5 pe strad5 dup5 ceasul amintit se va opri si se va aresta imediat
12629
www.dacoromanica.ro
114
TEODOR BALM
114
3. dupa sistarea operatiunilor comerciale in localele amintite trebue
sg se ridice perdelele la feresti, si anume trebuie s fie iluminatia in

ele astfel, ca & se poat vedea depe stradA toat ubicatiunea.
4. Comerciul in oras trebuie & inceteze in zilele de lucru la 8
ceasuri seara. In Dumineci ins si de sArbtori mari, cari se serbeaz
de biserica gr...-or. ca si in zilele imprAtesti : 23 Aprilie, 6, 14 si 25
Mai, 22 si 30 Julie, 5 i 21 Octomvrie, 14 Noemvrie si 6 Decemvric
tot comerciul in oras este permis numai pn la ceasurile 12 din zi.
5. In timpul in care nu se face comet e oprit a se aduna pc
strade si piete.
6. Este oprit a purta pe strade orice fel de distinctii la brat sau

pe cap, sau orice fel de insignii.
T. Purtarea emblemei dela Crucea Rosa' este permis5 numai
acelor persoane, cari sunt autorizate ; persoanele respective sint ins
obligate de a purta la sine legitimatiile respective. Fac totodat5 atent, cg
persoanele de ambele sexe cari vor purta f5r5 permisiune insigniile

Crucei Rose" vor fi supuse unei pedepse foarte aspre.
In caz de dlcare a acestor ordinatiuni, se va pune cea mai
grea pedeaps5 chiar pan5 la expulzarea vinovatilor din oras.
Dat de Guvernatorul Cernutului :
Camer Iunker al Curtii Maiesttii Sale imperiale : S. Evreinov

Orig : rus. rom.
16.
Cernauti, 1914 Octomvrie 5 (Septenwrie-122).
Guvernorul S. Evreinov interzice functionarea cluburilor politice
Ordinatiune obligatoar e
a Ciuvernorului militar general al Galitiel.
Guvernorul militar general al Galitiel, generalut=locotenent contc
Bobrinsky a ordonat in baza punctelor 1, 2 si 3 ale paragrafului 19
din Normativ despre teritoriile afltoare in stadiu de rgzboiu urrao

toarele :
1. Functionarea de cluburi de orice naturA, corporatiuni si so=

ciefati, e interzis5 pAn5 la exoperarea unei incuviinfari speciale de
dtr guvernorul general.

2. Tot asa functionarea tuturor institutiunilor didactice existente,
internate si cursuri, pn la emiterea unei anumite dispozitiuni res.,'
pective.
Aceia ce se vor face vinovati de dlcarea acestei ordinatiuni se

vor pedepsi pe calea administrativ cu inchisoare pn'a la trei luni,
ori cu amende pan la 3000 ruble.
www.dacoromanica.ro
115
115
Executarea acestei dispozitiuni se impune guvernorilor Galitici

si Bucovinei, cat si comandantului orasenesc al Leovului, dupa corn=
petenta kr.
Pedepsele dictate de acestia vinovatilor se vor executa imediat.
Guvernorul militar general al Galitiei :
Generalul=locotenent conte Bobrinsky
Leov, in 1T Septemvrie 1914.

Aceasta aduc conform demandului guvernorului militar general
al Galitiei la cunostinta tuturora.
Dela guvernorul din Cern5uti :
Camer Iunker al Curtii Maiestatii Sale impartesti : S. Evreinov

0 rig. : rus. rom.
11
Cern5uti, 1914 Octomvrie 7 (Septemvrie 24).
Guvernorul S. Evreinov institue cenzura militarg
a guvernorului militar general al Galitiei.
Guvernorul genefal militar din Cialitia, generalul=locotenent con=
tele Bobrinsky a ordonat pe baza punctelor 1, 2 si 3 al paragrafului

19 din statutele pentru tinuturile cari se at la in stadiul de razboiu
urmatoarele :
1. Fara' cenzura militara premergatoare nu e permis a publica

in irnprimate, articole si rapoarte asupra actiunilor militare sau asupra
activitatii organelor guverniale rusesti, asemenea nu este permis dis=
cutarea chestiunilor militare, politice si celor publice.
2. Interzis e de a tipari si raspandi fra incuviintarea politiei

locale placate, publicatiuni, foi volante si ilustratiuni.
3. Interzis e de a eda din
tipografii, institute litografice .si din
ateliere publice orice fel de tipar fara numele si adresa posesorului.

4. Vanzarea prin librarii si chioscuri a cartilor tipariie in limba
rusa sau in dialectul rus mic, care nu=s tiparite in Rusia, asemenea
si imprumutarea astorfel de carti din biblioteci este interzisa. Astfel
de calf trebuie depuse intr'un kc anumit conform ordinatiunilor gu=
vernului local.
5. Vanzarea si imprumutarea cartilor tiparite in toate celelalte

limbi si dialecte este interzisa, daca continutul kr e ostil guvernului
sau poporului rus.
6. Reprezentari publice a pieselor teatrale cari nu sant aprobate
de cenzura rusa sunt interzise. Asemenea nu e permis a da concerte
sau a tinea prelegeri publice fail incunostiintarea politiei locale.
www.dacoromanica.ro
116
TEODOR BALAN
116
Acei cari calca ordinatiunea aceasta se vor pedepsi pe cale

administrativ cu ternnita pana la 3 luni sau in bani pana la 3000 ruble.
Cu executarea acestei ordinatiuni sant insarcinati guvernorii
Galitiei i Bucovinei, precum i capitanul orawlui Leov conform

competentei lor.
Pedepsele decretate se executa imediat.

Guvernorul Mi litar general al Galitiei :
GeneraluMocotenent conte Bobrinsky
Leov, in 19 Septemvrie 1914.

Aceaita aduc conform demandului guvernorului militar general
al Galitiei la cunoVinta tuturora.
Dela guvernorul din Cernauti :
Camer Iunker al Curtii Maiestatii Sale imparateti: S. Evreinov

Orig. rus. rum.
18.
Cernauti, 1914 Octomvrie 14 (1.)
Prefectul de polifie rus Lazarev face cunoscut c la 18 Octomvrie

se va oficia un serviciu divin solemn cu ocazia zilei onomastice
a Tareviciului.
[Tradus din ruselte].
Publicatie.
La 5 (18) Octomvrie, cu prilejul zilei onomastice a Inaltimii
sale imparate0i, a motenitorului tronului i marelui principe Alexei
Nicolaievici se va oficia in Cernauti, in biserica catedrala ortodoxa,
un serviciu divin solemn. Asemenea se vor oficia servicii divine $i
in bisericile celorlalte confesiuni.
Proprietarii caselor sunt invitati sa...i decoreze casele in ziva
laceasta cu steagurile ruseti.
Aduc aceasta la cunostinta publicului in urma ordinului primit
dela Inaltimea sa, domnul guvernor al Cernautilor.
Politimeister din Cernauti : Lazarev
19.
CernNuti, 1914 Octomvrie 16 (3).
Guvernorul S. Evreinov face cunoscut 6 grija locuinfelor pArsite

cade in seama polifiei
Publicatiune
Avand in vedere anuntarea ca indivizi suspecti patrund in loo
cuintele cari au fost parasite de locuitori in timpul razboiului, aduc
www.dacoromanica.ro
117
111
prin aceasta locuitorilor Cerrfautului i suburbelor la cunotint, c

pzirea acestor locuinte se va preda din partea mea politiei orneti
i aceste vor fi spre acest scop sigilate.

Rumperea acestor sigile, intrarea far permisiune specialA in
aceste locuinti, Pfuirea i vtmarea obiectelor afltoare in aceste lo=
cuinti se va pedepsi conform dreptului martial.
Dela guvemorul din CernSuti :
Camer Iunker al Curtii Maiestalii Sale imprteti : S. Erveinov

Orig. : rus. rom.
20.
1914, Octomvrie 26
Generalul Ariutinov provoac5 pe comandantul austriac Iaskiewicz

s5 predea orasu1 Cern5uti
Komammpy a6crpfficmix 6oilocb irb ilepnoimax:b
Ho. 227
1914 r. 13. Oicra6pyl 7 qacb yrpa.
Ho 3axony si o6snairb npexcae whim nanarb 6m6apAnposam
ropoKb, SI ,710.7DIcelfb npeiwomirb nenpisiremo CJAaTb TopOirb, .tta6bI
1101.11a1LHTb 21M133Hb MI3pHbIXT, 21CHTe/Ierl. HCIIWINSISI 3aKOITI", SI npmny
Bac% 01114CTHTb i-lepnomlbt orb BaIIIIIXE. 6011CK'b ICT3 8 tiacams yrpa
14 OKra6pst (cero,amt 13ro), 6.b 11pOTHBH10113 c.nytlam cb 8 tiac.
yrpa But most apnuepisi natniem 6ofri6ap,amposicy ropoila.

HallaiIbM3K7a 111 TepCK}111 Ka3a.111:dg 111413143114
Fel-wpm-E. ApIOTIIHOWID
Traducere
Calr comandantul arrnatei austriace in CernAuti.
1914, 13 Octomvrie, ora T dimineata.
Conform legilor sunt obligat, inainte de a incepe a bombarda
No. 227 .
orasul, s5 provoc pe inamic s predea orasul pentru a cruta viata

locuitorilor pasnici.
Indeplinind prescriptiunile legii V5 rog ca impreun cu soldatii

DoVoastre s'a pgr5siti orasul Cern5uti pn in 14 Octomvrie ora 8
dimineata (astAzi e in 13); la caz contrar toat artileria mea va incepe
s bombardeze orasul.
Comandantul I Diviziei de Cazaci din Tersc.

General Ariufinov
www.dacoromanica.ro
118
118
TEODOR BALAN
21.
1914 Noenwrie 22
Deputatul Aurel Onciul invit Pranimea rornn din Bucovina la

adunarea din Suceava pentru a infiinja corpul legionarilor romni
Taranilor romani,
Muscalul a intrat in tara si voieste s rapun Impartia. Iar
cazand Austria, cade cu ea i intregul neam romnesc. Caci nu
poate incapea indoiala, ca peste scurta vreme dupa caderea Austriei,
Muscalul va inghiti Romania dimpreuna cu Ardealul si Bucovina,
facand astfel cap.& neamului nostru.
De aceea noi, taranii romani din Bucovina am lost i ramnem
pururea credincioqi Imparatiei. Tot de aceea ne.=am fi asteptat ca in

razboiul groaznic intre Muscal si Imparatie oastea romaneasca, ca sa
apere neamul, va lupta umar la umar cu ()Virile imparatesti, cand
cob auzim, ca la Bucuresti o sama de oameni asmuta din rasputeri
impotriva Austriei, ca vreau ca Romania s se lege cu Muscalul,
cernd totodata ca oastea romneasca sa intre in Imparatie, pe cuvant,
de a ne scapa de jugul sub care pretind ei ca am geme.
Rata de aceasta incercare de sinucidere a neamului nostru, noi
taranii din Bucovina, trebuie sa ne ridicam glasul $i sa le spunem
rashit domnilor dela Bucure$ti, ca noi nu ne clintim in credinta

noastra pentru Imparatie, ca ne impoirivim oricarui amestec in ire=
burile noastre qi ca dorim din stifle!, ca oastea romaneasca SA lupte
alature de feciorii nostri din oastea imparateasca.
Ca sa ne impreunam glasurile, Va chemam pe Dumineca, in
9 (22) Noemvrie 1914 la 2 ceasuri dupa am. la Suceava, in sala
de gimnastica la o adunare thraneasca cu urmatoarea ordine de zi :
1. Cuvant de deschidere a prezidentului ce se va alege.
2. Dare de sama asupra starii Romanilor de gospodarul *tefan
Forfota din Vatra.Dornei.
3. Dare de sama asupra nevoilor tranesti de gospodarul Nistor
Andronicescu din Fundul=Moldovei.
Veniti cu tofu ! De trenurile de trebuinta am grijit. In ziva adu,
narii, la 5 ceasuri dimineata vor pleca trenuri din bate capetele tarii,
dela Vatra.Dornei, dela Strata i dela Cernauti (gradina publica).
Pentru comitet :
.5tefan Brtoi
Gheorghe Bonche.
Gheorghe Hutu
gospodar i primar al ora. gosp. i prim. in Stroeti gosp. in V..Dornei i deputat
in sfatul taii
ului Campulung
Alex. Buburuzan
gosp. in Man. Humorului, fost
deputat in sfatul fah
,Stefan Forfota
gosp.
prim, al oraului
Vara Dornei
Tipografia Scoala romana in Campulung.
www.dacoromanica.ro
Zaharie Zub
gosp. in Horodnicul de Sus
119
119
22.
Cernauti, 1914 Noemvrie 30 (IT)
auvernorul S. Evreinov, revenit a doua oar5, numqte prefect de

politie pe un domn Crijanovschi
Publicatiune
Aduc la cuno0inta public CA cu ziva de azi am luat in samA
guvernarea orasului Cerauti i incredintez agendele maiestrului poli=
liei, prefectului Krijanowski.
Dela guvernorul din Cern:iuti :
Camer Iunkerul Maieslatii Sale imprte0 : S. Evreinov

Orig. : rus. rom.
23.
Cern5uti, 1914 Decemvrie 1 (Noemvrie 18)

.
auvernorul S. Evreinov oprete vnzarea de lYauturi spirtuoase
Publicatiune
Conform ordinului comandantului general se vor pedepsi acele
persoane cari Vand la soldati i persoane civile spirtuoase, yin i bere
cu toate ca pin acum s'a interzis de mai multe ori vnzarea ace=
stora, conform dreptului martial cu cea mai mare asprime.
Provoc deci s5 anunte fiecare vnzalor de spirituoase cantilatile
spirituoaselor ce le posed5, la dincontra va fi pedepsit fiecare la care
se vor afla dup5 18 Noemvrie spirituoase neanuntate, cu cea mai
mare rigorozitate conform ordinului comandantului general.
Dela guvernorul din Cernauti :
Camer Iunkerul Maiesfatii Sale impAr.itqti : S. Evreinov

Orig. : rus. rom.
24,
Certfauti, 1914, inceputul lui Decemvrie
Prefectul de politie rus Crijanovschi face triajul populatiei
Ordonantg
Din ordinul Excelentei sale Domnului Guvernor al orasului
Cerauti, aduc la cunotintA tuturor proprietarilor
i administratorflor
de case din Cerauti i suburbii curnea cu data de 31 Decemvrie

st. v. sunt toti proprietarii i administratorii acestor case obligati a
prezenta la biroul de evident toate datele necesare despre acele per=
soane cari locuesc in aceste case. Spre acest scop se va intrebuinta
un formular, care se poate cumpra pentru un pret fix la susamin=
fit ul birou.
www.dacoromanica.ro
120
120
TEODOR BALAN
In fiecare cas5 trebue sA fie un registru in care va fi trecut

orice persoan5 care locuieste in aceast5 cas5 cu toate acele date pe
cari le confine susamintitul formular. Aceste registre se pot cump5ra
numai la primria orasului.
Orke persoan5 nou sosit5 sau care a plecat din ora trebue ea
fie anuntat de proprietar sau administrator la biroul de evident cu
un formular special pentru acest scop.
Aceast5 ordonant5 oblig5 pe fiecare proprietar sau administrator
a o indeplini exact si orke incalcare sau neascultare va
fi
strict
pedepsit.
Dac din cauza intamplArilor rzboiului nu se AA nici pro=

prietar, nici administrator, e obligat fiecare cap al familiei de a inde=
plini dispozitiunile de sus.
Maiestrul politiei din Cern5uti : Krijanowski
Orig : rus. rom.
25.
Cernauli, 1914 Decembrie 16 0)
Guvernorul S. Evreinov face cunoscut ca in ziva de 19 Decemvrie

se va oficia un serviciu divin solemn cu ocazia zilei onomastice a
Tarului Nicolai
Publicatiune
In 6 (19) Decemvrie curent, ziva Maiesf5tii Sale a Gosudarului
Imperatorul Nicolai Alexandrovici,se va tinea in biserica catedrala
gr..ort. din loc dup5 sf. liturgie care se va celebra la orele 91/2 dimi=
neap, un tedeum de mult5mire.
Asemene se vor tine si in celelalte locasuri dumnezeiesti ser=
vicii divine.
Provoc pe administratia comunal5 cat si pe locuitorii orasului

de a decora casele lor cu steaguri.
Dela guvernorul din Cernauli :
Camer Iunker al Maiest5tii Sale imp5r5testi : S. Evreinov

Orig : rus. rom.
26.
CernSuli, 1915 lanuarie 3 (1914 Decemvrie 21)
Guvernorul S. Evreinov interzice- colportarea de stiri nelinistitoare
Cine se va face vinovat de a
fi
respandit comunicari despre
operatiunile trupelor i activitatea guverniala, cat si stiri potrivite de a
www.dacoromanica.ro
121
121
trezi neliniste la populatie, s va pedepsi cu arest NIA la trei luni

cu amend pin 4a trei mu de ruble.
Guvernorul din Cerrfauti :
Carner Iunker al Maiesfatii Sale imprtesti : S. Evreinov

Orig : rus. rom.
2T.
Certiguti, 1915 Februarie 16 (3)
.Comandantul oraplui Nowodworski, voind a asigura retragerea

trupelor ruseti, interzice populatiei s5 se plimbe pe stradA
Imp. rus. cornandantul or5senesc dae cu aceasta aspru ordin

in astfel :
1. Nu e voie in stradele orasului i suburbii a s primbla

sunt irnblerile pe cel mai mic scop a raestringe.
2. Dup 6 oare searae nu e voie nim5rui a fii pe stradae.
3. La 3/4 6 oare searae sunt toate localele de corners a inchide
:si la 6 oare sarae are si fie cara in salasul saeu.
4. Cine se vae opune ordinatiunei acestei va poate fi pedepsit
cu moarte.
5. Acii cu front la pietele mai mafi asazate feresti, i porti de
easae sunt a tine inchii, nau voie a fi iluminati ori cu perdele acoperiti.
6. Garda municipal i face serviciu curn .paenae acu, i e
-supus fiecare ordinatiunilor a sa supune.
Cerauti. 3 Fevroare 1915

Comandantul orasului Nowodworski
Orig. litografiat : rus. nemt. rom.
28.
CernSuti, 1915 Februarie 20
Primarul Cerdautilor admite la plat
i moneda rus
Kundmachung
Da unter der Bevlkerung noch eine grosse Menge von rus=
sichem Gelde kursiert, so wird die Bevlkerung verpflichtet russisches
Geld irn Handel und Geschftsverkehre anzunehmen.
Der Wert des Geldes wird festgesetzt, wie folgt : 1 Rubel =
2 Kr. 50 H., 1 Krone = 40 Kopeken.
Der Vorsitzende der Stadtvertretung : Rafael Kaindl
www.dacoromanica.ro
122
122
TEODOR BALAN
29.
Cernuti, 1915 Martie 21
Se comunic5 populatiei c s'a infiintat o curie martial areia

este supus5 si populatia civil
Kundmachung
Mit 8. Marz 1. J. wurde beim h. o. Militarkommando ein Feld.gericht aktiviert.
Nach den Bestimmungen der StrafprozeBordnung unterstehen

auch die Zivilpersonen der Iudikatur dieses Gerichtes.
Aus diesem Anlasse wird der von Seiner Excellenz dem Herrn
Landesprsidenten unterm 5. August 1914 zur allgemeinen Kenntnis
gebrachte Befehl des k. und k. Armee,Oberkommandos, betreffend
die Verhangung des Standrechtes gegeniiber alien der Militarstraf,
gerichtsbarkeit unterstehenden Personen mit dem Beifiigen kundge=
macht, daB auch die Zivilbevlkerung wegen der in der bezogenen
Kundmachung begangenen Delikte der Strafbarkeit durch dieses Ge=
richt unterliegt.
[Urmeaza comunicarea crimelor].
Der K. K. Regierungsrat und Polizeidirektor :
v. Tarangul
30,
CernSuli, 1915 Aprilie 19.

K. K. Poiizeidirektion in Czernowitz
Pentru a feri orasul de atacuri aeriene, prefectul de politic interx

zice iluminarea ferestrelor
Kundmachung
Mit Riicksicht auf die Gefahr durch Abwerfen von Bomben
seitens feindlicher Flieger ordne ich an, daB die Beleuchtung in den
Wohnhusern und sonstigen Gebauden derart durch dichte Vorhange
zu dampfen ist, daB von auBen kein Lichtstrahl sichtbar wird.
Ebenso ist in den Abendstunden und wahrend der Nacht das
Hantieren mit Licht im Freien untersagt. Zuwiderhandelnde werden
nach den militarischen Gesetzen eventuell standrechtlich zur Veranfr
wortung gezogen.
Die Strassenbeleuchtung wird bis auf weiteres entfallen.

Czernowitz, den 19. April 1915.
v. Tarangul m. p.
www.dacoromanica.ro
123
123
31.
Cerrfauti, 1915 Iu lie 19
Comenduirea piefii stabileste obligativitatea carnetelor de identitate
Kundmachung
Vom 20. Juli 1915 angefangen ist Zivilpersonen das Verlassen
von Czernowitz nur mit Passierscheinen gestattet, welche von der
k. k. Polizeidirektion in Czernowitz ausgestellt und vom k. und k.
Stadtkommando vidiert sind.

Passierscheine zum freien Verkehre im Polizeirayone der Stadt-
Czernowitz werden auch weiterhin vom k. u.
k.
Stadtkommando.
a usgestellt.
Anweisungen zur Erlangung dieser letzteren Passierscheine werden
bei der k. k. Polizeidirektion Czernowitz behoben.

Der k. u. k. Stadtkommandant :
k. u. k. Feldmarschalleutnant : Salomon v. Friedberg

32.
Cerauti, 1915 Iulie 26.
Se institue cenzura scrisorilor.
Kundmachung
Das K. u. K. T. Armeekommando hat Nachstehendes verfiigt ;
1. Briefe diirfen nur offen zur Beforderung der Post iiber=
geben werden.
2. Auf allen Postsendungen muss der Name und die Adresse
des Aufgebers angegeben werden.
3. Adressen diirfen nur in lateinischer oder gotischer Schrift
geschrieben und nur die landesiiblichen Sprachen angewendet werden.
4. Paketen diirfen keine schriftlichen Mitteilungen beigelegt werden.
Diese Anordnungen treten sofort in Kraft.

-Lieber Ersuchen des Z. Armeekomando wird dies hiemit zur
allgemeinen Kenntnis gebracht.
v. Tarangul
33.
1915.
Se interzice ruperea srmelor de telegraf si telefon.
Kundmachung
1. Wer Telegrafen. oder Telefondrahte zerstrt oder besch:idigt,
wird erschossen.
www.dacoromanica.ro
424
124
TEODOR BALAN
2. Wer sich in der Mlle von Telegrafen, oder Telefonleitungen

in verdSchtiger Weise herunitreibt, wird verhaftet.
3. Die Gemeinden haben zur Uberwachung der Telegrafen= und
Telefonlinien Zivilposten bis zur Grenze der Nachbargerneinden auf=
zustellen, und bleiben far Beschdigungen in ihrern Bereiche haftbar.
4. Zivilposten zur Uberwachung von Telegrafen= und Telefon=
leitungen
kenntlich durch weisse Armbinden
haben das Recht,
verclachtige Personen festzunehrnen, im Falle von Widersetzlichkeit aber
miederzumachen.
Hchstes Militrkommando
Orig.: nen* polon. i ucrain.
34.
Cern'auli, 1915 August 14.
Comanda armatei ordon ridicarea de ostateci, pentru

preintimpinarea crimelor.
Kundmachung
Das T. Armeekornmando l'asst Nachstehendes zur allgerneinen
Verlautbarung bringen :
Geiseln sind auszuheben, urn einem Verbrechen wider die

Wehrrnacht des Staates vorzubeugen.
Die letztbezeichneten Geiseln fallen an Stelle des Tters unter
die militrischen Komrnandorechte und sind
wenn erforderlich
nach dem Kriegsnotwehrrechte zu behandeln".
Der Inc. Regierungsrat und Polizeidirektor :
v. Tarangul
35.
Suceava, 1916 Iunie.
Prefectul rus Blagonravov invit populatia judetului Suceava s

continue munca pasnicI
Publicatiune
Direggtoria districtual a judetului Suceava aduce la cunostinta
publid urratoarele :
I. Se asigur libertatea fiedrui cult confesional. Proprietatea,
averea Si viata populatiunii pacinice vor fi scutite i respectate in de=
plinS mSsurS, ct tirnp populatiunea locals se va abtinea si mai
departe de orice intreprinderi i incercri criminale fats de annata
imperial rus.
n. Judedtoria local va rezolvi conform legilor i obiceiurilor

uzate pSnS acum toate procesele civile si penale, cele din urma. insa
www.dacoromanica.ro
125
125i
BUCOVINA IN PAZBOIUL MONDIAL
numai atunci, dac5 nu cad exceptional in competinta altor autorifati

dac5 nu privesc cauze militare sau sunt de caracter politic.
Autorifatile din tar5, institutiunile administrative, economice,
autonome, comunale, societAtile particulare i institutiunile similare
acestor din urm, vor continua activitatea lor sub conducerea i supra=
vegherea direggtorului districtului
ai ajutorilor lui. Amploiatii si
functionarii de parfa" acum rman in posturile lor i vor primi i mai,

departe salariile lor anterioare.
IV. Agricultura, comertul, industria Orli si toate profesiunile
libere ale populatiei
intrucal nu vor fi d5urfatoare operatiunilor
militare
vor fi nelimitate.
Direg5toru1 districtului :
Blagonrawow
Orig. : rom. polon.
36.
CernSuti, 1916 Iunie 30.
Din ordinul armatei rusesti primarul Certfautilor ordonA

deschiderea
Publicare
La ordinul d=lui comandant imp. rus. al orasului Cern'auti sunttoti proprietarii resp. administratorii pfavliilor provocati ca s deschida,
*15 in 24 de oare prValiile inchise ; la dincontr se va efectui des=
chiderea asta prin administratia imp. rus. si se va confisca marfa.

Pentru Magistratul orasului :
Presedintele Miculi
Orig,
rus. rorn. polon.

37.
Cenfauti, 1916 August 14.
Comunicatul ajutorului de guvernor rus din Cermiuti conkle

Lamzdorf-Galagan cu privire la rspndirea de stiri tendentioase.
Dispozitiune obligatorie,
luat de atr conductoriul Guberniei Cerdauti, in substituirea guver=
norului, conform 22 si 40 ai statutului provizor pentru guvernarea
teritoriilor austro=ungare ocupate prin fasboiu, pentru locuitorii guber=
niei CerrAuti.
E interzis a rspSndi in public stiri mincinoase i nelinistitoare.

E interzis a expune in vitrine i feresti ale magaziilor, prvliilor..
precum si a vinde i rspndi calf, brosuri, foi, ilustrate etc. de ca=
racier evident tendentios in care se iau in batjocur sau se ridiculi=
zeaz armata i organele administrative ruse.
www.dacoromanica.ro
126
TEODOR BALAN
126
E interzis grupurilor de persoane precum i persoanelor singug

rake de a ofensa organe ale ostii sau persoane civile rusesti, precum
i a se purta cu impotrivire ostenfativA fara de aceste.
E oprit a l'Auda o crim sau a arala compAtimire pentru cel ce
comisgo.
Persoanele cari vor contraveni acestei dispozitiuni se vor pedepsi
c u inchisoare Ong la o lun sau cu amendA pn la 3000 de ruble.

Aceasti dispozifiune infra in vigoare imediat dup a. publicarea ei.
Conduatoru1 guberniei, in substituirea guvernorului :
Contele Lamzdorl;Galagan
Originalul : rus. rom. polon.
38.
CernAuti, 1916 August 14.
Comunicatul ajutorului de guvernor rus din Cerauti, contele

Lamzdorf.Galagan, cu privire la specula cu alimente
luat'a de catr conducAtoriul guberniei Cernuti, in substituirea Guyer=
norului, conform 22 si 40 ai statutului provizor pentru guvernarea
teriforiilor austrogungare ocupate prin fasboiu, pentru locuitorii Guberg
niei Cernauti.
E oprit a urca cu mestesugire i precugetare preturile mrfug
rilor de trebuinfa zilnic.
E oprit a vinde cu preturi mai mari acele mgrfuri cari sunt
indicate in tarif si ale dror preturi sunt stabilite i intrite de guvernor.

E oprit lucrAtorilor i c5r.iusilor a cere simbrie mai mare, decurn
e afatafa in tarif.
E oprit a intrebuinta Ingsur5 sau cump.ing fals5 la vinderea dig
feritelor victualii i altor mgrfuri cari se vSnd cu m5surg sau cumpn5.
E interzis a vinde mgrfuri stricate sau acele cari sunt evident
vaTam'atoare sAnttii oamenilor si a dobitoacelor.
E oprit a vinde poame verzi sau mucigAite.

E interzis a ascunde m5rfuri de trebuinfa zilnic5 in depouri,
rnagazii, pivnite sau in alte locuri cu scopul de a putea urca pretug
rile lor in piatl
E interzis comerciantilor de a cump5ra mArfuri de trebuint

afar5 de oras sau in drumul lor spre piatg.
E interzis a impiedeca in executarea serviciului politia i orgag
nele orasnesti insarcinate cu inspectiunea sau supravegherea pietei.
Persoanele cari vor contraveni acestei dispozitiuni se vor peg
zilnic
www.dacoromanica.ro
12T
12T
depsi cu inchisoare pn la o lunA sau cu amends pan5 la 3000

de ruble.
Aceast5 dispozitiune infra' in vigoare imediat dup publicarea ei.
ConducAtorul Guberniei,
In substituirea guvernorului : Contele Lamzdorf;Galagan

39.
C ernuli, 1916 August 14
Comunicatul ajutorului de guvernor rus, contele Lamzdorl=Galagan,

privitor la vnzarea beulurilor spirioase
luat5 de cAtr conducaloriul guberniei Cernuti, in substituirea guver..
norului conform 22 si 40 ai statufului provizor pentru guvernarea
teritoriilor austro=ungare ocupate prin fasboiu, pentru locuitorii Ciubero
niei CernAuti.
E interzis a aduce la oras b5uturi spirtoase, yin
bere sub
orisice modalitti.
Observare : CantitAtile spirtoaselor si a vinului, afltoare la par=

ticulari, trebuie anuntate autorit5tilor administrative din loc, pan5 cel
tarziu 3 zile dup5 publicarea acestei dispozitiuni.
E interzis a oferi buturi alcoolice, apoi yin i bere in str5zi,
in piat5, in thguri precum si in localurile publice : oteluri, restau=
rante i alte localuri de felul acesta.
E interzis a iesi imb5tat n strad5, in piat si in alte locuri
publice.
E oprit si in farmacii a vinde spirtoase i vin.

Insemnare : A vinde spirtoase i yin pe baza recetelor medi=
cale in scopul vindec5rii boalelor e numai atunci ertat, dac iscAli=
tura medicului e infarit de autorifatile administrative sau de coman=
dantul orasului.
Persoanele cari vor contraveni acestei dispozitiuni se vor pe=

depsi cu inchisoare p5n5 la o lunA sau cu amend5 pAn5 la 3000
de ruble.
Aceast5 dispozitiune intr5 in vigoare imediat dup publicarea ei.
Conductorul Guberniei,
In substituirea guvernorului : Contele LamzdorfoGalagan

Originalul : rus. rorn. polon.
www.dacoromanica.ro
128
128.
TEODOR BALAN
40.
Cern:Atli, 1916 Septemvrie 19
Comunicatul guvernorului rus al CernSufilor, V. Lighin, cu privire

la stricciunile pricinuite la sasrmele de telegraf etc.
Ordinaciune obligatoiie
Edat prin guvernorul Cernutului pe baza articolului 22 $i 40i
a ordinkiunei provizorice asupra administratiei terii austro.ungare,
ocupate pe baza dreptului de fazboiu, pentru locuitorii Guvernamen,
tului Cern AO.
Este oprit a strica srmele telegrafului

este oprit prAdarea sArmelor acestor aparate.
telefonului, totodatA
Cine s'a face vinovat a aka ordinatiunea aceasta, va fi pe=

depsit cu inchisoare de cetate pSnA la 3 luni ori cu pedeaps5 in bani
pAna la 3000 de ruble.
Aceast obligAtoare ordinaciune infra in vigoare indatA dupA
publicare.
L. d. s. Guvernorului :
V. Lighin
Originalul : rus. rut. rom. polon.
41.
Cern2iuti, 1917 Ianuarie 29
Ordinul comandantului suprem al armatelor rusesti depe frontul

sud.vestic privitor la agricullur.
Dispozitiune obligatorie
1. Marii proprietari i populatia tuturor localitAtilor Galitiei $i
Bucovinei ocupate de o$tile ruse$ti, care se ocup cu agricultura, sunt
obligati, cu inceperea timpului de primAvarA al anului 191T, sA are si
s samene casmpurile de arat i grdinile care le staPanesc ca poser
sori sau pe baza contractelor de arasndA.
2. CAmpurile de arat ale marilor proprietari $i ale ananda$ilar
care, incontra dispozitiunii prezente, vor tAtna'nea nearate i nesAmA.A.
nate, pot fi secvestrate la ordinul Guvernatorului general $i puse in
folosul sporirii teritoriilor de sAmAnat.
3. Persoanele care fti$ se vor subtrage de la implinirea. dispo.=

zitiunii prezente se vor pedepsi pe cale administrativA cu inchisoare
piing la trei luni sau cu amend pana" la 3000 de ruble.
4. Punerea in aplicare a dispozitignii prezente cade, la insArci-,
narea Guvernatorului general militar, in compete* Guvernatorilor ai
tinuturilor austro.ungare ocupate prin dreptul de rsboiu i pedepsele
dictate celor vinovati se vor implini imediat.
5. Dispozitiunea obligatorie prezent inlocue$te, in raionul Gu.vernatorului general al tinuturilor austrosungare, ocupate prin dreptul
www.dacoromanica.ro
129
129'
de rsboiu, dispozitiunile luate in chestia aceasta de fostul Guvernator

general al Galitiei si de comandantii armatelor.
6. Dispozitiunea prezentg intrg in vigoare imediat cu aducerea
ei la cunostinta populatiunii.
Originalul a iscalit :
General.adiutani Brusilov
42.
CernSuti, 1917 Mai 20
Comisarul revolutionar D. Dorosenco comunic populatiei buco,

vinene nouile reforme administrative pe care doreste s le aplice
Oka" populatiunea din teritoriile ocupale ale Galifiei si Bucovinei.
Regimul provizor mia (!) numit comisar peste teritoriile ocupate
din Austro=Ungaria. Lugnd in samg indatoririle impuse mie de regimul
provizor aflu neapgrat de necesar, ca sg mg adresez cu urmgtoarea

publicatiune cgtrg popoarele din Galitia si Bucovina.
Politica, care o urmgrea Ong acurna administratia civilg rusd
fatg de populatiunea de aici si care stetea in strnsg leggturg cu di=
rectia vechiului regim imperial din Rusia, in prezent sa se delgture
cu totul. Marea revolutie rusk care a adus libertatea tuturor popoax
relor imperiului rusesc, nu poate Igsa neschimbate si raporturile A=
ciilor rusesti fata de populatia civila a teritoriilor ocupate cu antra din
imperiul Austro=Ungar.
In conformitate cu principiele dreptului international crede repre=
zentantul regimului provizor imposibil, a emite in acest rgstimp de
trecere legi, cari ar restrgnge drepturile populatiunei in ceea ce pri=
veste institutiunile generale administrative de mai nainte.
Regimul nou aflg just sa. iee toate ingsurile spre a inlesni si=
tuatia populatiunei in teritorille ocupate intru cat nu contrazice intere=
selor armatei ruse, care apgrg libertatea Rusiei.
In deosebi na-zueste regimul rus, a da populatiunei libertatea de
a=si restabili autonomia adrninistrativa" in sate si orase conform siste,
mului vechiu, precum si de a largi si desvolta aceasta administratie
pe noaut si lrgi baze (I), la caz s o doreascg aceasta populatie ; a
sprijini renasterea activitalii orgartizatiurrilor, cart au existaf in singu=
ritele locuri, a cooperativelor, a institutefor de pgstrare si de binefa,
cere etc., dupg putinfa a reinvia activitatea iudecgtoriilor pe baza le=
gilor locale, a face posibil redeschiderea scolilor poporale si medil, a
deschide scoli noaue, la caz cg cere trebuinta si a lua mgsuri spre

scutul si ingrijirea copiilor orfani.
Bazat pe principiile libertgtif tmei natiuni de sine constie re,

proab noul regim rusesc chiar si Ondul la mice feliu de apgsare
12629
www.dacoromanica.ro
130
130
TEODOR BALAN
sau neindrepttire a vre unei natii din tars. Tot asa nu poate fi vorba
despre ap5sare pe terenul confesional.
Deosebit5 atentiune va da regimul nou aprovision5rii cu pane.
Pentru acest scop s'a format acuma un comitet de aprovizionare pen#
tru Galitia si Bucovina, care va griji, impreun5 cu reprezentantii
populatiunei indigene, de productele i articolele neaprate necesare
pentru traiul de thate zilele, precum i pentru o distribuire just intre
cei nevoesi.
In conformitate cu ordinatiunile regimului nou si a autorifatilor
superioare militare, in sama c5rora st5 administrarea rani, intentionez
s5 organizez in cel mai scurt limp la comisariatele districtuale i go.
berniale un consiliu, la care s participe cat se poate de intetisiv 5i

populatiunea indigen din thate pturile nationale i sociale i cred ca
acest consiliu va sprijini pe reprezentantii noului regim spre a safis#
face necesittilor zilnice ale populatiunei. Cu timpul va fi creat un
consiliu si la comisariatul general.
Apelez la populatiune s se supue ordinelor comisariatelor gu.
berniale i districtuale ale regimului provizor, cari stau in fruntea ad#
ministratiei guberniale i districtuale.
Astept c populatiunea teritorillor ocupate va fi prevenitoare

nkuintelor reprezentantilor noului guvern rus in ceea ce priveste in,
troducerea ordinei in far i usurarea situatiei locuitorilor ei. Numai
dac5 populatiunea indigenS va fi astfeliu prevenitoare va pute regimul
nou rus realiza in teritoriile ocupate prodata sa impus5 de regimul
provizor al Rusiei libere.
Cernguti, 20 Mai 191T.
Cornisarul regimului provizor al prii din Galitia si Bucovina :
D. Dorwnco
Originalul : rus. rom. rut. polon. nemt.
43.
Cernauti, 1917 Iunie
Comisarul rus D. Dorosenco linisteste populatia asigurncloo c
nu va avea de suferit nimic din partea armatei rusesti
Instiintare
In ultemele zile se af15 populatiunea in mare neliniste in urma
stirilor despre probabile pr5d5ciuni.
Provoc populatiunea s fie linistit i s5 aib toatS increderea
in reprezentantii autorilatilor rusesti.
S'au luat toate m5surile spre a impiedeca ori ce pr5dAciune sau
presiune. Reu fac5torii vor fi pedepsiti pe baza ultimului ordin din

partea comandantului suprem al frontului sucl=vestic.
Comisarul de tar al guvernului provisoric in Qa1iia i Bucovina :
Orig : rus. rut. rom.
www.dacoromanica.ro
D. Domenco
131
131
44.
1917 August
Generalul austriac Kvess, apropiindu,se de Bucovina, adreseaz5

populatiei din Bucovina un apel, invitnd:o la colaborare
Popor bucovinean
Armatele aliatilor inainteaz5 cu ajutoriul lui Dozeu iar5i invin .
gatoare inainte i alung dumanul din Pile noastre.

Nu e singura datorint5 fat de stat, ci i a existentei proprii, ca
ia parte ajuttoare la restabilirea ordinei i sigurantei puo
blice i s deie mina de ajutoriu la delturarea urmelor de fapte ale
dumanilor.
In prima linie e spionajul &man, care pericliteaz5 in msur
foarte mare operatiunile armatei proprii.
F5r5 indoial e a dumanul a 15sat la retragerea sa persoane
cari au mandat, a se tinea incontinuu in diferite locuri, de a spiona
imprejurarile referitoare la puterea armatei noastre i a comunica cele
populatia s
aflate prin persoane mijlocitoare.

Interesul comun i a fiec5ruia este de a erua persoane de acestea
fie ele &mane ori chiar de ale noastre
pentru aoi face imo
posibili.
E de mare ins5mrfatate adunarea tuturor acaretelor de rAsboiu

(arme, munitii . a.) ale dumanului lsate in urma sa i ale noastre.
Predati pentru aceea toate acaretele de r5sboiu afltoare in po,
sesia voastr5 comandelor militare mai apropiate, aduceti tot odat la
cunotinta persoanele i locurile, unde se afl5 astfeli de acarete.
Luati parte activ5 la paza liniilor telegrafice, telefonice i a
c5ilor ferate.
Cugetati c totul ce yeti face pentru siguranta armatei noastre

i slbirea dusmanului e intru ajungerea scopului cauzei noastre drepte
si lucrati in directia aceasta.
Am sperant in patriotismul devotat al intregului popor din fru.=
moasa noastr5 tear pe a drei p5mint binecuvntat acum cu inim

vesel5 iar5i p4im.
Comandantul armatei :
De Kvess, Generaloberst
45.
Cernuti, 191? August 16
Primarul interimar adreseaa populatiei orasului CernSuti vorbe

incurajatoare
C5tr poporul capitalei Cern5uti

Splendid conduse de victori4i lor efi vitezele noastre armate
si cele ale glorio5ilor notri aliati inainteaz dela succes la succes..
www.dacoromanica.ro
132
132
TEODOR BALAN
Fara* de atacurile lor irezistibile adversarii sunt silifi a parasi si

ultima patura de Omani', care=1 cedasem transitor superioritafii lor
numerice.
Cernauful e liber.
Cu statornicie eroica populafia a suportat grijele, nevoile i su=
ferinfele ne mai pomenite ale stapanirei straine aproape patrusprezece
luni i isa dobandit recunostinfa eterna a patriei intregi.
Manifestul M. Sale, al mull iubitului nostru Imparat, binevesteste
orasului nostru lucruri prea grafioase si de tot insemnate incat putem
privi cu incredere i bucurie la un viitor fetid!.
Incredinfata fiinduomi conducerea magistratului municipal provi=
zoriu de catra guvernul i. r. al Bucovinei i luand in sama agendele
administrafiei, salut poporul Cernaufului cu inima plina de recunostinfa.
Cu sprijinul i ingrijirea guvernului farii si al Guvernului central
magistratul municipal va strui din toate puterile ca sa micsoreze mi=
zeria i sa ajute populafiei ca sa poata suporta chiar i restringeri cari
trebuie sa ni le impunem cu tofii spre a resista in ciuda intenfiunilor
inamicilor si a ajunge inalta noastra finta.
Poporul care totdeauna a manifestat sentimente patriotice i pline
de sacrificii precum i lark sufleteasc, 11 invit a coopera ca s do=
bandim o pace onorifica, ca s reedificarn si s reinoim mult iubitul
nostru oras.
Magistratul municipal
Minkusz, i, r. secretar al guvernului
46.
1917 Septemvrie
Comanda armatei austriace apeleaza la populatie
s'a"
nu conturbe
operatiile militare
Insliinfare
Indaraptul frontului de pe teritoriile reocupate ale Bucovinei pi
prin Romania se poarta dupa aparenfa de catra Rusi (Moscali) lsafi
indivizi cari taie sirmele (firele) telegrafice i telefonice
De aceea se dispune :
1. Cine nimiceste sau stria sirmele telegrafice si telefonice, fie
din rautate sau din sburdalnicie, va fi pertratat dupa legile marfiale
(razboinice) i pedepsit cu moartea prin impuscare.
2. Cine se poarta in mod suspicios (banuitor) prin apropierea
liniilor telegrafice ori telefonice va fi arestat.
3. Spre paza liniilor telegrafice i telefonice au sa aseze comu=
nele (primariile) straji civile pana la marginea satului invecinat. Fiecare
comuna ramane deci responzabila pentru orice strickiuni (pagube) in=
tmplate pe hotarul ei.
www.dacoromanica.ro
133
133
4. Strjile civile puse spre paza liniilor telegrafice 0 telefonice

0 insemnate la brat cu o legaloare alba' au dreptul s areteze (!) per .
soane suspecte (bSnuite), iar la caz de opunere s le 0 impu0e.
Comanda militarg supremg
Pentru prinderea celor vinovati se pune un premiu de 100 coroanc.
4T.
Cern Suti, 1918 Noemvrie 6,
Manifestul Ucrainienilor
Manifest calfa cetteni liberi ai tuturori natiunilor i stailor tarii.
Ceigieni !
Valurile gigantice ale eliberkil popoarelor s'au abtut i Oa
la noi, momentul mare de astazi chiam i populatiunea Bucovinei
sub steagul liberfatii.
Guvernul cel vechiu, ce n'a voit sau n'a priceput s se aco.
modeze la dorul libertalii *al popoarelor, a trebuit s cada ; lza surpat
victoriosul spirit al timpului. Fara nici o fortg brachial numai in

urma neevitabilei evolutiuni istorice a picat cSrma din mnile guvero
nului de pAn acuma.

Guvernul cel vechiu a perit de sine i ne vedem necesitati de
a forma un organ nou, care sa' ieie asupra sa functiunile unui gu=
vern de stat. Regretam foarte mult, a nkuinta sincer a Ucrainilor

tarii acesteia, de a compune un guvern impreunA .0 in burhi intele.
gere cu reprezentantii celorialte natiuni n'au avut nici un succes, din
care cauz am ajuns inteo stare nesuferibila a anarchiei, care ame=
ninfa tuturor i fiecruia in deosebi cu nimicirea culturii, averii 0 vietii.
Intr'un moment de at& de mare responsabilitate Sfatul national
al Ucrainilor, unica in momentul present putere bine organizat5, s'a
decis a lua asupra sa grea sarcina de a
tine ordinea i siguranta
publia.
1) Lund in mSna sa guvernul in orasul Cernuti i in acea
parte a tarii, care in majoritatea sa este locuit de Ucraini i
2) Luand sub scutul su toate oficiile centrale in orasul .Cernuti.
Cefleni !
Sfatul national al Ucrainilor (LTcrainsca nationalna Rada) st

neclintit pe platforma dreptului plinei nici prin o forta nemarginitei
destin5rii de sine a popoarelor ; fiind totodat deplin con0iu, a im=
partirea teritorial5 larii noastre vor decide judecalorii lumii la con,
gresul de pace.
Formrid pe platforma ast guvernul spre tinerea ordinei 0
sigurantei publice, ne adres5m la toti cetSteni : sprijiniti guvernul acest
www.dacoromanica.ro
134
TEODOR BALAN
134
provisor i organele lui, care in momentul restristei de astzi a luat

asupra sa sarcina grea de a fed orasul Cern 5uti de o soarfe nefasta
sperand c doar5 nu vom mai astepta mutt oara mantuitoare i p5cii

dorite. SA o salut5m sub steagul destinului de sine al popoarelor f
Cern5uti, 6. Nombre 1918.
Delegatiunea bucovinean Ucrainsca nationalna Rada" :
Deputatii parlarnentari : Nicolai Vasilco, Anton Lucwvici, Ilie
Semaca, Dr. Stefan Smal,Stofkej, Nicolai Spenul.
Deputatii dietali : Iosif Buracenschej, par. Teofil Dracenschej,
Dr. Teodot Halip, Nicolai Havrexiuc, Teodor Ivanitchej, Marca

CureF, Teodor Levitchej, Gheorghe Lesan, Artur Malec, Nicoloi
Osadeti, Ioan Pauliuc, Ierotei Pihuleac, Emilian Popoveci.
Pentru partidul nationaklemocrat : Dr. Nicolai Drohomerefchej,

Emilian Ivanitchej, Vladimir Fedorovici.
Pentru partidul poporal : Dr. C7audiu Bilinschej, Dr. Miron
Corduba, Dr. Roman Tehelschej.
Pentru partidul radical : Ilarie Carbuletchej, Ilie Popoveci,
Gheorghe Serbeniuc.
Pentru partidul socialsdemocrat Grigori AndriaKiuc, Iosif
Bezpalco, Vladimir Soroneveci.
Originalul : ruten., rom., nen*
48.
Cermiuti, 1918 Noemvrie 6.
Prociamatia lui Aurel Onciul
Proclamatie
Guvernul imprStesc, considerand misiunea sa de finit, ne=a
predat astazi noue, in insusia de comisari nationali ai poporului roman
pe deoparte i ucrain pe de a1t5 parte, puterea in Bucovina, fr s
o impart5.
Pusi in fata acestui fapt indeplinit, noi, ca s5 impiedec5m
anarchia i sa. mentinem ordinea i siguranta publica, am luat in
seamA puterea si am impartit.o intre noi in modul urmator :
1. Aral poporul roman, cat si cel ucrain ii rezerv5 pretenziux

nile sale, relative la teritoriul Bucovinei, precum au fost formulate de
reprezentantii sai legitimi, las insA ca congresul de pace s hotareasca
definiiiv in chestia aceasta.
2. Rana la hotararea viitoare, se mentine starea faptica.
3. Competenta ambelor guverne respective se bazeaz pe major
ritatea relativa din comun, precum a fost constatat ea la recenzeo
mentul din anul 1910. Drept aceea comunele, in cari majoritatea

relativa a poporatiunii este roman& sunt supuse guvernului roman,
iar comunele, in cafi majoritatea aceasta este ucrain5, guvernului ucrain ;
www.dacoromanica.ro
135
135
4. In comunele acele, in cari majoritatea populatiunii nu este

nici romana, nici ucraina, reprezentanta legala a comunei va hotara,
cariia din ambele guverne din chestie vrea s fie supusa ; lipsand o
reprezentanta 1egal, hotaParea respectiva se va lua, sub prezidiul ge=
rentului instituit de sfatul conzultativ, iar lipsand si el, de membrii
prezenti in comun ai ultimului comitet comunal, ales legal.
5. Pana ce se vor lua hotararile aceste, comunele Alexander=
clorf, Katharinendorf, Sadagura si Vijnita sunt supuse guvernului
ucrain, toate celelalte comune neromane i neucraine, gall de Cer=
dauti, guvernului roman ;
6. Orasul Cernauti, capitala terii ramane sub administratia in=
terimistica de pana acuma ; dispozitiuni intr'a doua instanta se pot
lua numai in contelegere intre guvernul roman si cel ucrain.
Invoeala prezenta intra- imediat in vigoare.
0 aducem la generala cunostinta, provocam poporatiunea s
respecte ordinea i linistea publica.
Cernauti, 6. Noemvre 1918.

Comisarul national ucrain :
Comisarul national roman :
Popowicz m. p.
Onciul m. p.
Orig. : rut., rom., nemt.
49.
Cernauti, 1918 Noemvrie T.
Primarul ucrainean Iosif Bezpalco provoaca pOpulatia

s5 fie linistit
Administratiunea proVisorie a capitalei Cernauti.
Catra populatiunea capitalei Cernauti.
Delegatiunea bucovineana a consiliului ucrain m'a numit ca

comisar urban al Cernautului. Dispozitia aceasta a fost confirmata de
guvernul comun al Bucovinei.
Eu am luat in sama conducerea oficiului municipal la 6 Noern=
vrie 1918 si voiu purta agendele pana la formarea unei noua admi=
nistratii.
Aceasta aduc populatiunii capitalei Cernauti la cunostinta
provoc s tins linife i ordine.

Numai asa imi va fi posibil a purta oficiul meu sub referintele
.actuale atat de grave spre binele populatiunii orasului.
Pentru administratia provisorie :
Comisarul orasenesc : Ossyp Bezpallko

Orig. : rom., germ., rut.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Bucovina in WWI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bucovina in WWI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEODOR BLAN

Extras din "Codrul Cosminului" VI 1929, Buletinul Institutului de

1 STlTUTUL DE ARTE GRAFICE I EDITUR "GLAUL BUCOVINEI

Ideia romneasel in Bucovina, atitudinea oportunist dup 1848, caracterul

in preajma rzboiului mondial

ganda patriotia in 8ucovina, atitudinea partidelor politice din

Prima invazie ruseasca

A doua invazie ruseasc.

i ucrainieni, Adunarea lra-

Ocupatia austriaca 1915.-1916

Maiorul Daniil Pop, capitanul Vcctor Rusu.

A treia invazie ruseasc 1916.-1917

Armata rus atad la Nistru, profesorul Vitec, administratia ruseasc.

Ocupatia austriac din anii 1917 si 1918

Rusii se retrag in debandad, Deutsches Karpathenkorp, Tratativele de pace

Lucrtorii civili i corvezile

Rechizitii de tot felul

cat sa exportaf din Romania, contrabanda

Pagubele pricinuite de soldatii rot

Pagubele pricinuite de soldatii germani

Pretinsii liberatori, furturi, rechizitii, acte de brutalitate.

Pagubele pricinuite de armata austro.ungar

Confiscarca de alimente, evacuarea vitelor 1916, plngeri.

sa trimita armata romana, Divizia a VIII-a, gener. Iacob Zadic,

nare a curenielor nationale, pornita de Austria. Asa dara, dela

scrieri si ziare. Nu s'a putui studia arhiva de razboiu din Viena,

No. 13 Res. 223 din 191r.

FISCHER EDUARD : Cererea pentru acordarea ordinului Maria Theresia.

militare 1914 1915.

Suceava, Tip. Societ. Scoala romng" 1915.

GFMUSEANBAU, vermehrter, in der Kriegszeit, foaie volania.

E. P. Tal dr Co. Verlag, Wien.

MomusIERuNesdnstruktionen fiir die Gemeinden, Wien 1903.

mneasa Bucuresti 1928, Asez'am. Ion I. C. BrAtianu.

NOWAK KARL FRIEDRICH :

PROTOKOLLE STENOGRAPHISCHE des Hauses der Abgeordneten, Wien

1917-1918, mit Beilagen und Anhang.

REICHSGESETZBLATT 1915 (R. G. Bl.).

SAMMLUNG von Nachweisen fiir die Verletzungen des Vlkerrechtes

Nachtrag, Wien, Aus der k. k. Hof.= und Siaatsdruckerei 1915

und 1916, Band 1-3.

Ministerium des Innern, Sinner 1915.

GLASUL BucovINEI, Cernauti 1918.

MORGENBLATT, CZERNOWITZER 1918.

NACHRICHTEN, BUKOVINER, Czernowitz 1914.

NACHRICHTEN, UKRAINISCHE, III. Jahrgang 1916. Wien, Druck Swo=

boda & Comp.

TAGBLATT, NEUES WIENER, 1915.

TIMPUL NOU, foaia soldatilor romani, organ al senatutui central al ofiterio

VEASTNIC RUSSKII, Cernauti 1917 (ruseste), Soc. tip. bucov.

Warum Tausende sierben mussten, in Wiener

Sonn.= und Montags=Zeitung 1928, No. 15-26.

maine", anul V 1928. No. 22-24, pag. 396-399.

RODA RODA : Die Heldeniaten der Kolonne RuB, in Neue Freie

BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL

aveau intelectuali, nu s'au ridicat deasupra vietii rustice. Ei nici n'au

dou curente politice, cel oficial austriac care se sprijinea in aparatul

tru viitorul stat ucrainean, care deocamdat nu era dect o plsmuire

panire politica romaneasca si propvaduitorii tenaci ai .adevarului is=

Dar ideia de stat romana nu a putut fi sustinuta cu aceeas lark

Dupa anul 1848 boerimea roman din Bucovina abandona ati=

BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL

al secolului al XIXolea. In tot timpul boerii conduceau destinele Bu=

cultiva ideia nationala. Se reia firul intrerupt la anul 1848. Se cere