MIRCEA DAMASCHIN

POVESTE

Asupra mpriei, n ultima vreme, se abtuser mari nenorociri, care

fcuser sa apar pretutindeni spectrul foamei, al srciei i al morii. Iar toate
astea, acum, cnd pe tronul mpriei se suise Tnrul mprat. Oamenii
uitaser de cnd nu mai czuse un strop de apa, recoltele se uscau pe cmpii,
iar nopile erau nsngerate de nenumratele pduri care nu mai suportau
cldura i luau foc.
Pentru a termina treaba, nori nesfrii de lcuste se npustir asupra
mpriei. Si, fiindc nimic nu-i prea mult, la urechile Tnrului mprat
soseau vesti despre pregtirile de rzboi ale vecinilor. Ca ieri, se gudurau ca
nite cei pe lng Btrnul mprat, iar acum poftesc la pmntul meu.
Visteria era goala. Depozitele erau goale. Armata murea de foame, iar soldaii
erau desculi i n zdrene. Ce era de fcut?
ncet, pind cu grija, srccios mbrcat, purtnd povara multor ani de
via, apru ntr-o zi la curte Grdinarul. i promise Tnrului mprat ca va
salva armata, adic tara. Avea nite mini foarte mari, zbrcite, pline de
btturi, care inspirau un puternic sentiment de linite. Soiul meu de varza
este miraculos. Ostaii vor putea lupta mpotriva dumanilor, fura singurele
sale cuvinte. i din acel moment curtea nu-l mai vzu. Noaptea dormea n
chilioara lui, aflata n fundul livezii, iar ziua nu ieea din serele imperiale, unde
muncea singur, fara nici un ajutor. uotelile pe seama sa umpluser Palatul,
cei mai multi bnuindu-l de arlatanie. De doua luni mnnc din mila
Domniei Tale, Luminate. Nu-i timpul sa aruncam mlaiul n stnga i-n
dreapta. E spion al dumanilor. L-am vzut la curtea lor cnd eram
ambasador. Dar Grdinarul, cnd sorocul se mplini, l chema pe Tnrul
mprat i-i arata serele. Erau albastre de albastrul nefiresc al marilor. Uriae
cpni de varza acopereau locul. Si, ciudat, un parfum mbttor mpnzea
vzduhul. Verzele mele miros mai frumos dect trandafirii, rosti calm i
explicativ Btrnul.

Curnd, depozitele armatei fura umplute, iar Tnrul mprat, n sfrit,

avea de ce sa fie mulumit. Cazanele fierbeau ntr-una, pline de verzele albastre.
Soldaii i revenir din apatia foamei i ncet, ncet, ncepur sa se pregteasc
pentru respingerea invadatorilor.
Au aprut cam la cinci zile de la prima masa servita din serele
mprteti. Doctorii ridicau neputincioi din umeri n fata noii boli. Toi
soldaii se plngeau de dureri ale spatelui. Si, din nou, uotelile nvrjbeau
atmosfera de la curte. V-am spus, Luminia Voastr, sa nu va ncredei n el.
E un arlatan!. E clar ca lumina zilei c-i o iscoada, Doamne. Tnrul
mprat nu tia ce sa mai cread, desi avea o ciudata ncredere n Grdinar.
Treptat, pe omoplaii soldailor aprur cioturi osoase, care stnjeneau
vizibil mersul. Acestea crescur din ce n ce mai mult, pn cnd puteau fi
folosite drept mantale. Albastre, acoperite cu un puf fin, aripile uimir pe toat
lumea. i nu numai soldaii devenir naripai. Pn i ofierii aveau aripi
albastre, iar punctul culminant l constitui apariia Generalului Suprem, mai
cocrjat ca de obicei, sub povara celor mai maiestuoase aripi care s-au vzut
vreodat. Soldai, sa mulumim Domnului ca putem, n sfrit, lupta. Ofieri,
ncepnd de astzi vom trece la folosirea aripilor n instrucie, pentru gloria
Tarii i a Tnrului mprat!, fura cuvintele discursului sau, dup care se
retrase n cldirea comandamentului. Urale puternice zguduir Palatul, la
vederea zborului mre i linitit al Supremului General, care plana lin direct n
balcon, n timp ce santinelele i ddur onorul n noua poziie, cu capul pe
spate.
Din acea memorabila zi, care fu proclamata mai trziu Ziua nariprii, se
puteau vedea plutoane de soldai zburnd disciplinat ctre terenurile de
instrucie. Ofierii, purtnd nsemnele gradului pe aripi, nsoeau plutoanele la
trei bti de aripa mai sus. Poporul aclama entuziast stolurile militare, n care
toi i puseser sperane, iar copiii i petreceau toat ziua nlnd zmee pe
care scriau mesaje pentru soldai. Lund exemplul celor mai mici, btrnii
ncepur sa foloseasc i ei zmeele, trimind grijulii, n naltul cerului, povee
i sfaturi, ca ei fcuser catania, i chiar prinseser marele rzboi al Btrnului
mprat.
Fura organizate parade aeriene, n timpul crora soldaii adoptau zborul
de defilare, cu aripile perfect ntinse, marcnd sacadat cadena prin bti ale
aripilor, minile fiind strnse lng corp iar privirea, cuteztoare, nainte.
Tnrul mprat, din cel mai nalt turn al Palatului, primea onorul trupelor
Generalului Suprem. Micarea de aer provocata de armata aeriana l obliga si tina coroana pe cap cu ambele mini. La dreapta sa sttea Grdinarul, n
aceeai atitudine linitit. Acum, era membru de vaza al Consiliului nelepilor.

Victoria a fost mrea. Conductorii celor trei oti aliate fura capturai,
nfacai din mijlocul trupelor ce fugeau cuprinse de panica, ridicai n naltul
cerului i transportai n nchisoarea eternilor dumani. Independenta era
salvata, patria era libera, iar cele trei mpraii infame i trimiser ostatecii
ncrcai de daruri, spre a garanta supunerea.
ncet, ncet, anumite lucruri se schimbar. Daca nainte de naripare,
flcii se ascundeau n codru, fugind de armata, acum birourile de nrolare
erau luate cu asalt de tineri civili, oameni simpli i normali, anatomic vorbind.
Toi erau nflcrai i ddeau din mini plini de speran, cu credina c-i vor
convinge examinatorii. Unii dintre ei chiar ciripeau ca piigoii, i ddeau ochii
peste cap ca porumbeii sau mncau grunte din palma oamenilor. Femeile
ncepur uriae demonstraii, n care cereau ca i ele s-i poat apra patria.
nelepciunea Voastr, de cnd au aripi nu ne mai putem nelege cu ei. Vin
acas cnd vin ciripesc putin, ne pun sa le curm aripile, sa le splm, i
i iau zborul. Mrite Domn, de cnd s-a naripat nu m-am mai culcat cu el.
O sigura data i nfoiat aripile pe lng mine, a nceput sa bata mrunt din
picioare, i-a dat capul pe spate, dar au venit s-l ia n stol, la instrucie. Tare
mi-e frica sa nu-i fi gsit vreo pasare, acolo pe sus, pe unde sta toat ziua.
Sunt singura ca un cuc, Stpne!. El zboar i ma lsa, iar eu ma dau de
ceasul morii ca nu stiu pe unde umbla. Doarme n gutuiul din curte, lng
curci!. Varza era destula spre a avea cu toii aripi.
Dar Grdinarul nici nu se gndise sa furnizeze miraculosul produs
pentru populaie. Tcea i nu mai scotea nici un cuvnt cnd Tnrul mprat
aborda aceasta chestiune. i iari grijile se aternur pe fruntea mpratului.
Tara era n pragul rzboiului civil, multi nobili dorind aripi. Cnd i vad
zburnd n naltul cerului pe oprlanii tia, iar eu cu trsura intru n toate
gropile, simt ca mor de ruine. ntr-o zi, fostul meu rob, cprar acum, i-a
fcut nevoile de acolo, chiar pe conacul meu. Am angajat, n secret, douzeci
de pucai sa i doboare pe cei care trec pe deasupra moiei mele. Si, tot mai
des: De-a putea ptrunde n sere!.
Aproape tot Consiliul nelepilor se raliase mpotriva Tnrului mprat.
Femeile ipau toat ziua c-i vor brbaii n pat, la locurile lor, sau daca nu, sa
li se distribuie aripi. Tot mai multi tineri mureau n timp ce ncercau sa zboare
aruncndu-se de pe cldirile nalte. Btrnii oftau dup vremurile de demult,
cnd tot soldatul se bizuia pe picioare, iar aripi n-aveau dect naripatele.
Ingrati ca de obicei. nguti, limitai i necugetai. i doar mi s-a spus ca
nu pot fi schimbai. Oamenii!. Si, ntinzndu-i pentru prima oara aripile pe
care nimeni nu le observase, Grdinarul i lua zborul indignat. Serele se
prbuir cu un zgomot infernal, i tuturor naripailor li se topir ca prin
farmec aripile. Multi, surprini n aer, murir.

Peste o sptmn, cei trei mprai aliai srbtoreau victoria, cu fastul

i pompa necesare unei asemenea ocazii.
SCURTA VIAA A UNUI SOLDAT GENIAL.
De cteva sptmni nu mai vorbea cu nimeni. Nopile i le petrecea n
magazia unitii. Plantoanele i povesteau ca lumina sta aprinsa toat noaptea.
Nimeni nu-i putea explica ce se ntmpla cu el, ce punea la cale. Ziua umbla
ca un somnanbul prin unitate. Dar n-am sa ma las. Simt ca mai am putin i
reuesc. Totul e corect calculat, iar aparatul, teoretic, ar trebui sa funcioneze.
Undeva este o mica greeal. Cam astea erau gndurile ce-i treceau prin cap,
pentru ca de vorbit nu mai vorbea, dup cum scrie, de altfel, i mai sus.
Toate acestea pn cnd, ntr-o noapte cu luna plina pn la refuz,
camarazii l auzir urlnd ca un nebun n magazia sa, bineneles, luminata.
Am reuit, sunt un creier! Bine ai venit, celebritate, n modesta noastr
magazie!. Dup care usa zbura indignata de la locul ei firesc, desprindu-se
brutal i irevocabil de cele trei balamale ruginite. n acest moment din magazie
i fcu apariia vechiul tanc al unitii, exponat de muzeu, pe care soldaii i
faaceau practica elementara. El era sus pe turela, chiuind ct l ineau
plmnii. Tancul era de nerecunoscut. Partea din fata l fcea sa semene cu o
combina, n timp ce n spate i fuseser montate trei benzi rulante. Sus, unde
era cocoat, era montat un panou de comanda, de la care tancul era dirijat.
Vijelioasa, maina intra pe aleea principala. Frunzele care czuser, din
abundenta, pe jos, fura absorbite de dispozitivul montat n fata. Delirnd,
apasa pe butonul verde si, dup cteva momente, pe o banda rulanta ncepur
sa apar teancuri a cte o mie de coli de scris. Le-art eu lor ce nseamn
progres! Gata, a apus epoca maturilor, soldai. Regele a murit, triasc regele!.
Beat de bucurie, ndrepta eava (care fusese transformata, avnd la capt o
plnie uria) spre coroanele castanilor care erau plasai pe marginea aleii.
Frunzele fura absorbite, iar dup ce aps butonul rou, pe alta banda aprur
pachete cu erveele, care aveau pe ambalaj data fabricrii, modul de utilizare,
preul, coninutul, efectele secundare asupra celui care le folosete, ntr-un
cuvnt, cam tot ce trebuie. Gata, adio crizei de hrtie! inei-v bine,
parlamentari, vor aprea mii de ziare, de toate felurile. i cri vor fi din
belug!.
Soldaii unitii l aclamau pe nebnuitul inventator, umplndu-i grijulii
ranitele cu erveele, ca nu se tia pn cnd o sa mearg mainria. Cnd pe a
treia banda aprur sulurile cu hrtie igienica, agitaia atinse paroxismul. Din
proprie iniiativ, un pluton de geniti se apuca s-i ridice o statuie tancvestra
soldatului nostru. Va fi hrtie igienica peste tot! Banca Naional va putea n
sfrit sa aib hrtie de tipul celei americane (o luna ntreaga am studiat

problema), pentru a trece la producia de masa a dolarilor. Ziaritii sunt aici.

Pot sa nceap interviurile, autografele, premiile, academiile
Bumacit de atta vnzoleala, plutonierul suferi un soc teribil cnd vzu
usa magaziei czut la pmnt i purtnd, ndurerata, urmele senilelor. Mnia
lua locul durerii i subofierul ncepu sa vad lucrurile n infrarou. Lovind n
stnga i-n dreapta, ajunse lng tanctransformator, sari pe turela i-l arunca
jos, dintr-o palma, pe genial.
La arest imediat, urla plutonierul, la arest, arpe nclzit la snul meu
atta timp!
Soldaii i exprimar indignarea ptimai, mai ales ca se trecuse la
transformarea frunzelor de trandafir n foi de drum, i urma transformarea
frunzelor de nuc n bilete de voie. Soldatul erou principal, era nsa luminat de
reuita experimentului i nu prea afectat de cele ntmplate. Ajuns la arest se
lasa sa cada ntr-un colt, obosit de atta succes, i ramase zmbind n gol.
Nobelul pentru cea mai mare invenie. Premiul de cel mai detept om al
Evenimentului Zilei, care i va nzeci tirajul. Oscarul pentru cea mai buna
travestire cine i-ar fi dat seama ca eu sunt ceea ce sunt?
Afara lucrurile luaser o amploare nebnuit. Soldatul Ion, cuprins de
dragoste fata de noua buctreas, lasa s-i scape secretul (ntre timp, invenia
fu trecuta la categoria secrete fantastice), care astfel ajunse, zece minute mai
trziu, la centralista Lili. necndu-se de emoie, centralista i telefona lui Doru,
reporter la ziarul local. Aflnd vestea, redactorul sef scoase o ediie speciala,
dup care ddu alarma. Faxurile funcionau fara ntrerupere, iar cele cinci
cabluri transatlantice care legau Europa de America i ddur duhul,
nesuportnd atta informaie. NASA constata, cu amrciune, cum mai multi
satelii czur mori de oboseala, toi, ca un fcut, n lacul Balaton.
Peste cteva ore unitatea era nconjurata de o mare de ziariti, care
organizau maruri de protest la aflarea vestii ca accesul n unitate e interzis.
Spiritele se ncingeau din ce n ce mai tare. ngrijorat, guvernul mobiliza trupe
de elita pentru paza unitii. Se lansar gaze lacrimogene, iar ntr-o diminea
sosi un camion plin cu cauciucuri, din care se confecionar gloane antiziaristice. ncetul cu ncetul problema prsi prima pagina a ziarelor. Tcerea
desvrit care se lsase asupra acestui caz fu de natura s-i demoralizeze pe
ziariti. Cel cteva tentative de a face greva foamei, n fata intrrii principale,
fura necate n jeturi puternice de apa.
n acest timp, soldatul fu pedepsit cu douzeci de zile de arest pentru
deteriorarea uii i consum nejustificat de curent electric. Tancul fu transportat
la un combinat siderurgic si, n cel mai desvrit secret, fu tansformat n
lacte. Oraul, tara, planeta se linitir. n coltul sau, ncruntat, pocnind de
concentrare, soldatul nostru gndea febril. Sunt sigur ca noul meu aparat va

funciona. Din punct de vedere teoretic, totul este n ordine. Sa ies de aici, c-l
i pun n practica. Imposibil sa greesc. Imposibil! Savani din toate tarile,
pregtii-v! Adunai ct mai multe frunze de laur! i cei cu Nobelul! Oscarul!
Voi fi iari celebru!.
Din celula alturat, aparatul de captodecodificare a gndurilor, inventat
de un alt soldat, cu acelai nume, din timpul celui de-al doilea rzboi mondial,
funciona de plin. E clar, e ceva ereditar, concluziona comandantul.
De atunci, nimeni nu a mai auzit vorbindu-se de soldatul nostru genial.

SFRIT