Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
M. Emineseu - 1996
emet
CopyrightlO 1996 EdituraEmet
C.P243 Of.PI 3700 Oradea
--
AdamRamon
LegeaDual
emet
- --
AdamRamon
- -
-r-....-..
comunicate dualului sau in ziua de 14 ianuarie 1996 chiar daca omului, indoctrinat de ~tiinta ~i religia secolului
XX, ii este greu, daca nu chiar imposibil, sa accepte acest
adevar.
Oricum a sosit momentul, prin intrarea in Era Varsatorului de Lumina, ca omul sa-~i schimbe mentalitatea ~i
obiceiurile, deoarece conform Mesajului christie: " Villul
nou nu se pune in burdufuri vechi, p~lltru ca burduful
crapa, iar vinul se varsa ". A~adarEra Varsatorului supune
planeta Pamant, ~i pe locuitorii sai, la 0 ampla metamor-
Ltgta dual
MaruI
"
Intreaga viata a omului - nu numai cea terestra dar ~i
ce.aeterna, spirituala - este determinam de doua relatii, de
o Importanta covar~itoare:comuniunea omului cu Tatalsau
creator ~ legaturacu dualul sau sujletesc.
Alaturarea eelor doua relatii, din punct de vedere al
importantei lor, poate suscita - la prima vedere - mdoiala
sau stupoare in eon~tiinta omului, mtunecam prin intruparea spititului in materia trupului carnal.
Daca patrundem mai adanc in esenta acestei probleme,
yom vedea ea, intr-adevar, sufletul omului atarna deasupra
valurilor intuneeate ale paeatelor sale, prin aeeste doua fire
- prin comuniunea cu Divinitatea ~iprin legatura cu dualul
sau sufletesc - ~i ca este deosebit de important sa se prinda
eu putere de cele doua relatii, daca nu vrea sa e~ueze ~i
dore~te sa se mantuiasca.
Sa analizam in continuare, mai amiinuntit, cele doua
relatii care determina ~i hotarase viata ~i destinul omului.
Pacatul initial - trufia ~i senzualitatea - a corupt ~i a
izgonit spiritul din starea pura in care se afla in Sfera
divina. Trufia I-a mlaturat de Taml, iar senzualitatea I-a
despartit de dualul sau sufletesc.
Cunoscand aeeste fapte, eoncluzia fireasca este ca
entitatea spirituala se va mtoarce la Taml
dupa ce va
1"
L
AdamRamon
,
l
--- --.1
--. _..
_. ........
ugta dual
Ta sfanta!"
Cand entitatea spirituala a atins aceasta etapa evolutiva - in' care a ajuns sa descopere cat este .de meschina ~i
de marunta fata de nemarginirea Divinitatii - simte nevoia
sa exprime aceasta realitate prin faptele sale, dore~te sa
pecetluiasdi aceasta descoperire prin actiunile sale. Atunci
Tatal 0 trimite la 0 viatii de sacrificiu, in numele srantului
Adevar, intrupare in care va accepta un destin prin care i
se ofera ocazia sa dovedeasca - in focul suferintelor ~i a
torturilor provocate de sufletele primitive - iubirea sa pentru Divinitate, demonstrand ca i~i iube~te Tatal mai presus
de orice, mai presus de propria sa viata. Nu condamna, nu
se revolta, chiar daca ~tieca sufera nevinovata, i~i accepta
destinul, pentru ca este con~tienta ca totul se petrece dupa
vointa sranta a Tatalui.Angajamentulluat inaintea-intruparii
- in lumea spirituala - are in aceasta viata de incercari, in
aceasta viata-examen, efectul unei sugestii posthipnotice, a
carei putere se exprima in suflet.
De-a lungul nenumaratelor intrupari, sufletul trece prin
procesul de purificare ~i de vindecare, eliberandu-se treptat
de orgoliu, pentru a realiza cOIl!uniunea cu Tatal sau,
intarindu-se tot mai mult acel fir care i1 leaga de Cer ~i
Divinitate.
Dar sa supunem examinarii noastre ~i cea de-a doua
relatie care i1 conduce pe om la mantuire, ~i anume relatia
cu dualul sau sufletesc sau conexiunea dualii..
Dualismul este prezent in intreaga creatie, nu numai in
lumea fiinte10r pe care omul Ie considera vii - regnul
vegetal, animal ~i uman - ~i in care dualismul se exprima
prin cele doua sexe, ci ~i in lumile materiilor ~i energiilor,
care ~i ele tot din fiinte vii sunt alcatuite. In regnul mineral
~i in lumea energiilor - de la cele mai dure ~i pana la cele
mai subtile - dualismul se manifesta sub forma unor forte
active ~i pasive, manifestari ale unor fluide de natura electrica sau magnetica, formate din particule ultramicroscopice,
cu 0 incarcatura pozitiva ori negativa.
T
l
AdamRamon
10
Ltgta dual
11
meroase chinuri - 11va cuprinde teama, iar mai apoi pacatele, care au generat aHita durere i}isuferinta vor trezi
dezgust in sufletul sau.
,
Acesta este momentulin care incepe sa se trezeasca in
sufletul omului dorinta subtila dupa cineva necunoscuf,
dupa 0 persoana pura ~i fidela, in prezenta careia i~i gasei}te
pacea ~i armonia. Acesta este primul impuls, prima penetrare subtiHia simtului de atractie sufleteasca, nostalgia i}i
amintirea inconi}tienta~i dureroasa dupa iubirea pierduta.
De acum inainte, acest simt nou-nascut nu se lasa distrus,
el vrea sa traiasca ~i sa se intareasca, ai}tepmndclipa in
care va coplei}isufletul cu fericire.
Nai}tereaacestui simt nu este altceva decat inceputul
recunoai}terii~i intoarcerii in tegea duala, a intalnirii dualilor ~i a pa~irii lor pe drumul care ii va contopi pe veci,
prin mariajul ceresc.
Chiar daca cel in care s-a nascut acest simt va mai
gre~i impotriva sentimentului stant al iubirii, chiar daca va
avea momente de infidelitate, de acum inainte, orice culpa
va trezi in sutletul sau 0 cainta ~i 0 durere, care vor determina transformarea ~i purificarea sa, pana ce va ajunge un
copil sau 0 tloare alba de crin.
Din acest moment entitatea spirituala nu mai are linii}te
dedit atunci cftnd, printr-o iubire fidela i}ipura, ii este
devotata jumatatii sale sutlete~ti, sau atunci dind este devotata acelei idei, acelei misiuni sau cauze sfinte, pentru a
carei realizare a acceptat 0 viata terestra solitara i}isfintita.
Omul ii}iatinge maturitatea in iubirea duala, doar in
momentul in care trece examenul unei vieti prin care a
demonstrat ca, deasupra tuturor placerilor pamante~ti,
pretuie~te mai mult idealul din sutletul sau. El va deveni
apt de a-i}iintftlni dualul doar atunci cand - in situatia in
care nu i}tienimic de Legea duala ~i de mecanismele ei, i}i
nu e coni}iientcui sau pentru ce ii este devotat - va dovedi
fidelitate partenerului sau de vlata, chiar dadi acesta nu
merita, chiar daca in locul iubirii,oferite, nu are parte decat
de infidelitate, de suferinte i}ideceptii. De acum mainte el
va ramane devotat i}ifidel iubirii sale, cu toate ca este
AdomRamon
12
relatia omului cu Creatorulsau, ~i relatia dintre duali Legea duaU'i. cantarea Cantarilor, intr-un ton ~i limbaj
foarte um.an, exprima Legea duaJa, in care Fiul lui
Dumnezeu este Mirele, iar cei care II urmeaza - mireasa.
'3
Legiadual
AdomRomoll
'4
. .....-.....-.
'5
ugm dual
AdamRamon
._.._.
76
di barbatului, ca ~i femeii, nu ii sunt permise acte ce contravin Legii divine, ~i ca el trebuie sa fie fidel ~i sa-~i
limiteze orgoliul, egoismul ~i pasiunile, in loc sa fie ridicat
barbatul la puritatea femeii, se tinde spre emanciparea*
femeii, spre "eliberarea" ei din fragilele zagazuri ale
moralitatii.
Dar nici acest fenomen nu este tara un rost, pentru ca
scena tristii oferita de femeile nefeminine ~i de barbatii
nebarbati, are menirea de a trezi in sufletul celor evoluati
aversiunea fata de pacat ~i aspiratia spre 0 viata curata.'
Printr-o viata curata nu trebuie sa intelegem, neapiirat,
o asceza absoluta, dar relatia dintre barbat ~i femeie trebuie sa stea sub auspiciile celor trei insu~iri suflete~ti de
bazii: iubirea adevarata, fidelitatea tota/a - in fapta, in
simt ~i in gandire, ~i puritatea mora/a ce rezultii in mod
natural din primeIe doua insu~iri.
Cu acestea am ~i ajuns in pragul intelegerii simtului
dual. Nu este deloc u~or sa i se prezinte omului carnal, 0
imagine fidela asupra iubirii duale, pentru ca el are tendinta
sa confunde simtul dual cu mariajul terestru, cu dragostea
~i atractia sexuala.
Cu toate ca nici una din aceste trei forme de manifestare ale omului carnal nu este 0 exprimare fidela a Legii
duale, ele au ceva comun cu ea. Astfel ca mariajul terestru
este 0 exprimare vulgara a Mariajului ceresc, a sfintei legiituri duale pecetluite de Tatal creator, care va reuni candva
..
11
L'gea dual
AdamRamon
18
..-
'9
Legeadual
. '".
moralitatea bazata pe Legile divine este factorul care propulseaza sufletul pe calea evolutiei, i ca 0 viata traitii sub
auspiciile Legii duale, genereaza rezultate de 0 valoare
deosebitii..Aadar - in diteva cuvinte, i intr-un limbaj
comun - nu merita sa Jim rai sau sa producem raul.
Dad omul ar cunoa~te ~i ar respecta Legea duaUi,
societatea umana ar face un salt uria~ ~i odata cu ea fericirea ~i bunastarea omului ar atinge culmi nebanuite de ella
ora actuala.
Pentru ca, prin intermediul suferintei, omul a atins 0
oarecare maturitate spirituaHi, iar lucrarile publicate pana
in momentul de rata exprima periferia Legii duale, fiind 0
interpretare vulgara, care incita la sexualitate, consider
necesara aparitia acestei carti.
Bineinteles ca aceasta lucrare fiu reprezinta decat 0
.--.-..-.-.---...
AdamRomon
20
Adevirul - rlQ~
Sufletul omului este cople~it de teama, de sentimente
ostile ~i de revolta atunci cand i se vorbe~te de responsabilitatea pe care 0 are, ~i de datoria sa de a se incadra in
limitele unor legi. Este firesc ca omul ignorant ~i superficial sa se manifeste in acest fel, deoarece in con~tiinta sa,
legea nu reprezinta altceva decat 0 povara care ii ingrade~te
libertatea, 0 obligatie care atrage dupa sine restrictii ce ii
limiteaza aspiratiile~iposibilitatilede a-~isatisfacedorintele
terestre, rapindu-i "libertatea" ~i "fericirea".
Aceasta conceptie gre~ita il urmiire~te pe om, ca 0
umbra, in gandurile ~i sentimentele sale, pana in momentul
in care recunoa~te Adevarul, care, asemenea unei oglinzi,
ii reflecta cu obiectivitate individualitatea, Eul adevarat.
Omul va descoperi in acest fel ca personalitatea sa, eul sau
inferior este plin de dorinte, de pasiuni, de metehne ~i de
preocupari care nu fac decat sa-l rataceasca.
Adeviirul este lumina perfecta care reflectii realitatea.
EI nu se poate falsifica, ~terge sau distruge, pentru di este
Adevar. Daca este sustras doar un fragment, oricat de mic,
din Adevar, survine moartea.
21
L'Sea dual
In limba ebraidi adevar sau moarte se serie 1'IQ~.Pentru se~sul ~e adevar, euvantul se eite~te eu 0 voeala, eare
se ~e..nepnn!r-un punet pus sub aleph M, iar daea este
OI~llS~aeeasta voe~la,.euvantul Inseamna moarte. A~adar
pnn 19norarea unUl slmplu aspeet din Adevar ehiar ae
dimensiunea unui minuseul punct, adevarul devi~c moarte.
A~evarul cuprinde In sine tot ceea ee a fost, este ~i va
fl, decl Adevarul este etemitatea. El pastreaza binele ~i
ftumosul, trezind la viata ~i reveland tot ceea ce trebuie sa
iasa la suprafata ~i sa fie cunoscut In ~irul nestar~it al
posibilitatilor vietii.
Fiecare entitate spirituala este euprinsa In Adevar, ea
constituind 0 parte m~i mica sau mai mare din El, prin
simplul fapt ea exista. Intreaga creatie, tot ce exista, se afla
-. -. - --
AdamRomon
-..'
---r- - .._--
22
Aflat la ln~~pu~uldrumului sau pe scara evolutiei spirituale, o~1U!,c.al~u::l~~e un suflet imperfect ~i de 0 gandire
s~perficla!a ~l ratac~ta,se multume~te cu aparentele ~i iluZllle. La l.nceput fimta sa este intr-adevar cople~ita de 0
oarecare senzatie de fericire, dar in momentul in care vrea
sa-~i insu~easca aceasta fericire ~i incearca sa faca reala ~i
constanta aceasta imitatie a Binelui, Frumosului ~iAdeviirului, constata ca totul a fost 0 himera, 0 amagire, un adevar
fals, care avea 0 infiiti~are frumoasa, dar care acum se
destrama sub privirea sa.
Acesta este momentul in care omul constata ca a suferit 0 deceptie, ~i de aici inainte contesta Binele, Frumosul
~i Adeviirul, acumuland in sufletul sau veninul ~i amaraciunea cu care mai tarziu va incerca sa ucida orice posibilitate ~i idee promitatoare de fericire. Dar el nu se va opri
aici, pentru ca deceptia ~i durerea acumulata 11vor determina sa nimiceasca ~i din sufletul celor care traiesc in
jurul sau, posibilitatile ~i ideile aducatoare de fericire.
Daca omul nu ar fi atat de adancit in ratacirile ~i
de~ertiiciunile sale, el ar gasi cu mult mai u~or drumul
Gratiei divine, care se reveleaza intotdeauna cautatorilor
Adevarului, celor care cauta Legea divina ~i implinirea Ei.
A cluta Adevarul inseamna sa nu te multume~ti cu
aparentele, ci sa cauti realitatea ascunsa in spatele iluziei,
~i sa recuno~ti astfel minciuna ~i scopurile sale.
Dadi minciuna a ereat iluzia, pe care a fost in stare sa
o coloreze, sa 0 parfumeze ~i sa 0 imbrace in forme prin
care sa devina deosebit de ademenitoare, inseamna ca a
avut un scop precis. Oar ce alt scop poate sa aiba iluzia
decat acela de a ispiti ~iamagi sufletul omului, promitandu-i
obtinerea unor rezultate ~i stari de fericire, pe care Ie poseda pe cand se afla in Sfera divina, dar de la care acum a
cazut foarte departe. Astfel, sufletul omului este mereu
amagit, el crezand ca placerile ~i 0 buna situatie materialii
11vor elibera de acele realitati dureroase sub greutatea carora
se zbate ~i se ruineaza.
- ___
23
d _H
__ _
I:"
d..
d_
Legta dual
AdamRomon
24
vine de la sine.
.--..--.-.-----
25
to
Ltgta dJJaJ
... ...
-- ".1: .u___..
AdamRomon
26
- exprimate
intr-o forma
27
Ltgca dual
AdamRamon
28
r--- - - - -- _u
29
.---
Ltgta dual
Taina dualitatii,
Omul nu se poate descoperi pe sine, tara a se desco- peri in relatia cu Creatorul sau. Cand el ajunge sa se cunoasca pe sine, pa~ii sai sunt pe drumul perfectiunii, pe drumul
de intoarcere in Sanul Tatalui iubitor.
Cu cat este mai aproape de tintii, pe masura ce se
apropie de idealul sau, suferintele omului se imputineaza.
Prin eliberarea de suferinta nu trebuie sa ne inchipuim ca
omul este scutit de atrocitatile vietii terestre, ci ca el a
ajuns la 0 stare de con~tiintiiprin care nu considera nimic
ca fiind suferinta, cunoscand ~a orice durere este reversul
faptelor ~i gandurilor sale. In acest grad de evolutie,
con~tiintasa este atat de treaza ~i de ancorata in Divinitate,
incat ~tie ca tot ceea ce - in Cer ~i pe pamant - nu vine
de la Tatiil, trebuie sa piara, sa se nimiceasca. Con~tiinta
intelege, de la aceasta inaltime spirituala, ca suferinta tine
doar pana cand se arde pacatul, pana cand sufletul este
purificat de toate erorile cu care s-a hranit de-a lungul
multiplelor sale vieti terestre. Atunci, in contul acestui
sublim ~i mare! ideal de intregire cu dualul sau sufletesc ~i
AdamRamon
30
!:
3'
ugta dual
Doar sp~ritul.poate lua cunotinta de cuvantul i chemarea A~eva.ruIUl,pen~ruca la randul sau spiritul sa dicteze contllntel omenetI ca e necesar sa puna originalul in
locul copiei.
Cand con~tiinta omului ajunge in acel stadiu al dezvoltclrii sale, in care poate inregistra mesajele spiritului,
omul dobande~te puterea de analiza ~i autoanaliza. Cu
aceasta etapa a dezvoltclriisale, omul intra intr-o noua serie
de suferinte, pe care. Ie suporta mai con~ti~nt, tiind eel
acestea sunt focul punficator al tuturor falsitatilor, erorilor
~i ticalo~iilorsale adunate de-a lungul existentelor terestre.
Pentru a se lefui ~i transforma intr-un diamant stralucitor, necesar propriei sale mantuiri ~i fericiri, spiritul ia
chip de om pe pamant. Pamantul populat cu oameni este
cel mai prielnic loc de manifestare a tuturor pomirilor launtrice, bune ~i rele, astfel incat de la escroc ~i pana la sfiint,
fiediruia ii stau la indemana mijloacele cele mai prielnice
de a-i.varsa continutul in fata celorlalti. Aici binele sublim fuzioneaza cu raul eel mai grotesc ~i din nesfiir~italor
fuziune, fiecare extrage propria experienta, culegand cu
fiecare ocazie recolta boabelor pe care le-a semanat.
Pe aceastii planeta, adevarul, binele ~i frumosul este
ve~nic devorat de rau, pana cand intr-o etapa viitoare, raul
umflat de atata bine, va exploda, tadindu-se tandari, iar
binele va fi azvarlit din el ~i va dainuiin ve~nicie. Atunci
nimeni nu va ti ce este boala, ce este suferinta i crima.
.
AdamRamon
_u
u_
___ _
32
..
33
ug(a dual
r..
AdamRomon
....---
34
r
1.
35
Legta dual
AdamRamon
implicati in ea. Ca urmare apar conflicte care due la divulgarea In public a unor intimitati sau confidente, incredintate
pe timpul cand "lucrurile au mers bine", sau pot duce la 0
stare in care unul dintre parteneri sa adopte 0 atitudine
slugamica fata de celalalt, ca 0 consecinta a faptului di, pe
cand erau prieteni s-a pus singur in mainile sale, cu toate
slabiciunile, ca mielul care din necuno~tinta ~i lipsa de
maturitate se pune singur in gura lupului.
Viata este cea mai inalm filosofie, cea mai inalm ~coala,
eel mai iscusit pedagog. Cand ea tine cu tot dinadinsul sa
dea omului 0 lectie, i-o preda de a~a maniera, incat acesta
nu () uita niciodata.
Omul invata multe pe pamant, dar cele mai folositoare
temt~sunt cele prin care Invata iubirea, care, cu toate ca
este cea mai importanta lectie, se invata eel mai greu.
Iubirea este singura foqa care poate UQicandva cele
doua suflete, care se cauta. Dragostea fizidi, sexualitatea,
nu va constitui niciodata acea foqa necesara pentru a-i uni
pe cei doi. Numai iubirea pura, sufleteasca, poate conduce
la unirea a doua entitati spirituale. 0 sudura bazata pe pura
spiritualitate, va da celor doua suflete 0 foqa mult mai
putemica in atingerea idealului lor, decat 0 legatura impregnata cu sexualitate,In care gelozia ~idorinta de a poseda
pe c~lalalt, va aduce ura ~i dispret in sufletele celor doi.
In vederea dobandirii foqei de propulsare necesara
candva unirii dualilor, sufletul trebuie sa devina un teren
fertil pentru cultivarea ~icoacerea iubirii. Conditia esentiala
ca sufletul sa devina apt pentru a cultiva simtul iubirii, este
ca el sa devina tot mai despovarat de pacate, de ticaIo~ii,
de gre~eli, cu alte cuvinte sa devina din ce in ce mai pur.
TataI I-a creat pe om astfel incat in timpul vietii sale
terestre sa-~i intalneasca jumatatea care-i completeaza sufletul, pentru ca sufletul sau oricand ~i oriunde ar fi simte
mereu ca ii lipse~e ceva, pana in momentul in care devine
matur pentru iubirea dualii.
Sufletele duale trebuie sa fie' maturizate ~i pregatite
pentru intalnirea lor. Dadi se intalnesc doi dualineevoluati
in a caror parte periferica a sufletului s-au acumulat rezul-
37
'.
Legta dual
duce alienarea.
Daca privim putin In jurul nostru nu vedem decat suflete bolnave, oameni care I~i irosesc energia ~i timpul In
activitati fizice de~arte, neglijand aspectul sufletesc ~i spiritual al vietii terestre, neglijandu-~icopiii ~i familia. Ace~ti
oameni sunt asemenea unor ceasuri, care, de~i merg, nu
arata niciodata ora exacta.
Sufletul bolnav, sufletul pacatos Intotdeauna dore~te
ceva, mereu speculeaza ~i i~i framanm mintea cum sa se
sustraga de sub puterea legii ~i cum sa obtina cat mai u~or
~i cat mai multii putere, bogatie ~i apreciere din partea
celor din jurul sau. El este mereu nervos, fiind angajat
AdamRomon
38
39
-.. ..- ..
Lrgea dual
AdamRomon
40
,..
--. -- -. .,.
4'
-- .- -- --
. -- - "I'" '-. -~ --
- - . ----_.-
Ltgta dual
CU0 persoana a ciirui suflet este otravit de fluidul de rautate al Qamenilor- In mijlocul carora traie~te sau a trait are putere tiimaduitoare asupra celuilalt tocmai prin puterea
vibratiilor sale suflete~ti. Aceste fluide de natura magnetica ~ipurtatoare a unor vibratii superioare, au puterea -"ca
prin privire, prin atingere eu mana sau pur ~i simplu prin
faptul ca persoanele stau una In preajma eeleilalte - sa
patrunda In corpul sufletesc bolnav, vitalizandu-l ~i
lnviorandu-l, canaliziindu-l spre lini~tire, spre ie~irea din
nervozitatea pe care a contactat-o de la cei care I-au otravit.
Sufletul aflat pe cele mai lnalte trepte ale puritatii, are
legaturi permanente cu Cerul. El va trai foarte lini~tit ~i l~i
va executa misiunea In mijl{}Culneurastenicilor, pentru ea
are puterea interpretariisuflete~tia manifestiirilor~irabufuirilor celor bolnavi, Ii lntelege ~i Ie poartii mila, rugiindu-se
pentru tiimaduirea suferintei lor.
Cei care sunt doar pe prime Ie trepte ale puritatii
suflete~ti - In a caror suflet vibreaza doar dorinta de ordonare a vietii, a eliberiirii de sub teroarea impulsurilor
pacatoase, Inca nefiind cunoscatori ai Adevarului sublim
ce-i lnconjoara - 0 duc mai greu in mijlocul nebunilor, pe
de 0 parte, pentru ca vibratiile lor suflete~ti au 0 frecventa
mai apropiatii de a celorlalti, iar p~ de altii parte, pentru ca
de~i au vointa eoreetarii ~i a perfeetionarii, trebuie mereu
sa faca.apella echilibrul sistemului lor nervos.
Realitatea este ea la fieeare atac din partea celor eare-l
lnconjoara, sufletul manifestii tendinte de apiirare.Astfel, 0
vorba dura, vulgara, eu sensuri multiple ~i de ironie, un
gest sau 0 privire ostila, ori chiar lipsa unei priviri, toate
sunt atacuri adresate sufletului. Cu cat aceste atacuri sunt
mai dese, cu amt sufletul atacat apeleaza mai des la sistemul
nervos ~i astfel omul, de~i are intentii bune ~i vointii de
corectare, se simte mereu sub nivelul vointei sale, se simte
mereu dereglat.
Acest om l~i da seama de realitatea lnconjuratoare, dar
nu se poate sustrage de sub puterea ei. Unui astfel de suflet
nu-i lipse~te decat cunoa~terea legilor suflete~ti, prin care
se poate explica ~i se poate cunoa~te pe sine. Dar cum
A.damRomon
42
aces.teLegi.sunt inchise ~amenilor de ditre legile pamantu~Ul,n~allndurarea l~l Dumnezeu poate actiona.asupra
lUlca.sa-l salveze, numal Tatal ceresc poate sa-l ridice sau
il. l~sa sa-l degenereze ceilalti ~i sa mai adune puteri in
vlettle urma!oare.
Semnul Indurarii lui Dumnezeu, pentru un spirit doritor
de a se salva din bezna pamantului, este ca Divinitatea il
face cunoscator - intr-o masura mai mica sau mai mare al tainelor Adevarurilor Sale, dupa gradul evolutiei ~i a
intelegerii spiritulqi respectiv. Daca acesta se va prinde eu
toam nadejdea de Indurarea ~i lubirea Tamlului - care lucreaza in fieeare suflet - drumul euratiei ~i a perfeetiunii
sale suflete~ti se va desta~ura eu mai putina suferinta ~i eu
mai mulm intelegere.
Cand sufletul omului ~i-a pus toata nadejdea in Taml
~i eu El aUiturii~i duce traiul zilelor, pamantul se transforma din iad intr-un adevarat rai, caci omul va intelege
care sunt adevaratele comori, ~i se va zbate dupa ca~tigarea
lor, in timp ce altii i~i risipesc zilele intr-un haos continuu,
tara sa ~tie care lucruri sunt folositoare ~i care nu.
Pamantul tocmai din acest motiv este locul eel mai
potrivit pentru ca~tigarea valorilor suflete~ti ~i spirituale,
pentm di pe el sunt amestecate tot felul de suflete, de la
cele mai apropiate de fiare ~i pana la cele mai apropiate,
in puritatea simturilorlor, de Dumnezeu. Astfel ciocnindu-se
~i cizelilndu-se unii de altii, cel bun se fortifica, iar cei rai
vad manifestarea celui bun ~i mai imita ~i ei cate putin
insu~irile acestuia.
In viata spiritualii, traita in sferele cere~ti, aceasta cizelare nu este posibiUiintrucat entitatile traiesc In planuri
spirituale specifice, in functie de afinitatile lor, ~i dupa
aceIea~iatribute care Ie caracterizeaza ~i Ie separa in sfere
spirituale concentrice, dar bine delimitate. Acolo criminalii
traiesc intr-o sfera, hoW intr-o aWisfera, fiecare traind sub
tortura simtului pe care I-a produs.
Daca in dorul lor, unul pentru celiUalt, doua suflete
imperfecte, care sunt duali, se intalnesc ~i ca oameni car...
nali ajung in calitate de sot ~i sotie, yor duce cea mai
43
LtgtQ dual
insuportabiHiviata unul eu altul, tocmai datorita mcarcaturii pacatelor care i-au decazut. Paeato~i fiind amandoi,
mereu se vor manifesta violent unul fata de altul ~i din
subcon~tientva rabufni mereu durerea pe care au suportat-o
la despaqire. Astfel tot ce face unul devine 0 durere pentru
celalalt, distrugandu-se reciproc.
Din acest motiv entitatile spirituale amana mereu
convietuirea cu dualul lor sufletesc, preferand fiecare sa
fadi pro?e cu alte entitati, pentru a ca~tiga puterile de care
au neVOle.
Dualii aflati pe 0 treapta Inaintata de spiritualitate sufletele lor fiind suficient de pure ~i dispunand de puteri
ca~tigate cu alte entitati, In vieti anterioare momentului
Intalnirii lor - vor convietui pe pamant, ducand traiul eel
mai fericit. Ele se vor iubi pana la star~itul vietii terestre,
~i mai cu seama dincolo de aceasta, In sferele cere~ti, unde
sufletele lor Impletesc din iubire frumusetea clipei contopirii fiintei lor.
Divinitatea acorda ~i astfel de posibilitati. Oamenii Ie
vad, dar neputandu-Ie da 0 explicatie, ori Ii admira pe
ace~ti fericiti, ori Ii invidiaza.
Entitatile spirituale, Inainte de a se intemnita intr-un
trup carnal, pe pamant, I~i iau-un destin de 0 a~a natura
incat sa-~i poata curata cea mai mare parte a gre~elilor ~i
sa fie In masura sa-~i completeze lipsurile. Din aceasrn
eauza nici un destin nu este u~or, motiv pentru care unii
cad sub povara lui ~i nu mult adauga la cele ce-i lipsese,
In timp ce a1tiise completeaza ~ichiar aduna ~iplusuri' fatii
de ceea ce ~i-au propus.
Sa ne plecam cu supUllere,~i umilinta In fata Sfintei
Treimi, cerandu-i sa ne Incarce eu puterile necesare, pentru
a putea strabate drumul pe care n avem fiecare de urmat,
indeplinindu-ne misiunea ter~stra, ~i platindu-ne datoriile
de pe rabojul vietilor trecute. Iti multumim Tata creator ca
prin mtrupare ne oferi posibilitatea de a ne repara gre~elile
trecutului, pentru ca demni sa putem sta in fata Fiului Tau
stant, Isus Christos. Amin!
->
..
AdamRomun
44
Simful dual
Pe parcursul vietii terestre mtalnim adesea oameni
care.,.- chiar daca pentru scurt timp - pareau a fi fost OOiti
* TennenuI de contrarietate exprimii tot ceea ce tine de intuneric, de eroare ~i de simturi demonice.
i"
I
-- ---
45
_..---
Ltgta dual
l.
-.
H
- -- - -."
T"------
AdamRomon
46
1
.1.
...,-.-
47
.-
. --
Ltgta dual
-.. _.. --
AdomRomon
- -- --~- - ----
48
- ~-
49
Ltgta dual
in directia aceea.
.- e- -.-.-/1UomKamon
50
'
Omul orgolios se crede puternic, incercand sa guverneze peste toti ~i toate. Orgoliul oroului va sufen mereu
ciocnirile ~i loviturile vietii terestre, iar daca dorinte1esau
aspiratiilesale nu-~igasesc 0 implinire ~inu se pot desta~ura
in voie, vor declan~ain sufletul omului un proces pnstiitor
care va genera ura, manie, lacomie, invidie, gelozie ~i alte
--
11:0.
57
Legta dual
AdamRamon
rr~I
.-.
.............-.----..
52
I:
53
Ltgta dual
tea doua sunt strans legate intre ele, avand radacini una in
cealalta. Cu aceasta etapa incepe 0 noua lucrare de ~lefuire.
De aici inainte barbatul va avea alte preocupari, intrudit capitolul senzualitapi s-a incheiat in sufletul sau.
Acest lucru nu inseamna ca barbatul, fiind mai putin senzual, devine mai evoluat, ci pentru el incepe epoca in care
trebuie sa experimenteze ~i sa fie acaparat de simturi, de
ganduri ~i preocupari, care sa nu aiba nimic comun cu
I
I
femeia.
A~adarpartea senzuala a sufletului masculin este oarecum acoperita, dar prin intrupare, va ajunge oricUlI}la un
mod de exprimare 0 oarecare urma a senzualitatii. Insa in
lumea spirituala aceasta suprafata i se odihne~te neatinsa,
con~tiinta nu se ocupa de ea, fiind preocupata de alte planuri ale sufletului, tara sa fie obligata sa sufere ~ipe aceasta
suprafata.
A~adar,in timpul intruparii simtul senzualitatii ramane
acoperit pentru 0 vreme. Astfel copilul simte repulsie pentru copiii de sex opus, ii ocole~te ~i ii detesta. Dar cand
atinge varsta pubertatii, in mod inevitabil i se deschide
poarta senzuala.a sufletului, sexualitatea dorind sa ajunga
la exprimare prin trupul care ii sta la dispozitie.
Intrucat experienta vietilor precedente a lasat in suflet
urme adanci, care se manifesta ca factori de infranare,
tanarul va avea repneri fata de sexul opus, ~i in aceasta
I:
AdamRl11noll
54
55
I
I
I'
LegiOdual
--
I:
AdamRamon
56
-t"--
57
__UU_U_OOh
- -
OOh_h
_hUh
Ltgta dual
vietii terestre. Alteori sotia este cea care il ajuta, dar numai
in cazul in care a avut idei, conceptii ~i preocupari cu mult
mai inalte dedit el, astfel ca acestea i-au umplut sufletul in
a~afel incat simtul iubirii ~i al iermrii sa depa~eascasimtul
senzualitatii, care i-a unit dindva.
Aceste imprejurari imbraca forme deosebit de variate.
Este des intalnita situatia in care tatal vede in fiica sa acel
ideal feminin de care simte ca ar putea sa-~i lege simturile
nobile ~i curate. Acest lucru se inmmpla deoarece pe parcursul vietii sale, ideile pe care barbatul ~iIe formase despre
femei ~i sentimentele pe care Ie nutrea erau amt de inferioare, atat de dispretuitoare, incat nu a fost in stare sa-~i
imagineze in femeia care i-a fost sotie nimic ce ar depa~i
limitele trupului carnal, nimic ce este adevarat ~ibun. Faptul
ca barbatul nu a gasit calitati suflete~tiin sotia sa, nu a fost
gre~eala sotiei ci eroarea a constat in barbat, in conceptiile
~i constatarile sale.
In acest fel, 0 uria~a prapastie desparte sufletele celor
doi soti, iar pacatul ~i ditacirile lor ii impiedica sa treaca
peste aceasta prapastie.
Omul care reu~e~te sa fie recunoscator pentru acele
da11;1ri-
una cu viata sa terestra, ~i reu~e~tesa acumuleze in adancuI sau Iauntric credinta,Adevarul ~icunoa~tereafrumusetilor vietii, adica acumuleaza adevaratele valori, va fi fericit
in mijlocul nepotilor sai ~i, dupa ce legea metamorfozei ii
va depune trupul in mormant, se va intoarce bogat in lumea
spirituala, dueand cu el amintiri deosebit de placute.
Sufletul sau se va hrani, in continuare, in lumea spirituaIa, cu aceste amintiri, ~i dupa cum omului ii ramane
in gura gustul placut al unui aliment pe care il agreaza, ~i
duhul destrupat pastreaza, in sferele cere~ti, gustul unei
vieti traite sub auspiciile dragostei ~i a simtului dual.
Daca pe pamant eel ce are din bel~ug poate sa dea ~i
celui ce nu are, in lumea spirituala a sferelor cere~ti,fiecare
entitate are numai atat cat ~i-a preparat singur in viata
terestra. De fapt scopul vietii camale este ~i acela de a se
constitui intr-o hrana pentru entitatea spirituala destrupata,
lIdalllRi1moll
---
_.
___
___
__ _
__
h__
,
j
I
59
Ltgta dual
...
_'00__00...
-.
1:00.....
AdamRamon
...
61
_..
...
. __ n
_.._..__
Ltgl'Q dual
c---
--- -
--- __n
-------- .- -. - - - ---
ItdamRamoll
- -- -- -- . --.
Legta dual
(
I
AdamRamon
64
...
.. --'-'"
--
"]:"-
Ltgta dual
II:
AdamRomon
66
Ferice de eel ce a ajuns sa-L cunoasdi pe TaHilprin propriul sau suflet, prin propria sa evolutie, pentru ca 0 astfel
de credinta nu se va c1atina.
Legea dualiHitii permite existenta pe pamant a unui
numar mare de religii ~i de secte, pentm ca din violenta
izbirii acestor antipozi sa se finalizeze pe 0 treapta a timpului ce vine, adevarata ~i sublima religie: religia iubirii,
exprimatain cuvinteleMantuitomlui:" Vafi a turma~i un
Pastor
Dualitatea propulseaza totul ~i toate, pentm ca din
treaptiiIn treapm sa ajunga la perfectiune ~iprin perfectiune
lal mitate.
~tim deja ca sexualitatea este treapta cea mai de jos a
Leg.iidualitatii. In actul unirii celor doi parteneri nu se are
in vedere procrearea ~i mentinerea speciei, ea fiind doar 0
consecinta, de multe ori nedorita, a acestei impreunari, a
actului sexual. In schimb actulimpreunarii pune in vibratie
anumite fluide, dec1an~eazaenergiile purtatoare ale acelor
germeni ai fericirii care trebuiesc cultivati ~i dezvoltati.
Actul sexual prefigureaza simtul intregirii, simtamant care
este nuantat ~i dezvoltat, din treapta ill treapta, in toata
natura in care traie~te ~i se mi~ca omul, ~i odam cu inaintarea ~i perfectionarea omului se perfectioneaza ~i natura,
~i inainteaza totul spre tinta hotarata de Creator.
Cand pe treptele dualitatii omul ajunge sa se puna in
legatura cu Divinitatea, intelegandu-I vointa ~i telu1,el nu
mai este comandat ~i nici influentat decat de spiritul sau.
Prin puterea spiritului ia cuno~tintiide tot ceea ce trebuie
sa faca, fiind tot mai folositor lui insu~i, semenilor sai ~i
lui Dumnezeu. In fata omului ajuns la aceasta treapta evolutiva, lumea materiala i~i restrange treptat dimensiunile ~i
importanta, pentru el dobandind 0 valoare din ce in ce mai
mare atingerea telului suprem pe care-l are de cucerit.
Caderea in pacat, distantarea entitatilor spirituale de
Taml lor creator ~i negarea rolului Sau de Parinte, a atras
dupa sine cele mai ordinare fluide, cele mai groase ~i mai
dure straturi, cu 0 putere de vibrafie sdizuta, $i care au
constituit haina sufletelor carote. Aceste fluide ordinare au
It.
Lrgto dual
-.-
AdamR.11moll
68
ajuns in sferelealbe cele mai stralucitoare.Intalnireadualilor are ca scop ajustarea lor, ~lefuirea suprafetelor
suflete~ti, pentru a se putea uni. Pana in momentul in care
cele doua jumatati nu se gasesc ~i nu patrund in campul
reciproc de atractie, se vor simti solitare ~iparasite, asemenea semintelor impra~tiate printre pietrele drumului.
Sufletul nici nu se poate simfi altfel, pentru ca prezintii
multe fete necizelate ~i va trece prin grele suferinte, panii
!'
69
Ltg((l dual
------..--.--
AdamRPmon
l'
Legta dual
-II!!
A'damRamon
_h___ ---
- __ h __h
__..
...
-------
J2
..-
73
,,-
......-..
Lcg(adual
AdamRamon
14
~e parcursul evolutiei spirituale dependenta ~i aservirea dmtre cei doi, genereaza situatii care demoieaza aceste
inveli~~ri ~xt~rioare~iprin interI?ediul durerii, umilintei ~i
a su~el!llte1?
razbate la suprafata ~lvocea plapanda ~iratacitii
a spmtulUl? voce care, cand din partea unuia, cand din
partea celUllalt, incepe sa caute telul in care trebuie sa se
intalneasca - iubirea.
Mai tarziu, dupa ce suferinta a inmuiat putin sufletul
- ciima~ileperispirituale din jurul scanteii - iubirea reu~e~te
sa-l penetreze, gasind prin el un mod de exprimare. De
acum inainte copilul i~i gase~te in mama obiectul iubirii
sale, deoarece aceasta iubire i~i gase~te ecoul in sufletul
sau, iar barbatul i~i gase~te in sotie - chiar daca pentru un
moment - ecoul sentimentelor sale, simtind ca acel suflet
ii apaqine ~i capentru el valoreaza mai mult dedit orice.
Din Aacestmoment este saditii samanta iubirii.
Intr-o viata unnatoare, intr-o viitoare Intrupare, cand
cele doua jumatati suflete~tise intalnesc in floarea tineretii,
aceasta samanta incepe sa prinda radacini, sa se ramifice ~i
sa infloreasca in adancul lor sub forma unui sentiment
misterios de atractie, de dragoste. Acest lucru se va intampIa chiar daca cei doi nu cunosc cauza acestui sentiment,
care deocamdata va fi inca insotit de numeroase deceptii,
dureri si suferinte. Acesta este momentul in care sufletul
este zg'uduit de 'furtunile cele mai aprige, in care balanta
echilibrului sau estc foarte instabiHi. In aceasta etapa a
cvolutiei sufletul este ciind infUidirat, cand stins, arzand in
el ori flacara iubhii - gata de orice sacrificiu, ori cea a urii
tara de margini. Cll toate aminozitatile exista deja premizele ca cele doua naturi sufleteti - chiar daca pentru scurt
timp - sa fuzioncze 9i sa lase in memoria lor amintiri,
uneori placute, dar de cele mai multe ori foarte dureroase.
InHilniriledualilor, amintirile acestor intalniri, formeaza 0 rana adandi ~i dureroasa in suflettillor, care se vindeca pe masura apropierii de p~rfectiune,a apropierii momentului mariajului lor ceresc. In aceasHirana se acumuleaza
toata dorinta ~i striiduinta de a atinge fericirea pierduta.
Sufletul poarta in sine, la fiecare intrupare, nostalgia fericirii
I.
75
Ltgea dual
AdamRomon
76
77
ug(a dual
Reproducerea
sau na~terea unei forme noi , dintr-o
v
A
_
samanta, are ca scop perfectionarea formei respective.
Legea naturi a nascut forma de manifestare - trupul a carui perfectionare, pe parcursul reincarnarilor face
p.osibil~ exprimarea tot mai complexa ~i mai sUbti}a a
slmtulUldual. Aeeasta perfectionare consta in faptul ea,
sufletul, prin perpetua sa subtilizare trage dupa sine trupul
carnal, transformandu-l intr-un instrument tot mai adaptabil scopurilor suflete~ti, tacandu-l mai subtil ~i mai receptiv la vibratiile malte.
Datorita acestui mecanism de evolutie, generatia urmatoare este mai evoluata, cu 0 treapta sau chiar eu mai multe,
inzestrata fiind cu mai multa puritate, eu sentimente nobile
~i cu 0 con~tiiDtamai luminoasa decat cea precedenta.
Legea evolutiei atrage dupa sine conditia ca trupul,
care este vehiculul terestru al sufletului, sa constituic pentro entitatile spirituale superioare un instrument ideal de
manifestare ~i de ascensiune spre perfectiune. Pentru
entitatile spirituale inferioare, trupul devine un mijloc de
expetimentare a propriilor idei ~i simtufi contrare, pentru
ca dupa ce sufletul i~i constata ratacirile sa-~i purifiee
simturile ~i sa dobandeasca 0 vibratiemaiinalia.prin care
esenta divina, ascunsa in interiorul sau, sa-~ipoata gasi un
mod de exprimare. In acest fel entitatea spirituala inferioara va fi ~i ea propulsata ~i eanalizatii pe traiectoria
evolutiei.
Iubirea, Legea duala, are Ullrol atat de important in
proeesul evolutiv, incat omul - orieat de mult ~i-ar fi dezvoltat sfera mentaIii -- nu se poate sustrage de sub puterea
ei ~i nu poate treee nepasator pe langa ea. De fapt iubirea
reprezinta inima evolutiei, fumizand spiritului acele biitai
sau impulsuri tara de care nu se poate ilumina ~i elibera
din stransoareamateriei.
.~
AdamRnmon
___
.__
18
..
79
I
!
,
I
'
I
I
I
I
I
Legta dual
-.-1......----
AdamRamon
+--
-p--
-+_.
----.
80
Cu toate ca in momentul apropierii femeii de un barbat, simtul sexualitatii este primul care intra in vibratie in
sufle~~l barbatului, cerand sa fie luat in seama, totu~i
con~tllntaeste factorul care decide franarea sau dezlantuirea
-I
81
I
I
I
I
I"
I
I
I
I
!
LcgtQ dual
AdamRamon
82
83
Lcgta dual
- - - ---
AdamRomofl
84
---
,
LtgtOdual
Atunci cand sufletul, datorita starii sale de ratacire nu
recunoa~te ~i nu ~ol1~tientizeazatendinta sa spre ex~es,
omul va aC!lOna~l se va zbate dupa lucruri al caror scop
nu-l cunoa~te,l1U~tiece finalitate vor avea dorind din ele
din. c~ in c~ mai mult? ~i incercand sa obti~a rezultate tot
mal ImpreslOnante. Flllalul acestei curse va fi dep~irea
unei limite, trecerea peste barierele naturii, care ii vor aduce
boala ~i in final distrugerea.
Din acest motiv, barierele sau factorii de .infranare care nu intamplator au fost stabilite ~i care au un rol deosebit de benefic - silesc omul sa mearga pe cararile legilor
naturii, in albia prin care se revarsa tluviul vietii. Sufletul
gasindu-~i astfel un mod de exprimare ~i dezvo)tare, in
limitele prin care foqele vietii se regleaza automat. In cadrul
acestei albii, a acestor bariere, sufletul se dezvolta, se purifica ~i devine mai bun, iar daca depa~e~teaceste stavile
i~i distruge energiile vitale, fiind sortit pieirii. Prin dis-:trugerea foqelor sale vitale sufletul sarace~te, avand din ce
in ce mai putine posibilita!i de actiune, iar in fmal va
surveni 0 intepenire asemanatoare cu moartea.
A~adar sufletul nu poate abuza la infmit in exteriorizarile sale, nici in lumea terestra, adica in planul fizic, ~i
nici in propria sa lume, ci doar in interiorul unor limite pe
care, daca Ie depa~e~te,slirvine moartea.
Entitatea spirituala inferioara, inaintand in cadrul acestor bariere, sufera din cauza imposibilitatii de a-~i exprima
dOlintele, iar presiunilc venite din subcon~tient, tendinta
de a actiona ~i de a cuceri lumea materiala, 0 aduc mtr-o
permanenta stare de cautare a unui mod de exprimare,
ajungand astfel sub incidenta legii intruparii. Legile naturii
ii acorda posibilitatea sa ajunga la un mod de exprimare,
prin care sa experimenteze efectele generate de impulsurile
pe cliTeIe poarta In sine.
Intrucat In lumea spirituala, energiile necesare
exprimarii senzualitatii sunt foarte zgarcit distribuite,
entitatile spirituale decazute nu au posibilitatea sa ajunga
la un mod de exprimare, motiv pentru care se niipustesc
asupra planului fizic, iar dupa ce, conform legii simpatiei,
_u
___n. - - S.
A.damRomon
86
~asescformelede exprimarecorespunzatoare,bariereledin
-,I
I
I
I
L~(a dual
AdamRomon
I:
88
--. - - .
.89
----
Ltgta dual
Responsabilitate
in Legea dual
__h___- --
AdamRomon
----or ----
go
..
91
Legta dual
t"'
AdamRnmon
92
..
93
Legradual
~cest proces de viata il leaga ge un Mister incomensurabIl, pe care nu-L cunoa~te, dar Ii simte puterea pentru
ca simte in sine Legea Sa. Aceasta Lege - asemenea unui
putemic curs de apa ce inainteaza continuu, manat de' 0
* Area /ui Noe, simbolizeaza un sistem solar aflat in stare fluidicii sau spirituala, 0 nebuloasa, care a fost incredintata, in Sfera
centrala, unuia din milioanele de Fii divini, asemanatori Guvernatorului nostru solar, Isus Christos. Aceasta nebuloasii este purtata de
Guvernatorul ei intr-un punct din univers, desenmat de Tatal, unde
fluidele sale spirituale se vor condensa treptat in sori, planete ~isateliti,
dand na~tere unui sistem solar populat cu entitati spirituale de toate
gradele, care se vor intrupa pe aceste corpuri cere~ti,in scopul evolutiei
lor spirituale. La expirarea termenului acordat de Tatal central, Fiul
Sau se va intoarce in Sfera divina, impreuna cu entitatile spirituale
incredintate Lui, ~i cu intregul sistem solar transformat din nou in
stare fluidica sauAspirituala,dar aflata pe 0 treapta de evolutie spirituala superioara. Intors in Sfera centrala Fiul divin ii va preda Tatalui
pe copiii Sai, pentru ca dupa ce vor consuma rezultatele obtinute in
lumea creata, entitatile spirituale sa porneasdi cu 0 alta nebuloasa i
sub conducerea Ulluialt Fiu divin, intr-un punct al universului, unde
vor continua ~coala lor evolutiva.
AdamRan/(m
94
Datoria omului este sa traiasca, sa munceasca sa cerceteze, sa deslu~easca ~i sa implineasca Vointa div'ina Legea divina, in acest curent de viata, pentru di fluviul 'vital
curge ~i prin om, manifestandu-se in toti atomii sai ~i in
r.
95
....-
Ltgca dual
trebuie ridicata din aceasta forma ordinara, trebuie purificata pentru a i se reda stralucirea pierduta, trebuie transformata Intr-o iubire
spirituala, Intr-o atractie
sufleteasca
.
"
pentru ca acest slmt leaga ccle doua elemente de viata care
odata constituiau 0 unitate. Acest simt al iubirii une~te
lumile - de orice grad de condensare ar fi ele - acest simt
Imbina atomii intre ei, fecundeaza mereu ~i n~te din nou
lumea imbracata intr-o diversitate pe care mintea omului
nu 0 poate cuprinde. Acest simt de iubire creeaza lumi
materiale* de grade diferite de condensare, acest simt este
cet care ii adaposte~te pe cei doi, permitandu-Ie sa se
manifeste impreuna ~i prin perpetua lor evolutie In valuri,
sa nasca mereu pe un al treilea.
Prin intermediul acestui simt de iubire se purifica
materia, prin acest simt se altoie~te pomul, se Innobileaza
fructul, floarea, animalul, omul, acest simt aduce pace intre
cei doi poli de sens opus, iar prin acest sentiment de Impacare, de colaborare armonidi, ~e vindeca intreaga natura
pacatoasa ~i infectata a lumii. In acest simt inceteaza ura
~i egoismul, dezvoltandu-se renuntarea, sacrificiul ~i
toleranta care ii Impaca ~i ii apropie pe oameni, pentru ca
impreuna sa slujeasca Legea evolutiei ~i a Indurarii.
Doar atunci reu~e~te iubirea sa lumineze cu adevarat
con~tiinta omului, cand acesta vede in alti oameni pe fratii
sai, cand devine con~tient de faptul ca divizarea este
consecinta trufiei sale, care la randul ei a generat ura ~i
egoism. Omul care a ajuns la aceasta con~tiinta se va angaja Intr-o lupta impotriva stavilelor iubirii, ale simtului de
fratemitate.
Cand asocierile spirituale ating un anumit grad de
purificare, dezbracal1dsentimentul de egoism ~i de repulsie, vor ajunge la concluzia ca toti oamenii sunt frati, cu
totii fiind copiii aceluia~i Tata creator, ~i ca doar traind ~i
I
I
..
AdamRamon
g6
~uncind unul pentru celalalt vor sluji interesului ~i fericim lor comune.
Dar inainte de a se ajunge aici, cel~ doua forte - barbatul ~i femeia - trebuie sa se recunoasca in acea mare
iubire, pe care omul inca nu 0 cunoa~te ~i nu a ajuns sa 0
manifeste in sentimentele sale. Aceasta iubire concentrandu-se ~i dizolvandu-se in marea iubire eterna, trebuie
sa se exprime prin fidelitate. Cele doua jumatati unindu-~i
sufletele, pana la a se dizolva una in cealalta, trebuie sa
inteleaga ca sunt create una pentru cealaWi,di nu pot trai
separat ~i nu pot urmari teluri diferite.
Caminul, familia, une~te cele doua principii contrare,
iar natura este faminul in care trebuie sa se impace toate
contrarieHitile.Impacarea serve~te Legea evolutiei, iar iubirea inalta pe culmi.
Pana cand omul gase~te adevarata iubire, el considera
drept iubire sexualitatea, mu1tumindu-secu falsele bucurii
pe care i Ie ofera aceasta. Doar dupa ce a atins 0 oarecare
treapta de evolutie, devine insetat de bucuriile adevarate,
~i nimic nu-l mai ferice~te din ceea ce este pamantesc,
pentru ca i~i da seama ca tocmai de acolo unde a cautat
refugiu, i-au venit cele mai multe dureri, nelini~ti,deceptii,
fiind cople~it de oboseala.
Atata timp cat pacatul ii va impra~tia pe cei doi duali,
pentru ca fiecare sa raHiceascasingur in lume, ei vor cauta
acele ocazii care, chiar daca pentru un scurt timp, Ie promit
un mod de-a se sustrage de la obligatii1e ce impovareaza
pe fiecare om - din momentul in care patrunde in viata
terestra - obligatii pe care trebuie sa Ie onoreze sub forma
unor misiuni. A~adar omul nu se straduie~te sa-~i faca
datoria, ci el cauta acele bucurii ~i placeri ieftine, pe care
i Ie ofera Satana, ~i care pentru un moment dau impresia
di ofera fericire sufletului, asemenea unor flori parfumate
~i atragatoare, care se ofera sa fie culese, tara ca omul sa
fi trudit pamantul.
Daca el prefera aceste flori efemere ~i continua sa se
sustraga de la munca, va urma In viata sa 0 etapa in care
legile naturii VOTineasa de la el - eu dobandii bineinteles
. I: .
97
Ltgta dual
AdamRamon
98
__ _.on_
1"-
o-
--
99
Legeadual
AdamRamon
100
101
~
Lcg(a dual
..
AdamRomon
102
-..---
103
- - - -- - --
--.
Ltgta dual
AdomRomon
o astfel de entitate spirituaHieste cu totul inutWipentru lumea spirituaHi,deoarece munca de care este In stare
nu poate sa produca nimic care sa aiba valoare In cadrul
Adevarului ~i a Legii eterne. 0 astfel de entitate nu W
gase~te loc In cadrul unei vieti superioare, pentru ca nu
poseda puterile necesare. Doar acela are loc In cadrul
Binelui ~i Adevfu-ului,~i doar acela are dreptul la pace ~i
stabilitate,care a lucrat In contul Binelui ~i Adevfu-ului.
A~adar acele entitati In al caror suflet labil starile de
deceptie ~i de fericire se schimba intre ele, sunt foarte
sarace In lumea spirituala, iar posibilitatea de actiune Ie
este limitata. in acest fel ele nu beneficiaza de libertate,
deoarece nu au nici un capital In Bine ~i Adevar, de pe
urma caruia sa obtina un oarecare rezultat.
Aceste suflete slabe ~i ratacite - care umplu atmosfera
fuidica ro~ie a Pamantului - sunt deportate Intr-un flux
rapid la Intrupare. De fapt datorita groaznicei siiracii ~i a
insatisfactiei In care se afla, se arunca cu lacomie asupra
oricarei posibilitati de a-~i satisface poftele, ocazii care Ie
ofera contactul cu fluidele lumii fizice, contact care Ii aduce
tot mai aproape de intrupare, la starea imperioasa de a
avea un trup carnal.
De aici rezulta, in mod natural, ca vor aduce in sufletul
lor aceste simturi nesatismcute. Dar Imprejurarea ~i mai
dureroasa este faptul ca viata terestra, care Ie sta in fatii,
este mai saracacioasa, dedit cea precedenta, In ceea ce
prive~te posibilitati1eprin care i~i vor putea satisface pasiunile. $i este normal sa fie a~a, deoarce sunt Insotiti la
Intrupare, de acele simturi nesatismcute ale fluidelor de
sex opus, pe care ei In~i~iIe-au chemat la viatii.
De obicei posibilitatile acestor suflete sunt limitate ~i
prin faptul ca vor fi silite sa se nasca Intr-un trup infirm,
ori vor fi frustrate de capacitatea de a deveni atragatoare,
fiind incapabile sa trezeasca interesul sexului opus asupra
persoanei lor.
Dar este de dorit situatia de a fi ocolite de sufletele de
sex opus, pentru ca sub nici 0 forma nu este binevenita 0
105
ugia dual
AdamRomon
106
care ii une~te printr-o legatura fluidica, pana cand se consuma.acele fl~ide pervers7 electrice ~egative sau receptive.
Im~d~atce flUldelereceptive se ard ~Ise consuma, cama~ile
flUldlce corupte explodeaza, devastand de orice putere
entitatile spirituale, care Ie-au fost gazda.
De aici incolo urmeaza paleta vasta a degeneriirilor,
care II vor a~tepta in viitorul trup carnal: malformatii
suflete~ti ~i trupe~ti, In toate variatiile prin care se pot
manifesta imperfect in natura.
Aceste degenerari pot afecta sufletul uman, indiferent
de sexul de care apartine. Dar oricat de mult au degenerat
aceste fluide suflete~ti, eei doi duali vor trebui sa se intalneasca ~i sa se recunoasca.
Fluidele receptive sau feminine sunt mai putin expuse
degeneriirilor, pentru di ele nu sunt atat de violente in
dorinta lor de exprimare. Mai mult de atat, putem constata
ca gravitarea spre normal a fluidelor feminine este cu mult
mai putemica decat a eelor masculine, ~i acest lucru se
inmmpla pentru ca prin matemitate, prin sacrificiulla care
este expusa femeia, fluidele feminine sufera mai mult, ele
fiind mai mult prelucrate de Legea duala, decat fluidele
masculine.
De obicei fluidele sufletului feminin, prin suferintele
~i sacrificiul pe care Ie suportii ca mama, sunt mai spiritualizate dedit fluidele sufletului masculin, care, tata fiind,
se sustrage de s~b comandamentele Legii duale. Cre~terea
~i educarea copiilor revine mai mult in sarcina mamei,
pentru ca barbatul nu simte, atat de putemic, in sufletul
sau, responsabilitatea pe care 0 are fata de fructul actelor
sale "de iubire".
Oricum biirbatul ar trebui sa-~i schimbe atitudinea fata
de familie, sa dea dovada de mai multa fidelitate In relatia
conjugala ~i sa duca 0 viata mai morala, prin care sa se
sacrifice familiei sale. Comuniunea mai intima cu membrii
familiei sale, 11vor iniilta cu 0 treapta mai sus pe scara
iubirii, astfel ca sufletul sau se va dezvolta dupa fiecare
viata terestra ~i va fi capabil sa produca Intr-o masura mai
mare simtul iubirii, deeat in cazul in care se izoleaza ~i se
Leg(a dual
.-.' .-------
Ada,;,Ramo1l
Destinul
108
barbatului
este femeia
.S.ufIe~1 omului cu cat este. mai impresionat de gandun ~lsentlmente de at~ament ~l devotament fata de Divinitate, cu atat concluziile ~i intuitiile sale vor reprezenta
mai fidel Adevarul, ~i omul va fi mai smpan pe simturile
sale. Bineinteles ca aceasta deprindere nu se na~te, in sufIetul omului, de azi pe maine, ci ea solicim un drum lung,
pe parcursul miilor de intrupari.
Iubirea ~i credinta entitatilor spirituale evoluate este de
neclintit, pentru ca aceste entitati sunt adanc ancorate in
Divinitate, ~i prin Ea se iubesc ~i iubesc totul.
Atunci cand iubirea este principul care sta la baza unui
mariaj, chiar daca cei doi so!i nu sunt duali, activitatea lor
se intensifica, in mod deosebit, in contul intalnirii cu dualullor. Dupa un astfel de mariaj, sufIetul barbatului va fi
mai luminos, mai intelept, mai bland, mai moral, conturandu-~i mai adanc individualitatea.
Pe masura ce sufIetul omului este patruns de atractia
ditre Divinitate, presimtirile ~i intuitiile sale sunt mai precise. Cu toate acestea capacitatea sufletului de a intui sau
de a face anumite deductii, nu il scute~tepe om de posibilitatea de a gre~i.Om perfect nu exism pe pamant, pentru ca
prin intrupare fiecare cntitate spirituala imbraca anumite
straturi de imperfectiune. Chiar daca spiritul care se intru~
pcaza coboara din sfere cere~ti superioare - venind pe
pamant in scopul indeplinirii unei misiuni - dupa ce
patrunde in atmosfera terestra, in oceanul de fIuide ro~ii
care inconjoara.suprafata pamantului, este supus gre~elii~i
incertitudinii.
Pe masura ce entitatea spirituala acumuleazaexperienta,
pe masura ce deduc!iile sale vor fi mai corecte - dezvoltandu-~i credinta ~i speranta in Divinitate, credinta care 11
determina sa faca binc1e - i~i fortifica sufletul ~i atunci
candva revenipe pamant,va aducecu sine 0 doza considerabiHi de bine, adevar ~i frumos. Cele trei atribute divine
- Binele, Frumosul ~iAdevarul - s-au constituit in sufletul
10g
Legea dual
AdamRamon
110
p~ malli.fe~taril~vulgare ale trupului carnal. Cei doi parte~en ,de.v1~ta- d~ncauza p~catelor"acuI?1ulate- nu i~i"pot
~nchlpUl~l expenmenta umrea decat pnn sexualitate. Jnsa
Imedlat ce depa~esc starea lor de inferioritate ~ipatrund in
lumea simturilor suflete~timai subtile ~i delicate, vor avea
ocazia sa-~i exprime iubirea ~i atractia printr-o comuniune
sufleteasca, din ce in ce mai spirituala.
Aceasta comuniune nu va mai avea ca scop doar
na~terea ~i cre~tereaurma~ilor,ci ea va consta intr-o activitate spirituala desta~urata pe taramul cercetarii ~tiintifice
ori a creatiei artistice, activitate care Ie va marca drumul
evolutiei spirituale, unindu-i ~i mai multo Pentru ca in
aceasta activitate creatoare cei doi devin unul, fiecare dintre ei va absorbi Adevarul, aflat in sfera de care apaqine
partenerul sau, sfera III care el se poate inalta ~i in care se
simte acasa din punct de vedere mental ~i.sentimental.
Cei doi duali, angajati pe drumul evolutiv, vor primi
valorile venite de Sus prin intermediul sufletului femillin.
De aceea gradul de evolutie al unei natiuni, rase sau grupari
de pe Pamant, sau de pe oricare alta planeta, se poate
cuantifica prin nivelul de evolutie al sufletelor feminine
apaqinatoare natiunii, rasei sau gruparii respective. Putem
spune ca un popor este atat de inalt sau decazut, pe plan
spiritual, dupa cat este de inalffi sau decazuta femeia acelui
popor, pentru ca intotdeauna femeia este cea care inalta
sau coboara gradul de moralitate.
Cauza principaia care stagneaza dezvoltarea popoarelor orientului este subapreciereafemeii. La popoarelepagane
femeia este considerata ca fiind doar un instrument de
exploatare a placerii, un bun care se poate vinde ~icumpara.
Barbatul considera ca femeia reprezinta 0 piedica serioasa
in calea evolutiei sale, ea fiind un factor care ii incita
simturile spre senzualitate ~i deci spre pacat. Pentru acest
motiv femeia este aservita barbatului, ea fiind dispretuita
~i considerata un blestem, un izvor al tuturor relelor, barbatul dispunand de ea ca de un obiect oarecare.
Prin aceasta atitudine barbatul se condamna pe sine
Insu~i, pentru ca daca prive~te la 0 femeie doar ca Ja un
111
Legea dual
Oricum femeiaa strabatutun drum nespus de greu care in epoca Varsatorului de Lumina va fi mai accentuat
- pentru a ie~i din statutul ei de obiect de excitatie ~i de
satisfacere a simturilor barbatului, oferindu-i-se posibilitatea sa-~i deschidii sufletul pentru spiritualitate.
Azi femeile au - aproape pe intreaga planeta posibilitati de ridicare a spiritualitatii lor, dar sunt regresate de biirbati, de sexualitate. Cu toate ca bc1rbatuldore~te
femeia din cauza propriilor sale simturi senzuale, dupa ce
ea cedeaza, oferindu-se barbatului, el 0 dispretuie~te tocmai pentru di dore~te ca femeia sa nu fie decazuta, ci 0
vrea spirituala, curatii, fideHi~i mteleapta.
Pentru omul primitiv sexualitatea este pe primul plan,
uzand de ea, cu sau tara Ost,caci nu are altii placere, nu
~tie mai mult. Din acest 1l10tivsufletele primitive se 'intrupeaza 'in tari cu 0 c1ima caIda, 'in conditii de viata mizere.
AHitbarbatul cat ~i femeia trebuie sa-~i indeplineasca
destinul - care Ie-a fost impus, daca se afla pe 0 treapta
inferioara de evolutie, sau destinul pe care 'in linii mari
I-au conceput ei, 'in cazul in care se afla pe 0 treapta superioara a scarii evolutive.
. Femeia este prima care trebuie sa-~i cultiv.e vointa,
pentru a deveni 0 fiinta spirituala. Barbatul cu toate ca 'in
adancul sufletului sau i~i dore~te ca femeia sa fie 0 fiinta
spirituala, datorita egoismului, orgoliului ~i a starii sale
AdamRamon
112
113
Ltgta dual
-.
IIdamRamoll
114
posibilitatede ridicare.
A~adar in sufletul barbatului va urma in mod inevitabil deceptia, pentru cii femeia nu poate fi ideala atata timp
cat barbatul a tinut-o, vieti la rand, pe langa el ca pe 0
sclava, sau ca pe un instrument de exploatare a placerii.
Daca barbatul n-a fost in stare sa ridice femeia i sa 0
egaleze cu el, atunci il coboarii femeia la nivelul ei, iar
vicleniile ei vor fi necesare tocmai pentru ca el nu s-a
g5.ndits-o ridice. Din ac~st motiv, de multe ori 0 femeie
devine fatala barbatului. In acest caz, femeia fiind mcreu
nemultumita, actioneaza asupra barbatului, prill fluidele ei,
de a~a maniera indit il imbolnavete.
Barbatul intelept, care cuno~te aceste adevaruri, ii da
seama ce puteri constructive sau destructive poseda femeia, motiv pentru care 0 respecta ~i nu ii atrage furia i
revolta ei.
Responsabilitatea femeii este mai mare, pentru ca barbatul in sine, nu este in stare sa produca stricaciunile pe
care Ie poate produce femeia, dar nu detine nici maiestria
ei de a zidi.
C5.nddoi duali, barbatul ~i femeia, au multe de Implinit, ~i nu Ie implinesc, se a~eaza un gol uria~ intre ei.
"5
LegeQdual
AdamRmnon
116
care 11 iube~te.
-..-----
177
Ltgta dual
~i inteligenta sa, care ehiar daea de multe ori sunt superioare eelor feminine, i~i au limiteIe lor.
Barbatul care i~i va eonsidera sotia ea fiind jumatatea
sa sufleteasea, 0 parte care ii intrege~te sufletul, ~i0 trateaza eu iubirea ~i intelegerea eu care se ingrije~te de propriul
sau suflet, va inainta eu mult mai repede in eredintii, in
iubire, in intelepciune ~i in iluminarea spirituala, decat
barbatul care i~i chinuie~te sufletul prin asceza ~i prin studiu, transformandu-~i noptile in zile ~i autoflagelandu-se
doar pentru a ie~i din atmosfera pacatoasa terestra, iar in
ceea ce prive~te Legea duala ramane neevoluat.
Barbatul care i~i pune deoparte orgoliul ~i se apropie
de femeia care il iube~te, cu iubire, cu intelegere, cu
toleranta ~i cu 0 incredere prin care nu numai di ii iartii
gre~elile, dar nici macar nu i Ie observa, va produce in
sufletul femeii 0 deosebita satisfactie ~i multumire. El nu
va duce eu sine doar amintirile unei astfel de vieti, traita
in iubire, incredere ~i toleranta, ci va pUrta cu sine ~i
satisfactia, multumirea ~i afectiunea celuilalt suflet, calitati
care vor revarsa peste amandoi 0 lumina noua ~i ii va
umple cu acele puteri care Ie-au lipsit ~i care Ie va ridica
valoarea evolutiei in cadrul Legii dualc.
Dupa un asemenea mariaj, sentimentele de satisfacpe
~i de multumire ale femeii cu care a convietuit, vor trezi
in sufletul barbatului mai multa intelepeiune, mai multa
blandete ~i calm, calitati care ii vor favoriza intuirea ~i
gasirea dualului. De asemenea se regleaza intr-o oarecare
masura energiile masculine, care nu vor mai fi atat de
infometate de senzualitate. Ca urmare barbatul nu va mai
alerga dupa orice femeie care a imbracat forme exterioare
atragatoare pentru el, pentru ca acum va avea rabdarea ~i
armonia interioara, care ii vor permite sa gaseasca prin
sentimentele sale adevarate, acel suflet feminin care i se
potrive~te ~i 11intrege~te.
Prin acest echilibru sufletesc, prin satisfacerea simtului
dual, biirbatul dobande~teneutralitatea sujleteascu. Aceasa
neutralitateii confera luciditate,vointii~iputere de rezistenta
in fata ispitelor, putand sa-~i dezvolte personalitatea ~i sa
--..
AdamRamon
--
---
-- - H_
- __
__ H
_ ___
118
___n_..
179
- u_
_Un
n_
nO.
Lrgta dual
AdamRomon
120
121
[(gea dual
AdamRomon
122
"
...
123
Legta dual
pIa ~ifrumoasa- sub auspiciilebinelui ~iale adevaruluidecat In randul oamenilor bogati, care duc 0 viatii sufleteasca
artificiala, condu~i de diferite norme protocolare.
Sufletul omului bogat nu poate sa-~i exprime in voie
continutul, nu poate sa-~i evalueze capacitatile, deoarece
este acoperit cu inveli~urile impuse de rangul social pe
care 11detine sau care i-a fost inoculat prin educatie
A~adar saracia este cu mult mai oportuna pentru
posibilitatile de exprimare ale sufletuIui, acesta aratandu-~i
cu fidelitate ~i transparenta suprafetele ~i continutul, in
contrast cu sufletul care traie~te in cadrul unei vieti care
impune 0 anumita eticheta. De obicei sub masca etichetei
se ascunde un suflet debil, 0 personalitate slaba, care imediat ce i~ipierde averea ~ipozitia sociaIa, i~i arata adevarata
valoare.
Cei care traiesc In saracie ~i lipsuri materiale nu sunt
blestematii soartei, tot a~a cum nu este 0 binecuvantare
soarta celor care sunt milndri de bel~ugul ~ionoarea in care
traiesc. Ba mai mult viata celor bogati este mai pericuIoasa, ea constituind serioase incercari ~i ispite pentru suflet.
Un aspect fizic frumos ~i diferite talente, de care omul
este atilt de mandru ~iorgolios, sau diferitele imprejurari ~i
conditii favorabile de viata, care ii fac agreabila vietuirea
sufletului uman, toate aceste calWiti- fizice ~i suflete~ti :?iimprejurari de viata nu sunt altceva decat ma~tile unor
1
AdamR.aml'fI
I;
125
~
Ltgca dual
ca. barba.tul ~ar~ a l.ntemeiat 0 familie, este legat de anuml~eobhgatll, ~l chlar dacii este pios ~i un zelos propovad,mtoral Adeviirului, oridind pregatit sa se sacrifice pe
sme, el nu are dreptul sa-~i sacrifice ~i familia, deoarece
menirea familiei sale, de ccle mai multe ori, nu corespunde
cu propriile sale scopuri.
Barbatul a inteles ca doar dudind 0 viata celibatara
poate sa-L urmeze, cu adevarat pe Christos, ~i sa se sacrifice in contul umanitatii. El nu poate sa-~i dedice viata in
exclusivitate Adevarului, atata timp cat este legat prin lantul
iubirii, de acea fiinta care a devenit una cu el, atata timp
cat are obligatii fata de sotie ~i copii, datorii care se reflecta mai ales asupra viitorului copiilor. EI nu poate trai
o viata exclusiv spiritualii, daca este framantat de nelini~tea
~i teama, care_sefuri~eaza in sufletul sau prin firul iubirii
care 11leaga de cei dragi, ~i care ii genereaza Intrebari de
genul: "Ce va fi cu copiii mei? Ce mo~tenire Ie voi lasa?
Cum Ii voi cre~te ~i educa, pentru a deveni oameni de o.
deos"ebitiivaloare morala ~i spirituala?"
Intemeindu-~i 0 familie, barbatul se confrunta" vrand
nevralld, cu probleme ~i situatii care 11determina sa devina
materialist ~i sa se lege mai mult de materie, decat daca ar
fi ramas celibatar.
Un adevarat preot sau calugar, trebuie sa dobandeasca
neutralitatea sufleteasca, pentru ca sa fie in stare sa duca
o viata celibatara, sa renunte la pUicerile lumii, la obiceiurile care 11inlantuiesc de materie, sa-~i dedice intreaga
viata Divinitatii ~i sa-~i iubeasca semenii, mai presus de
sine. Printr-o asemenea viata sfmtita, va obtine rezultate
prin care va urca mai rapid treptele evolutiei, ajungand mai
aproape de Domnul nostru, Isus Christos.
Intotdeauna au existat oameni imbatati, pentru moment,
de Lumina divina, care lc-a penetrat sufletul prin intermediu! Adevarului, deschizandu-Ie perspectiva unei lumi noi
~i prezentandu-Ie 0 noua forma de viata. Putinul Adevar pe
care I-au cunoscut, a aprins in sufletul lor flacara entuziasmului, prin care s-au decis sa-~i dedice viata Divinitatii.
AdomRamon
126
127
LegtG dual
AdamRamon
129
Legea dual
IIdamRamon
'30
care trebuie sa lepede cate una din sUibiciunile~i metehnele s.ale suflete~ti. EI trebuie sa arunce de~ertaciunile ~i
povenle pe care sufletul Ie poarta cu sine ~i de care se
poate elibera doar in cazul in care respecta Legile divine.
In acest fel dezbraca de pe sufletul sau efectele pacatelor
~i ratacirilor sale, aeesta eliberandu-se ~i devenil1dcapabil
sa primeasdi cele mai stralucitoare comori spiritual~.
Doril1tade a produce sel1zatie~i de a face lucruri mari,
este insa ascunsa in sufletul omului, de orice grad de
evolutie ar fi el.
Orice lucrare ar vrea sa reali~eze, omul nu 0 va putea
fin;]liza, tara un sacrificiu. Doar Indurarea divina este cea
can~11poate tine sa nu se afunde in valurile slabiciunilor
sale. precurn Petru in valurile mani. Atunci cand omul
sim:e di este "cineva", ~i con~tiinta umana incepe sa se
trezeasca in el, cade cu u~urinta, fiind atras in jos, ~i
neputandu-se opri il1Binele ~iAdevarul pe care ~i I-a propus ca tel, oricat ar dori sa-l realizeze, pentru ca omul, in
esenta sa, este incapabil sa produca binele.
Sferele inferioare ale lumii spirituale, precurn ~ipamantul, sunt arhipline eu entitati spirituale ratacite, motiv pentru care Gratia divina a aprins candela Adevarului, pentru
ca cei care traiesc aici sa gaseasca drumul de intoarcere in
Sanul Tatalui iubitor. Daca omul va pomi pe aceasta carare,
~i va cauta Adevarul, entitiitile spirituale care stralucesc de
lumina Adevarului, vor veni in fata sa, pentru a-I conduce
pe acest drum.
Omul trebuie sa-~i insu~easca Adevarul divin ~i sa
respecte Legea divina, pentru ca lumea aflatii intr-o perpetua transformare, se va schimba conform acestor Legi,
care vor produce transformari tot mai mari asupra Pamantului. Daca aceasta lume nu va fi capabila sa se adapteze
Adevarului ~i Legilor divine, daca entitatile spirituale nu
vor fi in stare sa arate rezultate valabile in LurneaAdevarului, lumea terestra va fi rasa mai repede decat i~i inchipuie
omel1lrea.
Omul este chemat sa triiiasdi in lumea temporala ~i
efemera, confOffilAdevarului pe care Tatal I-a dat omeni-
'3'
Legtadual
rii, prin Fiul Siiu siant. Adeviirul are menirea sii purifice
sufletul omului, sii-i ierte greelile i sii-l imbrace in haina
expierii, pentru a-i putea ocupa locul pregiitit de Domnul.
Toti aceia care piitrunzand i intelegand valoarea inestimabilii a Adeviirului, i~i dedicii viata slujiIii Ei, devin
colaboratori ai Domnului.
..
In fata celui care a devenit un colaborator al Divinitiitii
dispare orice diferentii dintre piiturile sociale, dispare
notiunea de bogatie sau siiracie materiala, dispare varsta,
dispare diferenta dintre sexe, el fiind doar un suflet ~i un
spirit, care va diuta ~i in celalalt numai sufletul i spiritul,
iar prin acel spirit va recunoa~te pe Christos.
-+-
+-----
AdamRomon
'32
--
_u_
-- -
Ltgto dual
'33
-. --- -- --
AdamRamon
- -- -- - -- -- -,
134
--
'35
Ltgta dual
I
I
_.. - -. - -. - - -- -. -
- -- -- . - -- --
AdamRomon
I'
I 137
I
,.
ugca dual
ganduri ~i preocupari
pe care Ie
AdamRamon
138
-..
...
8:*
..
...
ug~a dual
AdamRamon
Legla dual
Dragoste
~i mariaj
II:
AdamRamon
IE
143
Ltgta dual
fidela, lumea sa de simturi fiind mai evoluata. Iubirea trebuie sa fie un component al fiintei umane, tot a1jacum
petalele eatifelate apartin florii, Impreuna cu parfumul 1ji
I culoarea lor. Fiecare suflet are culoarea propriei sale
evolutii, 0 paleta cromatica din care Legea duala l1jirezerva
anumite culori, care reprezinta un univers de sentimente
numit de om iubire. A~adar illbirea este a aceillia care 0
I
5ufletului,
extras
a din
negura amintirilor
trecutului sau Indepartat, fonna perfecta 1jifrumusetea trupului carnal exprima valoarca 1jifrumusetea interioara, adica
un trup frumos 1jiarmonios reprezinta 0 garantie a fericirii
------
AdamRamon
145
[egea dual
Dadi omul nu lucreaza asupra propriului Sau suflet In scopul dezvoltarii ~i perfectarii sale - se poate ivi i'n
viata lui situatia i'n care sa-~i i'ntalneasca dualul, ~i sa nu-l
rec~noasca, pierzand posibilitatea prin care ar fi putut sa-~i
reahzeze dorintele ~i sa-~i atinga telul.
..
Dupa ce va suferi deceptii, dupa ce epuizat de truda va
cadea dipus de oboseala, iar dorintele nu mai i'ndraznesc
sa-~i.i'ntindatentaculele, sufletul se va ata~a de cineva cu
un aspect mai putin frumos ~i lipsit de acea stralucire fermecatoare, dar care, i'n schimb, i'i va asigura armonie ~i
pace sufleteasca.
Sufletul ajuns i'n acest punct, trece prin perioada sa de
toamna, care, chiar daca nu-i ofera acele fructe dulci dupa
care ~i-a i'ntins la i'nceput mana, i'i garanteaza 0 oarecare
lini~te ~i multumire.
Din cele doua simturi diferite - cel al primaverii i'nvapaiate~icel al toamneipline de renuntari- se na~te, i'n
galldirea ~i sentimentele,omului, un compromis care n i'ndeamna, in vietile viitoare, sa i'ncheie un mariaj, i'ncare nu
sentimentele vor avea un rol decisiv, ci ratiunea manata de
anumite interese ~i strategii. Binei'nteles ca nu este vorba,
i'nprimul rand, de interese materiale, ci sufletul acumuland
experiente dureroase face compromisuri, iar In urma unor
judecati reci ~i lipsite de sentilhent, opteaza pentru 0 legatufa practica, eliminand orice sentiment din mariajul sau.
In acest caz viata va decurge sub auspiciile cerintelor
trupe~ti, tara ca omul sa fie framantat de acele preocupari
spirituale princare ar putea urca 0 treapta spre realizarea
visurilor sale.
Aceste suflete care fac compromisuri, renuntand la
propriile lor vise, sunt cele care trag jugul vietii. Ele vor
na~te copii pe care i'i vor educa cu predispozitii suflete~ti
asemanatoare cu ale lor, cu aspiratii suflete~ti limitate, cu
preocupari pragmatice, fiind oricand gata sa faca un compromis i'n principiile ~i ideile lor. Sufletul devine sterili'n
ceea ce prive~te Adevarul ~i nobletea, traind doar sub
.--
+ +-+
++.-
AdamRamon
146
In conceptia ornului, preocupat aproape in exc1usivitate de satisfacerea nevoilor fizice, traie~te ideea ca viata
~i materia terestra constituie realitatea. Prin aceasta
conceptie matedalista asupra vietii ~i a valorilor ei, ace~ti
oameni i~i limiteaza orice posibilitate de evolutie ~i de
activitate pe ilidim sufletesc ~i spiritual. Orice intentie de
manifestare a sufletului sau spiritului acestor oameni este
lnnabu~ita de preocuparile lume~ti, iar in final impulsurile
spiritului ~i ale sufletului star~esc prin a se ofili.
Celalalt model de viatii terestra se afla sub incidenta
idealismului, in care omul este condus de preocupari spirituale, el diumnd realizarea binelui, frumosului ~i adevarului. Acest model spiritual de viata este ve~nic silit sa se
ciocneasca de principiile trupe~ti ale vietii planetare, principii care ingramadesc in jurullor 0 negura deasa de fluide
cenu~ii, inhiband tot ceea ce este ina1tator.Aceste principii
trupe~ti reu~esc sa raspandeasca durere, suferinta ~i incercari, in calea sufletelor care au preocupari idealiste, dar
care inca nu au.invatat lectia supunerii ~i a umi1intei.
Principiile dupa care omul este condus in mariaj ~i in
dragoste sunt compte de conceptii1ede viata false ~i degradate, motiv pentru care intalnirea ~i recunoa~terea dualilor
este deosebit de dificihi. Este aproape imposibil ca dualii
sa tdiiasca in fericire atata timp cat nu au reu~it sa invinga
fluidele cenu~ii ale materialismu1ui,acelc idei ~i concePtii
false care ie-au fost inoculate prin educatia ~i prin exemplul parinti1or,~i care au fost confirmate ~iconsolidate de
societatea in care traiesc. A~a se intampla ca idea1uri1e,
preocuparile ~i intentiiIe benefice ~i curate, cu care un mnar
pa~e~teIn viata, sunt tocite ~iopacizate, pierzandu-~istra1ucirca ~i entuziasmul, odata ce patrund in lume ~i in 1egile
terestre care 0 guverneaza, ~i care vor invalui in ceata
orizontul lor spiritual.
Acel misionari cere~ti care aduc 1acuno~tinta omului
Legiie pe care Tatalle-a elaborat, in vederea purificarii :;;i
- -
'47
i
i
I
I'
Ltgta dual
___A'
Ie
AdamRomon
149
Ltgta dual
~i straduindu-sezi de zi sa-~itransfonnesufletulpentru ~
deveni mai umili, mai curati ~i mai iubitori, se vor ivi
nenumarate posibilitati, care vor favoriza unirea ~i dizolva-
Prin procesul de transfonnare ce se deruleaza in sufletullor, reteaua de ghimpi i~i pierde treptat puterea ~i spinii
- pentru ca in fmal sa dispara - pennitand celor doua
suflete sa se uneasca ~i sa se recunoasca. Chiar daca cei
doi nu vor vedea aparitia lor terestra intr-o lumina amt de
stralucitoare ca in perioada. de extaz a tineretii lor, vor
AdnmRomon
Simtul sau dual degradandu-se, ~ansele de a-~i gasi perechea vor fi minime, chiar ~i in cazul in care cunoa~teLegea
duala ~i recunoa~te frumusetea ei ~i actiunea ei benefica.
Prin degradarea simtului dual se toce~te acel simt al
sufletului, care este sensibil - atat in lumea terestra cat ~i
in cea spirituala - ~i care asigura recuno~terea jumatatii
sale. Prin urmare ace~tioameni tree unul pe liinga celalait,
pot chiar trai impreuna, ~i cu toate acestea nu simt mare
lucru, unul fata de altul. Chiar daca unul dintre ei simte 0
oarecare atractie sufleteasca, acest plapand simt de iubire,
aceasta atractie, nu va avea nici un scop stabil ~i se va
pierde in incertitudine pentru ca nu e~tein stare sa invinga
erorile ~i ratacirile din sufletul sau. In cazul in care senzualitatea, simtul de ura, egoismul ~i orgoliul sunt mai
putemice decat simtul dual, acesta se afla in imposibilitatea de a patrunde prin fortareata pacatelor ~i a gre~elilor,
iar sufletul, chiar daca aspira dupa fericirea ~i impacarea
cu Legea duala, va cadea infrant ~i epuizat de puterile sale.
Concluzia pe care 0 putem trage, este ca omul are
datoria sa-~i cizeleze toate suprafetele sufletului - asemenea diamantului - trebuie sa se transfonne, sa devina Copil
~i sa se elibereze de viciile ~i obiceiurile sale pacatoase, iar
in ceea ce prive~te Legea duala, sa ocoleasca acei stimuli
care ii trezesc simturi senzuale. Omul trebuie sa renunte la
tendinta de a incerca mereu sa-~itransfonne perechea, rlupa
pretentiile sale, ~i sa 0 potriveasca dupa natura sa pacatoasa ~iratacita. Divinitatea nu a adaptat dualul dupa rataciri
~i pacate, pentru ca el se va intalni ~i va trebui sa se potriveasca eu jumatatea sa, cu entitatea spirituala umana, care
a atins perfectiunea.
Omul, ca urmare a pacatului, se afla mereu in conflict
cu legile naturii, ~i niciodata nu face ceea ce ar fi trebuit
sa faca, ci vrea sa transfonne natura dupa gandirea sa ero-
Legta dual
0:
___
- -.-.---...
AdamRomon
cauta dualul, perechea sufleteasca in barbatul care a devenit.sclavul f~ecelor ei, degeab~ i~i va satisface orgoliul pnn veneratla barbatilor carora le-a trezit interesul senzual, degeaba Ii place sa fie adorata de barbati, caci nu va
gasi printe ei nici unul care sa apaqina sufletului ei. Acest
lucru se intampla pentru ca barbatul care constituie perechea ei sufleteasca, este acel~i tiran, acela~i egoist, care
urmare~te doar interesele sale, caumnd, la randul sau, sa
exploateze 0 alta femeie.
Daca cineva, in mod naiv ~istupid, sacrificatotul pentru
barbatul sau femeia, care se conduce in viata doar de anumite interese, nu face altceva decat sa dea ocazia sa fie
exploatat~i sa-i fie batjocorita ~i furata acea dragoste pe
care a risipit-o. lar daca cineva se folose~tede simpatia sau
de atractia pe care a trezit-o in sufletul unei persoane, pentru
a obtine glorie, confort ~i bunastare, sau alte avantaje
pamante~ti,va fura valorile suflete~tiale persoanei indriigostite de el, cumpiirand in schimbul lor bunuri materiale.
Omul inca nu-~i da seama ca ceea ce el fura, i se va fura
de un altul. EI va fi silit sa treaca prin acelea~i deceptii ~i
suferinte, pe care le-a provocat sufletului care i s-a ata~at
~i I-a iubit. lar daca pana acum a calcat in picioare valorile
suflete~ti ale iubirii, cu care din bel~ug era daruit, de acum
il1ainte va aprecia ~i ii vor produce 0 mai mare bucurie
acele mici milostenii pe care Ie va primi, asemenea unui
cer~etor care se bucura ~i pentru 0 coaja de paine uscata.
Aceasta pomana ii va produce 0 bucurie cu mult mai mare
decat binecuvantiirile cu care era daruit, dar pe care nu le-a
meritat.
Omul care traie~te pe pamant framantat de dureri ~i
deceptii, omul care nu are parte de frumusete ~i fericire,
dar aspira la ele, este mult mai aproape de realizarea visurilor sale decat eel care, mra a i se cuveni, se lamie in
-.-
'53
..--
. .r
_u_ ..-
----____
ugta dual
AdamRamon
E'
155
Ltgta dual
I:
-. --
.-. - .-
AdomRomon
copilul parase~te viata terestra inainte de a i se trezi con~tiinta sexualitiitii, pentru ca simturile duale sa Ie ramana
curate.
Cei doi duali se pot inmlni ~ica priteni sau indragostiti,
~ar in aceste ~azuri, pentru ca simtullor sa ramana curat,
Jumatatea mal evoluata va parasi sfera fizica, mergand in
cea spirituala, inaite de a se putea disatori.
Doar dualii care detin 0 evolutie deosebita, ~i care au
absolvit examenele unor probe grele de viatii, vor trai
impreuna pana la s:ffir~itul,mai apropiat sau mai indepartat, al unei vieti umane. Dar ~i in aceste cazuri, au in fata
lor un tel, 0 anumitii lucrare in favoarea umanitatii, pe care
o finalizeaza impreuna, prin unirea fluidelor lor. Astfel ei
vor fi in stare de mari sacrificii, prin care se vor sprijini
reciproc, se vor completa, reu~ind in-acest fel sa-~i implineasca destinul in viata terestra.
Dar odata se va stinge ~i fladira vietii ferestre, trupul
va imbatrani, se va ve:?teji:?iva moo. Sufletele duale care
s-au gasit in viata terestra, cand se vor intalni in lumea
spirituala, nu vor mai avea amintirea trupului ofilit, ci se
vor revedea in conditii noi, in striilucire~ifrumusete.Vechile
amintiri se prind de aceastii noua viata, asemenea radacinilor unei plante, care s-au infipt in pamantul in care traie:?te.
Faptul ca s-au iubit ~i ca traind impreuna au atins anumite
teluri, Ie va dimane doar 0 simpla amintire, care nu Ie va
produce 0 fericire ~i 0 bucOOedeosebita. Cele doua suflete
- asemenea plantei care fiind mutata intr-un sol fectil, va
incepe un nou ciclu de dezvoltare - vor incepe 0 viata
noua, prin noile conditii, noile cuno~tinte~inoile posibilitati.
Animati fiind de teluri noi ~i de extazul noilor sentimente,
se vor angaja intr-o noua misiune.
Dualii evoluati tree prin aceasta metamorfoza, cu ocazia fiecarei avansari. Izvorul nesecat al adancimilor
suflete~ti,imbogate~te frumusetile vietii, iar prin realizarea
celor mai tainice visuri, ganduri ~i sentimente, cei doi se
vor recunoa~te din ce in ce mai bine. Dupa fiecare
recunoa~tere vor deveni mai putemici, mai buni, mai
adevarati, adica mai apropiati de perfect, intr-o asemenea
'57
L~(a dual
AdamRamon
Sufletul feminin
"
In ansa~blul sau, omul este un mister, motiv pentru
care Jsus Christos ne-a lasat urmatoarea recomandare: "Sii
Illljudeci, pentru a nu ji judecat ".
Omul nu poate fi judecat dupa aspectul sau exterior,
du~a gr~dul sau de cultura, ~i nici macar dupa gradul sau
de lI1tehgent~LCalitatea omului rezulta din sentimentele ~i
din principiiIe sale, caci numai aceste doua aspecte tradeaza dUe ceva din Eul sau interior.
De obicei sufletul feminin nu se aflii pe aceea~itreapHi
de evolutie cu dualul sau, cu sufletul masculin.
Femeia, ca principiu separat al unitatii pe care 0
alcatuie~te cu barbatul, poarta in sine acel mister ce se
nume~te via/ii, ~i la a carui iDtelegere omul nu va ajunge
prea curand.
.
Prin manifestarea dualilor in unitate, barbatul fiind mai
putemic, mai tare, mai putin penetrabil, mai rezistent, mai
pozitiv ~i mai putin influentabiI, devine acel reprezentant
al unitatii, care, in toate lumile, in toate formele ~isituatiile"
este expus eel mai mult ciocnirilor.
Daca energia masculina este doar coaja, invelitoarea
exterioara a principiului vietii, energia feminina se afla in
interiorul unitatii care poarta numele de via/a, ea constituind partea maleabila, sensibila, moale ~imai plina de viata.
Energia feminina reprezinta miezul
principiul receptiv -
...
159
[egea dual
I:
AdamRnmon
160
I:
161
Lrgta dual
AdamRamon
162
Pe Hit;lgacopiii.pe care ii iube~te cu adevarat, in general, femela este dlspusa sa iubeasca mai putemic decat
barbatul, fiinta ei dizolvandu-se in iubire.
Daca barbatul dore~tesa vada un viitor mai frumos, va
trebui sa-~i lumineze cararea vietii cu taclia iubirii duale,
care il va conduce prin intunecimea ratacirilor ~i a erorilor
sale.
Studiind,meditand ~ifilosoffind,barbatul cunoa~teacele
experiente, aspecte ~i posibilitati favorabile ale vietii terestre, prin care se impodobe~te cu nestemate suflete~ti ~i
spirituale. Exista barbati care prefera celibatul, renun!and
sa iutretina 0 familie, pentru ca in situatia In care se afla,
ei g ise~:cca este mai important sa nu fie deranja!i - de
ditr:;. cai1riciileunei femei labile - in cuceririle filosofice
pe C.ifeIe considera drepte ~i adevarate, cuno~tintecucerite prin gandirea ~i ratiunea lor masculina, de care sunt
foarte mandri. Astfel ei se tern de femeie; de necazurile ~i
de viitorul incert, de care considera ca pot avea parte alaturi de aceasta, preferand viata celibatara.
In viata oridirui barbat va sosi, in mod inevitabil,
momentul in care va dezbraca toate formele favorabile de
exprimare in lumea terestra, ramanand slab, obosit, incert
~i tara nici 0 speranta. Degeaba au fost stabile adevarurile
sale, daca viata sa sentimentala a ramas in stagnare, tara
nici 0 posibilitate de evolutie. Atunci cand trebuie sa
transpuna in viata adevarurile pe care le-a crezut absolute
~i realizabile, incercand sa cladeasca un edificiu din ele, i~i
da seama ca ii lipse~te sentimentul, poezia, liantul.
~tim cu totii ca pentru ridicarea unei cladiri, intre
caramizi este nevoie de mortar. Barbatul chiar daca este in
posesia unor adevaruri ~i a unor cuno~tinte extrase din
experiente reale - cuno~tinte pe care le-ar puta folosi ca
lespezi pretioase, sau ca placi de marmura frumos ~lefuite
- va constata ca nu poseda mortarul, adezivul, prin care
sa-~ipoata iniilta opera monumentalii.Acest adeziv se poate
obtine doar de la femeie, pentru ca sufletul feminin este
potirul iubirii, al sperantei ~i al credintei. Doar sufletul ei
fluidic, moale ~i plastic, poate depa~ipropriile limitari, iar
163
Ltgta dual
--
AdamRamon
164
c~ val~i, s~u de .feme~acare poseda 0 experienta apreciabIla ~10 ~ueteme, pnn care il face sa creada ca ea este
persoana potrivita.
Cu ciit este mai inalta pozitia pe care ~i-a creat-o barbatul prin ratiunea ~i inteligenta sa - iar din punct de vedere sentimental este primitiv - cu atat mai mult se cons~it~ie intr-un pericol mai mare pentru omenire, ~i
bmemteles, pentru propriul sau suflet.
Femeia sa nu caute sa fie gratioasa prin exteriorul ei,
deoarece supunerea ~iumilinta in fata Divinitatii sunt acele
sentimente ascunse in inima ei, care reprezinta adevarata
frumusete, adevarata ei eomoara. Cautarea Adevarului,
rugaciunea ~i eomuniunea eu Divinitatea, toate acele ganduri ~i sentimente care inalta sufletul sunt factorii care
transforma lumea, fiicand-o frumoasa, buna ~i adevarata.
Frumusetea revarsa intotdeauna din interiorul omului, din
acea duio~ie, tandrete, afeetiune, blandete ~i pace, care
izvora~te sub forma unei lumini din adaucurile sufletului,
invaluind intr-o stralucire fermecatoare intreaga fiinta
umana.
Femeile poarta in sufletullor natura divina, etema Eva
- purtatoarea viepi - reprezentand podoaba lumii. Ele sunt
acele mame care se roaga fierbinte in a~teptarea momentului venirii pe lume a copilului, fiind gata oricaud de sacrificiu pentru salvarea lui, ele vegheaza toata noaptea, urmarind respiratia odraslei lor, ii indeamna pa~ii spre
cunoa~terea Divinitatii, il invata sa fie umil ~i drept, sa-~i
ridice mereu cu supunere ochii spre Divinitate ~i sa-~i iubeasca semenii. Ele sunt acele mame care, atunci caud este
nevoie, i~i pedepsese cu blaudete copiii, avand grija ca
sufletullor sa nu sufere vreo paguba, semanand in aceasta
viata efemera un r1isad pentru 0 viata ve~nica. Ele sunt
acele Eve care se sacrifica pentru familia ~i sotul1or, rabda
caprieiile sotu1ui, ii suporta tirania, renunta la confort ~i
bucurii, multumindu-se cu acele mici firimituri de afectiune
~i tandrete, pe care, foarte rar, Ie primesc de la sot, pe
parcursul indelungatei lor convietuiri.
II.
165
Legia dual
I:'"
AdamRamon
166
...-
17
I
I
I
I
-. - - -. ---
ugta dual
..
..-
.--
AdamRomOfl
168
Evolutia
simtului
dual
,
,
Omul nu este ceea ce W Inchipuie el, deoarece pe
parcursul unei vieti terestre, Eul individual nu i se dezvaluie In totalitate, ~i de cele mai multe ori personalitatea sau
eul sau inferior reprezinta doar 0 proiectie a acestuia.
Suprafetele sufletului uman trebuiesc ~lefuite dupa
anumite legi, asemenea suprafetelor diamantului care, sunt
supuse cizelarii dupa anumite reguli cunoscute de ~lefuitor.
Destinul, care este ~lefuitorul sufletului, ia In mainile sale
sufletul omenesc, ~i II transforma conform telului pentru
care a fost creat.
Nu toata lumea are acela~i destin pe parcursul vietii
terestre, :?i nu toata lumea are aceea~i misiune In viata
spirituala. Fiecare grupare spirituala este chemata sa Indeplineasca 0 aWimisiune, ~i sa deslu~easca diferite probleme
prin viata sa. Toate aceste misiuni ~i probleme au menirea
de a perfecta armonia dintre Divinitate ~i creatia Sa:
Nu exista nici 0 entitate spirituala a carui loc sa nu fie
golin Inima Tatalui, in Lumea perfecta a Sferei divine, ~i
acelloc gol nu va putea fi ocupat de nimeni altul, decat de
entitatea respectiva. Tocmai acesta este scopul ~lefuirii
fiecarei entitati spirituale in parte, ~i anume de a 0 face
corespunzatoare locului sau liber din Inima Tatalui creator.
Chiar ~i Satana, acel Inger de lumina care a produs
atata contrarietate, s-a ciiit de faptele sale :?idore~te sa-~i
reimbrace haina de lumina, sa redobaudeasca frumusetea
169
Legta dual
T
j,
._0
AdamRPmon
_0- __ _._ -
O_U--
170
.,...
.I.
171
I
I
Ltgta dual
--
--- ------
1~
AdamRomon
'72
T
L
1J3
Ltgta dual
AdamR.amon
174
n__
175
_0"
:!:
LtgtO dual
..-....-_.--
AdamRomon
_.- --. -- -
'76
-- -- .-- --
'77
Ltgta dual
Spre implinire
I
r
--
.. --
AJamRamon
178
r
L
'79
ugtQ dual
manifestaDivinitatea.
AdamRamon
180
..
181
Legta dual
dezechilibrati.
I
I
I
I
I
AdamRamon
182
fnvinge # vai".
..
Cuprins
5
7
20
29
44
62
89
99
I08
I3 I
I4 I
I58
/68
I77